Ce salarii au vânzătoarele din magazinele Profi, Penny și La Doi Pași, în 2026. Cine câștigă mai mult
Iată ce salarii au vânzătoarele din magazinele Profi, Penny și La Doi Pași, în 2026. Unii dintre angajatori sunt dispuși să ofere peste minimumul pieței. În ultimii ani, salariile din mai multe domenii au fost ajustate, pe fondul lipsei de personal și al creșterilor costurilor aferente traiului zilnic. Unii dintre angajatori aleg să ofere lucrătorilor din magazine bonusuri de inventar, precum și bonusuri de performanță sau de vechime. De asemenea, la salariu se adaugă și tichetele de masă, în valoare de câteva sute de lei pe lună. În cazul unui angajat la Profi, salariul se va situa între 3.200 și 3.700 de lei pe lună. Salariul de bază pornește de la pragul minim, care este de 2.574 lei. La acestase adaugă tichete de masă (aprox. 700-800 lei) și eventuale bonusuri de performanță sau vechime. Ce salarii au vânzătoarele din magazinele Profi, Penny și La Doi Pași, în 2026 Câți bani primesc lucrătorii din Penny și La Doi Pași În cazul unui angajat la Penny, salariul se va situa între 3.500 și 4.000 de lei pe lună. Lanțul german de supermarketuri tinde să ofere pachete ușor peste minimul pieței pentru a atrage personal. Venitul include tichete de masă și bonusuri de inventar sau de prezență. În cazul unui angajat în cadrul magazinului La Doi Pași, salariul se va situa între 2.600 și 3.300 de lei pe lună. Fiind magazine în regim de franciză (administrate de patroni locali), salariile sunt adesea fixate la nivelul minim legal. Tichetele de masă depind de decizia fiecărui administrator de magazin. Autorul recomandă: Ce salarii au casierițele de la LIDL, Carrefour, Kaufland și Mega Image acum, în 2026. Cine câștigă mai mulți bani Țara din Europa care crește salariul minim. Și românii care muncesc aici vor primi mai mulți bani Domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii, în România, în 2026. Ce arată analiza unei platforme de recrutare Ce salariu are un cioban la oi în Italia. Cât ar câștiga în România Ce salarii au conductorii Metrorex în 2026. Câți bani iau cei care conduc metrourile bucureștene, de fapt TOP 15 | Cele mai bine plătite job-uri part-time din România, în 2026. Ce salariu câștigi pentru fiecare în parte Ce salariu primește un asistent personal în 2026. Venitul brut va crește de la 1 iulie
Domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii, în România, în 2026. Ce arată analiza unei platforme de recrutare
În România, în primele luni ale anului 2026, domeniul IT se află în poziție dominantă atunci când intră in discuție pachetul salarial și cel al beneficiilor extra. Iată mai jos, în articol, ce arată analiza unei platforme de recrutare legată de domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii. Domeniul IT se menține în top, iar media netă a salariului, la nivel naţional, este de 8.000 de lei. Spre deosebire de anul trecut, în 2026, media netă este în creștere cu circa 15%. De altfel, în clasament se găsește și domeniul petrolului și al gazelor, unde media salarială ajunge la 6.800 de lei. „După un 2025 în care salariile nu au înregistrat creşteri notabile, candidaţii aflaţi acum în căutarea unui loc de muncă se uită cu atenţie la pachetul salarial şi la cel de beneficii extra pe care le oferă angajatorii. La început de an, clasamentul domeniilor care plătesc cel mai bine este dominat, ca şi până acum, de IT, sector în care media netă, la nivel naţional, este 8.000 de lei, în creştere cu aproximativ 15% faţă de anul trecut”, potrivit datelor platformei de recrutare. Domeniile în care angajații primesc cele mai mari salarii, în România, în 2026 Pe listă se găsesc și sectoarele construcţii, audit & consultanţă şi inginerie, unde media salarială este de 6.000 de lei. Salariul mediu net în domeniul automatizărilor ajunge la 6.200 de lei pe lună. Clasamentul este completat și de un alt domeniu, și anume crewing & casino. Aici, salariul mediu net este situat la 6.000 de lei. „Lângă aceste domenii, anul acesta se mai poziţionează încă unul, nou intrat atât de sus în clasament – crewing & casino, care vine cu o medie netă de 6.000 de lei pe lună. Este un domeniu care angajează mult, care are permanent nevoie de personal şi care reuşeşte să atragă candidaţi prin pachetele salariale atractive”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs, arată Stirileprotv.ro. Ce domenii se află la polul opus? La polul opus, în schimb, găsim saloanele și clinicile de înfrumusețare, un domeniu ale cărui servicii sunt solicitate zilnic de clienți. Salariul mediu net este de 3.900 de lei. La pază și protecție găsim un salariu mediu net de 4.000 de lei. În cazul domeniului retail și al sectorului de call-center/BPO, media netă salarială este de 4.200 de lei pe lună. În cazul industriei alimentare, salariul mediu net este situat la 4.500 de lei. În cazul industriei turismului, salariul mediu net este de 4.400 de lei. Autorul recomandă: Meserii pentru care AI nu este pregătită suficient. Ce job-uri sunt încă securizate pentru oameni O femeie trăiește din ajutor social, după ce inteligența artificială i-a înlocuit jobul. Meseria sa este aproape dispărută O braziliancă stabilită în Belgia a fost nevoită să se angajeze după ce a trăit 15 ani doar din șomaj. Ce a speriat-o pe femeie Ce salariu are un cioban la oi în Italia. Cât ar câștiga în România Bărbat concediat pentru că ar fi adormit la job. Ce s-a întâmplat după 3 ani de procese La 44 de ani, cu diplomă universitară și o carieră sportivă la cel mai înalt nivel, nu reușește să se angajeze: „Mă duc să fac curățenie” sursă foto: colaj Gândul / Shutterstock – rol ilustrativ
Amenzi de 32 milioane de euro pentru monopol pe piața forței de muncă
Mai multe companii au fost amendate cu 163,71 milioane lei (aproximativ 32,15 milioane euro) de Consiliul Concurenței. Inspectorii au probat că acestea au făcut o înțelegere anticoncurențională, având ca efect împărţirea pieţei forţei de muncă. Pe lista companiilor vizate se află nume ca Automobile Dacia sau Renault Technologie Roumanie. Monopolul instituit de aceste companii viza limitarea mobilității angajaţilor şi a menţine costurile reduse cu resursa umană la un nivel redus, a anunţat luni autoritatea de concurenţă, într-un comunicat de presă. Domeniul auto este în fruntea listei În urma unei investigaţii, autoritatea de concurenţă a constatat că 8 companii, inclusiv nume cunoscute ca Automobile-Dacia SA sau Renault Technologie Roumanie SRL (foto), au stabilit să nu se concureze pentru recrutarea şi angajarea reciprocă a forţei de muncă calificată/specializată asociată activităţilor de producţie autovehicule şi/sau altor activităţi conexe, incluzând servicii de inginerie şi consultanţă tehnică din România. Foto: Go4it.ro Companiile s-au înţeles, de asemenea, să nu recruteze resurse umane de la una dintre celelalte companii fără acordul prealabil al acesteia din urmă. Lista companiilor penalizate Potrivit autorităţii, amenzile aplicate au fost următoarele: Akkodis Romania SRL – 5,54 milioane lei; Alten Si-Techno Romania SRL – 10,65 milioane lei; Automobile-Dacia SA – 81,53 milioane lei; Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL – 7,71 milioane lei; Expleo Romania SRL – 7,43 milioane lei; Fev ECE Automotive SRL – 1,4 milioane lei; Renault Technologie Roumanie SRL – 46,29 milioane lei; Segula Technologies Romania SRL – 3,16 milioane lei; Astfel de comportamente, cunoscute sub denumirea de acorduri „no-poaching”, sunt înţelegeri prin care companiile sunt de acord să nu angajeze sau să facă oferte spontane angajaţilor unor firme concurente. Se renunţă astfel, de comun acord, la concurenţa pentru atragerea şi menţinerea forţei de muncă. Chirițoiu: Un comportament deosebit de nociv prin crearea unor bariere artificiale pe piață „Este primul caz în care sancţionăm astfel de practici anticoncurenţiale, în care companiile nu se concurează pentru atragerea forţei de muncă specializate. Resursele umane reprezintă un parametru esenţial al concurenţei între companii, având în vedere ponderea costurilor cu personalul în cheltuielile totale, deficitul de forţă de muncă sau mobilitatea salariaţilor/colectivului. Acest tip de comportament,”no-poaching”, este deosebit de nociv atât pentru concurenţă, prin crearea unor bariere artificiale pe piaţă, cât şi pentru angajaţi ale căror oportunităţi de mobilitate sunt afectate”, a declarat Bogdan Chiriţoiu (foto sus), preşedintele Consiliului Concurenței. De precizat că investigaţia a fost declanşată în urma unei sesizări primite pe Platforma Avertizorilor de Concurenţă. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Consiliul Concurenței vrea să mai relaxeze examinările pentru investițiile străine strategice din România Gucci și alte branduri de modă celebre, acuzate de crearea unui MONOPOL. Comisia Europeană a decis amenzi uriașe
Ministrul Muncii cere rapoarte cu privire la abuzurile din piața muncii împotriva femeilor
Ministrul Muncii susține vineri că preluarea Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse (ANES) la minister este o soluție bună pentru un răspuns mai adecvat al statului, coordonat și integrat. Împreună cu conducerea agenției a fost stabilit un plan pentru acest început de an. Astfel, în această lună va fi convocată Comisia Națională în Domeniul Egalității de Șanse între Femei și Bărbați (CONES) și comisiile județene (COJES). De asemenea, Petre Florin Manole anunță înființarea unui consiliu consultativ format din ONG-uri, experți și reprezentanți ai mediului academic. „Am discutat ca ITM să prezinte rapid situația referitoare la abuzurile din piața muncii împotriva femeilor. Am cerut ANOFM să ofere o analiză a accesului femeilor la măsurile de ocupare și formare profesională. Îmi doresc o colaborare eficientă între ANES, ANOFM și ITM pentru ca sprijinul acordat femeilor, mai ales în zonele vulnerabile, să însemne nu doar protecție, ci și șanse reale de independență economică și integrare pe piața muncii”, susține ministrul Muncii. El mai spune că a cerut ANES să prezinte propuneri pentru planuri de interes național în acest domeniu.
Job cu salariu de până la 120.000 de dolari pe an, dar companii fără forță de muncă. Circa 5.000 de posturi sunt deschise la Ford
Sunt oferite joburi bine plătite în industria auto, în SUA, însă angajatorii se confruntă cu un fenomen. Și anume, dificultățile majore în recrutarea forței de muncă calificate în companie. De pildă, la Ford, există circa 5.000 de posturi de mecanici, la momentul actual. Însă mulți cetățeni americani se arată dezinteresați și nu vor „să se mai murdărească pe mâini”, relevă experții. Salariul anual ajunge până la 120.000 de dolari. Există locuri de muncă unde angajații pot primi un salariu din 6 cifre, dar care, totuși, rămân neocupate. În SUA, de pildă, sunt deschise circa 5.000 de posturi de mecanici la Ford, iar salariul poate ajunge la 120.000 de dolari pe an. Deși suma este din 6 cifre, multe dintre locuri rămân neocupate. Potrivit experților, piața se confruntă cu dificultăți considerabile în recrutarea forței de muncă calificate. Job cu salariu de până la 120.000 de dolari pe an la Ford, dar piață fără forță de muncă Jim Farley, directorul general al Ford SUA, a menționat faptul că, la momentul actual, se oferă o remunerație proape dublă față de salariul mediu național. „Suntem în dificultate ca țară. Nu vorbim suficient despre asta. Avem peste un milion de posturi vacante în domenii critice – servicii de urgență, transport rutier, muncitori în fabrici, instalatori, electricieni și meseriași. Este o problemă foarte serioasă”, a menționat Jim Farley, conform MSN. Job cu salariu de până la 120.000 de dolari pe an, dar companii fără forță de muncă / foto: Envato Mulți lucrători mecanici urmează un sistem de plată la normă, iar veniturile lor depind de cât de rapizi sunt în a-și finaliza sarcinile și nu de numărul de ore muncite. Altfel, experții susțin că mai există un alt obstacol, și anume timpul necesar pentru a învăța această meserie. Uneori, poate să dureze mai mult de 5 ani. Centrul de recrutare al Ford promovează salarii de pornire de circa 42.000 de dolari pe an pentru muncitori calificați, așa cum arată anunțurile de angajare. Estimările arată că până în anul 2028, în Statele Unite ale Americii, vor fi create circa 345.000 de noi locuri de muncă în meserii, potrivit Forbes. Autorul recomandă: Două joburi inedite și „intense” pe o insulă pustie din Irlanda. Salariul, masa și cazarea, asigurate. Ce trebuie să facă noii angajați Statul european în care lucrează circa 27.000 de cetățeni ucraineni refugiați, la începutul lui 2026. Domeniile cu cea mai mare cerere de angajați Meserii dispărute care astăzi par ciudate, dar altădată erau esențiale. Rolul lor în viața de zi cu zi Ce salariu încasează o cameristă, un recepționer sau un manager de hotel în România. De Sărbători, venitul este adesea completat de bonusuri și bacșiș Ce salariu încasează o tânără din Spania care lucrează în minele din Australia. Se află la 14.000 km de casă Țara în care dreptul la munca de acasă ar putea deveni lege. Precedentul care poate schimba complet piața muncii Sursă foto: colaj Gandul/Envato
Schimbare majoră pe piața muncii de la 1 ianuarie 2026. Revisal a fost eliminat, Reges Online devine unic registru obligatoriu
Începând cu 1 ianuarie 2026, evidența contractelor individuale de muncă din România se realizează exclusiv prin Reges Online, noul sistem digital pus în funcțiune de autorități. Platforma a înlocuit complet vechiul Revisal, care a fost dezactivat. Potrivit informațiilor transmise de Inspecția Muncii, toate operațiunile privind înregistrarea, modificarea și încetarea contractelor de muncă trebuie efectuate, de acum înainte, doar prin Reges Online. Sistemul Revisal nu mai este funcțional, iar utilizarea acestuia nu mai este acceptată sub nicio formă. Digitalizarea relațiilor de muncă devine obligatorie Introducerea Reges Online este un pas important în procesul de digitalizare a relațiilor de muncă și urmărește creșterea transparenței și simplificarea raportărilor dintre angajatori și autoritățile statului. Toți angajatorii sunt obligați să își creeze conturi în noua platformă. Aceștia trebuie să verifice și să introducă datele contractelor individuale de muncă active, în special în situațiile în care informațiile nu se regăsesc integral în baza de date a fostului sistem Revisal. Raportare în timp real și sancțiuni pentru nerespectarea regulilor Prin Reges Online, toate angajările, modificările contractuale și încetările raporturilor de muncă se gestionează exclusiv în format digital, cu posibilitatea raportării în timp real. Inspecția Muncii a transmis că noul sistem aduce beneficii atât angajatorilor, cât și salariaților, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un element de noutate îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct datele din contractele lor de muncă. Autoritățile avertizează că neînscrierea în Reges Online sau raportarea eronată a datelor poate atrage amenzi cuprinse între 15.000 și 20.000 de lei. Foto: Social-media. AUTORUL RECOMANDĂ
Un miliardar propune introducerea pe piața muncii a regulii 9-9-6. Este un concept care a generat o adevărată dezbatere planetară
Narayana Murthy (79 de ani), fondatorul gigantului IT indian Infosys, propune introducerea regulii 9-9-6 pe piața muncii din India, susținând că ar trebui să urmeze exemplul Chinei pentru a-și dezvolta economia. Omul de afaceri, cu o avere netă estimată la 4,5 miliarde de dolari citează practica unor companii tehnologice chineze care aplică acest program extins, potrivit Money.pl. Propunerea sa, însă, nu a fost bine primită. De altfel, în 2019, Curtea Supremă a Poporului a interzis programul 9-9-6, deși aplicarea acestei decizii rămâne incertă. Într-un intervi acordat postului de televiziune indian Republic TV, Murthy a insistat că aceasta este o soluție pe care New Delhi ar trebui să o urmeze. Narayana Murthy / FOTO – Profimedia În mare, programul 9-9-6 presupune 12 ore de muncă pe zi, totalizând un program de cel puțin 72 de ore de muncă pe săptămână. Regula 9-9-6 a devenit cunocută în special în industria tehnologică chineză (start-up-uri și giganți precum Alibaba), când companiile impuneau sau încurajau puternic acest program pentru a maximiza productivitatea și a rămâne competitive pe o piață foarte rapidă. Conform Legii Muncii din China, care prevede un program standard de 40 de ore pe săptămână și limitează orele suplimentare, program de muncă 9-9-6 este considerat inuman și ilegal. El a devenit un subiect de mare controversă în 2019, când o campanie online împotriva acestui program sublinia impactul negativ asupra sănătății fizice și mentale (burnout, probleme cardiace, lipsa vieții personale). Guvernul chinez a intervenit, ulterior, iar Curtea Supremă a Chinei a declarat public practica 9-9-6 ca fiind ilegală, scrie sursa citată. Regula 9-9-6 este un simbol al culturii muncii toxice și a exploatării în anumite sectoare ale economiei de mare viteză și a generat o dezbatere globală despre echilibrul dintre viața profesională și cea personală (work-life balance).
Dezastru pentru tinerii români. Un sfert dintre aceștia nu își pot găsi un loc de muncă
Tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană se angajează din ce în ce mai puțin. Uniunea Europeană a stabilit un obiectiv de 9% pentru acestă grupă de vârstă până în 2030, iar România se află printre țările care au depășit media UE de 11%. Astfel, un sfert din toți tinerii români cu vârste cuprinse între 15-29 de ani nu aveau nici job și nu urmau vreo formă de educație sau formare în 2024, arată datele celui mai recent raport Eurostat. Ponderea tinerilor care nu lucrează sau nu urmează vreo formă de educație și formare a variat în țările din Uniunea Europeană. Țările de Jos au atins un procent de doar 5%, în timp ce România are una dintre cele mai mari ponderi de tineri neangajați, 19,4%. Pentru a determina aceste procente au fost folosite statisticile privind ocuparea forței de muncă și șomajul. Cei mai mulți dintre tineri nu sunt încadrați în piața muncii, nu sunt șomeri și nici nu urmează vreo școală. România are printre cei mai puțini tineri angajați din UE Datele Eurostat arată că 8 țări din Uniunea Europeană au trecut de pragul de 11% în 2024. Cele mai mari rate au fost înregistrate în Grecia, Lituania, Italia și România, unde mai mult de 14% dintre tinerii până în 29 de ani nu aveau un job. Rata de angajare în rândul tinerilor din România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană pentru că tinerii se confruntă cu refuzul angajatorilor care preferă candidați cu experiență. Uniunea Europeană face eforturi ca să reducă procentul tinerilor neangajați la 6% până în 2030. Tranziția de la educație la job a devenit mai complexă pentru tinerii care astăzi își schimbă frecvent locul de muncă și durează mai mult timp până se stabilesc pe piața muncii. Tinerii renunță adesea la joburi pentru a se întoarce la educație sau la formare ca să aibă mai multe calificări. „În plus, în 2024, 12,3 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani din UE aveau atât un loc de muncă, cât și studii, utilizând astfel această tranziție mai flexibilă de la educație la muncă. Ponderea a crescut la 22,7% în rândul celor cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani, înainte de a scădea oarecum pentru grupele de vârstă mai în vârstă, 17,9% în rândul celor cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani și 13,5% în rândul celor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Domeniile în care se câștigă cei mai mulți bani în România. IT-ul nu mai e în top Cine sunt angajații aflați în cel mai mare pericol de a fie înlocuiți cu Inteligența Artificială (AI). LISTA cu joburile care prezintă un risc ridicat
Apune epoca salariilor CONFIDENȚIALE
Astfel, cei care vor să se angajeze pot face o selecție exactă ca intervale salariale, care vor fi afișate în anunțurile de recrutare de pe platformele de profil. Se vor evita cazurile în care angajatorii dau doar informații vagi cu privire la salarii. „Așteptările directivei sunt să clarifice mediul gri pe care îl aveam până acum, în care nu știai intervalele salariale și apăreau doar anunțuri în care angajatorul postează că oferă un pachet competitiv. Iar dacă nu îți era foarte clar despre ce înseamnă un post, o structură, o expertiză, dar de fapt tu erai peste acel post și nivel de expertiză, mergeai la interviu, poate și angajatorul își dorea să te angajeze, chiar dacă nu își permitea. Dar, prin această transparentizare și prin apariția unor indicații (nu a întregului pachet pentru că poți da un minimum al intervalului salarial, nu neapărat salariul fix), se vine cu o structură prin care vei atrage candidații care au și pregătirea necesară. Sau poate vin la interviu și unii care nu au experiența necesară, dar care sunt în așteptările acelui interval salarial, iar tu, ca recrutor, mai poți reduce din cei care poate cereau mai mulți bani”, a declarat pentru Wall-Street.ro un expert HR. Drepturi noi pentru angajați Uniunea Europeană a adoptat, la 10 mai 2023, Directiva (UE) 2023/970, menită să consolideze principiul „egalității de remunerare pentru același lucru sau lucru de valoare egală, precum și să impună un nivel mai mare de transparență salarială pentru a combate discriminările de gen. În anunțurile de angajare va trebui să fie menționat în mod obligatoriu salariul minim de pornire fără de care nu va mai putea fi angajată o persoană pe poziția respectivă sau intervalul salarial, pe baza criteriilor obiective și neutre în ceea ce privește genul. În egală măsură, angajatorii nu vor mai putea întreba candidații despre istoricul salarial precedent, evitându-se lipsa unei evoluții salariale a persoanei care aplică. Nu vor mai exista diferențe între femei și bărbați În temeiul noilor norme, angajatorii din UE vor fi obligați să comunice informații cu privire la salarii, precum și să ia măsuri concrete dacă diferența de remunerare dintre femei și bărbați depășește 5%. Referitor la angajați, aceștia vor avea dreptul să solicite și să primească informații privind propriul nivel salarial și media salarială a colegilor care practică aceeași muncă, defalcat pe gen. Mai departe, angajatorul trebuie să transmită criteriile obiective folosite pentru stabilirea salariilor, a bonusurilor, dar și a beneficiilor. Clauzele contractuale care interzic angajaților să vorbească despre salarii lor vor deveni nule, potrivit analizei realizate de compania globală de consultanță BDO. Statele membre trebuie să transpună această directivă în legislația națională până pe 7 iunie 2026 potrivit documentului.
Criză pe piața muncii din România: Țara noastră depășește media UE în privința dificultății de a găsi angajați calificați. Care sunt cauzele
România se află într-o poziție îngrijorătoare pe piața muncii. 40% dintre firmele din țara noastră raportează probleme cu forța de muncă, iar în cazul corporațiilor procentul urcă la 54%. Abandonul școlar masiv, inversarea fluxului de migrație și îmbătrânirea populației au adâncit această criză. România depășește media UE în privința dificultății de a găsi angajați calificați, educația fiind principala cauză. În 2023, 56% dintre elevii au ales învățământul vocațional, dar rata de promovare la Bacalaureat a fost de sub 60%. România are și cea mai mare pondere a elevilor care nu sunt înscriși în învățământul secundar superior, aproape 27% în 2023, față de media europeană de doar 7%. Migrația a adâncit și ea problemele. Pentru prima dată, după două decenii, țara noastră înregistrează o migrație netă pozitivă, însă majoritatea celor care intră în țară sunt muncitori necalificați din state non-UE precum Nepal, Srilankas sau Vietnam. În același timp, specialiștii calificați continuă să emigreze spre Spania, Germania sau Italia. Îmbătrânirea populației este un alt factor care accentuează această criză. Între 2013 și 2024, numărul persoanelor de peste 65 de ani a crescut cu 17%, ajungând să reprezinte 20% din totalul populației. Vârsta mediană a urcat la aproape 44 de ani, comparativ cu 40,5 ani în 2013, ceea ce înseamnă o presiune suplimentară asupra pieței muncii și a sustenabilității economice, potrivit România TV. FOTO – Captură video: România TV