Daniela Bădiță, Product and Services Development Manager Clinicile Affidea: „Inteligența artificială contribuie la creșterea preciziei și eficienței investigațiilor, însă diagnosticul rămâne responsabilitatea medicului”
Inteligența artificială devine un instrument tot mai important în domeniul medical, în special prin capacitatea de a procesa rapid volume mari de date și de a contribui la eficientizarea fluxurilor medicale. Totuși, tehnologia nu poate înlocui rolul esențial al medicului în stabilirea diagnosticului și în relația directă cu pacientul, a subliniat Daniela Bădiță, Product and Services Development Manager Clinicile Affidea, în cadrul Conferinței „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”. În imagistica medicală, inteligența artificială susține analiza informațiilor și automatizarea unor procese, contribuind la creșterea vitezei și acurateței investigațiilor. Cu toate acestea, componenta umană rămâne esențială:AI nu poate gestiona emoțiile pacientului și nici nu își poate asuma responsabilitatea unui diagnostic medical. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”FOTO: Mihai Pop Clinicile Affidea România dețin cea mai mare flotă de echipamente de imagistică medicală la nivel național, dotate cu tehnologii de ultimă generație, inclusiv soluții bazate pe inteligență artificială. Integrate cu expertiza medicilor de top ai Clinicilor Affidea, aceste tehnologii contribuie la realizarea unor investigații de înaltă precizie și la furnizarea unor rezultate medicale la cele mai înalte standarde. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Costin Tudor, CEO Undelucram.ro, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Piața muncii este într-o perioadă de așteptare” Iuliana Morlova, HR Expert si Career Coach:”Dacă roboții sunt mai buni la a fi roboți, oamenii trebuie să fie mai buni la a fi oameni” Camelia Mortici, Managing director Morgan Sol, la Gândul HR Power Players: Inteligența artificială, direct proporțională cu inteligența utilizatorului George Butunoiu, consultant executive search, la Gândul „HR Power Players”: Recrutarea nu se mai face pe competențe tehnice Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor
Corneliu Bențe, Președinte Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii, la Gândul „HR Power Players”: Avem deficit de competență
Corneliu Bențe, președintele Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii, susține că în România există deficit de competență, de forță de muncă calificată. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”. Bența a mai spus că aceste probleme ar trebui să fie puse mai des pe masa decidenților pentru a putea avea dezbateri reale, astfel încât rezultatul să fie pozitiv. „Mai avem nevoie de alte întâlniri. Legislația muncii este stufoasă, este complicată, relația de muncă nu mai este pură și simplă. Avem probleme în ceea ce privește deficitul de competență, de forță de muncă calificată, de introducere a noilor tehnologii, de accesare a noilor tehnologii de către mici întreprinzători. Toate aceste lucruri ar trebui să fie puse mai des pe masa decidenților și să putem avea dezbateri reale, astfel încât rezultatul să fie unul pozitiv atât pentru angajatori, dar și pentru lucrători”, a precizat președintele Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”FOTO: Mihai Pop „Jumătate din forța de muncă a României lucrează în companii mici” Corneliu Bențe consideră că, în prezent, piața muncii este volatilă. Totodată, acesta a punctat că avem nevoie de forță de muncă calificată, de competențe pentru noile tehnologii. „Volatilă. Este o piață muncii care se mișcă. Angajatorii spun că n-au forță de muncă calificată, lucrătorii spun că angajatorii nu plătesc suficient de bine. Eu chiar am prezentat o statistică și văd că jumătate din forța de muncă a României lucrează în companii mici, între 1 și 49 de salariați. Acolo avem nevoie de forță de muncă calificată, de competențe pentru noile tehnologii. Cred că angajatorii încă sunt așa, într-o nebuloasă. Nu știu ce înseamnă această nouă tehnologie, modalitatea pe care ar trebui să o adopte, ce înseamnă înlocuirea oamenilor cu roboții și dacă ne înlocuiesc roboții, cine ne plătește existența? S-a vorbit chiar despre o posibilitate de impozitare a muncii roboților, a muncii „tehnologiei”, a explicat Bențe. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Camelia Mortici, Managing director Morgan Sol, la Gândul HR Power Players: Inteligența artificială, direct proporțională cu inteligența utilizatorului George Butunoiu, consultant executive search, la Gândul „HR Power Players”: Recrutarea nu se mai face pe competențe tehnice
George Butunoiu, consultant executive search, la Gândul „HR Power Players”: Recrutarea nu se mai face pe competențe tehnice
George Butunoiu, consultant executive search, a precizat în cadrul conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” că piața muncii are capacitatea de a se autoregla și, astfel, nu există motive de îngrijorare în ceea ce privește dispariția locurilor de muncă, o dată cu apariția noilor tehnologii. Antreprenorii rezolvă problemele cel mai bine și cel mai repede, spune George Butunoiu. „Toată conferința s-a dus de la început și până până la sfârșit către inteligența artificială, ceea ce nu e rău, însă ce am observat e că au subestimat foarte, foarte mult capacitatea pieței de a se autoregla. S-a vorbit cu multă îngrijorare, și oficialități, și cei din business despre ce o să se întâmple mai departe, dacă dispar joburi și așa mai departe. Experiența de până acum arată că antreprenorii rezolvă problemele acestea cel mai bine și cel mai repede. Deci n-o să poată să facă 100 de politicieni ce o să poată face 10 antreprenori, fiindcă atunci când o să vadă că e un surplus de forță de muncă undeva sau e o cerere mai știu eu pe unde, sau se lenevesc anumiți oameni și încep să se vrea anumite lucruri, vin și le dau ce au nevoie. Eu sunt mult mai puțin îngrijorat și mult mai optimist față de ceilalți participanți la conferință din punctul acesta de vedere”, a explicat specialistul în recrutare. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”FOTO: Mihai Pop „Piața muncii este o junglă” Recrutarea se face din ce în ce mai puțin pe technical skills, pe competențe tehnice, este de părere George Butunoiu. „Piața, în momentul acesta, e o junglă și o să fie și în continuare o junglă. S-a vorbit aici la conferință că experiența contează din ce în ce mai puțin și e normal să fie așa, fiindcă tote lucrurile de care erai mândru că ai capitalizat timp de 5 ani, de 10 ani, acum se devalorizează cu o viteză pe care mulți nici nu o observă și, prin urmare, recrutarea se face acum din ce în ce mai puțin pe technical skills, pe competențe tehnice și mult mai mult pe știu eu, pe personalitate, pe relaționare, pe alte criterii, unde acum practic toți pot să fie egali. Unul care n-are nicio experiență, dacă e mai educat, știe să vorbească mai bine, să se poarte mai bine, poate să treacă în fața tuturor celorlalti și, bineînțeles, că mare scandal pe piață – cum a ajuns acolo? Păi, uite cum a ajuns! Și așa o să fie și în continuare. Asta datorită tehnologiei fiindcă în urmă cu mai mult timp ca să înveți o meserie trebuia să stai lângă un meșter, lângă un altul care știa meserie, să vezi cum face, cum să prinzi meseria de la el. Și cel care știa meseria era stăpânul absolut pentru că toate cunoștințele erau depozitate în capul lui. S-au dus vremurile acestea, nu mai sunt”, a explicat acesta. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Conferința Gândul – “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor
Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor
Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” a adus în prim-plan modul în care provocările legislative, oportunitățile tehnologice și nevoia de experiențe remarcabile pentru angajați se întâlnesc și se completează, transformând funcțiunea de resurse umane într-un motor real de performanță și competitivitate organizațională. Silvia Dinică, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a precizat că în cadrul dialogului s-au văzut perspective de la firul ierbii, probleme cu care se confruntă piața, aspecte cu care se confruntă angajatorii. „A fost un dialog extraordinar, un dialog în care s-au văzut perspective diferite și, în primul rând, ceea ce a contat a fost faptul că s-au văzut perspective de la firul ierbii, să zic așa, lucruri cu care se confruntă piața, aspecte cu care se confruntă angajatorii, cu care se confruntă cei care se uită către resursa umană. S-au exprimat temeri în același timp, însă s-au construit și soluții și evident că întotdeauna există un capăt legislativ, de modificare legislativă și că legislativul și zona aceasta de reglementare ar trebui să fie cu un pas înaintea schimbărilor, astfel încât să nu fim luați prin surprindere și să nu fie un impact negativ, pentru că schimbarea e parte din societatea noastră, fie că vrem, fie că nu vrem. Important este să o pregătim, să punem în valoare resursa umană și, mai departe, cu o resursă umană valoroasă, bine pregătită și care are alternativă să putem să creem o economie mai puternică, valoare, inovație și să fim cu toții mai bine ca societate”, a explicat Silvia Dinică. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” „Trebuie să știm să construim pe această tehnologie” Secretarul de stat în Ministerul Muncii este de părere că noile tehnologii vor fi complementare resursei umane. „Noile tehnologii se vor dezvolta în continuare, o dezvoltare semnificativă, vor fi parte din viața noastră, vor fi complementare resursei umane. Trebuie să știm să construim pe această tehnologie. Spunea cineva mai devreme că zona de securitate cibernetică, rolurile de securitate cibernetică vor fi foarte căutate în continuare și va fi și o nevoie de un de un număr mare de specialiști pe zona aceasta, ceea ce evident că va face ca unele meserii să fie căutate. Formarea profesională și specializările vor trebui să se adapteze rapid: care este cel mai scurt timp în care putem pregăti un programator să devină specialist în securitatea cibernetică? E una dintre întrebările la care trebuie să găsim răspuns sau un om care a lucrat deja în IT și care, dacă vrea să schimbe, să poată să facă față provocărilor pe care le oferă noul rol. Tehnologia este aici, tehnologia face parte din viața noastră, însă trebuie să fie un mediu sigur, trebuie să fie etic și să ținem cont de asta în momentul când dezvoltăm tehnologia”, a precizat aceasta. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Conferința Gândul – “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” INTERVIU | Gerasimos Contoguris, Philip Morris România: „O companie merită recunoașterea Top Employer atunci când oamenii ei pot crește cu adevărat”
Marius Budăi, deputat, fost ministru al Muncii, la Gândul „HR Power Players”: Inteligența artificială trebuie transformată din teamă în oportunitate
Deputatul și fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, susține că integrarea inteligenței artificiale și a robotizării în economia europeană trebuie abordată proactiv. În cadrul Conferinței Gândul “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”, acesta a subliniat importanța învățării continue, a parteneriatului onest între stat și angajatori și a pregătirii noilor generații pentru transformările majore ale pieței muncii. „Nu cred că este nimic mai important decât să vorbim despre oameni și despre evoluția lor viitoare”, a declarat deputatul Marius Budăi, fost ministru al Muncii, arătând că includerea tinerilor în această dezbatere este esențială pentru a înțelege direcția în care se îndreaptă piața muncii. Cu atât mai mult cu cât schimbările tehnologice influențează deja profund mediul profesional, după cum a adăugat Marius Budăi. Integrarea AI, între provocare și oportunitate Un punct central al intervenției sale l-a reprezentat influența inteligenței artificiale și a robotizării asupra viitorului locurilor de muncă. Deputatul a arătat că această temă a fost intens dezbătută atât la nivel național, cât și în cadrul reuniunilor europene la care a participat. Potrivit acestuia, subiectul a fost expus inclusiv în cadrul adunării parlamentare de la nivelul Uniunii Europene, precum și în dialogul cu Comisia Europeană. Budăi a precizat că va continua să insiste asupra necesității unei abordări proactive, nu reactive, din partea statelor membre. „Nu trebuie să fie o teamă, trebuie să o transformăm într-o oportunitate”, a subliniat acesta, explicând că inteligența artificială poate deveni un instrument care să crească productivitatea și rezultatele muncii, dacă este integrată strategic. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” Piața muncii, o competiție permanentă Fostul ministru al Muncii a descris piața muncii drept „o piață concurențială”, în care mobilitatea forței de muncă și competiția pentru specialiști sunt realități constante. El a atras atenția asupra fenomenului migrației profesioniștilor către state care oferă salarii mai atractive, dar a punctat că această dinamică este parte a unei piețe în mișcare. „Este bine, până la urmă, că este așa. Trebuie să ne adaptăm”, a afirmat deputatul, insistând asupra responsabilității decidenților de a crea politici publice care să susțină competitivitatea și retenția forței de muncă. Parteneriat stat–angajatori și accent pe învățarea continua În opinia lui Marius Budăi, cheia adaptării la noile realități tehnologice constă într-un parteneriat onest între stat și angajatori. Autoritățile, spune Budăi, trebuie să sprijine companiile în procesul de calificare și recalificare a angajaților, astfel încât competențele acestora să fie permanent actualizate. Deputatul a subliniat că paradigma învățării continue se va schimba semnificativ în anii următori, devenind un element central al vieții profesionale. „Ceea ce știam până acum despre învățarea continuă se va schimba, iar aceasta va fi foarte, foarte importantă”, a concluzionat el. Declarațiile vin într-un context european marcat de accelerarea digitalizării și de dezbateri tot mai intense privind impactul tehnologiilor emergente asupra locurilor de muncă și a echilibrului social. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Conferința Gândul – “HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților” Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor
Ce salarii au operatorii call-center de la Digi RCS-RDS, Vodafone și Orange. Cine câștigă mai mult acum, în 2026
Iată ce salarii au operatorii call-center de la Digi RCS-RDS, Vodafone și Orange, acum, în anul 2026. Majoritatea companiilor oferă și bonusuri pentru angajați care pot fi sub forma unor tichete de masă. Vezi mai jos salariile de pe piața muncii. Într-o scurtă analiză asupra locurilor de muncă disponibile în România, la momentul actual, sunt deschise poziții și în companiile de telecomunicații. Printre joburi se numără cel de operator call-center. O persoană care ocupă o astfel de funcție într-o companie poate să ajungă să câștige chiar și o mie de euro net pe lună. De menționat faptul că unele companii pot oferi și bonusuri angajaților, printre acestea numărându-se tichetele de masă. Ce salariu încasează un operator call-center De data aceasta, în atenție se află poziția de operator call-center în companii precum Digi RCS-RDS, Vodafone și Orange, mari jucători pe piața de telecomunicații din țară. Ce salarii au operatorii call-center de la Digi RCS-RDS, Vodafone și Orange Un consultat pentru servicii clienți, în cadrul Digi RCS-RDS, ar putea primi un salariu net de 3.500 – 4.500 de lei pe lună. În cazul unui operator call-center (customer care) în cadrul Vodafone, salariul net lunar se situează între 3.800 și 4.800 de lei. În cazul unui operator call-center / telesales la Orange, salariul net lunar este între 3.200 și 5.000 de lei. Pe lângă aceste salarii, însă, unele companii pot oferi și bonuri de masă. În 2026, acestea au o valoare medie de 35 – 40 lei pe zi. De asemenea, există companii care oferă diverse abonamente medicale sau de fitness. Autorul recomandă: Categoria de pensionari români care vor primi pensii mai mari de la 1 iulie 2026. Decizia este oficială Doi mari operatori de telefonie mobilă din România au anunțat în același timp scumpirea abonamentelor. Cât cât și de când se scumpesc facturile Cum obții tichete pentru creșă, acum, în 2026. Ce acte să depui pentru a beneficia de cei 710 lei per copil Categoriile de români care ar putea lua 1.000-1.250 de lei în plus la salariu. Ce arată un nou proiect de ordonanță de urgență Ce pensie primește un pensionar român, după 36 de ani de muncă. Ultimul salariu: 5.000 lei net Domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii, în România, în 2026. Ce arată analiza unei platforme de recrutare
Ce salarii au vânzătoarele din magazinele Profi, Penny și La Doi Pași, în 2026. Cine câștigă mai mult
Iată ce salarii au vânzătoarele din magazinele Profi, Penny și La Doi Pași, în 2026. Unii dintre angajatori sunt dispuși să ofere peste minimumul pieței. În ultimii ani, salariile din mai multe domenii au fost ajustate, pe fondul lipsei de personal și al creșterilor costurilor aferente traiului zilnic. Unii dintre angajatori aleg să ofere lucrătorilor din magazine bonusuri de inventar, precum și bonusuri de performanță sau de vechime. De asemenea, la salariu se adaugă și tichetele de masă, în valoare de câteva sute de lei pe lună. În cazul unui angajat la Profi, salariul se va situa între 3.200 și 3.700 de lei pe lună. Salariul de bază pornește de la pragul minim, care este de 2.574 lei. La acestase adaugă tichete de masă (aprox. 700-800 lei) și eventuale bonusuri de performanță sau vechime. Ce salarii au vânzătoarele din magazinele Profi, Penny și La Doi Pași, în 2026 Câți bani primesc lucrătorii din Penny și La Doi Pași În cazul unui angajat la Penny, salariul se va situa între 3.500 și 4.000 de lei pe lună. Lanțul german de supermarketuri tinde să ofere pachete ușor peste minimul pieței pentru a atrage personal. Venitul include tichete de masă și bonusuri de inventar sau de prezență. În cazul unui angajat în cadrul magazinului La Doi Pași, salariul se va situa între 2.600 și 3.300 de lei pe lună. Fiind magazine în regim de franciză (administrate de patroni locali), salariile sunt adesea fixate la nivelul minim legal. Tichetele de masă depind de decizia fiecărui administrator de magazin. Autorul recomandă: Ce salarii au casierițele de la LIDL, Carrefour, Kaufland și Mega Image acum, în 2026. Cine câștigă mai mulți bani Țara din Europa care crește salariul minim. Și românii care muncesc aici vor primi mai mulți bani Domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii, în România, în 2026. Ce arată analiza unei platforme de recrutare Ce salariu are un cioban la oi în Italia. Cât ar câștiga în România Ce salarii au conductorii Metrorex în 2026. Câți bani iau cei care conduc metrourile bucureștene, de fapt TOP 15 | Cele mai bine plătite job-uri part-time din România, în 2026. Ce salariu câștigi pentru fiecare în parte Ce salariu primește un asistent personal în 2026. Venitul brut va crește de la 1 iulie
Domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii, în România, în 2026. Ce arată analiza unei platforme de recrutare
În România, în primele luni ale anului 2026, domeniul IT se află în poziție dominantă atunci când intră in discuție pachetul salarial și cel al beneficiilor extra. Iată mai jos, în articol, ce arată analiza unei platforme de recrutare legată de domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii. Domeniul IT se menține în top, iar media netă a salariului, la nivel naţional, este de 8.000 de lei. Spre deosebire de anul trecut, în 2026, media netă este în creștere cu circa 15%. De altfel, în clasament se găsește și domeniul petrolului și al gazelor, unde media salarială ajunge la 6.800 de lei. „După un 2025 în care salariile nu au înregistrat creşteri notabile, candidaţii aflaţi acum în căutarea unui loc de muncă se uită cu atenţie la pachetul salarial şi la cel de beneficii extra pe care le oferă angajatorii. La început de an, clasamentul domeniilor care plătesc cel mai bine este dominat, ca şi până acum, de IT, sector în care media netă, la nivel naţional, este 8.000 de lei, în creştere cu aproximativ 15% faţă de anul trecut”, potrivit datelor platformei de recrutare. Domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii, în România, în 2026 Pe listă se găsesc și sectoarele construcţii, audit & consultanţă şi inginerie, unde media salarială este de 6.000 de lei. Salariul mediu net în domeniul automatizărilor ajunge la 6.200 de lei pe lună. Clasamentul este completat și de un alt domeniu, și anume crewing & casino. Aici, salariul mediu net este situat la 6.000 de lei. „Lângă aceste domenii, anul acesta se mai poziţionează încă unul, nou intrat atât de sus în clasament – crewing & casino, care vine cu o medie netă de 6.000 de lei pe lună. Este un domeniu care angajează mult, care are permanent nevoie de personal şi care reuşeşte să atragă candidaţi prin pachetele salariale atractive”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs, arată Stirileprotv.ro. Ce domenii se află la polul opus? La polul opus, în schimb, găsim saloanele și clinicile de înfrumusețare, un domeniu ale cărui servicii sunt solicitate zilnic de clienți. Salariul mediu net este de 3.900 de lei. La pază și protecție găsim un salariu mediu net de 4.000 de lei. În cazul domeniului retail și al sectorului de call-center/BPO, media netă salarială este de 4.200 de lei pe lună. În cazul industriei alimentare, salariul mediu net este situat la 4.500 de lei. În cazul industriei turismului, salariul mediu net este de 4.400 de lei. Autorul recomandă: Meserii pentru care AI nu este pregătită suficient. Ce job-uri sunt încă securizate pentru oameni O femeie trăiește din ajutor social, după ce inteligența artificială i-a înlocuit jobul. Meseria sa este aproape dispărută O braziliancă stabilită în Belgia a fost nevoită să se angajeze după ce a trăit 15 ani doar din șomaj. Ce a speriat-o pe femeie Ce salariu are un cioban la oi în Italia. Cât ar câștiga în România Bărbat concediat pentru că ar fi adormit la job. Ce s-a întâmplat după 3 ani de procese La 44 de ani, cu diplomă universitară și o carieră sportivă la cel mai înalt nivel, nu reușește să se angajeze: „Mă duc să fac curățenie” sursă foto: colaj Gândul / Shutterstock – rol ilustrativ
Amenzi de 32 milioane de euro pentru monopol pe piața forței de muncă
Mai multe companii au fost amendate cu 163,71 milioane lei (aproximativ 32,15 milioane euro) de Consiliul Concurenței. Inspectorii au probat că acestea au făcut o înțelegere anticoncurențională, având ca efect împărţirea pieţei forţei de muncă. Pe lista companiilor vizate se află nume ca Automobile Dacia sau Renault Technologie Roumanie. Monopolul instituit de aceste companii viza limitarea mobilității angajaţilor şi a menţine costurile reduse cu resursa umană la un nivel redus, a anunţat luni autoritatea de concurenţă, într-un comunicat de presă. Domeniul auto este în fruntea listei În urma unei investigaţii, autoritatea de concurenţă a constatat că 8 companii, inclusiv nume cunoscute ca Automobile-Dacia SA sau Renault Technologie Roumanie SRL (foto), au stabilit să nu se concureze pentru recrutarea şi angajarea reciprocă a forţei de muncă calificată/specializată asociată activităţilor de producţie autovehicule şi/sau altor activităţi conexe, incluzând servicii de inginerie şi consultanţă tehnică din România. Foto: Go4it.ro Companiile s-au înţeles, de asemenea, să nu recruteze resurse umane de la una dintre celelalte companii fără acordul prealabil al acesteia din urmă. Lista companiilor penalizate Potrivit autorităţii, amenzile aplicate au fost următoarele: Akkodis Romania SRL – 5,54 milioane lei; Alten Si-Techno Romania SRL – 10,65 milioane lei; Automobile-Dacia SA – 81,53 milioane lei; Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL – 7,71 milioane lei; Expleo Romania SRL – 7,43 milioane lei; Fev ECE Automotive SRL – 1,4 milioane lei; Renault Technologie Roumanie SRL – 46,29 milioane lei; Segula Technologies Romania SRL – 3,16 milioane lei; Astfel de comportamente, cunoscute sub denumirea de acorduri „no-poaching”, sunt înţelegeri prin care companiile sunt de acord să nu angajeze sau să facă oferte spontane angajaţilor unor firme concurente. Se renunţă astfel, de comun acord, la concurenţa pentru atragerea şi menţinerea forţei de muncă. Chirițoiu: Un comportament deosebit de nociv prin crearea unor bariere artificiale pe piață „Este primul caz în care sancţionăm astfel de practici anticoncurenţiale, în care companiile nu se concurează pentru atragerea forţei de muncă specializate. Resursele umane reprezintă un parametru esenţial al concurenţei între companii, având în vedere ponderea costurilor cu personalul în cheltuielile totale, deficitul de forţă de muncă sau mobilitatea salariaţilor/colectivului. Acest tip de comportament,”no-poaching”, este deosebit de nociv atât pentru concurenţă, prin crearea unor bariere artificiale pe piaţă, cât şi pentru angajaţi ale căror oportunităţi de mobilitate sunt afectate”, a declarat Bogdan Chiriţoiu (foto sus), preşedintele Consiliului Concurenței. De precizat că investigaţia a fost declanşată în urma unei sesizări primite pe Platforma Avertizorilor de Concurenţă. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Consiliul Concurenței vrea să mai relaxeze examinările pentru investițiile străine strategice din România Gucci și alte branduri de modă celebre, acuzate de crearea unui MONOPOL. Comisia Europeană a decis amenzi uriașe
Ministrul Muncii cere rapoarte cu privire la abuzurile din piața muncii împotriva femeilor
Ministrul Muncii susține vineri că preluarea Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse (ANES) la minister este o soluție bună pentru un răspuns mai adecvat al statului, coordonat și integrat. Împreună cu conducerea agenției a fost stabilit un plan pentru acest început de an. Astfel, în această lună va fi convocată Comisia Națională în Domeniul Egalității de Șanse între Femei și Bărbați (CONES) și comisiile județene (COJES). De asemenea, Petre Florin Manole anunță înființarea unui consiliu consultativ format din ONG-uri, experți și reprezentanți ai mediului academic. „Am discutat ca ITM să prezinte rapid situația referitoare la abuzurile din piața muncii împotriva femeilor. Am cerut ANOFM să ofere o analiză a accesului femeilor la măsurile de ocupare și formare profesională. Îmi doresc o colaborare eficientă între ANES, ANOFM și ITM pentru ca sprijinul acordat femeilor, mai ales în zonele vulnerabile, să însemne nu doar protecție, ci și șanse reale de independență economică și integrare pe piața muncii”, susține ministrul Muncii. El mai spune că a cerut ANES să prezinte propuneri pentru planuri de interes național în acest domeniu.