Alexandru Rogobete: Dozele de vaccin de la Pfizer depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapelul
„Cifrele depășesc populația țării” Ministru Sănătății punctat faptul că volumul de doze contractate de la producătorul Pfizer este disproporționat față de nevoile reale ale cetățenilor. „Se vede de la distanță că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapelul”, a declarat Alexandru Rogobete, subliniind că deciziile luate în perioada 2020-2021 fac acum obiectul unei analize politice și administrative riguroase. În ceea ce privește latura juridică a litigiului de la Bruxelles, ministrul a explicat că statul român nu are opțiunea de a amâna plata, chiar dacă va ataca decizia. Deși Ministerul Sănătății nu are în prezent aceste sume prevăzute în buget, se poartă discuții constante cu Ministerul Finanțelor pentru identificarea mecanismului de plată. „Este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câștigă în recurs, banii vor fi returnați, dar acum trebuie să analizăm toate datele, inclusiv penalitățile. (…) Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății sau prin Ministerul Finanțelor. Acesta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior”, a mai precizat ministrul. România a pierdut procesul cu Pfizer la Bruxelles și este obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele de vaccin refuzate. Deși decizia va fi atacată, aceasta este executorie, obligând Ministerul Sănătății să achite suma din bugetul de stat în perioada imediat următoare.
Vlad Voiculescu îl contrazice pe Rogobete: Dacă ar fi fost ministru atunci, decizia tot la Cîțu ar fi fost
Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, a reacționat după conferința de presă a actualului ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, pe tema procesului pierdut de România cu Pfizer. „A spus că în Mai 2021 când Florin Cîțu a decis în ședință de guvern să facă acea comandă de vaccinuri, campania de vaccinare mergea prost și românii deja nu se mai vaccinau. E pur și simplu fals. Românii se vaccinau mai mult decât media europeană, SUA, UK sau chiar Israel”, a scris pe Facebook Vlad Voiculescu. În opinia lui, rata de vaccinare a scăzut mult „odată cu anunțul președintelui Iohanis cum că ar fi învins pandemia și urmează marea relaxare”. Alocarea dozelor, în funcție de populație „A mai spus domnul Rogobete că România nu ar fi trebui să facă acea comandă de vaccinuri. Că dânsul ar fi făcut procedat poate altfel. Mai întâi de toate, dacă ar fi fost ministru atunci – în locul doamnei Mihăilă, decizia tot la Florin Cîțu ar fi fost. Deci opinia dânsului ar fi contat probabil tot cât a contat și a mea când în ședințele de guvern din 10 și 18 martie l-am întrebat pe Superman cum a luat deciziile și de ce Ministerul Sănătății află abia după semnarea contractului de achiziția de vaccinuri”, mai scrie Voiculescu. El mai adaugă că alocarea dozelor de vaccin se făcea în funcție de populație și că niciun stat membru al UE nu a refuzat acel contract. „România a avut trei probleme mari” Fostul ministru spune că România nu a avut o problemă cu cantitatea de vaccinuri comandate și că a comandat (mult) sub media europeană. El adaugă că România a avut trei probleme mari: „-campania de vaccinare condusă de un militar (dl. Valeriu Gheorghiță – acum șef spital SRI) sub bagheta domnului Cîțu (Superman) a dus la cea mai mică rată de vaccinare din Europa (sub 40%) – domnul Rafila a refuzat oferta Pfizer și nu a negociat nimic; idem cu Ungaria lui Orban; despre asta să ne spună mai multe cei care erau la putere atunci. Noi nu știm decât ce scrie Pfizer în chemarea în judecată: că ei au venit cu oferte de reducere a mai mult de jumătate din sumă și România nu a răspuns nimic. 24 de state europene au răspuns și nu sunt acum în procese cu Pfizer. – nimeni nu se mai vaccinează anti-Covid în România din 2023 încoace. Suntem singura țară din UE care nu mai pune la dispoziție vaccinul. În Belgia, Irlanda, Olanda, Norvegia de pildă, cam 50% dintre persoanele vulnerabile (peste 70 de ani) sunt vaccinate anti-Covid”. Eșecul campaniei de vaccinare El susține că eșecul campaniei de vaccinare nu costă România doar bani și amintește de luna octombrie 2021: „cea mai neagră lună din istoria postbelică a României, cu un total oficial de 10.532 decese din cauza COVID-19 și un exces de decese de 22.980 față de media anilor 2011-2019, în luna octombrie”. Majoritatea celor decedați și internați în stare gravă erau, evident, persoane nevaccinate, adaugă fostul ministru. „Ce este greșit, din punctul meu de vedere, este acea cantitate uriașă care a fost semnată în mai 2021, care nu avea nicio legătură cu realitatea, care nu are nicio estimare medicală sau în directă legătură cu sănătatea publică sau cu rata de vaccinare”, a spus miercuri seara, într-o conferință de presă, Alexandru Rogobete.
Pfizer: România și Polonia nu și-au achitat vaccinurile din pandemie, în timp ce compania și-a îndeplinit scrupulos obligațiile / Cîți bani vrea Pfizer de la România
Compania farmaceutică Pfizer a depus săptămâna aceasta o cerere la tribunalul civil din Bruxelles pentru a obliga Polonia și România la plata a 1,8 miliarde de euro, relatează publicația belgiană demorgen.be. Compania farmaceutică a livrat milioane de doze de vaccinuri împotriva virusului SARS-CoV-2 și a variantelor sale, însă reprezentanții companiei spun că încă nu și-a încasat factura. Furnizarea vaccinurilor a fost convenită printr-un contract semnat la 20 mai 2021 între Comisia Europeană și compania farmaceutică. România are de achitat 615 milioane de euro plus dobânzi Pfizer cere Poloniei 1,248 de miliarde de euro plus dobânzi pentru 88 de milioane de doze de vaccin. De asemenea, solicită României 615 milioane de euro, plus dobânzi, pentru 40 de milioane de doze, au explicat miercuri avocații companiei farmaceutice în fața instanței de la Bruxelles, în prima dintre cele șase ședințe de judecată privind acest caz. Din perspectiva companiei, Polonia și România „și-au încălcat obligațiile contractuale”, prin neplata vaccinurilor convenite în cel de-al treilea contract dintre Comisia Europeană și Pfizer. „Consilierul juridic al companiei, Hakim Boularbah, spune că instituția pe care o reprezintă „și-a îndeplinit scrupulos obligațiile” și că, din toată Uniunea Europeană, doar Polonia și România nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale. Potrivit publicației citate, instanța a avut o părere neclară despre livrarea vaccinurilor. Boularbah a declarat că, dacă cele două țări doresc în continuare dozele convenite, Pfizer le poate distribui pe parcursul următorilor trei ani, dar doar după efectuarea plății. Informații de context: Contractele pentru livrarea vaccinurilor anti-COVID au fost negociate de Comisia Europeană în numele statelor-membre ale UE în 2021, într-un efort de a asigura acces rapid la vaccinuri, în contextul pandemiei de COVID. Aceste acorduri stipulau cantități mari de doze (miliarde, în total), cu opțiuni de livrare pentru perioada 2022 – 2023 și posibilitatea extinderii până în 2026. Pe măsură ce cererea a scăzut și stocurile au crescut, UE și producătorii au convenit la unele modificări în contracte, inclusiv reducerea cantităților cumpărate și amânarea unor livrări. În Polonia, autoritățile au invocat surplusul de doze neutilizate și presiunile bugetare și logistice și au notificat oficial că nu vor mai primi sau plăti pentru mai multe vaccinuri contractate. În 2023, Polonia a invocat caz de forță majoră și a refuzat livrările și plățile, ceea ce a generat un conflict juridic cu Pfizer. Și România a refuzat anumite livrări, din cauza stocurilor deja existente și nefolosite. Litigiile lansate de Pfizer au generat discuții pe tema transparenței contractelor și a costurilor generate de pandemie. Există discuții publice și pe tema gestionării achiziționării de vaccinuri. Litigiile Pfizer pot avea consecințe bugetare semnificative pentru țările vizate.
Pfizer câștigă licitația de 10 miliarde de dolari pentru Metsera, în timp ce Novo se retrage
Producătorul de medicamente împotriva obezității Metsera a anunțat vineri că a acceptat oferta de achiziție în valoare de 10 miliarde de dolari a companiei Pfizer, punând capăt unei lupte acerbe între gigantul farmaceutic din New York și rivalul său danez Novo Nordisk. Pfizer părea să fi încheiat achiziția în septembrie, înainte ca Novo să intervină cu o ofertă nesolicitată, declanșând o luptă strategică pentru un activ râvnit pe piața în creștere a produselor pentru slăbit. Pfizer încearcă să pătrundă pe această piață pentru a depăși eșecurile interne din trecut în dezvoltarea medicamentelor pentru slăbit. Pfizer va plăti 86,25 dolari pe acțiune în numerar, o primă de 3,69% față de închiderea de vineri a Metsera, a declarat Metsera într-un comunicat. Oferta include 65,60 dolari pe acțiune în numerar și un drept de valoare contingent care dă dreptul deținătorilor la plăți suplimentare de până la 20,65 dolari pe acțiune în numerar. Sâmbătă, Novo Nordisk a declarat că nu va face o ofertă mai mare pentru achiziționarea Metsera, potrivit Reuters. „În urma unui proces competitiv și după o analiză atentă, Novo Nordisk nu va mări oferta pentru achiziționarea Metsera”, a declarat producătorul danez de medicamente într-un comunicat. Jocul escaladat al fuziunilor și achizițiilor a determinat creșterea acțiunilor Metsera în ultima săptămână. De la momentul în care Novo a intervenit cu oferta sa până la închiderea de vineri, acțiunile Metsera au câștigat aproape 60%, ducând valoarea sa de piață la 8,75 miliarde de dolari. Metsera a spus că propunerea Novo prezenta „riscuri juridice și de reglementare inacceptabil de mari” în comparație cu fuziunea propusă cu Pfizer, citând o solicitare din partea Comisiei Federale pentru Comerț din SUA de a discuta riscurile unei tranzacții cu Novo. Autoritatea de reglementare a trimis o scrisoare către Novo și Metsera, afirmând că tranzacția propusă de acestea risca să încalce legile antitrust din SUA. Pfizer a transmis că este mulțumită de faptul că a ajuns la un acord revizuit cu Metsera și se așteaptă să finalizeze fuziunea la scurt timp după adunarea acționarilor Metsera din 13 noiembrie. Războiul ofertelor dintre Pfizer și Novo a dus prețul de la oferta de 7,3 miliarde de dolari a Pfizer din septembrie la nivelul actual.
Pfizer va cumpăra producătorul de medicamente pentru obezitate Metsera pentru 4,9 miliarde de dolari
Prin această achiziţie, Pfizer îşi propune să-şi extindă portofoliul şi să intre pe piaţa imensă şi în creştere a medicamentelor pentru tratarea obezităţii, notează AFP. Tranzacţia prevede plata a 47,50 dolari pe acţiune în numerar la închidere, plus drepturi de valoare contingentă care ar putea aduce până la 22,50 dolari suplimentari pe acţiune, legate de atingerea anumitor obiective clinice şi de reglementare, potrivit Business Wire. „Obezitatea este un domeniu vast şi în creştere, cu peste 200 de afecţiuni asociate”, a declarat Albert Bourla, preşedintele şi CEO-ul Pfizer. Achiziţia „propulsează Pfizer în acest domeniu terapeutic cheie”, a adăugat el. Metsera, fondată în 2022 cu sediul în New York, dezvoltă medicamente pentru obezitate şi boli cardiometabolice. Compania are în portofoliu candidaţi terapeutici pentru tratamente injectabile săptămânale şi lunare, inclusiv MET-097i, un agonist al receptorului GLP-1 aflat în faza 2 de dezvoltare, şi MET-233i, un candidat analog al amilinei lunar în faza 1. „De la înfiinţare, Metsera a lucrat pentru a reduce povara fizică, emoţională şi economică a obezităţii”, a declarat Whit Bernard, cofondator şi CEO al Metsera. El a subliniat că portofoliul companiei „promite să transforme potenţial vieţile a sute de milioane de oameni”. Tranzacţia se preconizează a fi finalizată în al patrulea trimestru al anului 2025, sub rezerva aprobărilor reglementare şi ale acţionarilor Metsera. Consiliile de administraţie ale ambelor companii au aprobat în unanimitate acordul. Achiziţia permite Pfizer să concureze pe piaţa medicamentelor pentru obezitate, dominată în prezent de companii precum Novo Nordisk şi Eli Lilly cu produsele lor Ozempic şi Mounjaro.
Vlad Voiculescu, despre scandalul Pfizer înaintea moțiunii împotriva șefei CE, Ursula von der Leyen: Am văzut contractul în dosarul de la DNA
Europarlamentarul Vlad Voiculescu (USR) a spus, într-un briefing pentru jurnalişti români, că este de părere că preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, trebuia să facă publice mesajele cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, principalul lucru care i s-a reproşat în moţiunea de cenzură depusă împotriva Comisiei Europene şi asupra căreia Parlamentul European se va pronunţa joi. Voiculescu, care a fost ministru al Sănătăţii în timpul pandemiei de COVID-19, a mai apreciat că „întotdeauna este uşor să judeci la rece o soluţie pe care cineva a trebuit să o găsească atunci când lucrurile erau foarte fierbinţi”. „Nu ştiu dacă fiecare negociere ar trebui purtată cu minuta lângă, se poate discuta dacă trebuiau să existe discuţii pe WhatsApp, pe SMS, nu ştiu cum le-au purtat, dar pe fond, (…) ce ai la finalul acestor demersuri, care sunt aproape naturale într-o negociere, ai un contract. Şi a fost acel contract bine negociat? A fost transparent măcar faţă de cei care trebuiau să ia decizia, cred că asta este întrebarea de fond”, a mai spus Vlad Voiculescu, potrivit Agerpres. Întrebat de jurnaliști dacă Ursula von der Leyen a spus adevărul atunci când a afirmat, luni seară, în plenul PE, că „oricine susţine că nu cunoştea contractul (pentru achiziţia de vaccinuri anti-COVID) minte”, el a răspuns afirmativ. „Vă spun cinstit că eu am văzut contractul în dosarul de la DNA. Contractul pentru vaccinuri a fost cunoscut premierului şi respectiv omului desemnat de statul român în acel comitet care a fost format din câte un reprezentant al fiecărui stat. Dar a fost un reprezentant al României, un angajat al MApN, al Institutului Cantacuzino, care a fost numit de către Guvernul României”, a precizat acesta. El a declarat că se poate discuta dacă a fost normal ca doar premierul să aibă acces la contract. „Guvernul României a avut acces prin premier, atât. Nu e firesc, din punctul meu de vedere, se poate discuta dacă nu cumva deciziile ar fi trebuit luate în guvern. Dar da, premierul României, cu siguranţă şi preşedintele, au avut acces la contract, au putut decide ce cantităţi cumpără şi nu a fost nimic impus de la nivel european. În alte părţi a fost diferit, în alte ţări a fost fie ministrul sănătăţii, fie o persoană desemnată chiar din afara guvernului, care raporta mai departe”, a explicat eurodeputatul USR. Vlad Voiculescu este urmărit penal, din decembrie 2023, în dosarul vaccinurilor anti-COVID, alături de Ioana Mihăilă, fost ministru USR al Sănătăţii, şi fostul premier Florin Cîţu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dan Dungaciu: „URSULA von der Leyen a avut o negociere ascunsă cu Pfizer și a refuzat desecretizarea documentelor” FOTO – Mediafax Foto
Dan Dungaciu: Ursula von der Leyen a avut o negociere ascunsă cu Pfizer și a refuzat desecretizarea documentelor
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a discutat despre controversa contractelor încheiate de Ursula von der Leyen cu gigantul farmaceutic Pfizer. Acesta susține că șefa Comisiei Europene refuză să desecretizeze negocierile din timpul pandemiei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Pfizer, ce înseamnă Pfizer?” Invitatul a adus în discuție lipsa de transparență privind negocierile Uniunii Europene cu Pfizer. Potrivit acestuia, contractele semnate de Ursula von der Leyen nu au fost făcute publice. Cererile de desecretizare au fost complet ignorate. „Pfizer, ce înseamnă Pfizer? Pfizer înseamnă că dânsa a avut o negociere, ascunsă, nimeni n-a văzut. Desecretizează, că e vorba de 4 miliarde de acolo. Ce-i cu banii ăștia? N-a desecretizat nimic. Curtea de Justiție a spus: băi, desecretizează, trebuie să fie transparență. Doamna Kövesi, procurorul, a venit și a spus: Doamnă, începem cercetarea. Le-a tăiat 5 milioane, le-a anulat toate licențele, nu mai puteau folosi calculatoarele, adică nu mai puteau să lucreze. De ce? Ca să nu se apuce de dosarul lui von der Leyen.”, spune Dungaciu. Datele ascunse de Hillary Clinton Într-o paralelă directă cu situația lui Hillary Clinton, Dungaciu afirmă că Ursula von der Leyen ar fi ascuns documente și corespondențe legate de contractele Pfizer. „Și în momentul ăsta n-a spus nimic despre desecretizare. Un soi de Hillary Clinton, când a prins-o că a rulat în timpul lui Trump, vă aduceți aminte, informații clasificate pe calculatorul personal, a luat hardul și l-a spart cu ciocanul. A ascuns acele date, cred că le-a și șters. Ceea ce înseamnă, totuși, niște chestiuni cvasi penale, dacă ștergi probe sau ceva. Din punctul ăsta de vedere, n-a spus absolut nimic de ce e cu contractele alea, de ce le-a desecretizat, ca să nu mai spun cum au fost acceptate de alții, că ăsta este deja un alt subiect. Deci, a avut o corespondență, n-a spus nimic, nu vrea să spună nimic.”, afirmă Dan Dungaciu.