Victor Ponta critică reacția României la atacurile asupra infrastructurii petroliere: Potoliți-vă, pentru că ne faceți nouă rău
Victor Ponta a vorbit despre dependența României de petrolul importat din Kazahstan. Politicianul susține că autoritățile române ar fi trebuit să discute cu oficialii ucraineni pentru a proteja aprovizionarea cu petrol. El a criticat și poziția autorităților române în relația cu Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „70-80% din petrolul României provine din Kazahstan” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a subliniat că România este dependentă de importurile de petrol din Kazahstan. Acesta a explicat că 70-80% din petrolul folosit de țara noastră este de origine kazahă. De asemenea, a menționat că petrolul este transportat printr-o infrastructură care trece prin Rusia. „Noi nu avem petrol suficient, cât consumăm. 70-80% importăm dintr-o țară neutră, Kazahstan se numește țara, care, întâmplător, trimite petrol în România și, pentru că e coproprietar Kazahstanul la Rompetrol, la Midia, la rafinăria de la Năvodari, dar din petrolul ăsta kazah se rafinează și la rafinăria lui OMV. Petrol, deci cam 80% se rafinează din Kazahstan. Kazahstan, cine se uită pe hartă, nu are ieșire la Marea Neagră, deci trece printr-o conductă care trece prin Rusia, dar conducta aia e a lui British Petroleum și cred că și o firmă americană, cred că Exxon, proprietară sau Chevron. Important este că nu e vorba că sunt ruși, sunt americani cu kazahi,” a declarat politicianul. „De ce vă luptați cu kazahstanii care ne trimit petrol în România?” Politicianul susține că România ar trebui să ceară Ucrainei să oprească atacurile asupra infrastructurii petroliere din Kazahstan. Acesta consideră că atacurile afectează direct aprovizionarea României cu petrol. El crede că Nicușor Dan și Ilie Bolojan ar fi trebuit să discute cu autoritățile ucrainene despre această situație. „Ucraina bombardează non-stop și astăzi a bombardat cu bombe, cu rachete, cu drone aceste facilități, terminalul și navele care încarcă petrol din Kazahstan. Motiv pentru care Kazahstanul, pe bună dreptate, a zis: Domnule, nu mai trimitem petrol în România, care ne bombardează ucrainenii. Eu am spus că orice președinte al României ori prim-ministru, nu mai vorbesc de ministru de externe, trebuie să sune la Kiev să zică: Băi, oameni buni, noi vă susținem de 4 ani cu bani, cu armament, cu ce vreți voi. Faptul că voi vă bateți cu rușii și e dreptul vostru, e normal, ați fost atacați să luptați cu rușii. Dar de ce vă luptați cu kazahstanii care ne trimit petrol în România? Potoliți-vă, pentru că ne faceți nouă rău. Nu s-a auzit de nicio discuție, nicio întâlnire a domnului Nicușor Dan cu Zelenski. Nu am auzit decât de domnul prim-ministru Bolojan, care a vorbit cu premierul din Kazahstan, care ăla probabil, săracul, i-a zis: Știi, noi nu ne bombardăm noi pe noi. Vorbește cu ăla din Ucraina,” a declarat Ponta. „Suntem o țară condusă de niște lași” Ponta a vorbit despre întâlnirea Oanei Țoiu cu ministrul de Externe al Ucrainei. În cadrul discuției, aceasta l-a asigurat de sprijinul României pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. El a acuzat autoritățile române că nu au curajul să le ceară oficialilor ucraineni să nu afecteze aprovizionarea României cu petrol. „Doamna Țoiu care tocmai s-a postat că a avut o discuție lungă și fructuoasă cu ministrul de Externe al Ucrainei, prin care l-a asigurat de sprijinul nostru pentru integrarea în Uniunea Europeană. Sigur că suntem o țară considerată, pe bună dreptate, condusă de niște lași care nu au curaj să-i zică lui Zelenski: Bate-te cu Putin, dar nu ne fă nouă rău,” a declarat Victor Ponta. Ministerul Energiei din Kazahstan a anunțat că operațiunile de încărcare prin terminalul maritim al Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC) au fost reluate. Activitatea fusese suspendată pe 20 iulie, după un atac cu drone asupra unui petrolier. Conducta transportă peste 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, iar România se numără printre țările care importă petrol kazah.
Cât poate rezista România fără țițeiul kazah?
Atacurile ucrainene au forțat Kazahstanul să nu mai exporte petrol către România. Deși țara noastră are stocuri petroliere disponibile pentru 90 de zile, fără țițeiul kazah, motorina ar putea deveni o mare vulnerabilitate, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. România dispune oficial de stocuri petroliere pentru aproximativ 90 de zile. Însă această cifră nu înseamnă că benzinăriile pot continua să livreze toate tipurile de carburanți, la nivelul actual al consumului, timp de 3 luni, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Motorina, principalul punct slab al României O analiză realizată de aceasta observă că, într-un scenariu sever în care importurile de țiței din Kazahstan ar fi întrerupte timp de 6 luni, dar nu ar putea fi înlocuite rapid cu alte volume, România devine deosebit de vulnerabilă la motorină, nu la benzină. „România are oficial stocuri petroliere pentru aproximativ 90 de zile. Dar această cifră, repetată fără explicații, poate crea o falsă senzație de securitate”, afirmă expertul în energie Dumitru Chisăliță. Expertul în energie Dumitru Chisăliță România produce anual aproximativ 2,7 milioane de tone de țiței, aproape trei sferturi din necesarul național fiind acoperit dinstocuri comstoc importuri. În ultima perioadă, peste 60% din importurile de țiței au provenit din Kazahstan. Ce conțin rezervele petroliere ale țării Datele europene expuse în analiză arată că România deținea, în 2025, aproximativ 2,038 milioane de tone de stocuri de urgență. Din această cantitate, circa 1,081 milioane de tone, echivalentul a 53%, erau reprezentate de țiței și alte materii prime destinate rafinăriilor. Alte aproximativ 957.000 de tone sunt produse petroliere finite și semifinite. O parte dintre stocuri nu este păstrată fizic pe teritoriul României. Potrivit explicațiilor Ministerului Energiei, stocurile aflate efectiv în țară ar acoperi aproximativ 45 de zile. Echivalentul altor 45 de zile este constituit, prin delegare, în alte state ale Uniunii Europene. Stocurile din străinătate nu pot ajunge rapid la pompă Specialistul subliniază că stocurile externe există fizic, însă trebuie mai întâi eliberate, încărcate, transportate, descărcate și distribuite. Dacă sunt constituite sub formă de țiței, acesta trebuie ulterior rafinat. Produsele finite aflate în depozitele din țară ar putea ajunge la consumatori, în condiții normale, în 2-7 zile. Dacă se află în porturi sau în incinta rafinăriilor, termenul ar putea crește la 4-10 zile. În cazul țițeiului aflat în România, transportarea, rafinarea, certificarea și distribuirea produselor finite ar putea necesita între 7-15 zile. Dacă o rafinărie funcționează la capacitate redusă sau a fost oprită, intervalul ar putea ajunge la 15-25 de zile. Rafinăria Petromidia. Sursa: MEDIAFAX FOTO Pentru produsele finite depozitate în alte state, termenul estimat este de 10-20 de zile într-un scenariu favorabil și de 20-35 de zile într-unul nefast. În cazul țițeiului păstrat în străinătate, aducerea, rafinarea și distribuirea ar putea necesita între 20 și 40 de zile. „Stocurile externe trebuie mobilizate înainte ca depozitele interne să se apropie de limită. Dacă decizia este luată abia când apar primele goluri în aprovizionare, rezerva poate exista juridic, dar poate ajunge prea târziu economic”, avertizează Chisăliță. Primele deficite locale, posibile la începutul lunii decembrie În ipoteza severă a studiului, primele deficite de motorină ar putea surveni în jurul începutului lunii decembrie. Rezerva operațională s-ar putea apropia de epuizare în ianuarie 2027. Cele mai expuse ar fi regiunile de Nord-Est, Vest și Nord-Vest, din cauza distanței față de rafinării și terminale, a capacităților regionale de depozitare și a eventualelor congestii de pe calea ferată. Ulterior, transportatorii ar putea începe să cumpere preventiv, agricultura ar putea primi volume mai mici. Benzina ar putea rămâne disponibilă Benzina nu ar intra într-o penurie națională în cele 6 luni analizate, mai arată studiul AEI. Consumul de benzină este mai redus decât cel de motorină. Producția rafinăriilor, împreună cu stocurile disponibile, ar putea acoperi necesarul. O altă vulnerabilitate este kerosenul pentru aviație, stocul direct fiind redus, iar aprovizionarea depinde majoritar de funcționarea rafinăriilor. Scenariul de bază nu indică o penurie națională de combustibil pentru aviație. Totuși, oprirea uneia dintre marile rafinării ar putea schimba rapid situația, aeroporturile regionale, precum cele din Iași și Timișoara, fiind mai expuse decât Aeroportul Henri Coandă.
