Un nepalez angajat în România, viral în Serbia: Ce salariu are
Tot mai mulți angajatori din Europa Centrală și de Est angajează lucrători din Nepal și din alte țări asiatice. Povestea unui muncitor nepalez din România, care își trimite cea mai mare parte a câștigurilor către familia sa din țara natală, a stârnit o dezbatere majoră despre salariile și statutul lucrătorilor străini. Loading … Povestea muncitorului nepalez din România care a ajuns în ziarele din Serbia Migrantul din Nepal a declarat că lucrează între 8 și 9 ore pe zi, timp cinci zile pe săptămână. Din salariul său lunar, el trimite o parte semnificativă familiei sale. „În fiecare lună trimit acasă 3.000 de lei, adică aproximativ 590 de euro. Uneori trimit 3.500 de lei, adică aproximativ 690 de euro”, a spus muncitorul. Potrivit presei locale, salariul său net este de aproximativ 4.000 de lei, adică nici măcar 800 de euro. Totuși, angajatorul român îi asigură suplimentar cazare și masă. Unii români sunt indignați că muncitorii asiatici au venituri mai mari decât pensionarii care au muncit 40 de ani Serbia, Croația și România au înregistrat o creștere a numărului de lucrători străini în ultimii ani. Unii îi laudă, alții se declară furioși după ce le compară salariile cu pensiile din propria țară. Povestea muncitorului nepalez a fost publicată în ziarul sârb Blic și s-a răspândit rapid pe rețelele de socializare și a provocat un val de reacții negative. Un internaut român a comparat câștigurile obținute de muncitorul nepalez cu pensia tatălui său. „Tatăl meu, după 40 de ani de muncă, primește o pensie de 1.300 de lei, iar ei câștigă aproximativ 4.000 de lei”, s-a plâns el. Alți utilizatori au apărat lucrătorii străini. Au afirmat că nepalezii sunt muncitori, responsabili și își merită salariile. „Să vină. Nu am plecat și noi în alte țări?”, a spus un comentator român. Unii lucrători casnici și-au exprimat, de asemenea, nemulțumirea față de propriile venituri. „Suntem proști că muncim pentru 430 de euro”, a scris un alt comentator român. Andrei Caramitru:„Angajatorii nu mai angajează români pentru că nu sunt serioși” Influencerul Andrei Caramitru a declarat că salariul unui muncitor nepalez este foarte bun pentru un loc de muncă de bază, mai ales când angajatorul îi plătește cazarea și mâncarea. „A trimite 3.000 de lei familiei după toate cheltuielile este un rezultat semnificativ. Foarte puțini oameni, chiar și în Europa de Vest, reușesc să trimită atât de mult familiilor lor în fiecare lună”, a scris Caramitru. Caramitru și-a pus întrebarea de ce angajatorii plătesc firme intermediare, organizează cazare și masă și oferă salarii competitive lucrătorilor din Nepal, în loc să angajeze locuitori locali. În postarea sa, el a susținut că aproximativ 30% dintre tinerii din România nu lucrează și nici nu urmează o formă de învățământ sau cursuri de instruire profesională. Datele Eurostat arată însă că, în 2025, 19,2% dintre românii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani se află în categoria adulților inactivi profesional și educațional. Aceasta a fost totuși cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, care a înregistrat o medie de 11%, relatează Eurostat. „Mulți dintre românii noștri nu sunt serioși. Nu ajung la timp, dispar și nu se prezintă la muncă. Angajatorii s-au săturat de un astfel de haos și de aceea preferă lucrătorii din Asia”, a scris analistul. Andrei Caramitru: Peste 20 ani, primarul Bucureștiului ar putea fi un nepalez sau un vietnamez Conform datelor de la Ministerul Muncii din România, relatate de presa locală, la mijlocul anului 2024, peste 140.000 de străini lucrau legal în România. Un număr mare de angajați proveneau din Nepal, Sri Lanka și Vietnam. Caramitru estimase anterior că valul puternic de migranți ar putea continuă să schimbe Bucureștiul atât de mult încât, în 15 sau 20 de ani, primarul capitalei românești ar putea proveni din Nepal sau Vietnam. Sursa Foto: Envato
