Viktor Orban declară Ucraina drept inamicul Ungariei. Ne atrag într-un război

Premierul maghiar Viktor Orban a catalogat oficial Ucraina drept „inamicul” Ungariei. Acesta acuză conducerea de la Kiev pentru violarea intereselor fundamentale ale guvernului de la Budapesta. Declarația a fost făcută în timpul unui discurs electoral, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din primăvară. „Câtă vreme Ucraina îi cere Ungariei să renunțe la energia rusească ieftină, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră”, a spus premierul Ungariei. „Aderarea la UE a Ucrainei nu ar trebui să intre în discuție”, a adăugat Orban. „Ucrainenii trebuie să ne înțeleagă, Kievul să renunțe să mai solicite în mod constant, sau scuze Bruxelles, că trebuie ca Ungaria să renunțe la aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin. Câtă vreme Ucraina face asta, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră. Ucraina ne încalcă interesele fundamentale prin a solicita și a incita constant Bruxelles-ul pentru a deconecta Ungaria de la energia ieftină rusească. Oricine face asta nu este adversarul Ungariei, ci este inamicul ei.”, este declarația completă a premierului maghiar. Orban: Datorită Rusiei, un maghiar plătește la curent 600 de euro anual, nu 2700 de euro ca polonezii Viktor Orban spune că dacă Rusia nu aproviziona Ungaria cu gaz ieftin, un maghiar consumator obișnuit ar fi plătit anual în medie 2100 sau 2700 de euro, nu 660 de euro ca acum. „Dacă nu este petrol rusesc sau gaz rusesc, atunci noi toți trebuie să plătim prețuri mai mair. Astăzi, prețul mediu anual la energie a ajuns la 250.000 de florinți maghiari (660 de euro). Dar pentru polonezi și cehi, prețul este echivalentul a 800.000 sau chiar al unui milion de florinți maghiari (2110 – 2700 de euro).” Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: Clash Report Autorul recomandă: Viktor Orban a fost invitat la Casa Albă pentru a doua oară. După aproape un an de mandat, Nicușor Dan nu a fost primit încă de Donald Trump
Viktor Orban declară Ucraina inamicul Ungariei: Kievul ne încalcă interesele fundamentale

Premierul maghiar Viktor Orban a catalogat oficial Ucraina drept „inamicul” Ungariei. Acesta acuză conducerea de la Kiev pentru violarea intereselor fundamentale ale guvernului de la Budapesta. Declarația a fost făcută în timpul unui discurs electoral, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din primăvară. „Câtă vreme Ucraina îi cere Ungariei să renunțe la energia rusească ieftină, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră”, a spus premierul Ungariei. „Aderarea la UE a Ucrainei nu ar trebui să intre în discuție”, a adăugat Orban. „Ucrainenii trebuie să ne înțeleagă, Kievul să renunțe să mai solicite în mod constant, sau scuze Bruxelles, că trebuie ca Ungaria să renunțe la aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin. Câtă vreme Ucraina face asta, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră. Ucraina ne încalcă interesele fundamentale prin a solicita și a incita constant Bruxelles-ul pentru a deconecta Ungaria de la energia ieftină rusească. Oricine face asta nu este adversarul Ungariei, ci este inamicul ei.”, este declarația completă a premierului maghiar. Orban: Datorită Rusiei, un maghiar plătește la curent 600 de euro anual, nu 2700 de euro ca polonezii Viktor Orban spune că dacă Rusia nu aproviziona Ungaria cu gaz ieftin, un maghiar consumator obișnuit ar fi plătit anual în medie 2100 sau 2700 de euro, nu 660 de euro ca acum. „Dacă nu este petrol rusesc sau gaz rusesc, atunci noi toți trebuie să plătim prețuri mai mair. Astăzi, prețul mediu anual la energie a ajuns la 250.000 de florinți maghiari (660 de euro). Dar pentru polonezi și cehi, prețul este echivalentul a 800.000 sau chiar al unui milion de florinți maghiari (2110 – 2700 de euro).” Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: Clash Report Autorul recomandă: Viktor Orban a fost invitat la Casa Albă pentru a doua oară. După aproape un an de mandat, Nicușor Dan nu a fost primit încă de Donald Trump