Criză carburanți: Acciză dinamică la motorină
Criza de la pompele din România continuă, în timp ce piața carburanților se confruntă cu riscuri tot mai mari privind aprovizionarea, după întreruperea fluxurilor de țiței din Kazahstan. Motorina standard se apropie tot mai mult de pragul de 10 lei pe litru și doar doi bani o mai despart de acest nivel. Nici benzina nu este departe de pragul psihologic, iar autoritățile caută cu disperare soluții pentru temperarea prețurilor la pompă. În acest context, membrii Comisiei de Buget din Camera Deputaților s-au reunit pentru aprobarea raportului privind măsurile pentru carburanți, care prevede, între altele, introducerea unei „accize dinamice”. În paralel, doi foști lideri ai României au reacționat la situația aprovizionării cu țiței și au criticat Ucraina în contextul atacurilor care au afectat fluxurile de petrol din Kazahstan. Loading … Prețuri record la pompă. Motorina standard, aproape de pragul psihologic de 10 lei Astăzi, prețurile benzinei și motorinei sunt pe creștere. Un litru de motorină standard se comercializează cu 9,88 de lei, la doar 2 bani distanță de pragul psihologic de 10 lei/litru, în timp ce prețul pentru motorina premium se apropie de 11 lei/litru. În cazul benzinei, un litru de combustibil standard se vinde cu 9,12 lei, iar cel premium cu 9,69 lei. România, dependentă în mare proporție de petrolul kazah Pe lângă producția internă, România importă aproximativ 77% din necesarul de petrol, dintre care 63% din țițeiul necesar provenea din Kazahstan. De aici, România a importat în anul 2025 circa 5,5 milioane de tone de petrol, pentru care a plătit aproximativ 2,5 miliarde de euro. Tot acest flux este esențial pentru funcționarea singurelor unități de procesare active din țară: Petromidia și Petrobrazi. Petromidia, deținută de Rompetrol/KMG International, un grup controlat de compania kazahă KazMunayGaz, este alimentată integral cu țiței din Kazahstan prin Marea Neagră și acoperă cea mai mare parte din necesarul de carburanți pentru piața internă. În ceea ce privește rafinăria Petrobrazi din Ploiești, deținută de OMV Petrom, deși folosește și producție de țiței internă, depinde parțial de importurile din Kazahstan pentru a-și completa capacitatea. Deputaţii au votat în Comisia de Buget o „acciză dinamică” la carburanţi Membrii Comisiei de Buget din Camera Deputaţilor s-au reunit luni pentru aprobarea raportului privitor la măsurile pentru carburanţi. În urma discuţiilor, s-a ajuns la un acord care a dus la votul acestuia cu majoritatea celor prezenţi. Ministrul de Finanţe şi al Energiei, Alexandru Nazare şi Bogdan Gruia Ivan, au convenit că măsurile vizate nu trebuie să reducă valoarea TVA, iar acciza să varieze între 5-25%, în funcţie de cotaţii. „Am depus acest proiect pentru reducerea accizelor. Vorbim despre o limitare a prețurilor exporturilor de carburanți. Toate aceste măsuri, odată implementate, vor duce la o reducere a prețului. Consider că este o formă corectă şi fără să afecteze. Preţul să nu depăşească 10 lei pe motorina standard”, a spus Bogdan Ivan în Comisia de Buget. La rândul său, Alexandru Nazare a subliniat că nu trebuie modificată valoarea TVA, ca „să nu ne afecteze agenţiile de rating.” „Am propus să nu intrăm în zona de modificări pe TVA pentru că ar fi fost contrară dreptului Uniunii Europene și mâine-poimâne avem evaluări de la agențiile de rating atât Fitch cât și Moody’s, săptămâna viitoare. Dar în schimb să venim cu un mecanism de acciză dinamică, o reducere a accizei graduală, între 5-25% care să opereze în funcțiile de condițiile de piață. Ministrul Finanțelor a transmis, de asemenea, că a avut consultări cu operatorii din industria petrolieră și a subliniat că introducerea unei eventuale plafonări trebuie să țină cont de riscul unei penurii de carburanți. „Am rafinat mecanismele care au fost introduse în ordonanța adoptată anterior, astfel încât acestea să reflecte realitatea din piață de astăzi. Odată cu integrarea acestor amendamente în inițiativa legislativă, o să avem un act normativ care să răspundă nevoilor de astăzi ale pieții luând în calcul și o realitate pe care nu trebuie să o negăm. Este posibil și, am avut o consultare în cursul acestei dimineți cu toți operatorii din industria petrolieră, presiunea este foarte mare, există un risc de penurie și în această situație. Adică trebuie să luăm în calcul că introducerea unei plafonări trebuie să ia în calcul și potențialul de penurie”, a declarat Nazare, în Comisia de Buget, de luni, de la Parlament. Noua formulă vine după intervenția aplicată de Guvern în primăvară, odată cu izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. La 1 aprilie a intrat în vigoare ordonanța de urgență prin care a fost declarată starea de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Actul normativ a introdus un pachet de măsuri valabil până la 30 iunie, cu posibilitatea prelungirii din trei în trei luni. Printre măsurile adoptate atunci s-au numărat reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru și limitarea modificării prețurilor la pompă la o singură actualizare pe zi. Ponta și Băsescu, revoltați de atacurile ucrainene care au determinat Kazahstanul să nu mai exporte petrol către România Fostul premier al României, Victor Ponta, a criticat, într-o postare pe rețelele sociale atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere din zona Mării Negre care au afectat fluxurile de petrol din Kazahstan. Acesta a transmis că securitatea aprovizionării cu carburanți a țării noastre se află sub semnul întrebării, în condițiile în care România importă cea mai mare parte a combustibilului pe care îl consumă. „Țara noastră importă 75% din combustibil. Kazahstanul, principalul furnizor, a încetat exporturile către România din cauza atacurilor dronelor ucrainene asupra terminalului lor pe Marea Neagră. Această decizie pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu combustibil. Ucraina, prietenul nostru, fratele nostru pentru care dăm tot de la noi, facem tot pentru Ucraina. Dar Kazahstanul nu e în război, e ca România”, a scris Victor Ponta pe Facebook. Și fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat duminică seară, la Digi 24, că „Ucraina ne produce daune uriașe prin blocarea aprovizionării cu țiței”, în timp ce țara noastră „îi dă pâinea de la gură”. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură, cum s-ar spune, să-i ajutăm în război și ei ne produc
Nou val de scumpiri în benzinăriile din România
Motorina ar putea depăși 10 lei pe litru în prima săptămână din august, apreciază președintele Asociației România Inteligentă, Dumitru Chisăliță, care avertizează asupra unui nou val de scumpiri în benzinăriile din România. Carburanții se scumpesc de la o zi la alta, după ce Kazahstanul, principalul furnizor al României, a oprit livrările. România își acoperă aproape 77% din resursele de petrol din importuri. Lipsa petrolului kazah ar putea urca prețurile chiar spre 11 lei, în viitorul foarte apropiat, avertizează specialiștii. Lipsa petrolului kazah va determina o explozie a prețului la carburant Într-o analiză AEI transmisă presei, prețediontele acesteia, Dumitru Chisăliță (foto), arată că motorina a ajuns deja la 9,64 lei pe litru. Până la depășirea pragului de 10 lei mai este necesară o creștere de numai 3,6%. Expertul în energie avertizează că nivelul de 10 lei pe litrul de carburant nu mai reprezintă un scenariu îndepărtat. Incidentul din Marea Neagră, unde o navă petrolieră a fost lovită, ridică problema securității Neptun Deep, crede analistul Dumitru Chisăliță „Dacă ai simțit recent o strângere de inimă la pompa de alimentare, nu este doar o impresie subiectivă. Ne aflăm în zona de «zero grade» a economiei autohtone: motorina a atins deja 9,64 lei/litru”, afirmă președintele Asociației Energia Inteligentă. „La o simplă creștere de 3,6%, bariera psihologică și economică de 10 lei va fi dărâmată. Întrebarea nu mai este «dacă», ci «cât de repede»”, mai spune Chisăliță. Estimări de până la 10,10 lei pe litru în luna august Potrivit analizei citate, prima săptămână din august ar putea avea un interval estimativ cuprins între 9,80 și 10,10 lei pe litru, dacă persistă riscurile geopolitice și comerciale actuale. Evoluția prețului este o combinație între deprecierea monedei naționale și slăbirea leului, criza produselor rafinate din Europa și creșterea primei de risc pe piețele internaționale. „Să privim cifrele fără cosmetizări. Dacă tensiunile din Strâmtoarea Hormuz continuă să sugrume fluxurile globale de aprovizionare, prognozele pentru prima săptămână a lunii august sunt sumbre: prețuri estimate între 9,80 și 10,10 lei/litru”, susține Chisăliță. Economia României, „furtuna perfectă” Expertul avertizează că în acest contet, România prezintă fundalul perfect pentru o criză de proporții. „Nu este o speculație, ci rezultatul unei «furtuni perfecte» care s-a abătut asupra economiei noastre”, mai spune președintele AEI. Dumitru Chisăliță subliniază că România nu se confruntă, în acest moment, cu o lipsă fizică de motorină. Însă, adevărata problemă este prețul la care combustibilul ajunge pe piață. „Este vital să înțelegem un aspect tehnic: nu avem o criză de combustibil. Rezervoarele sunt pline, rafinăriile livrează. Avem, în schimb, o criză de costuri care se propagă în lanț”, adaugă acesta. Creșterea prețului motorinei va fi transferată către consumatori, urmând să afecteze imediat transportul rutier, agricultura, construcțiile și distribuția de mărfuri, conchide Chisăliță. Adrian Negrescu: Criză fără precedent. Efectele le vom simți la pompă La rândul său, analistul economic Adrian Negrescu avertizează că riscăm o criză majoră pe piața carburanților. Specialistul anticipează că oprirea fluxului de petrol kazah prin terminalul CPC poate scumpi carburanții, punând presiune pe rafinăriile din România. Sursa foto: GÂNDUL LIVE România ar putea fi lovită direct de întreruperea livrărilor de petrol din Kazahstan prin sistemul Caspian Pipeline Consortium. Prelungirea blocajului poate pune presiune pe rafinării, putând scumpi carburanții. Într-un scenariu extrem, ar putea conduce inclusiv la restricționarea consumului. Consorțiul Conductei Caspice – CPC – a încetat să mai primească țiței din Kazahstan după ce operațiunile de încărcare de la terminalul său din apropierea portului rusesc Novorossiisk au fost suspendate în urma unor atacuri succesive asupra petrolierelor. „Efectele le vom simți direct la pompă. Ceea ce anticipam încă de acum câteva luni, că dacă petrolul kazah nu mai ajunge în România riscăm să avem penurie de carburanți, riscă să devină realitate”, afirmă analistul economic. „Sistemul CPC nu este o rută de transport oarecare, ci principala arteră prin care Kazahstanul își exportă țițeiul către piețele mondiale”, mai explică Adrian Negrescu. România, dependentă în mare proporție de petrolul kazah România își acoperă aproape 77% din resursele de petrol din importuri. Astfel, Kazahstanul a furnizat circa 65% din importurile românești de țiței în 2025 și aproximativ 63% în primele două luni din 2026. Azerbaidjanul, Norvegia și Libia se află printre ceilalți furnizori importanți. „Făcând calculul, rezultă că aproximativ jumătate din întregul țiței procesat în rafinăriile din România este, de fapt, de origine kazahă”, mai spune Negrescu într-o postare pe contul său de socializare.