Se schimbă legislația imigrărilor din august 2026. Cum vor putea firmele să aducă muncitori din afara UE
Se schimbă legislația imigrărilor din 7 august 2026. Companiile vor putea recruta personal străin din afara UE doar prin agenții autorizate sau prin autorizarea proprie în platforma „Work in Romania”, aflată în dezvoltare. Noua lege obligă agențiile de recrutare să constituie garanții financiare de cel puțin 75.000 de euro, valoarea crescând în funcție de numărul de lucrători aduși. Dacă garanția de 75.000 de euro se aplică până la 250 de lucrători, plata crește cu încă 50.000 de euro pentru fiecare 250 de lucrători suplimentari. Schimbările apar în contextul deficitului de personal din domenii precum retail, logistică, producție și construcții. Reprezentanții din industrie avertizează că noile reguli pot întârzia procesul de recrutare. Loading … Cum vor putea firmele să aducă muncitori din afara UE. Sursă foto: Shutterstock Se schimbă legislația imigrărilor din august 2026 „Până acum, legislația era extrem de permisivă. Orice firmă care avea minimum un an de activitate, chiar dacă vindea floricele în parc, putea să aducă muncitori NON-EU. Astăzi avem aproximativ 15.000 de companii care importă forță de muncă. Odată cu 7 august, aceste 15.000 de firme vor dispărea din acest circuit, pentru că nu vor putea susține garanțiile uriașe impuse de stat. Pe piață vor rămâne doar agențiile de plasare mari, puternice, capabile să susțină aceste depozite și să își gestioneze corect contractele”, explică Eugen Saulea, CEO-ul ESSA Group, arată Economica.net. Eugen Saulea atrage atenția că actualele coduri COR nu mai reflectă realitatea pieței muncii. El susține că această rigiditate poate aduce amenzi mari angajatorilor, chiar și atunci când respectă regulile și acționează cu bună-credință. Practic, recrutarea externă de personal urmează să intre într-o nouă etapă. Reprezentanții din industrie susțin că aceste măsuri ar putea oferi mai multă echitate în acest sens. De altfel, reprezentanții companiei din piața serviciilor de trade marketing și vânzări din țară au deschis dialogul cu Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), ITM, ANOFM și Ministerul Muncii pentru lămurirea aspectelor neclare din noua legislație. Ce arată legea În cadrul OUG nr. 32 din 23 aprilie 2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la cap. IV, art. 25 sunt prevăzute următoarele: „(1) Pentru a desfășura activitatea de plasare a străinilor pe piața muncii din România, agenția de plasare a străinilor este obligată să constituie, anterior emiterii autorizației, o garanție financiară sub forma mijloacelor bănești la unitatea Trezoreriei Statului sau printr-o scrisoare de garanție bancară emisă de o instituție bancară din România. (2) Garanția se constituie în favoarea organului fiscal competent și este în cuantum de 75.000 euro, echivalent în lei la cursul oficial al BNR din ziua depunerii sau emiterii scrisorii de garanție, pentru un număr de până la 250 de străini plasați. (3) Pentru fiecare suplimentare cu 250 de străini plasați, valoarea garanției financiare se majorează cu 50.000 euro, echivalent în lei la cursul oficial al BNR din ziua depunerii. (4) Garanția financiară are ca destinație garantarea obligațiilor agenției de plasare și acoperirea parțială a următoarelor cheltuieli: a) costurile privind întoarcerea în statul de origine sau într-un alt stat unde are drept de ședere legală a străinilor plasați ca urmare a încetării, anulării sau revocării dreptului de ședere în România; b) costurile suportate de autorități pentru cazarea, masa, îngrijirea sau sprijinul străinilor plasați aflați în situații de vulnerabilitate sau risc, precum și a celor prevăzuți la lit. a); (5) Garanția financiară prevăzută la alin. (1) este utilizată pentru acoperirea contravalorii amenzilor contravenționale aplicate agenției de