Înțelegerea ce ar putea să arunce economia Rusiei în aer. Trump și Modi au bătut palma

În mesajul publicat pe Truth Social, liderul de la Casa Albă a susținut că India va „merge înainte” cu reducerea tarifelor și a barierelor netarifare pentru produsele americane „până la zero” și va cumpăra „peste 500 de miliarde de dolari” în energie, tehnologie, produse agricole, cărbune și alte bunuri din SUA. De partea indiană, premierul Modi a confirmat pe X reducerea tarifului la 18% pentru produsele „Made in India”, fără să detalieze public, în aceeași postare, calendarul și mecanismele privind înlocuirea petrolului rusesc. Acordul vine după luni de tensiuni comerciale. În iunie, Trump anunțase un tarif de 25% pentru bunurile din India, plus o taxă suplimentară legată de cumpărarea de țiței rusesc, măsură care a urcat povara totală a taxelor pentru unele exporturi indiene până la 50%, una dintre cele mai ridicate rate aplicate unui partener comercial major. Reacția investitorilor a fost rapidă: contractele pe indicele GIFT Nifty (tranzacționat în GIFT City) au urcat puternic după anunț, semnalând un început de săptămână pozitiv pentru piețele indiene, după o perioadă în care tarifele ridicate riscau să lovească exporturile către piața americană. De ce „petrolul rusesc” e miza care poate lovi Moscova Miza geopolitică a înțelegerii depășește comerțul bilateral. Dacă India chiar oprește importurile de țiței din Rusia, șocul pentru Moscova ar putea fi sever: datele unor analize independente arată că, în decembrie 2025, India a reprezentat aproximativ 38% din exporturile de țiței ale Rusiei (a doua mare destinație după China). Lovitura ar veni într-un moment sensibil pentru bugetul rus. Veniturile din petrol și gaze reprezintă în jur de un sfert din încasările bugetului federal, iar estimările Reuters indicau deja o scădere accentuată a acestor venituri la început de 2026, pe fondul prețurilor mai slabe și al dinamicii rublei. Pe termen scurt, o retragere a Indiei ar forța Rusia să caute rapid alți cumpărători, cel mai probabil cu discounturi mai mari și costuri logistice mai ridicate — exact ingredientele care comprimă marjele și pun presiune pe finanțele publice.
Ungaria și Slovacia amenință că vor da în judecată UE din cauza interdicției privind gazul rusesc

„Ungaria va intenta o acțiune în justiție la Curtea de Justiție a UE de îndată ce decizia privind REPowerEU va fi publicată oficial. Vom folosi toate mijloacele legale pentru a o anula”, se arată în mesajul publicat pe X de Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, citat de Politico. Acesta a criticat modul în care decizia a fost adoptată de forurile europene, calificând-ul drept un „truc juridic”. Acesta a spus că legea a fost prezentată ca o măsură economică, fapt ce a permis adoptarea ei doar cu o majoritate calificată. „Interzicerea Ungariei de a cumpăra petrol și gaze din Rusia contravine interesului nostru național și ar crește semnificativ costurile energiei pentru familiile maghiare”, a mai notat oficialul. De asemenea și ministrul slovac de Externe Juraj Blanár a anunțat că Slovacia va da în judecată Uniunea Europeană, subliniind „Nu putem accepta soluții care nu reflectă capacitățile reale și circumstanțele specifice ale fiecărei țări”. Parlamentarii și liderii UE au convenit în decembrie să înceteze toate achizițiile de gaz de la exportatorii ruși până la sfârșitul anului 2027, iar un embargo similar asupra petrolului ar putea fi implementat mai târziu în acest an. Conform noii legislații, interzicerea importurilor de gaze rusești se va face etapizat. Importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia vor fi stopate până la sfârșitul anului 2026, iar livrările de gaze prin conducte vor înceta cel târziu la 30 septembrie 2027, existând posibilitatea unei amânări limitate, până la 1 noiembrie 2027, pentru statele care întâmpină dificultăți în umplerea depozitelor de gaze non-rusești înainte de sezonul rece.
Drone ucrainene ar fi atacat o rafinărie de petrol din regiunea Krasnodar din Rusia

Drone ucrainene ar fi lovit o rafinărie de petrol din orașul Sloviansk-na-Kuban din regiunea Krasnodar din Rusia în noaptea de 26 ianuarie, au relatat canalele media rusești Telegram, scrie kyivindependent.com. Fotografiile și videoclipurile postate de locuitori pe rețelele sociale par să arate un cer nocturn strălucitor din direcția rafinăriei de petrol menționate. Sediul operațional regional a susținut că resturi de dronă au căzut pe teritoriul a „două întreprinderi”, fără să specifice tipul întreprinderii. Oficialii au susținut că o persoană a fost spitalizată cu răni care nu îi pun viața în pericol în urma atacului. Kyiv Independent nu a putut verifica imediat rapoartele și nici afirmațiile făcute de oficialii ruși. Armata ucraineană nu a comentat încă atacul raportat. Nu au fost disponibile informații immediate cu privire la amploarea pagubelor cauzate. foto ilustrativa: sursa foto: Envato Ucraina lansează în mod regulat atacuri puternice împotriva instalațiilor militare și industriale din Rusia și din teritoriile ocupate de Rusia, bazându-se în principal pe drone dezvoltate pe plan intern. Situat peste strâmtoarea Kerci, în fața Crimeii ocupate, Regiunea Krasnodar a servit drept țintă regulată a atacurilor ucrainene. La data de 22 ianuarie, dronele ucrainene au atacat terminalul petrolier Tamanneftegaz din regiune, a confirmat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Atacul raportat vine în contextul în care Kievul își continuă intensificarea campaniei împotriva infrastructurii petroliere și gaziere rusești, o sursă cheie de venituri ale Moscovei, ce contribuie la alimentarea invaziei sale totale în Ucraina. Reuters a relatat pe 19 ianuarie că veniturile fiscale din bugetul federal rusesc din petrol și gaze se așteaptă să scadă cu 46% în această lună față de ianuarie 2025. Veniturile din petrol și gaze înseamnă circa un sfert din bugetul federal al Rusiei, jucând un rol cheie în susținerea războiului total al Moscovei împotriva Ucrainei. Conform Reuters, veniturile vor scădea probabil la aproximativ 420 de miliarde de ruble (5,42 miliarde de dolari), cel mai scăzut nivel din august 2020. Autorul recomandă: Secretomania, politică de stat. Cazurile Mercosur, PNRR și „Ajutor pentru Ucraina”. Ce au de ascuns autoritățile române
Franța îl reține pe căpitanul unui petrolier suspectat că operează în flota fantomă

Autoritățile franceze l-au reținut căpitanul unui petrolier interceptat în Marea Mediterană, în cadrul unei anchete care urmărește să stabilească dacă nava a folosit un pavilion fals, a anunțat duminică parchetul din Marsilia. Nava, denumită Grinch, a fost interceptată joi și direcționată să ancoreze în largul portului francez, fiind suspectată că face parte dintr-o flota fantomă ce permite exporturi de petrol. Căpitanul, în vârstă de 58 de ani și cetățean indian, a fost reținut în ancheta preliminară, conform comunicatului procurorilor, care nu menționează Rusia, relatează Reuters. Nava a plecat din portul rus Murmansk la începutul lunii ianuarie și naviga sub pavilionul Comorelor, au precizat autoritățile franceze. Alți membri ai echipajului, tot cetățeni indieni, rămân la bord în timp ce anchetatorii verifică legalitatea pavilionului și documentele navei. Uniunea Europeană a adoptat 19 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, dar Moscova continuă să exporte petrol către țări precum India și China, adesea la prețuri reduse. O mare parte din aceste livrări se realizează prin flota fantomă, care operează în afara reglementărilor maritime occidentale. În octombrie, Franța a reținut un alt petrolier sancționat, Boracay, în largul coastelor sale vestice, dar l-a eliberat după câteva zile.
Guvernul mexican analizează politica de livrări de petrol către Cuba în contextul presiunilor SUA

Analiza guvernamentală are loc după ce blocada americană asupra petrolierelor din Venezuela în decembrie şi capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro au dus la oprirea completă a livrărilor de ţiţei din Venezuela către Cuba, făcând din Mexic furnizorul principal de petrol pentru Cuba. Preşedinta Claudia Sheinbaum a afirmat public că livrările de petrol către Havana continuă conform contractelor pe termen lung şi reprezintă un „ajutor internaţional”, punând accent pe suveranitatea deciziilor Mexicului. Totuşi, sursele citate arată că în cadrul guvernului se discută în mod intens teama că menţinerea exporturilor ar putea atrage sancţiuni sau alte represalii din partea administraţiei americane, într-un moment critic pentru negocierile privind tratatul comercial USMCA şi eforturile Mexicului de a demonstra că luptă eficient împotriva cartelurilor. Posibile scenarii pentru livrările de petrol către Cuba Sursele guvernamentale au indicat că sunt luate în calcul trei scenarii principale în privinţa livrărilor de petrol către Cuba: oprirea completă a exporturilor; reducerea volumelor de petrol livrate; continuarea livrărilor la nivelul actual. Oficialii mexicani subliniază că ţara a fost „solidară cu poporul Cubei” şi că trimiterea de petrol, împreună cu prezenţa medicilor cubanezi în Mexic, sunt „decizii suverane”. Autorităţile mexicane susţin că deciziile de politică externă şi umanitară nu vor fi dictate de presiunile externe. Implicaţii regionale şi riscuri umanitare Cuba depinde în mare măsură de importurile de petrol pentru generarea de electricitate, transport şi aviaţie, iar reducerea sau întreruperea livrărilor de petrol către Cuba ar putea agrava şi mai mult criza energetică de pe insulă, riscând un colaps total al reţelei energetice. Oficialii mexicani se tem, de asemenea, că o prăbuşire economică şi energetică în Cuba ar putea genera o criză masivă de migraţie către Mexic. Datele preliminare arată că, între ianuarie şi septembrie 2025, Mexicul a trimis Havanei aproximativ 17.200 de barili pe zi de ţiţei şi 2.000 de barili pe zi de produse rafinate, într-un context în care alte surse energetice externe rămân dificil de accesat pentru Cuba. În acest moment, decizia finală privind politica de livrări de petrol către Cuba nu a fost anunţată oficial, iar guvernul mexican rămâne prins între angajamentele sale istorice, constrângerile umanitare şi presiunile geopolitice tot mai accentuate venite din partea Statelor Unite.
Statele Unite au făcut prima vânzare de petrol din Venezuela, evaluată la 500 de milioane de dolari

Statele Unite au finalizat prima vânzare de petrol venezuelean, în valoare de 500 de milioane de dolari, potrivit unui oficial al administrației. Momentan, nu se cunosc alte detalii privind vânzarea, dar oficialul a declarat că se așteaptă mai multe vânzări în zilele și săptămânile următoare, potrivit CNN. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers, a declarat într-un comunicat că președintele Trump a „negociat un acord energetic istoric cu Venezuela” după arestarea lui Nicolás Maduro, „care va aduce beneficii poporului american și venezuelean”. Ea a spus că echipa lui Trump facilitează discuțiile cu companiile petroliere „care sunt gata și dispuse să facă investiții fără precedent pentru a restaura infrastructura petrolieră a Venezuelei, potrivit Time. La începutul acestei luni, fostul lider venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat, împreună cu soția sa, de forțele speciale americane. Cei doi au fost duși în fața instanței din New York, Maduro fiind acuzat de Totodată, după capturarea lui Maduro, Trump a declarat că Washingtonul va vinde între 30 și 50 de milioane de barili de petrol venezuelean, în parteneriat cu companii americane. Săptămâna trecută, Trump a anunțat că industria petrolieră va investi cel puțin 100 de miliarde de dolari pentru a reconstrui sectorul energetic al Venezuelei, deși nu este clar de unde provine această cifră.
Prețurile la petrol au crescut din cauza situației turbulente din Iran și a amenințărilor lui Trump cu războiul. Risc mai mare decât în Venezuela

Prețurile petrolului raportează o creștere bruscă în ultima săptămână din cauza situației din Iran și a amenințărilor lui Donald Trump cu bombardarea. La începutul anului 2026, forțele SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au preluat controlul asupra industriei petroliere din Venezuela, țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume (300 de miliarde de barili). Analiștii speculează că prețurile la petrol ar putea crește cu încă 15-20 de dolari pe baril, ceea ce contravine planurilor președintelui SUA, care a pledat pentru prețuri mai mici. Trump plănuiește să bombardeze 50 de ținte din Iran pentru a susține protestele a peste unui milion de manifestanți împotriva regimului clerical condus de liderul suprem ayaollahul Ali Khamenei. Prețurile la petrol ar putea sări în aer dacă Trump bombardează Iranul Kommersant reamintește că Trump a promis în timpul mitingurilor sale electorale din 2024 că va înjumătăți prețurile la energie prin agenda „Drill, Baby, Drill!” și va elimina politicile pentru tranziția la energiilor verzi în SUA. El chiar a solicitat OPEC să crească producția pentru a reduce prețurile la benzină. Trump presupune că prețul mai mic la petrol va facilita reducerea ratelor dobândilor de către Rezerva Federală a SUA. Cu toate că lumea este pe deplin aprovizionată cu petrol, publicația londoneză Capital Economics avertizează că perturbarea producției petroliere din Iran ar putea însemna prețuri crescute cu 15-20 de dolari, la aceeași valoare după creșterea înregistrată pe durata Războiului de 12 zile dintre Iran și Israel de anul trecut. „Iranul este un producător de petrol mai mare decât Venezuela, ceea ce înseamnă că situația de la Teheran reprezintă un risc mult mai mare pentru piața globală a petrolului decât evenimentele de la începutul anului din Venezuela”, scrie Capital Economics, făcând referire și la capturarea lui Maduro. Trump a devenit la fel de imprevizibil ca războaiele, însă apare întrebarea dacă teama sa de prețurile ridicate la petrol i-ar mai putea domoli dorința de a pedepsi Iranul. Creșterea prețurilor la petrol ar putea avea un impact la fel de catastrofal precum a fost criza petrolieră din anii 1970 asupra SUA. Avertismentele economiștilor și consultanților financiari Jose Torres, economist senior la Interactive Brokers, spune că „dacă prețul țițeiului ajunge la 80 de dolari pe baril, va fi semnalat un șoc petrolier, iar obligațiunile și acțiunile vor scădea simultan din cauza prețurilor mari la energie care vor stimula inflația și vor avea impact negativ asupra economiei”. El mai spune că o „inflație mai mare” va însemna că Rezerva Federală va avea mai puțină libertate de mișcare pentru a reduce ratele dobânzilor în viitor. Piețele petroliere deja se pregătsc pentru o situație haotică, scăpată total de sub control din cauza incertitudinilor globale și relațiilor internaționale tensionate. Traderii se grăbesc să se protejeze de creșterile bruște la petrol dup escaladarea tensiunilor dintre SUA și marile țări producătoare de petrol, precum Iran și Venezuela, a avertizat directorul executiv al companiei de consultanță financiară deVere Group, Nigel Green. „Traderii de petrol pariază practic pe haos. Goana de a-și proteja pozițiile este similară cu un referendum privind stabilitatea geopolitică, iar verdictul este unul dur”, a avertizat el. Căderea regimului iranian ar fi totuși o veste bună pentru petroliștii americani Așteptările privind ameliorarea situației globale după ce Trump a crezut că obținerea controlului asupra industriei petroliere din Venezuela par din ce în ce mai nerealiste după ce marile companii petroliere au refuzat să investească. În schimb, mulți producători americani de petrol au promis că vor ajuta la stabilizarea Iranului dacă regimul lui Khamenei se va prăbuși. Producătorii americnai sunt pregătiți să devină o forță stabilizatoare în Iran dacă regimul cade, chiar dacă rămân sceptici cu privire la revenirea Venezuelei de după capturarea lui Nicolas Maduro. „Este o veste bună că poporuk iranian își recapătă libertatea cu propriile forțe”, a declarat Mike Sommers, președintele Institului American al Petrolului. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump a emis un decret pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean
Ce i-au spus directorii companiilor petroliere lui Trump despre investiții în Venezuela

La o săptămână după ce SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au obținut control asupra rezervelor de petrol , directorii celor mai mari companii petroliere i-au transmis președintelui american Donald Trump un avertisment: Venezuela are nevoie urgentă de reforme majore pentru a atrage investiții. Cu toate că Trump a declarat la conferința de vineri că industria petrolieră americană va investi 100 de miliarde de dolari pentru a reclădi sectorul energetic al Venezuelei, directorii executivi ai companiilor ca ExxonMobil și Conoco Philips au transmis că nu au de gând să intre imediat în joc. În urma naționalizării din 2007, regimul lui Hugo Chavez a confiscat activele companiilor Exxon și Conoco. După aproape 20 de ani, Caracas le datorează celor două companii câteva miliarde de dolari. Recomandarea șefului Trezoreriei SUA Șeful Trezoreriei SUA Scott Bessent a indicat joi că SUA s-ar putea baza, mai degrabă, pe mai multe companii petroliere mici decât pe cele mari pentru a investi în Venezuela. Companiile mari care se mișcă încet, care au consilii corporative, nu sunt interesate. Vă pot spune că indivizii și companii petroliere independente, exploratorii petrolieri (prospectori neautorizați/ilegal-exploratori) – ne-au înroșit liniile telefonice. Ei vor de ieri să se ducă în Venezuela, a precizat Scott Bessent. ExxonMobil ezită să investească în Venezuela în viitorul apropiat Directorul executiv Darren Woods al companiei Exxon descrie Venezuela drept o țară nefezabilă economic pentru a atrage investiții în situația actuală, informează CNBC. Iar directorul executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, s-a plâns că sistemul energetic al Venezuelei trebuie să fie restructurat. Am avut activele noastre confiscate de două ori și pentru a-ți imagina să ne implicăm pentru a treia oară ar necesita niște mici schimbări semnificative față de ce am văzut aici în trecut. Dacă ne uităm la fundamentele legale și comerciale și la cadrul în care se plasează Venezuela astăzi, este nefezabil, i-a spus Darren Woods lui Trump la Casa Albă. Șeful Exxon a declarat că este dispus totuși să trimită o echipă tehnică pentru a evalua situația curentă a industriei petroliere a Venezuelei, precum și activele. ConocoPhillips solicită restructurări și refacerea infrastructurii Venezuelei Ryan Lance l-a felicitat în numele companiei ConocoPhillips pe Donald Trump pentru că l-a înlăturat pe Maduro de la putere. A spus totuși că sectorul bancar trebuie să ajute la restructurarea datoriei Venezuelei și să furnizeze miliarde de dolari pentru a finanța restaurarea infrastructurii țării după aproape trei decenii de socialism. El a solicitat și restructurarea companiei petroliere de stat Petroleos de Venezuela (PDSVA). Întrucât ne gândim la lucruri mărețe și îndrăznețe, cred că avem nevoie să ne gâdim și la restructurarea întregului sector energetic al Venezuelei, inclusiv a PDSVA, a spus directorul companiei. Trump i-a specificat directorului Conoco că guvernul SUA nu este preocupat de recuperarea activelor companiei ce au fost pierdute în urma naționalizării din 2007. Nu ne uităm în trecut precum fac oamenii pierduți în trecut pentru că este vina lor. A fost un președinte diferit. Voi o să faceți foarte mulți bani, dar nu o să ne uităm înapoi în trecut, a spus Trump. Chevron este dispus să investească Chevron a fost singura companie petrolieră majoră care s-a arătat dispusă să investească. Vice-președintele companiei Mark Nelson a declarat că Chevron va înainta rapid producția petrolieră, care în prezent este la 240.000 de barili de petrol pe zi. Vom înainta aici în scurt timp pentru a ne crește veniturile din participația cu 100%. Suntem capabili să creștem producția prin investiția noastră prin scheme bine planificate cu 50% în următoarele 18-24 luni, a spus vicepreședintele companiei Chevron. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei