Etichetă: pfizer

ROMATSA avertizează că rămâne fără resurse de funcționare după blocarea conturilor de către Pfizer. Riscă suspendarea activității în câteva săptămâni

ROMATSA mai are resurse de funcționare doar pentru câteva săptămâni după blocarea conturilor de către Pfizer, în urma procedurii de excutare silită împotriva statului român, pentru o creanță de peste 3,4 miliarde de lei, transmite Profit.ro. Amintim că la 30 iunie, ROMATSA a fost notificată de EUROCONTROL cu privire la instituirea unei măsuri de poprire asigurătorie-executorie în cadrul unei proceduri de executare silită inițiate de gigantul german, după ce România a pierdut procesul intentat de Pfizer, pentru o datorie de 600 de milioane de euro, în contractul achiziției de vaccinuri în timpul pandemiei de Covid. Potrivit legii, Eurocontrol are obligația legală de a declara, în termen de 15 zile, sumele deținute sau datorate statului român și de a le indisponibiliza temporar, fiindu-i interzisă efectuarea de plăți către altă persoană decât solicitantul popririi, până la soluționarea litigiului. Termenul limită de 15 iulie 2026 se apropie fără ca datele popririi inițiate pe 30 iunie să fi suferit modificări.  Loading … ROMATSA rămâne fără resurse financiare „ROMATSA dispune pentru o perioadă limitată de resurse financiare care să asigure continuitatea activității operaționale. Serviciile de navigație aeriană se desfășoară normal, niciun zbor nefiind afectat până la această dată, iar cheltuielile critice de siguranță și salariile personalului operațional sunt acoperite cu prioritate”, au transmis vineri reprezentanții ROMATSA, la solicitarea News.ro. „Trebuie însă precizat cu claritate că această situație nu este sustenabilă pe termen nedefinit. Tarifele de rută încasate prin intermediul Eurocontrol reprezintă principala sursă de venit a regiei (85% din total venituri), iar orizontul de funcționare pe baza resurselor proprii este unul limitat, măsurabil în săptămâni, nici măcar luni – chiar în condițiile măsurilor de conservare a lichidităților deja adoptate”, au adăugat reprezentanții operatorului român de trafic aerian. Compania română face apel la autoritățile statului pentru evitarea unui blocaj „Subliniem că ROMATSA nu este debitorul obligației care a generat măsura de poprire – aceasta privește statul român. Regia a sesizat formal autoritățile competente și a demarat, prin avocați belgieni în calitate de intervenient, procedurile legale de contestare a măsurii în fața instanțelor din Belgia. Soluționarea cu celeritate a situației, la nivelul autorităților statului, este esențială pentru menținerea neîntreruptă a serviciilor de navigație aeriană”, au mai transmis reprezentanții ROMATSA, pentru News.ro. Consiliului Suprem de Apărare a Țării: „Suspendarea activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate majoră la adresa securității naționale” Cu doar două zile înaintea deciziei de blocare a conturilor companiei ROMATSA, Curtea de Apel București tocmai suspendase pentru 30 de zile certificatul de furnizor de navigație aeriană. Drept urmare, membrii CSAT au stabilit că Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, trebuie să ia măsurile necesare pentru identificarea soluțiilor privind continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitate a spațiului aerian. CSAT arăta atunci că o posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, care ar afecta supravegherea spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe flancul estic. „În luna februarie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea pentru 30 de zile a Certificatului prin care ROMATSA este furnizor de servicii de navigație aeriană, ca urmare a unui proces intentat de doisprezece controlori de trafic aerian care acuză compania de discriminare la angajare. O posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, determinând degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe flancul estic”, se arăta în comunicatul CSAT. Decizia Curții de Apel nu este definitivă sau executorie.

Documente oficiale dezvăluie cum s-au aprobat achizițiile de vaccinuri anti-COVID. Voiculescu: Premierul lua decizia, ministrul Sănătății era exclus

Un prim set de documente permite reconstituirea traseului prin care vaaccinurile anti-COVID ajungeau în România, de la stadiul de propunere, trecând prin cel de decizie și până la cel de implementare, scrie G4Media. Un alt set de documente se referă la circumstanțele în care s-a născut litigiul dintre România și producătorul de medicamente Pfizer, în urma căruia statul român are de plătit despăgubiri de aproape 600 de milioane de euro. Cum ajungeau vaccinurile în țară? În iunie 2020, Comisia Europeană a pus la punct un mecanism de achiziție centralizată a vaccinurilor pentru tot blocul comunitar. La acel moment, producătorii lucrau deja, într-un stadiu incipient, la dezvoltarea de vaccinuri anti-COVID, dar încă nu aveau vreun vaccin autorizat. Conform acestui mecanism, statelor le erau repartizate cote din viitoarele tranșe de vaccinuri, în funcție de populația țării (cotă pro-rata). României îi revenea o cotă de 4,26%. Mecanismul de alocare era, la rândul său, destul de rigid: odată oferta lansată, statele aveau la dispoziție 5 zile ca să accepte oferta sau să o refuze (opt-out). Dacă o acceptau, trebuiau să cumpere toată cantitatea alocată, nu cantități mai mici. De asemenea, Comisia Europeană a constituit un Comitet European de Vaccinare, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre. Din partea României, reprezentant a fost desemnat Cătălin Țucureanu, cercetător la Institutul Cantacuzino și consilier onorific al secretarului de stat Andrei Baciu, din Ministerul Sătănății. Pe 20 noiembrie 2020, în România s-a înființat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), un organism interministerial aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, destinat să administreze întreaga problematică a campaniei de vaccinare. Președinte al CNCAV a fost desemnat medicul militar colonel Valeriu Gheroghiță, iar vicepreședinte Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Cum era aprobată achiziția vaccinurilor: decizia finală aparținea premierului Documentele obținute de G4Media de la SGG conțin o parte din corespondența dintre Cătălin Țucureanu, tandemul Valeriu Gheorghiță – Andrei Baciu și Cabinetul primului ministru Florin Cîțu, între sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021, aferentă achiziției mai multor tranșe de vaccinuri Pfizer și Moderna. Documentele descriu următorul traseu de achiziție. – Cătălin Țucureanu participa la ședințele Comitetului European de Vaccinare și prelua de acolo informațiile relevante: ce vaccinuri sunt disponibile și în ce cantități, prețuri, calendare de livrare. De asemenea, în ședințele Comitetului European se discuta și despre perspectivele apariției de noi vaccinuri, stadiile de autorizare, eventuale probleme logistice. Cătălin Țucureanu punea toate aceste informații într-un document pe care îl înainta către CNCAV. – Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu, președintele și vicepreședintele CNCAV, întocmeau o notă de informare conținând toate informațiile primite de la Cătălin Țucureanu și o înaintau prim-ministrului Florin Câțu și în atenția Secretariatului General al Guvernului, cu solicitarea de a dispune sau nu achiziția. – Premierul avea 5 zile la dispoziție în care să ia o decizie: dacă în acest termen nu transmitea un refuz explicit, Comisia Europeană considera că achiziția a fost aprobată. Din documentele obținute de noi rezultă că premierul aproba în aceeași zi achiziția, printr-o rezoluție „Da” sau „De acord”, semnată și ștampilată, fără să mai aștepte trecerea celor 5 zile. – Nota cu aprobarea premierului se transmitea înapoi către CNCAV, prin SGG, iar apoi către ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ca ordonator de credite. În baza deciziei premierului, ministrul Sănătății semna așa numitele „formulare de comandă” – documente conținând cantitățile repartizate României, care erau trimise apoi Comisiei Europene, pentru a fi integrate în comanda centralizată către producătorii de vaccinuri. Se poate observa că, așa cum a fost configurată instituțional întreaga campanie de vaccinare anti-COVID, centrul de decizie privind achiziția de vaccinuri a fost plasat la nivelul prim-ministrului, tot ce era în amonte ținând de zona de propunere, iar ce era în aval de zona de implementare. Acest mecanism a funcționat până în mai 2022, când CNCAV s-a desființat, iar toate prerogativele sale legate de vaccinarea anti-COVID au fost transferale la Ministerul Sănătății și integrate în programele generale de vaccinare ale acestuia. De ce a ajuns România în proces cu Pfizer și cum a fost ratată renegocierea contractului Un al doilea set de documente primite de la SGG face parte din corespondența purtată în 2023 între ministrul Sănătății de atunci, Alexandru Rafila, prim-ministrul Nicolae Ciucă și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Discuția se purta în legătură cu un contract de achiziție a 39 milioane de vaccinuri Pfizer, care trebuia să asigure necesarul de vaccinare pentru anii 2022-2023. Contractul fusese semnat în mai 2021, în mandatul de premier al lui Florin Cîțu, când ministru al Sănătății era Ioana Mihăilă. În decembrie 2022, ca urmare a faptului că situația epidemiologică se ameliorase simțitor, Comisia Europeană a demarat discuții cu compania Pfizer pentru a renegocia respectivul contract de furnizare a vaccinurilor. Negocierile au durat până în 24 mai 2023, răstimp în care Comisia a ținut la curent autoritățile din statele membre cu evoluția discuțiilor. Renegocierea s-a soldat cu adoptarea Amendamentului 5 la contract, prin care statele care vroiau să-l semneze primeau cantități mai mici de vaccin decât cele stabilite inițial, eșalonate pe 4 ani, dar trebuiau totuși să plătească, la jumătate de preț, vaccinurile pe care nu mai doreau să le primească. Termenul limită pentru acceptarea sau refuzarea Amendamentului 5 era 24 mai 2023. În caz de refuz, statele primeau și erau obligate să plătească întreaga cantitate de vaccinuri contractate inițial. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a refuzat inițial atât să respecte contractul inițial, cât și să accepte Amendamentul 5, conform unei adrese către premierul Nicolae Ciucă din 17 februarie 2023. El propunea ca Comisia Europeană să găsească alte soluții, care să nu greveze bugetele statelor membre. Documentele primite acum de la SGG arată că, între timp, fostul ministru al Sănătății și-a mai nuanțat poziția. Într-o informare pentru premierul Nicolae Ciucă din 9 mai 2023, cu 15 zile înainte de termenul-limită, acesta expunea rezultatul negocierillor finale dintre Comisia Europeană și Pfizer și solicita prim-ministrului să aleagă una din cele două variante disponibile pentru România: – Să accepte Amendamentul 5, care ar fi presupus un efort bugetar de puțin peste

Alexandru Rogobete, după discuțiile cu Pfizer: Vor reveni cu un răspuns la propunerea noastră

Alexandru Rogobete a avut joi, împreună cu ministrul Finanțelor, domnul Alexandru Nazare, o primă întâlnire „exploratorie de negociere cu compania Pfizer”, la Washington DC. Ministrul spune că discuțiile s-au desfășurat „într-un ton echilibrat, profesionist, axat pe identificarea unor soluții concrete pentru România”: „Nu vorbim doar despre o obligație financiară, ci despre responsabilitatea de a transforma această situație într-un beneficiu real pentru pacienți”. Propunerea României Rogobete susține că propunerea României, formulată în baza mandatului primit de la Guvern, a fost de continuare a negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor cu boli rare. Ministrul Sănătății spune că a adus în discuție „parteneriatul solid pe care România îl are de zeci de ani cu Pfizer, precum și deschiderea pentru dezvoltarea unor colaborări viitoare în domeniul cercetării și dezvoltării farmaceutice”. Se așteaptă răspunsul Pfizer „În perioada următoare, reprezentanții companiei Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a discuțiilor și posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere al Pfizer. Este un proces care nu se încheie astăzi. Dar este un început important. În astfel de momente, responsabilitatea nu este să explicăm trecutul, ci să construim soluții pentru viitor”, a scris Rogobete pe Facebook. Întâlnirea a avut loc în contextul în care tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023.

Alexandru Rogobete: România va încerca, în discuțiile cu Pfizer, să convertească datoria de 600 de milioane de euro în medicamente inovative

Într-o intervenție la Digi24, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a afirmat că discuțiile de joi cu oficialii Pfizer vor constitui prima rundă de negocieri pe acest subiect. Pe masa propunerilor se va afla și varianta de a converti această sumă în medicamente inovative pe care compania Pfizer le are în portofoliu, dar care nu sunt incluse în lista de medicamente compensate în România.  „Discuțiile vor fi purtate de mine și de ministrul finanțelor, domnul Nazare, noi doi fiind mandatați de guvernul României pentru a purta aceste discuții. Sigur că vom pune pe masa propunerilor lucrurile pe care le-am mai spus în spațul public și anume încercarea de a converti această sumă în medicamente inovative pe care compania Pfizer le are în portofoliu, dar care nu sunt incluse în lista de medicamente compensate în România. Aici vorbesc în special de molecule inovative sau de molecule biologice pentru pacienții oncologici sau pentru pacienții cu boli rare autoimune și așa mai departe”, a explicat Rogobete la Digi24.  Ministrul Sănătății a subliniat că acest proces nu se va încheia rapid. „Cu siguranță nu se va termina totul la o singură întâlnire. Mâine va fi deschisă discuția și negocierea. Sperăm doar că această negociere nu va dura foarte mult și că vom veni cu soluții cât mai repede pentru a putea converti această datorie de aproape 600 de milioane de euro în medicamente de care România are nevoie”, a mai spus Rogobete.  Rogobete: „Indiferent că ne place sau nu, suma de 600 de milioane de euro va trebui plătită” Ministrul a mai punctat faptul că România va trebui să se conformeze deciziei europene, „indiferent că ne place sau nu”. „Suma oricum va trebui plătită și indiferent că ne place sau nu, indiferent de câte discuții în mediul politic există, suma de 600 de milioane de euro va trebui plătită. Acum ce încercăm să facem este ca în contul acestei sume să putem, așa cum am mai spus, aduce medicamente de care sistemul de sănătate din România are nevoie”, a explicat Rogobete.  În acest context, ministrul a afirmat că Guvernul încearcă să limiteze impactul bugetar printr-o eventuală eșalonare a plăților. „Evident că încercăm să găsim o sursă de finanțare, dar targetul nostru în negociere este ca suma să fie eșalonată în funcție de consumul și de eventualele medicamente noi pe care încercăm să le introducem în listă pe mai mulți ani de zile, astfel încât să nu plătim toată suma o dată și anume în perioada imediat următoare”, a spus ministrul Sănătății. Întâlnirea de joi cu reprezentanții Pfizer are loc în contextul în care recent, tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023.

Alexandru Rogobete pleacă la Washington. Va avea întâlniri cu reprezentanții companiei Pfizer

Potrivit programului ministrului Alexandru Rogobete, acesta se va alfa în perioada 14-18 aprilie la Washington D.C., acolo unde va avea o serie de întâlniri cu reprezentanții Băncii Mondiale și a principalelor companii americane din domeniul sǎnǎtǎții. Miercuri, 15 aprilie, Rogobete se va întâlni cu reprezentanții companiei Eli Lilly, va participa la masa rotundă „Combaterea cancerului ca politică economică: explorarea unor abordări pentru finanțarea îngrijirii eficiente a bolnavilor cu cancer pulmonare și a capacității sistemelor de sănătate” și se va întâlni cu reprezentanții companiei Pfizer. Joi, ministrul Sănătății va avea o întâlnire cu reprezentanții companiei GEHealthCare, dar și o serie de întâlniri formale și informale cu reprezentanții Băncii Mondiale. Vineri, Rogobete va participa la masa rotundă „Acțiuni inițiate la nivel național: un schimb de opinii la nivel ministerial privind reformele sistemului de sănătate” și se va întâlni cu reprezentanții companiilor Medtronic și Pfizer. „Transformarea pierderii într-un beneficiu” „Vizita se înscrie în marja eforturilor depuse de ministrul Sănătății și a autorităților guvernamentale de a transformara pierderea financiară din cazul vaccinurilor anti- Covid 19 într-un beneficiu real pentru pacienți, asigurând accesul la tratamente care momentan lipsesc din sistemul public”, se arată într-un comunicat. Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.

Piperea rupe tăcerea după o discuție cu Vlad Voiculescu

Europarlamentarul Gheorghe Piperea afirmă că România ar fi avut șanse reale să câștige procesul cu compania farmaceutică Pfizer, dezvăluind detalii dintr-o discuție purtată cu fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu. Piperea spune că Voiculescu i-ar fi transmis citația din 12 februarie 2024 prin care Ministerul Sănătății era informat că România a fost dată în judecată de Pfizer în Belgia. „În urma unei conversații pe oațap cu Vlad Voiculescu, de aseară, conversație inițiată de el, am dat peste niște informații uluitoare. Voiculescu mi-a trimis citația din 12.02.2024, cu care Ministerul Sănătății a fost informat că Pfizer a dat România în judecată, în Belgia. Nu mi-e clar încă de ce procesul s-a derulat în Belgia, în limba franceză (probabil, contractul de achiziție a vaccinurilor face o astfel de atribuire de competență – România ar fi putut să refuze o clauză de acest gen, căci îi permite art. 1203 Cciv, dar nu a făcut-o). Voi afla curând și asta … Important: în citație se vorbește de un mandat al CE pentru a negocia și semna pentru statele membre, inclusiv pentru România, contracte de achiziție de vaccinuri. Dar documentele oficiale ale UE din iunie – septembrie 2020 nu vorbesc decât despre un pre-contract (nu despre contractul în sine, care putea fi semnat sau refuzat, la latitudinea statelor membre). Mai mult chiar, documentul publicat oficial de UE în data de 7 septembrie 2020, respectiv, anexa la Acordul Centralizat din iunie 2020, dispune expres că pre-contractul perfectat de Comisie cu producătorii de vaccinuri nu obligă statele membre la semnarea achiziției propriu – zise. Statele membre puteau ieși din pre-contract, dar nu puteau negocia direct cu niciun producător de vaccin. (cel ce putea face pentru opțiunea României de a ieși din pre-contract era chiar ministrul sănătății de la acea vreme…). Responsabilitatea statelor membre față de producător este trimisă pe seama contractelor de achiziție. Responsabilitatea producătorilor față de pacienți este trimisă pe seama legislației interne a statelor membre”, a scris Gheorghe Piperea luni, într-o postare pe Facebook. Gheorghe Piperea participa la depunerea listelor de candidati ai Aliantei pentru Unirea Romanilor (AUR) pentru Bucuresti la alegerile parlamentare, la sediul Biroului Electoral de Circumscriptie al Municipiului Bucuresti, joi, 17 octombrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Piperea: „Procesul de 666 milioane € cu Pfizer putea fi câștigat de România” Europarlamentarul anunță că va reveni cu o analiză detaliată, susținând că procesul „putea fi câștigat de România”. El precizează că „important este ca Statul român: să formuleze urgent apel și cerere de suspendare a efectelor sentinței de săptămâna trecută; să uzeze de drepturile de cumpărător; să uzeze de drepturile de mandant contra mandatarului (CE)” România a pierdut în primă instanță procesul deschis de compania farmaceutică Pfizer în Belgia, pe fondul refuzului Guvernului țării noastre de a achita peste 20 de milioane de doze de vaccin COVID-19. Este vorba de o decizie în primă instanță care obligă România să achite 600 de milioane de euro companiei farmaceutice Pfizer. Pfizer anunță moartea unui pacient cu distrofie musculară Duchenne pe care experimenta terapia genetică / Sursa FOTO: Shutterstock – Ilustrativ Galerie foto: Mediafax, Hepta AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Rogobete a făcut calculele. Suma datorată către Pfizer este echivalentă cu construcția celui de-al patrulea spital regional din România Voiculescu, nou atac la Rafila în problema vaccinurilor: „Tocmai m-a sunat cineva din minister. E groasă”

Rogobete, acuzații în privința achiziției de vaccinuri Pfizer: Incompetență sau slugărnicie

„Cantitatea de 39 de milioane de doze nu are niciun fundament medical sau din punctul de vedere al sănătății publice de la acel moment. Este evident asta”, spune ministrul Rogobete, adăugând că achiziția respectivă s-a făcut din „incompetență sau slugărnicie”.  „Față de cei care au făcut contractul-cadru mare. Probabil că da. Este doar părerea mea”, a explicat ministrul la Antena 3 CNN după ce a fost întrebat față de cine ar fi fost slugărnicia.  Mecanismul „aprobării tacite” În cadrul intervenției, Rogobete a explicat mai pe larg cu s-a făcut achiziția de vaccinuri Pfizer din mai 2021.  „Comisia Europeană și compania trimiteau, concret, au trimis în mai 2021 oferta pentru un nou contract. Adică, al treilea contract. Cu o cantitate de 39 de milioane de doze. România a avut termen până în 17 mai 2021 să spună da sau nu. România a ales să nu spună nimic. Drept dovadă s-a considerat aprobare tacită și s-a activat contractul În Guvernul României, la momentul respectiv, cred că doamna Mihaela era ministrul sănătății, domnul Cîțu premier, numai că a fost un adevărat scandal care s-a lăsat cu plecarea din funcție a ministrului de Finanțe care a spus, stop, eu nu sunt de acord, nu ne trebuie aceste doze”, susține Alexandru Rogobete.  Dosarul de la DNA Legat de răspunderea juridică în cazul acestui dosar, ministrul Sănătății spune că acest aspect intră sub jurisdicția DNA-ului.  „Este deja un dosar în curs la DNA, inclusiv săptămâna trecută am transmis un nou set de documente care a fost solicitat. Să știți că au fost cerute și anul trecut și periodic au fost cerute noi documente și noi înscrisuri, ceea ce mă face să înțeleg că dosarul nu este închis într-un sertar ci se lucrează la el”, spune Rogobete.  Miercuri, România a aflat decizia instanței în procesul cu Pfizer după ce a fost dată în judecată la finalul anului 2023, România, Polonia și Ungaria, după ce cele trei state au refuzat să mai preia și să plătească toate dozele comandate în mai 2021. Statul român a pierdut procesul și trebuie să plătească 600 de milioane de euro companiei.  

Polonia obligată să respecte contractul vaccinurilor COVID cu Pfizer. Miliarde de zloți și milioane de doze distruse

Tribunalul de primă instanță de la Bruxelles a hotărât că Varșovia trebuie să accepte și să plătească doze de vaccin în valoare de peste 5,6 miliarde de zloți, echivalentul a aproximativ 1,3 miliarde de euro, scrie TVPWorld. Decizia vine după ce Polonia a refuzat, în aprilie 2022, să mai preia o parte din vaccinurile comandate, invocând schimbarea contextului pandemic, impactul economic al războiului din Ucraina și riscul dominării pieței de către un singur producător. Impactul bugetar al contractului vaccinurilor COVID cu Pfizer Ministrul polonez al Sănătății, Jolanta Sobierańska-Grenda, a declarat că aproximativ 64 de milioane de doze de vaccin COVID-19 vor trebui distruse, deoarece nu mai pot fi utilizate. Oficialul a subliniat că suma pe care Polonia este obligată să o plătească reprezintă o povară uriașă pentru sistemul public de sănătate. Potrivit acesteia, cele aproape 6 miliarde de zloți ar putea acoperi costul anual al medicamentelor oncologice sau al formării medicilor rezidenți. În prezent, Fondul Național de Sănătate (NFZ) se confruntă deja cu un deficit major, estimat la aproximativ 5,4 miliarde de euro pentru anul 2026, iar autoritățile au anunțat reduceri de finanțare pentru investigații medicale esențiale, precum colonoscopiile și RMN-urile. Responsabilități politice în cazul contractului vaccinurilor COVID cu Pfizer Contractul vaccinurilor COVID cu Pfizer a fost negociat la nivelul Uniunii Europene și acceptat inițial de guvernul conservator condus de Mateusz Morawiecki. Actualul executiv de centru, condus de Donald Tusk, susține însă că numărul de doze a fost supraestimat și că au existat nereguli administrative grave în Ministerul Sănătății. Ministrul Finanțelor, Andrzej Domański, a calificat situația drept rezultatul „incompetenței” fostului guvern și a anunțat că au fost transmise deja mai multe sesizări către parchet, în urma unor rapoarte ale Oficiului Național de Audit. Reprezentanții fostului partid de guvernământ susțin, la rândul lor, că Polonia a fost supusă unor presiuni intense din partea Uniunii Europene și a marilor companii farmaceutice pentru a accepta condițiile contractuale. Aceștia afirmă că alternativele au fost limitate în contextul incertitudinii pandemice. Hotărârea instanței nu este definitivă, iar autoritățile poloneze au anunțat că vor formula apel în termenul legal de 60 de zile, analizând toate opțiunile pentru a reduce impactul financiar asupra populației.

USR este cancerul României, iar Vlad Voiculescu trebuie să se ducă la pușcărie după ce România a pierdut proces de 600 milioane de euro cu Pfizer

Compania Pfizer a dat în judecată statul român și a câștigat în primă instanță despăgubiri de 600 de milioane de euro. În aceste condiții Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății din pandemie, ar trebui să se ducă la pușcărie împreună cu tot USR-ul care este cancerul României. Acești bani puteau fi folosiți la construcția de spitale, autostrăzi, școli sau grădinițe. Cu acești bani puteam să susținem pensionarii care sunt absolut fără niciun fel de ajutor. Se puteau face multe cu acești bani însă USR-ului îi convine să sărăcească această țară. România pierde în primă instanță procesul cu Pfizer: statul trebuie să plătească 600 de milioane de euro pentru vaccinuri anti-COVID România a pierdut, în primă instanță, procesul intentat de Pfizer, fiind obligată de un tribunal din Bruxelles să achite aproximativ 600 de milioane de euro pentru vaccinurile anti-COVID comandate și ulterior neutilizate. Decizia, pronunțată miercuri, vine în contextul unui litigiu mai amplu în care și Polonia a fost condamnată la plata a 1,3 miliarde de euro, potrivit informațiilor transmise de AFP. Acțiunea în instanță a fost deschisă de compania americană în toamna anului 2023, după ce cele două state au refuzat să își îndeplinească integral obligațiile contractuale, invocând scăderea necesarului de vaccinuri odată cu diminuarea pandemiei. Instanța belgiană a stabilit că România și Polonia nu au reușit să demonstreze că Pfizer ar fi abuzat de drepturile sale contractuale, subliniind că acordurile semnate trebuie respectate. Contractele au fost negociate de Comisia Europeană în numele statelor membre, ceea ce explică și competența tribunalului din Bruxelles în soluționarea cazului. Unul dintre cele mai importante contracte a fost semnat în mai 2021, în plină pandemie, când statele europene încercau să asigure rapid accesul la vaccinuri. Decizia instanței a fost salutată de Pfizer, care a subliniat „importanța obligațiilor contractuale care au permis Europei să răspundă cu succes acestei pandemii” și a transmis că se așteaptă ca statele să respecte hotărârea. Ce ar putea construi România cu 600 de milioane de euro O sumă de 600 de milioane de euro reprezintă o resursă semnificativă pentru investiții publice și ar putea produce schimbări vizibile în infrastructura și serviciile din România. De exemplu, statul ar putea construi 2–3 spitale regionale moderne, similare proiectelor finanțate prin Ministerul Sănătății, fiecare dotat cu echipamente de ultimă generație și sute de paturi pentru pacienți. Alternativ, fondurile ar putea fi direcționate către infrastructura rutieră. Cu un cost mediu de aproximativ 6–10 milioane de euro pe kilometru de autostradă, România ar putea construi între 60 și 100 de kilometri de drum rapid, contribuind la conectarea regiunilor istorice și la reducerea timpilor de transport. În domeniul educației, aceeași sumă ar putea finanța construcția sau modernizarea a peste 200 de școli și grădinițe, multe dintre ele în mediul rural, unde nevoile sunt urgente. De asemenea, investițiile ar putea include digitalizarea sistemului educațional și dotarea elevilor cu echipamente moderne. Nu în ultimul rând, 600 de milioane de euro ar putea susține dezvoltarea infrastructurii energetice verzi, precum parcuri fotovoltaice sau eoliene, contribuind la reducerea dependenței de importuri și la atingerea obiectivelor climatice ale Uniunea Europeană. Vlad Voiculescu trebuie să se ducă la pușcărie! Este absolut ireal cum decizia lui Vlad Voiculescu în momentul în care era ministru al Sănătății în 2021 a ajuns să coste România 600 de milioane de euro. Din aceste considerente trebuie să înțelegem că Vlad Voiculescu trebuie să se ducă la pușcărie și să plătească din banii lui această enormitate de sumă. De altfel vedem cum România s-a dus în groapă sub guvernarea PNL-USR. Vedem cum în această guvernare pensionarii nu mai contează, mamele aflate în concediu maternal nu mai contează, bolnavii care au cancer și cărora li s-a tăiat de la plată prima zi de concediu medical nu mai contează, cei cu handicap grav sau accentuat nu mai contează. USR calcă pe cadavre pentru a duce țara asta de râpă, iar Ilie Bolojan este cel mai mare susținător. Aceste lucruri nu sunt pure speculații sau aberații ci fac parte din realitatea de zi cu zi, sunt fapte concrete. Altfel vedem că în aceste momente cei mai vulnerabili români (pensionarii cu pensie minimă, mamele aflate în concediu creștere copil, persoanele cu handicap, bolnavii de cancer etc. ) sunt și cei mai loviți de măsurile idioate luate de idioți și oameni fără scrupule. Trebuie să mai menționăm faptul că președintele Nicușor Dan l-a răsplătit pe pușcăriabilul Vlad Voiculescu cu un post călduț în funcția de consilier al președintelui! Poate Nicușor Dan îl demite pe Vlad Voiculescu după ce România pierde procesul cu Pfizer și trebuie să plătească 600 de milioane de euro! Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

A discutat Ministrul Sănătății cu premierul Ilie Bolojan despre procesul cu compania Pfizer? Rogobete: Încercăm să vedem toate scenariile posibile”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat joi, la Digi24, că autoritățile analizează mai multe scenarii după ce statul român a pierdut procesul cu Pfizer și trebuie să achite aproximativ 3.395.000 de lei pentru dozele de vaccin anti-COVID refuzate în 2023. Ministrul Sănătății a declarat că a avut o discuție cu premierul Ilie Bolojan despre bugetul existent pentru această situație și posibilitățile de rezolvare. „A fost o discuție. Sigur că discuția cea mai concretă va fi după întâlnirea pe care o voi avea astăzi cu Ministrul Finanțelor, în care încercăm să vedem toate scenariile posibile și cum vom înainta de acum înainte”, a declarat Alexandru Rogobete. Rogobete a precizat că în urma discuțiilor cu premierul, nu s-a luat o decizie privind sursa banilor sau modul în care va fi făcută plata. El a adăugat că toate aceste aspecte depind de clarificările care vor veni din partea instanței din Bruxelles. „Nu, asta vom decide împreună cu Ministerul Finanțelor după ce ne lămurim care sunt scenariile și după ce primim de la Tribunalul din Bruxelles toate datele vis-a-vis de termene de plată, modalitate și așa mai departe”, a explicat ministrul Sănătății.