plasare a forței de muncă a străinilor în baza prezentei ordonanțe de urgență, cuprinse în titluri executorii și care nu au fost achitate în termenul legal. (6) În situația prevăzută la art. 32 alin. (4) și art. 34 alin. (1), garanția financiară prevăzută la alin. (1) este executată integral de către organul fiscal competent la solicitarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și se face venit la bugetul de stat. (7) Garanția financiară constituită trebuie menținută pe toată durata valabilității autorizației agenției de plasare a străinilor, precum și pe toată durata în care agenția de plasare a străinilor are obligații potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență raportat la numărul de străini plasați. (8) La expirarea perioadei prevăzute la alin. (7), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, la solicitarea agenției de plasare, notifică organul fiscal competent pentru eliberarea garanției financiare constituite.” Sursă foto: Shutterstock – imaginile au un rol ilustrativ
Scandal la Oracle după valul de concedieri. Sindicaliștii acuză blocarea negocierilor și concedierea liderilor de sindicat
Blocul Național Sindical acuză Oracle, gigant din industria IT, că a concediat lideri sindicali la scurt timp după constituirea sindicatului. BNS susține că firma a refuzat negocierea contractului colectiv de muncă și a făcut concedieri colective fără stabilirea unor garanții prin dialog social. Potrivit BNS, sindicatul a solicitat în repetate rânduri, încă din iulie 2025, începerea negocierilor pentru contractul colectiv de muncă la nivelul companiei. „Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția opiniei publice și autorităților competente asupra conduitei Oracle Global Services Romania S.R.L., entitatea din România a grupului global Oracle, în raport cu organizația sindicală constituită de angajații săi, respectiv Sindicatul Angajaților Oracle din România, organizație membră a Federației Sindicatelor din Tehnologia Informației – FSTI, federație afiliată Blocului Național Sindical”, a transmis BNS, luni, 6 iulie 2026, într-un comunicat, arată Mediafax. Scandal la Oracle după valul de concedieri. Sursă foto: Mediafax Foto BNS afirmă că au fost transmise 6 notificări legale, însă părțile n-au fost convocate la negocieri. „În total, pe parcursul a aproape un an, au fost transmise șase notificări formale, fără ca angajatorul să convoace efectiv părțile la negociere, să propună o dată pentru prima ședință sau să pună la dispoziția organizației sindicale informațiile necesare desfășurării procesului de negociere colectivă”, afirmă BNS. Cum a răspuns compania? BNS afirmă că singurul răspuns relevant al companiei a venit în mai 2026, fără a fi urmat, însă, de măsuri concrete pentru începerea negocierilor colective. Sindicaliștii acuză angajatorul că tratează cu superficialitate dialogul social și drepturile angajaților. Cazul a fost reclamat la ITM București, Inspecția Muncii și a fost notificat vicepreședintei Comisiei Europene, Roxana Mânzatu. „Cu toate acestea, răspunsul nu a fost urmat de niciun demers concret pentru deschiderea negocierilor colective și a conținut inclusiv o denumire eronată a organizației sindicale, aspect care confirmă superficialitatea cu care compania tratează interlocutorul sindical și drepturile colective ale propriilor angajați”, se mai arată în comunicat. Sindicaliștii au observat că, „în state precum Spania, Franța, Italia, Germania, Austria, Olanda și Belgia, conform informațiilor disponibile la nivelul structurilor sindicale europene, angajații Oracle beneficiază de contracte colective de muncă negociate, iar în unele cazuri aceste contracte sunt publice. În acest context, tratamentul aplicat angajaților Oracle din România, prin blocarea efectivă a accesului la negociere colectivă, în special într-o perioadă marcată de restructurări masive, reprezintă o diferență de tratament inadmisibilă față de salariații Oracle din alte state membre ale Uniunii Europene”. Sute de angajați concediați BNS susține că firma a concediat colectiv peste 400 de angajați în toamna anului 2025. Sindicatul acuză compania că a înlocuit negocierile colective cu acorduri individuale, practică pe care o consideră contrară principiilor dialogului social și legislației în vigoare. Sindicatele afirmă că președintele și vicepreședintele Sindicatului Angajaților Oracle România au fost concediați la doar 6 zile după înființarea organizației. Sindicaliștii spun că există procese în desfășurare și susțin că aceste concedieri ridică semne de întrebare privind respectarea libertății sindicale și a dreptului la asociere. BNS solicită Inspecției Muncii și Ministerului Muncii să verifice situația și să intervină. Totodată, sindicaliștii cer companiei să respecte obligațiile legale privind dialogul social, libertatea sindicală și negocierea colectivă. Ei afirmă că acestea reprezintă obligații prevăzute de lege, nu opțiuni ale angajatorului. Sursă foto: Mediafax Foto
Primești 1.500 de lei dacă te angajezi. Oferta unei fabrici din România
Primești 1.500 de lei dacă te angajezi. O fabrică din Arad caută sute de oameni. Fabrica de cablaje și echipamente auto din satul Nădab, lângă Chișineu-Chiș, urmează să-și dubleze numărul de angajați, după ce a obținut un contract extern important, informează stirileprotv.ro. Angajatorul vrea să acopere sute de posturi în următoarele săptămâni, inclusiv pentru cetățeni din afara UE. Compania a reintrodus un bonus de angajare de 1.500 de lei, iar autoritățile locale spun că este „prima veste bună” după o perioadă de concedieri colective care a afectat piața muncii din județul Arad. Bonus de angajare de 1.500 de lei Potrivit unor anunțuri postate în online și fluturași distribuiți în localitățile din zonă, fabrica Kromberg & Schubert a reintrodus la 1 iunie bonusul de angajare de 1.500 de lei, pentru a atrage forța de muncă necesară. De asemenea, este oferit și un bonus de recomandare de aceeași valoare. Surse din fabrică și din administrația locală au declarat miercuri că se dorește să se ajungă la 3.000 de salariați, dublu față de numărul actual. Până la 500 de salariați ar urma să fie cetățeni din afara UE. Reprezentanții companiei au confirmat că echipa locală va fi mărită, dar nu au oferit detalii suplimentare. Sursa foto: Envato (caracter ilustrativ) / Captură site Kromberg & Schubert
România ocupă ultimul loc în UE la angajarea absolvenților. Ce arată datele Eurostat
Ultimele date furnizate de Eurostat arată că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la angajarea absolvenților. În 2025, 83% dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care au absolvit recent studiile, erau angajați. Rata este în creștere față de 2024 și a avansat cu 7,5% în ultimul deceniu. În 2025, absolvenții de studii superioare au avut o rată de ocupare de 87%, semnificativ peste nivelul înregistrat în rândul celor cu studii medii, unde procentul a fost de 77,2%. În rândul statelor UE, cele mai ridicate rate de ocupare a absolvenților recenți au fost înregistrate în Malta (91%), urmată de Germania (90,6%) și Țările de Jos (90,1%). La polul opus se află Grecia (62,4%), Italia (71,8%) și România (72,7%), cu cele mai scăzute procente de ocupare. Rata de ocupare a forței de muncă în rândul absolvenților recenți a ajuns la 83% în 2025. Foto: Eurostat „În 2025, rata de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani care au absolvit recent învățământul secundar superior sau terțiar în UE a fost de 83,0%”, scrie Eurostat. Diferențe între bărbați și femei Potrivit datelor furnizate de Eurostat, persoanele de sex masculin și-au găsit mai ușor de muncă, spre deosebire de persoanele de sex feminin. Rata de ocupare în rândul absolvenților este de 84,4% la bărbați și 81,5% la femei. La nivel de țări, Cehia conduce clasamentul în rândul bărbaților (92,4%), urmată de Țările de Jos (92,1%) și Germania (92%). La polul opus se află Grecia (56,8%), Italia (73,3%) și România (74,9%), cu cele mai scăzute niveluri de ocupare. În rândul femeilor, cele mai ridicate rate de ocupare au fost înregistrate în Malta (90,5%), Germania (89%) și Austria (88,8%). La polul opus se află Grecia (68,6%), Italia (70,2%) și România (70,3%). Datele arată că, în 18 state membre ale UE, rata de ocupare a fost mai ridicată în rândul bărbaților decât al femeilor. Bărbații și-au găsit mai ușor de lucru. Sursă foto: Eurostat Sursă foto: Eurostat, Shutterstock
Domeniile în care salariul ajunge până la 10.000 de lei, în România. Nu necesită studii superioare
La o vizualizare mai atentă asupra pieței, pot fi observate diverse domenii în care salariul lunar ar putea ajunge până la 10.000 de lei, în România. Unele dintre meserii nu necesită studii superioare. În prezent, pe platforma ANOFM (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă) există între 31.000 și 33.000 de locuri de muncă disponibile. Există și ramuri profesionale actuale care necesită, de exemplu, angajarea urgentă a personalului. Experiența reprezintă factorul în urma căruia salariile pot varia. De altfel, există, la ora actuală, un dezechilibru între cerere și ofertă în mai multe ramuri profesionale. Potrivit datelor, peste 6.000 de locuri de muncă sunt disponibile în domeniul „Transport și Logistică”, la ora actuală. Domeniile în care salariul ajunge până la 10.000 de lei Ce arată datele: Peste 2.100 de locuri de muncă pentru poziția de șoferi profesioniști; Circa 2.000 de locuri de muncă pentru poziția de curieri; Peste 1.200 de locuri de muncă pentru poziția de manipulanți de marfă; Salariile se situează între 3.500 și 8.000-10.000 de lei (transport internațional). Datele indică 3.000 – 4.000 de posturi deschise pentru sectorul construcțiilor. Sunt căutați muncitori necalificați, meseriași, zidari, dulgheri. Salariile se situează între 3.500 și 8.000 de lei. Ramura comerțului: Sunt disponibile între 3.000 și 4.000 de locuri de muncă. Printre cele mai multe joburi se află cele pentru lucrători comerciali și agenți de securitate. Salarii între 3.000 și 4.500 de lei. Sunt 2.000 – 3.000 de joburi disponibile în industrie și producție. Se caută în special tehnicieni și operatori, iar salariile sunt între 3.000 și 6.000 de lei. Ramura HoReCa are o cerere de personal mai mare, îndeosebi sezonier. Sunt deschise aproape 2.000 de poziții, iar printre cele mai căutate sunt: ajutor de bucătar, ospătar, personal hotelier. Salariul pornește de la 2.800 de lei. Muncă în străinătate Datele mai indică, potrivit ANOFM, și 179 de locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European. Acestea sunt: Danemarca – 76 locuri de muncă pentru: șef sector reproducție-ferma porcine; tehnician industrial (ucenic); mecanic utilaje grele (ucenic); fierar/confectioner metalic (ucenic); tehnician în automatizări (ucenic). Norvegia – 45 locuri de muncă pentru lucrător în producție – prelucrarea somonului. Italia – 15 locuri de muncă pentru șofer autobuz. Germania – 12 locuri de muncă pentru: tractorist; lucrător în producție – procesare produse din carne (f/b). Olanda – 11 locuri de muncă pentru: inspector veterinar; mecanic de asamblare. Estonia – 10 locuri de muncă pentru betonist. Polonia – 5 locuri de muncă pentru: șofer camion C+E; tinichigiu acoperis. Irlanda – 5 locuri de muncă pentru îngrijitor persoane. Autorul recomandă: Ce salarii au florăresele de la Magnolia, Floria, Iris, Maison d’Or, OK Flora si Florăria Magheru. Cine câștigă mai mult acum, în 2026 Ce salariu are un pompier în 2026, cu tot cu spor de pericol. Câți lei primește lunar, în funcție de grad, vechime și funcție Legea care obligă firmele să despăgubească angajații pentru diferențele de remunerare. Va intra în vigoare în iunie 2026 România, cea mai mare inflație din UE, cele mai mari scumpiri la alimente și o putere de cumpărare în scădere. Consumul și investițiile s-au prăbușit Ce salarii au curierii Sameday, Fan Courier, DHL și GLS România. Cine câștigă mai bine în 2026 Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Criză de forță de muncă în Germania: soluția vine din India
Inițiativa a pornit în 2021, când Camera Meșteșugarilor din Freiburg – organizație care reprezintă meseriile tradiționale și companiile din acest sector – a fost contactată de o agenție de recrutare din India. Mesajul propunea trimiterea de tineri pentru programe de formare profesională în Germania. „Aveam mulți angajatori disperați, care nu găseau oameni să lucreze pentru ei”, a explicat reprezentantul de atunci al organizației, citat de BBC. Meserii în declin, salvate de muncitori străini Unul dintre cele mai afectate sectoare este cel al măcelăriilor. Numărul afacerilor de familie a scăzut puternic în ultimele două decenii, iar interesul tinerilor germani pentru aceste meserii este tot mai redus. „Meseria este grea, iar de aproximativ 25 de ani tinerii aleg cu totul alte direcții”, a declarat șeful unei bresle locale a măcelarilor, Joachim Lederer. Primii 13 tineri indieni au ajuns în Germania în 2022, pentru ucenicie în mici orașe din sud-vestul țării. Astăzi, numărul lor a crescut la aproximativ 200 doar în acest sector. „Nu aș mai fi fost în afaceri astăzi fără India”, a spus un angajator din domeniu, care are acum mai mulți lucrători recrutați prin acest program. Salarii mai mari Pentru mulți dintre cei care pleacă, decizia este una pragmatică: oportunitățile limitate din India și salariile mai mari din Europa. „Nu voiam să investesc într-o facultate și apoi să ajung să lucrez pe un salariu mic în India. În Germania avem salarii mai mari și pot să-mi și ajut familia”, a declarat unul dintre tinerii aflați în program. Alții invocă dificultatea de a găsi un loc de muncă în domeniul lor, chiar și cu studii superioare. Combinând munca și educația, sistemul german de formare profesională – cunoscut ca „Ausbildung” – oferă o alternativă practică la studiile universitare clasice. Necesarul anual: 288.000 de muncitori străini Germania are nevoie de aproximativ 288.000 de muncitori străini în fiecare an, potrivit unui studiu realizat de Fundația Bertelsmann, un institut german de analiză economică și socială. În lipsa acestora, forța de muncă ar putea scădea cu 10% până în 2040. Problema este una structurală: generațiile născute după al doilea război mondial ies la pensie, iar numărul tinerilor este insuficient pentru a le lua locul. Se caută educatori Deficitul nu afectează doar mediul privat. Și administrațiile locale întâmpină dificultăți în recrutare, inclusiv pentru posturi din educație. Diana Stöcker, primarul orașului Weil am Rhein și membră a Uniunii Creștin-Democrate din Germania (CDU), partid conservator aflat printre principalele formațiuni politice germane, a confirmat că autoritățile locale caută soluții inclusiv în afara țării. „Am căutat personal în toată Germania, dar este foarte greu de găsit”, a spus ea, referindu-se la lipsa educatorilor. „Trebuie să ne uităm peste hotare. Este singura posibilitate”. În același timp, India dispune de un surplus semnificativ de tineri. „India are aproximativ 600 de milioane de persoane sub 25 de ani și un excedent de forță de muncă”, a explicat unul dintre reprezentanții agenției de recrutare Magic Billion, implicată în program. 90.000 de muncitori din India, anual Accesul lucrătorilor indieni pe piața muncii din Germania a fost înlesnit de acordul de mobilitate semnat între cele două țări în 2022. Ulterior, autoritățile germane au majorat semnificativ cota de vize pentru muncitorii calificați din India, de la 20.000 la 90.000 de persoane pe an. Datele oficiale arată o creștere rapidă a numărului de angajați indieni: peste 136.000 în 2024, față de aproximativ 23.000 în 2015.
Jobul ideal pentru călători. Totul este o competiție, iar premiul este de 4.300 de euro. Care sunt condițiile
Te-ai gândit vreodată care ar putea fi „jobul ideal” în urma căruia să te bucuri de diverse beneficii? O platformă de booking, de exemplu, lansează o competiție în urma căreia premiul va fi de 4.300 de euro. Însă, pentru a putea câștiga acest cadou de câteva mii de euro, trebuie să îndeplinești un anumit job. La final rămâne doar ca persoana câștigătoare să ofere și o recenzie publică. Deși poate părea o glumă la prima vedere, o platformă de booking caută să angajeze persoane pentru 3 poziții: critic de room service, cercetător în halate de hotel și evaluator pentru sala de sport hotelieră. În realitate, este vorba despre o competiție în urma căreia persoana câștigătoare beneficiază de un card cadou de 4.300 de euro. La final, ea trebuie să ofere o recenzie publică. Cum funcționează? În realitate, nu este vorba despre un contract de muncă real. Platforma de booking a lansat un nou concurs în cadrul căruia oamenii pot aplica pentru unul dintre cele trei „locuri de muncă” mai sus enumerate. Cardul cadou care va fi câștigat va putea fi utilizat pentru un sejur. Câștigătorul va fi rugat să își prezinte ulterior recenziile printr-o postare pe rețelele de socializare și o recenzie detaliată pe site, scrie Euronews.com. „Rezervarea unui hotel nu ar trebui să fie complicată și nici un post nu ar trebui să fie așa. La Hotels.com, ne plac lucrurile simple. Chiar și mascota noastră, Bellboy, este un clopoțel adevărat. Așadar, când spunem «Cercetător în domeniul halatelor de hotel», nu avem nevoie de o descriere a postului, pentru că totul se găsește chiar în nume”, a declarat Melanie Fish, vicepreședinte de relații publice la Hotels.com. La final, câștigătorul trebuie să scrie o recenzie „Candidații vor trebui să explice de ce ar fi perfecți pentru acest rol, în maximum 200 de cuvinte, precum și numele unui hotel pe care ar dori să îl viziteze ca parte a „rolului”. De asemenea, va trebui să distribui conturile tale de socializare, precum și numărul de urmăritori pe care îi ai. Concursul este deschis în prezent doar rezidenților din SUA, dar sperăm că vor extinde „rolurile” în Europa în viitorul apropiat”, mai notează sursa citată. Autorul recomandă: Antreprenorii de pe litoral caută 20.000 de angajați pentru noul sezon estival. Ce salarii sunt oferite pentru cameriste, recepționere și chelneri Decizie extremă a unui milionar: Și-a golit conturile și a ajuns pe stradă ca să demonstreze că poate face 1.000.000 de dolari de la 0. Cât a rezistat Germania caută 200.000 de angajați pentru un anumit domeniu. Tinerii refuză să facă asta Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Ce salarii au shaormarii de la Dristor Kebab, Băneasa, Socului Kebap și shaormeriile de cartier, acum, în 2026
Meseria de shaormar continuă să fie surprinzător de bine plătită în România, în contextul unei piețe a muncii în care cererea de personal din domeniul fast-food este ridicată. În 2026, salariile în acest sector au crescut datorită competiției între lanțuri, scăderii șomajului și majorării prețurilor la alimente, transformând meseria într-o opțiune atractivă pentru tineri sau pentru cei care caută un loc de muncă stabil fără studii superioare. Dristor Kebab: între 4.000 și 6.500+ lei La Dristor Kebab, unul dintre cele mai cunoscute lanțuri din București, un shaormar debutant poate începe cu 4.000 de lei net, fără experiență anterioară. Angajații cu vechime și performanță ridicată ajung rapid la 6.000 de lei net, la care se adaugă tichete de masă și bonusuri de performanță, transformând locul de muncă într-o opțiune atractivă pe termen lung. Shaormeria Băneasa: până la 7.500 de lei Patronatul shaormeriei Băneasa a declarat public că un shaormar talentat poate ajunge la 1.500 de euro net pe lună, echivalentul a aproximativ 7.500 de lei. Plata este strâns legată de performanță, iar angajații care se remarcă prin viteza de lucru, atenția la clienți și eficiență pot obține venituri semnificativ peste media pieței. Socului Kebap: salarii de 4.000 – 6.000 lei Socului Kebap, cunoscută pentru volumul mare de muncă, oferă între 4.000 și 6.000 de lei net, salariul variind în funcție de experiență și de cantitatea de clienți deserviți zilnic. Bacșișul aici este unul dintre cele mai mari din sector, putând crește considerabil venitul lunar, mai ales în perioadele aglomerate. Shaormerii de cartier: 3.500 – 5.000 lei În locațiile mai mici sau de cartier, salariile pornesc de la 3.500 lei și pot ajunge la 5.000 lei, în funcție de vad și de zona în care se află shaormeria. În special în punctele de tranzit intens, cum ar fi gările sau piețele aglomerate, veniturile tind să fie mai mari, datorită fluxului constant de clienți și bacșișurile generoase. Pentru shaormerii din zone cu trafic mare (gări, piețe, centre comerciale), bacșișul poate crește semnificativ venitul lunar, uneori chiar peste salariul fix. Pentru tineri sau persoane care caută un loc de muncă stabil fără studii superioare, meseria de shaormar poate fi o opțiune profitabilă, cu posibilitatea de a avansa rapid dacă performanța este ridicată. Recomandarea autorului: Orașul din România în care un apartament cu 3 camere se vinde cu 12.500€ acum, în martie 2026. Are garaj, beci și 88 mp Italienii sunt chemați la urne pentru un referendum care ar putea pune în pericol poziția lui Meloni. Ce presupune reforma judiciară cerută de premier
Costin Tudor, CEO Undelucram.ro, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Piața muncii este într-o perioadă de așteptare
Piața muncii din România traversează o perioadă de incertitudine și prudență, în care atât angajatorii, cât și angajații preferă să aștepte evoluțiile economice și politice înainte de a lua decizii majore, consideră Costin Tudor, CEO al Undelucram.ro. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței Gândul “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”. Costin Tudor a considerat că evenimentul organizat de ziarul online Gândul a reprezentat o oportunitate pentru dialog între sectorul public și cel privat. „Este un cadru interesant, un cadru nou pentru mine, în care factori din piața muncii, fie că sunt în zona publică sau în cea privată, au putut să se întâlnească”, a declarat CEO-ul Undelucram.ro. Potrivit acestuia, diversitatea opiniilor exprimate în cadrul dezbaterii este benefică pentru evoluția pieței muncii: „Am găsit perspective, unele cu care rezonez, unele diametral opuse la ceea ce m-aș dori să se întâmple în piața muncii”. În opinia sa, tocmai aceste diferențe de viziune creează valoare în astfel de discuții. „Farmecul acestor discuții este că s-a creat un cadru în care mai mulți jucători implicați în piața muncii își pot exprima părerile și pot identifica teme la care să contribuie pe viitor”, a completat el. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”FOTO: Mihai Pop „Angajații încearcă să-și securizeze jobul” În analiza sa asupra contextului actual, Costin Tudor descrie o piață a muncii marcată de prudență și așteptare. „Piața muncii este un pic în așteptare”, a afirmat el, explicând că dinamica angajărilor este influențată atât de deciziile angajatorilor, cât și de comportamentul angajaților. „Fie că vorbim de angajatori care dau tonul în a scoate la bătaie locuri de muncă, fie că vorbim de angajați care se uită să-și schimbe jobul, mai degrabă aș spune că sunt angajați care încearcă să-și securizeze jobul pe care îl au în prezent”, a spus Tudor. În opinia sa, această stare de așteptare este influențată de contextul general: „Tot contextul, fie că vorbim de cel economic sau geopolitic, pune un pic de presiune asupra pieței”. Tehnologia începe să schimbe așteptările Referindu-se la impactul tehnologiilor noi, CEO-ul Undelucram.ro consideră că România nu resimte încă o presiune majoră, comparativ cu economiile occidentale, însă schimbările sunt vizibile. „Nu aș spune că este o presiune foarte mare, comparativ cu alte țări, în special cele din Vest, dar ușor-ușor începem să ne tehnologizăm”, a explicat el. Un rol important în accelerarea acestei transformări îl au generațiile tinere care intră acum pe piața muncii. „Generațiile noi care vin acum în piața muncii încep să pună o presiune mai mare, pentru că sunt obișnuite cu aceste tehnologii și nu mai acceptă logica unor moduri de lucru care nu mai sunt actuale”, susține Costin Tudor. O piață în transformare Declarațiile oficialului companiei Undelucram.ro conturează imaginea unei piețe a muncii aflate într-un moment de tranziție, în care prudența domină deciziile pe termen scurt, iar tehnologia și schimbarea generațională vor deveni factori determinanți pe termen mediu și lung. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Camelia Mortici, Managing director Morgan Sol, la Gândul HR Power Players: Inteligența artificială, direct proporțională cu inteligența utilizatorului George Butunoiu, consultant executive search, la Gândul „HR Power Players”: Recrutarea nu se mai face pe competențe tehnice Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor