Job cu salariu de până la 120.000 de dolari pe an, dar companii fără forță de muncă. Circa 5.000 de posturi sunt deschise la Ford
Sunt oferite joburi bine plătite în industria auto, în SUA, însă angajatorii se confruntă cu un fenomen. Și anume, dificultățile majore în recrutarea forței de muncă calificate în companie. De pildă, la Ford, există circa 5.000 de posturi de mecanici, la momentul actual. Însă mulți cetățeni americani se arată dezinteresați și nu vor „să se mai murdărească pe mâini”, relevă experții. Salariul anual ajunge până la 120.000 de dolari. Există locuri de muncă unde angajații pot primi un salariu din 6 cifre, dar care, totuși, rămân neocupate. În SUA, de pildă, sunt deschise circa 5.000 de posturi de mecanici la Ford, iar salariul poate ajunge la 120.000 de dolari pe an. Deși suma este din 6 cifre, multe dintre locuri rămân neocupate. Potrivit experților, piața se confruntă cu dificultăți considerabile în recrutarea forței de muncă calificate. Job cu salariu de până la 120.000 de dolari pe an la Ford, dar piață fără forță de muncă Jim Farley, directorul general al Ford SUA, a menționat faptul că, la momentul actual, se oferă o remunerație proape dublă față de salariul mediu național. „Suntem în dificultate ca țară. Nu vorbim suficient despre asta. Avem peste un milion de posturi vacante în domenii critice – servicii de urgență, transport rutier, muncitori în fabrici, instalatori, electricieni și meseriași. Este o problemă foarte serioasă”, a menționat Jim Farley, conform MSN. Job cu salariu de până la 120.000 de dolari pe an, dar companii fără forță de muncă / foto: Envato Mulți lucrători mecanici urmează un sistem de plată la normă, iar veniturile lor depind de cât de rapizi sunt în a-și finaliza sarcinile și nu de numărul de ore muncite. Altfel, experții susțin că mai există un alt obstacol, și anume timpul necesar pentru a învăța această meserie. Uneori, poate să dureze mai mult de 5 ani. Centrul de recrutare al Ford promovează salarii de pornire de circa 42.000 de dolari pe an pentru muncitori calificați, așa cum arată anunțurile de angajare. Estimările arată că până în anul 2028, în Statele Unite ale Americii, vor fi create circa 345.000 de noi locuri de muncă în meserii, potrivit Forbes. Autorul recomandă: Două joburi inedite și „intense” pe o insulă pustie din Irlanda. Salariul, masa și cazarea, asigurate. Ce trebuie să facă noii angajați Statul european în care lucrează circa 27.000 de cetățeni ucraineni refugiați, la începutul lui 2026. Domeniile cu cea mai mare cerere de angajați Meserii dispărute care astăzi par ciudate, dar altădată erau esențiale. Rolul lor în viața de zi cu zi Ce salariu încasează o cameristă, un recepționer sau un manager de hotel în România. De Sărbători, venitul este adesea completat de bonusuri și bacșiș Ce salariu încasează o tânără din Spania care lucrează în minele din Australia. Se află la 14.000 km de casă Țara în care dreptul la munca de acasă ar putea deveni lege. Precedentul care poate schimba complet piața muncii Sursă foto: colaj Gandul/Envato
Schimbare majoră pe piața muncii de la 1 ianuarie 2026. Revisal a fost eliminat, Reges Online devine unic registru obligatoriu
Începând cu 1 ianuarie 2026, evidența contractelor individuale de muncă din România se realizează exclusiv prin Reges Online, noul sistem digital pus în funcțiune de autorități. Platforma a înlocuit complet vechiul Revisal, care a fost dezactivat. Potrivit informațiilor transmise de Inspecția Muncii, toate operațiunile privind înregistrarea, modificarea și încetarea contractelor de muncă trebuie efectuate, de acum înainte, doar prin Reges Online. Sistemul Revisal nu mai este funcțional, iar utilizarea acestuia nu mai este acceptată sub nicio formă. Digitalizarea relațiilor de muncă devine obligatorie Introducerea Reges Online este un pas important în procesul de digitalizare a relațiilor de muncă și urmărește creșterea transparenței și simplificarea raportărilor dintre angajatori și autoritățile statului. Toți angajatorii sunt obligați să își creeze conturi în noua platformă. Aceștia trebuie să verifice și să introducă datele contractelor individuale de muncă active, în special în situațiile în care informațiile nu se regăsesc integral în baza de date a fostului sistem Revisal. Raportare în timp real și sancțiuni pentru nerespectarea regulilor Prin Reges Online, toate angajările, modificările contractuale și încetările raporturilor de muncă se gestionează exclusiv în format digital, cu posibilitatea raportării în timp real. Inspecția Muncii a transmis că noul sistem aduce beneficii atât angajatorilor, cât și salariaților, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un element de noutate îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct datele din contractele lor de muncă. Autoritățile avertizează că neînscrierea în Reges Online sau raportarea eronată a datelor poate atrage amenzi cuprinse între 15.000 și 20.000 de lei. Foto: Social-media. AUTORUL RECOMANDĂ
Un miliardar propune introducerea pe piața muncii a regulii 9-9-6. Este un concept care a generat o adevărată dezbatere planetară
Narayana Murthy (79 de ani), fondatorul gigantului IT indian Infosys, propune introducerea regulii 9-9-6 pe piața muncii din India, susținând că ar trebui să urmeze exemplul Chinei pentru a-și dezvolta economia. Omul de afaceri, cu o avere netă estimată la 4,5 miliarde de dolari citează practica unor companii tehnologice chineze care aplică acest program extins, potrivit Money.pl. Propunerea sa, însă, nu a fost bine primită. De altfel, în 2019, Curtea Supremă a Poporului a interzis programul 9-9-6, deși aplicarea acestei decizii rămâne incertă. Într-un intervi acordat postului de televiziune indian Republic TV, Murthy a insistat că aceasta este o soluție pe care New Delhi ar trebui să o urmeze. Narayana Murthy / FOTO – Profimedia În mare, programul 9-9-6 presupune 12 ore de muncă pe zi, totalizând un program de cel puțin 72 de ore de muncă pe săptămână. Regula 9-9-6 a devenit cunocută în special în industria tehnologică chineză (start-up-uri și giganți precum Alibaba), când companiile impuneau sau încurajau puternic acest program pentru a maximiza productivitatea și a rămâne competitive pe o piață foarte rapidă. Conform Legii Muncii din China, care prevede un program standard de 40 de ore pe săptămână și limitează orele suplimentare, program de muncă 9-9-6 este considerat inuman și ilegal. El a devenit un subiect de mare controversă în 2019, când o campanie online împotriva acestui program sublinia impactul negativ asupra sănătății fizice și mentale (burnout, probleme cardiace, lipsa vieții personale). Guvernul chinez a intervenit, ulterior, iar Curtea Supremă a Chinei a declarat public practica 9-9-6 ca fiind ilegală, scrie sursa citată. Regula 9-9-6 este un simbol al culturii muncii toxice și a exploatării în anumite sectoare ale economiei de mare viteză și a generat o dezbatere globală despre echilibrul dintre viața profesională și cea personală (work-life balance).
Dezastru pentru tinerii români. Un sfert dintre aceștia nu își pot găsi un loc de muncă
Tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană se angajează din ce în ce mai puțin. Uniunea Europeană a stabilit un obiectiv de 9% pentru acestă grupă de vârstă până în 2030, iar România se află printre țările care au depășit media UE de 11%. Astfel, un sfert din toți tinerii români cu vârste cuprinse între 15-29 de ani nu aveau nici job și nu urmau vreo formă de educație sau formare în 2024, arată datele celui mai recent raport Eurostat. Ponderea tinerilor care nu lucrează sau nu urmează vreo formă de educație și formare a variat în țările din Uniunea Europeană. Țările de Jos au atins un procent de doar 5%, în timp ce România are una dintre cele mai mari ponderi de tineri neangajați, 19,4%. Pentru a determina aceste procente au fost folosite statisticile privind ocuparea forței de muncă și șomajul. Cei mai mulți dintre tineri nu sunt încadrați în piața muncii, nu sunt șomeri și nici nu urmează vreo școală. România are printre cei mai puțini tineri angajați din UE Datele Eurostat arată că 8 țări din Uniunea Europeană au trecut de pragul de 11% în 2024. Cele mai mari rate au fost înregistrate în Grecia, Lituania, Italia și România, unde mai mult de 14% dintre tinerii până în 29 de ani nu aveau un job. Rata de angajare în rândul tinerilor din România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană pentru că tinerii se confruntă cu refuzul angajatorilor care preferă candidați cu experiență. Uniunea Europeană face eforturi ca să reducă procentul tinerilor neangajați la 6% până în 2030. Tranziția de la educație la job a devenit mai complexă pentru tinerii care astăzi își schimbă frecvent locul de muncă și durează mai mult timp până se stabilesc pe piața muncii. Tinerii renunță adesea la joburi pentru a se întoarce la educație sau la formare ca să aibă mai multe calificări. „În plus, în 2024, 12,3 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani din UE aveau atât un loc de muncă, cât și studii, utilizând astfel această tranziție mai flexibilă de la educație la muncă. Ponderea a crescut la 22,7% în rândul celor cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani, înainte de a scădea oarecum pentru grupele de vârstă mai în vârstă, 17,9% în rândul celor cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani și 13,5% în rândul celor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Domeniile în care se câștigă cei mai mulți bani în România. IT-ul nu mai e în top Cine sunt angajații aflați în cel mai mare pericol de a fie înlocuiți cu Inteligența Artificială (AI). LISTA cu joburile care prezintă un risc ridicat
Apune epoca salariilor CONFIDENȚIALE
Astfel, cei care vor să se angajeze pot face o selecție exactă ca intervale salariale, care vor fi afișate în anunțurile de recrutare de pe platformele de profil. Se vor evita cazurile în care angajatorii dau doar informații vagi cu privire la salarii. „Așteptările directivei sunt să clarifice mediul gri pe care îl aveam până acum, în care nu știai intervalele salariale și apăreau doar anunțuri în care angajatorul postează că oferă un pachet competitiv. Iar dacă nu îți era foarte clar despre ce înseamnă un post, o structură, o expertiză, dar de fapt tu erai peste acel post și nivel de expertiză, mergeai la interviu, poate și angajatorul își dorea să te angajeze, chiar dacă nu își permitea. Dar, prin această transparentizare și prin apariția unor indicații (nu a întregului pachet pentru că poți da un minimum al intervalului salarial, nu neapărat salariul fix), se vine cu o structură prin care vei atrage candidații care au și pregătirea necesară. Sau poate vin la interviu și unii care nu au experiența necesară, dar care sunt în așteptările acelui interval salarial, iar tu, ca recrutor, mai poți reduce din cei care poate cereau mai mulți bani”, a declarat pentru Wall-Street.ro un expert HR. Drepturi noi pentru angajați Uniunea Europeană a adoptat, la 10 mai 2023, Directiva (UE) 2023/970, menită să consolideze principiul „egalității de remunerare pentru același lucru sau lucru de valoare egală, precum și să impună un nivel mai mare de transparență salarială pentru a combate discriminările de gen. În anunțurile de angajare va trebui să fie menționat în mod obligatoriu salariul minim de pornire fără de care nu va mai putea fi angajată o persoană pe poziția respectivă sau intervalul salarial, pe baza criteriilor obiective și neutre în ceea ce privește genul. În egală măsură, angajatorii nu vor mai putea întreba candidații despre istoricul salarial precedent, evitându-se lipsa unei evoluții salariale a persoanei care aplică. Nu vor mai exista diferențe între femei și bărbați În temeiul noilor norme, angajatorii din UE vor fi obligați să comunice informații cu privire la salarii, precum și să ia măsuri concrete dacă diferența de remunerare dintre femei și bărbați depășește 5%. Referitor la angajați, aceștia vor avea dreptul să solicite și să primească informații privind propriul nivel salarial și media salarială a colegilor care practică aceeași muncă, defalcat pe gen. Mai departe, angajatorul trebuie să transmită criteriile obiective folosite pentru stabilirea salariilor, a bonusurilor, dar și a beneficiilor. Clauzele contractuale care interzic angajaților să vorbească despre salarii lor vor deveni nule, potrivit analizei realizate de compania globală de consultanță BDO. Statele membre trebuie să transpună această directivă în legislația națională până pe 7 iunie 2026 potrivit documentului.
Criză pe piața muncii din România: Țara noastră depășește media UE în privința dificultății de a găsi angajați calificați. Care sunt cauzele
România se află într-o poziție îngrijorătoare pe piața muncii. 40% dintre firmele din țara noastră raportează probleme cu forța de muncă, iar în cazul corporațiilor procentul urcă la 54%. Abandonul școlar masiv, inversarea fluxului de migrație și îmbătrânirea populației au adâncit această criză. România depășește media UE în privința dificultății de a găsi angajați calificați, educația fiind principala cauză. În 2023, 56% dintre elevii au ales învățământul vocațional, dar rata de promovare la Bacalaureat a fost de sub 60%. România are și cea mai mare pondere a elevilor care nu sunt înscriși în învățământul secundar superior, aproape 27% în 2023, față de media europeană de doar 7%. Migrația a adâncit și ea problemele. Pentru prima dată, după două decenii, țara noastră înregistrează o migrație netă pozitivă, însă majoritatea celor care intră în țară sunt muncitori necalificați din state non-UE precum Nepal, Srilankas sau Vietnam. În același timp, specialiștii calificați continuă să emigreze spre Spania, Germania sau Italia. Îmbătrânirea populației este un alt factor care accentuează această criză. Între 2013 și 2024, numărul persoanelor de peste 65 de ani a crescut cu 17%, ajungând să reprezinte 20% din totalul populației. Vârsta mediană a urcat la aproape 44 de ani, comparativ cu 40,5 ani în 2013, ceea ce înseamnă o presiune suplimentară asupra pieței muncii și a sustenabilității economice, potrivit România TV. FOTO – Captură video: România TV
Piața muncii cunoaște un fenomen bizar, care a luat amploare: tineri care plătesc ca să pară angajați. Care este motivul
Rata șomajului în rândul tinerilor chinezi a depășit pragul de 14%, în mai multe orașe din această țară, în contextul în care economia se confruntă cu probleme serioase. Însă, în această atmosferă, a apărut un fenomen bizar: firme care primesc bani pentru a le oferi șomerilor iluzia că au un loc de muncă. Potrivit BBC, aceste „companii de fațadă” le pun la dispoziție acestor „angajați” birouri complet utilate, calculatoare, internet și chiar săli de ședință, doar pentru ca ei să poată mima o zi obișnuită de lucru. Totul costă între 3,6 și 6 euro pe zi, în funcție de facilități, iar uneori în acest preț sunt incluse gustări, prânz sau chiar diverse băuturi. Shui Zhou, un tânăr de 30 de ani din orașul Dongguan, și-a pierdut afacerea cu produse alimentare, iar acum plătește 3,60 euro/zi pentru a lucra alături de alți cinci oameni aflați într-o situație similară. „Sunt foarte fericit, pare că lucrăm împreună”, spune el. Dar acest tip de afaceri se regăsește și în orașe mari precum Shenzhen, Shanghai, Nanjing sau Wuhan, iar pentru unii clienți, aceste birouri sunt locuri unde își caută un job real sau pun bazele unei viitoare afaceri. Pentru alții, sunt doar un decor necesar pentru a salva aparențele. În unele universități chineze, diploma nu este eliberată până când foștii studenți nu dovedesc că au lucrat cel puțin un an. Astfel, 40% dintre cei care închiriază birouri la firmele de tip „Prefă-te că lucrezi” sunt tineri absolvenți care vin să facă poze, pentru a convinge instituțiile de învățământ că sunt angajați. Dar o presiune în acest sens vine și din partea familiilor, unii tineri recunoscând că lucrează acolo doar pentru a scăpa de reproșurile părinților. În total, 60% dintre clienți sunt liber-profesioniști, iar majoritatea au între 25 și 30 de ani.
În plină criză financiară, tot mai mulți tineri își caută joburi sezoniere
Tot mai mulți tineri, începând de la 16 ani, visează să aibă cât mai mulți bani și să nu mai depindă de părinți. Din cauza scumpirilor recente, părinții nu le mai pot asigura copiilor nici măcar strictul necesar. Sunt probleme și în familiile care obțin venituri peste medie, când din cauza creșterii costurilor de trai și a facturilor, părinții sunt nevoiți să zică „NU” atunci când copii le cer bani de buzunar pentru a ieși în oraș cu prietenii sau să-și cumpere cel mai nou joc video de pe piață. Tinerii vor independență financiară În timp ce mulți liceeni și studenți profită de vacanța de vară pentru a se relaxa, alții încearcă să-și obțină independența financiară mai devreme, și astfel, și-ar putea permite orice își doresc, fără să mai le ceară bani părinților. „Este a treia vară în care lucrez în postul de ospătar pentru a-mi strânge niște bani și pentru a învăța lucrul în echipă. Să știu cum e să am responsabilități”, a spus Giulia Sână pentru Observator News.ro . Eleva de 18 ani urmează să înceapă pregătirile pentru Bacalaureatul din toamnă și plănuiește să folosească banii câștigați pentru a merge în vacanță la finalul lunii următoare. Colega ei, care lucrează ca ajutor în bucătărie, spune că își sacrifică vacanța de vară pentru a le trimite bani părinților ei de acasă: „Pentru că am vrut să îi ajut pe ai mei cu bani în casă. Chiar îmi place şi mă bucur că am ajuns aici”, a spus prietena Giuliei, Antonia Fazekas. Numărul tinerilor care lucrează sezonier, în creștere Numărul tinerilor care aplică la locuri de muncă sezoniere este în creștere în această vară, comparativ cu anii trecuți, în contextul măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan. Acest fenomen a fost observat și de administratorii localurilor. „Din ce în ce mai mulți tineri încep să își dorească să lucreze pe timpul verii, să aibă bănuţul lor de buzunar, să nu mai depindă de bănuții părinților, să-și cumpere lucrurile lor”, a declarat un patron de local. Tinerii pot să câștige salarii de până la 3.000 lei. Mulți optează pentru programul part-time de 4 ore. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: ANOFM anunță că sunt 399 de locuri de muncă vacante pentru români în Uniunea Europeană. Care sunt cerințele angajatorilor
ANOFM anunță că sunt 399 de locuri de muncă vacante pentru români în Uniunea Europeană. Care sunt cerințele angajatorilor
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din București a informat că sunt oferite 399 de locuri de muncă pentru români în Uniunea Europeană, prin intermediul Eures România. ANOFM precizează că pentru ocuparea posturilor vacante, angajatorii solicită experiență sau calificare în domeniu, precum și cunoștințe de bază și cunoașterea limbii engleze și a limbii statului respectiv. Contractele de muncă sunt cu durată sezonieră sau permanentă. Suedia – 130 de posturi (mecanic macarale şi echipamente de ridicat, mecanic turnare continuă, mecanic laminor, mecanic de întreţinere – instalaţie de hidrogen, electrician – turnare continuă, tehnician de laborator, electrician, operator de macara şi logistică, operator proces); Germania – 90 de posturi (izolator, educatoare/educator, lucrător ajutor în podgorie, zugrav-tencuitor, lucrător fermă, sudor MAG, electrician, lucrător ajutor la prelucrarea metalelor, operator stivuitor, lucrător în producţie – procesare produse din carne); Italia – 65 de posturi (şofer autobuz, lucrător în domeniul sportului şi al pregătirii fizice – animator/animatoare centru de vacanţă). Norvegia – 51 de posturi (îngrijitor animale, muncitor în producţie – industria piscicolă); Finlanda – 34 de posturi (muncitor prefabricate elemente beton); Austria – 8 posturi (operator robot – placare cu laser, strungar universal, tehnician mecanic, tehnician electrician, operator CNC, mecanic auto); Olanda – 6 posturi (culegător de pere); Malta – 6 posturi (manager de licitaţii – la distanţă/hibrid, coordonator de laborator şi responsabil academic, medic veterinar, inginer de proiect ELV, senior dezvoltator software BAS – Business Administration Systems); Spania – 5 posturi (tehnician de întreţinere a ascensoarelor); Danemarca – două posturi (dulgher, zidar); Franţa – un post (chirurg stomatolog) Slovenia – un post (dentist). Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: Parteneriat între ANOFM și BAT România pentru dezvoltarea socială și economică a județelor afectate de contrabandă
TikTok, un dezastru pentru cariera tinerilor de până la 25 de ani. Viciul care le taie ancora în piața muncii din 2025
Un studiu realizat în primăvara acestui an de Centrul de Formare APSAP arată o ruptură tot mai clară între obiceiurile digitale ale „Generaţiei Z” şi realitatea profesională. În rândul tinerilor români cu vârste între 18 şi 25 de ani: 70 % deschid zilnic aplicaţia TikTok; 37 % sunt prezenţi pe LinkedIn, reţeaua-etalon pentru crearea unui profil profesional; la segmentul 26 – 40 de ani prezenţa pe LinkedIn urcă la 72 % , confirmând că decalajul se reduce după intrarea efectivă pe piaţa muncii. Diferenţele devin şi mai evidente dacă privim nivelul de educaţie: aproape 60 % dintre absolvenţii de liceu sunt activi pe TikTok, însă doar 22 % au cont pe o reţea profesională. La extrema celalaltă, 4 din 10 tineri cu studii postuniversitare folosesc LinkedIn în mod curent. Cum afectează scroll-ul perpetuu motivaţia pentru muncă Corina Petcu, director HR la Wingsrom FQP, explică: „ Obişnuinţele digitale ajung să modeleze atitudinea faţă de carieră . Timpul petrecut în consum pasiv de conţinut scade capacitatea de concentrare şi întârzie intrarea în câmpul muncii. Într-o economie construită pe principiul contribuţiilor continue, absenţa unei generaţii de la muncă formală înseamnă presiune suplimentară asupra sistemului public de pensii”. Expertul punctează două riscuri majore: Productivitate suboptimală – tinerii care amână debutul profesional provin în număr tot mai mare din zonele economiei informale (creator de conţinut, gig economy) unde veniturile sunt neregulate şi greu de fiscalizat. Fuga de efort susţinut – algoritmul TikTok recompensează reacţia rapidă şi validarea instantanee, încurajând satisfacţiile pe termen scurt şi descurajând investiţia în competenţe pe termen lung. În loc de demonizare, platformele pot fi convertite în canale de învăţare Trainerul şi consultantul în legislaţia muncii Laura Vasilescu (Azami Training) avertizează că demonizarea TikTok-ului este contraproductivă. „În fiecare feed există şi conţinut despre educaţie financiară, mentorat şi antreprenoriat . Cheia este filtrarea: cine ghidează tânărul spre aceste resurse?” Ea propune trei direcţii concrete de acţiune: Educaţie digitală în şcoli – elevii să înveţe cum să identifice surse sigure de informaţie şi să evite bula de divertisment pasiv. Campanii de employer branding pe canalele preferate de tineri – companiile să îşi prezinte programele de internship, carieră şi mentorat sub formă de clipuri scurte, adaptate formatului vertical. Politici fiscale şi de piaţa muncii mai flexibile – statul să faciliteze trecerea creatorilor de conţinut sau lucrătorilor din gig-economy spre forme de muncă declarate, cu contribuţii clare la buget. TikTok – televizorul anilor 2020 Antreprenorul IT Oliviu Matei (Holisun) consideră fenomenul fireşte ciclic: „ TikTok nu e altceva decât televizorul generaţiei Z . Întotdeauna a existat un canal de divertisment care consuma mare parte din atenţie. Doar că acum totul se întâmplă mai rapid, iar riscurile ies la suprafaţă mai repede”. „Adultul emergent” şi decalajul de contribuţie Psihologul clinician dr. Cristina Elena Petre plasează problema într-un cadru evolutiv: „Între 18 şi 25 de ani vorbim de aşa-numitul adult emergent . Mulţi finalizează studiile abia spre 24-25 de ani şi nu pot lucra în domeniul lor fără diplomă. Dacă, în paralel, consumă masiv conţinut superficial, trecerea spre un job stabil devine şi mai dificilă”. Concluzie Viitorul profesional al unei generaţii nu se construieşte doar din like-uri şi vizualizări. De la specialişti în HR la psihologi şi antreprenori, mesajul convergent este clar: platformele sociale trebuie integrate într-un ecosistem de educaţie şi orientare profesională , altfel riscăm ca dependenţa de conţinut pasiv să erodeze productivitatea şi, implicit, sustenabilitatea economică a României în următoarele decenii, conform Adevărul.