România, campioana deficitului bugetar în Uniunea Europeană în 2025. Datoria publică a țării a fost aproape 60% din PIB anul trecut
Deficitul bugetar al României a fost cel mai mare din întreaga Uniune Europeană la sfârșitul anului trecut, conform metodologiei ESA, aplicată unitar la nivelul blocului comunitar, arată datele publicate de Eurostat. Doar câteva state membre au reușit să încheie anul cu un buget pe plus, în timp ce altele continuă tradiția împrmuturilor la costuri uriașe. Deficitul bugetar al României, calculat după standard ESA, a fost anul trecut de 7,9% din PIB și cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Guvernul României anticipase un deficit ESA de 7,8%, cu puțin sub cel anunțat de Eurosat. Astfel, datele eurostat plasează țara noastră pe primul loc în clasamentul dezechilibrelor bugetare pentru al doilea an consecutiv. Sursa: Eurostat Clasamentul dezechilibrelor este completat de Polonia, -7,3%, Belgia, -5,2% și Franța cu -5,1%, în timp ce media UE se siutează la 3%. La polul opus țări precum Cipru +3,4%, Danemarca +2,9%, Irlanda +1,8%, Grecia +1,7% și Portugalia +0,7%, au raportat excedent. Când vine vorba de datoria publică, cea a României s-a situat la 59,3% din PIB, în creștere de la 54,8% din PIB în 2024. La polul opus se află Estonia, 24,1%, Luxemburg, 26,5%, Danemarca, 27,9%, Bulgaria, 29,9%, Irlanda, 32,9%, Suedia, 35,1% și Lituania 39,5%. Nu stăm totuși cel mai rău la acest capitol. Datoria publică a Greciei a depășit 146% din PIB, cea a Italiei 137%, iar a Franței 115,6%. Sursa: Eurostat Țara noastră a fost campioană și la capitolul cheltuieli, acolo unde majoritatea statelor europene au reușit să adune mai mulți bani la buget. Cheltuielile publice din România în 2025 au fost de 43,3% din PIB, în timp ce veniturile bugetare s-au situat la 35,4%. Media Uniunii Europene pentru 2025 a fost de 49,8% pentru cheltuieli și de 46,9% pentru venituri. Deși datoria României a rămas sub limita de 60% din PIB, statul este nevoit să se împrumute în continuare și să plătească dobânzi din ce în ce mai mari pentru a acoperi golurile bugetare. Ilie Bolojan a îngropat economia Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, când a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025. Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Dar, cum măsurile din vara lui 2025 nu au fost suficiente, Guvernul a implementat alte pachete de taxe și unele reduceri de cheltuieli bugetare. Astfel, deficitul bugetar a scăzut, dar este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică
România, peste Ungaria la nivelul de trai, arată datele europene. Unde se situează țara noastră în comparație cu vecinii
Rezultatele preliminare pentru 2025, publicate de Eurostat, arată că România este la 78% din PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare față de media Uniunii Europene. Datele europene mai arată că Ungaria este sub noi la nivelul de trai, în timp ce Grecia și Bulgaria sunt codașele Uniunii Europene. Indicatorul PIB per capita, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare, ajustează produsul intern brut pentru diferențele de prețuri între țări și oferă o perspectivă mai realistă a nivelului de trai și a puterii de cumpărare efective a locuitorilor. Acesta a variat între 68% din media UE în Grecia și Bulgaria și 239% în Luxemburg. În 2025, media UE s-a situat la aproximativ 41.600 de euro în termeni de putere de cumpărare, un punct de referință comun în funcție de care sunt evaluate toate statele membre. În 2025, au fost observate diferenţe semnificative între ţările UE în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde ale puterii de cumpărare. Datele preliminare arată că Polonia se situează la 81% din media UE, în timp ce Ungaria este sub țara noastră cu aproximativ 76% din media UE. Grecia și Bulgaria au cele mai scăzute niveluri din UE, de aproximativ 68%. Luxemburg și Irlanda domină clasamentul Luxemburg are de departe cel mai ridicat PIB per capita dintre toate cele 27 de state și se situează cu 139% peste media UE. Acest lucru este explicat parțial de faptul că un număr mare de rezidenți străini sunt angajați în țară și contribuie la PIB, fără să facă însă parte din populația rezidentă a țării. Irlanda se situează pe locul al doilea, cu un nivel de 137% peste media Uniunii Europene. Nivelul ridicat al PIB-ului per capita din Irlanda poate fi explicat în parte prin prezenţa unor mari companii multinaţionale care deţin proprietate intelectuală. Podiumul este completat de Țările de Jos și Danemarca, fiecare cu un PIB per capita cu peste 20% peste medie. De asemenea, Austria, Germania, Belgia, Suedia, Malta și Finlanda sunt state care depășesc media europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: ROMÂNIA a depășit Polonia la PIB per capita. „Suntem de mult peste Ungaria, Croația sau Grecia” O țară chinuită degeaba. Încasările guvernului Bolojan din taxe au rămas aproape la fel ca în 2025, după avalanșa de impozite crescute și „reforme”. Gândul prezintă cifrele oficiale
Cum contribuie județele la PIB-ul României în 2026. Capitala ocupă un sfert din economie, 32 dintre județe contribuie sub 2% iar unele sunt nule
Aproape trei sferturi dintre județele României au o contribuție individuală la produsul intern brut național de sub 2% din PIB-ul pe 2026. Bucureștiul ocupă peste un sfert din PIB, urmat la o distanță considerabilă de Cluj, cu o contribuție de 5,3%. Multe dintre județele țării coboară spre 1%, iar 10 dintre acestea nu fac nici 1%, arată o analiză realizată de Profit.ro. Structura PIB-ului județean arată o economie polarizată, unde Capitala generează 25,5% din PIB-ul național, mai mult decât primele 7-8 județe la un loc. După București urmează Cluj cu o contribuție de 5,3%, Timiș, 4,3% și Constanța, 4,1%. În paralel, o parte dintre județele din România se situează sub pragul de 2% din PIB, foarte multe coboară spre pragul de 1% sau chiar sub 1%, arată estimările pentru 2026, pe ale cărei date este gândit și bugetul național. De asemenea, niciun județ din afara Bucureștiului nu depășește 6% din contribuția la PIB, ceea ce demonstrează că România nu are un al doilea pol economic care să poată fi comparat cu Capitala. Chiar și cumulate, contribuțiile Clujului și Timișului abia ating o treime din economia Bucureștiului, 9,6%. Într-un al treilea grup, se regăsesc județe precum Iași, Brașov, Ilfov, Argeș, Dolj, Bihor, Mureș și Sibiu, care au contribuții cuprinse între 2% și 3,5% Giurgiu are cea mai mică contribuție la PIB-ul național După al treilea grup urmează majoritatea județelor din țară care au contribuții sub pragul de 2% din PIB. Îngrijorător este faptul că 10 județe se află sub pragul de 1%, adică nule din punct de vedere economic. Județul cu cea mai mică contribuție la PIB-ul național în 2026 este Giurgiu, cu 0,63% din PIB. Județele din România care înregistrează o contribuție sub 1% se confruntă cu probleme în atragerea de investiții externe dar și cu o gestionare deficitară a resurselor locale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 250 de miliarde de lei
Ministrul Finanțelor a ieșit într-o conferință de presă ca să prezinte cifrele pe care Gândul le-a prezentat în urmă cu o săptămână
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că bugetul României pe 2026 va fi bazat pe execuția bugetară din anul precedent și, cel mai probabil, va fi aprobat la jumătatea lunii februarie. Bugetul pe acest an este în întârziere, deși ar fi trebuit să fie gata încă din luna noiembrie a anului trecut, iar construcția sa se bazează pe cifrele prezentate de Gândul în urmă cu o săptămână. Coordonatele pe care este construit bugetul țin de evoluția economiei, a salariilor și a inflației dar, la construcția bugetului din acest an, Ministerul Finanțelor a decis să se bazeze pe cea mai recentă prognoză a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, instituția de încredere a Guvernului. Astfel, ministrul Alexandru Nazare a spus în cadrul conferinței de presă, susținută marți, că în 2026 proiecția de creștere a economiei va fi de 1% și că PIB-ul ar urma să treacă de 2.000 de miliarde de lei. „Scopul nostru pentru 2026 este să avem un buget al relansării, un buget al investiţiilor, este esenţial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante şi pentru acest lucru proiectăm peste 10 miliarde de euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 miliarde de euro, peste 52 de miliarde de lei din PNRR, dintre care 7,2 miliarde de euro grant şi 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Proiecţia de creştere este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este 2.045 de miliarde. În privinţa ţintei de deficit, aceasta este spre 6%, este în discuţie şi pe parcursul elaborării bugetului, după ce închidem toate discuţiile cu ordonatorii şi cu Comisia, vom avea o ţintă de deficit finală, dar ea va fi în liniile anunţate anterior”, a subliniat Alexandru Nazare. Deși ministrul Finanțelor a subliniat că România va avea în acest an „un buget al relansării și al investițiilor”, cifrele prezentate de acesta în cadrul conferinței de presă sunt trase la indigo cu cele publicate de CNSP. Progonza de toamnă publicată de instituția de stat arată clar că PIB-ul României va crește până la 2.045 mld. lei, iar creșterea economică reală va fi de 1%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Finanțelor spune că „scopul pentru 2026 este un buget al relansării și al investițiilor”. Construcția bugetară trebuia să fie gata din noiembrie 2025 La ce cifre s-au uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de ieri, pentru bugetul României. Care sunt coordonatele pe care va fi construit bugetul pe 2026: inflația, creșterea economică, salariul mediu
România e campioană la DEFICIT în Uniunea Europeană. Mai vin alte măsuri de austeritate?
Deficitul bugetar al României, scăpat complet de sub control, rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană. Datele Eurostat ne pun pe primul loc în topul țărilor cu cele mai mari deficite bugetare. Doar câteva state membre au reușit să încheie anul cu un buget pe plus, în timp ce altele continuă să se împrumute tot mai mult. Cum principala consecință a deficitului bugetar sunt măsurile de austeritate, întrebarea legitimă este: mai urmează astfel de măsuri în România? România rămâne campioana Europei, pentru că a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB, arată datele publicate recent de Eurostat. După noi vin Polonia, Franța și Slovacia, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 3,1%. România e sub media Uniunii Europene la datoria publică Deși unele state membre au reușit să-și echilibreze finanțele, altele continuă să se împrumute din ce în ce mai mult și mai scump. Doar Danmerca, Cipru, Irlanda, Grecia, Luxemburg și Portugalia au reușit să încheie anul cu un buget pe plus. România este singura țară din Europa Centrală și de Est cu un dezechilibru bugetar atât de ridicat. Bulgaria a încheiat 2024 cu un deficit de 3% din PIB, iar Ungaria aproape 5%. Când vine vorba de datoria publică, România se menținea la finalul anului trecut la 54,8% din PIB. Acum, țara are o datorie pulbică de 1.040 mld. lei, adică aproape 60% din PIB. La polul opus sunt Estonia și Bulgaria care au continuat să țină datoriile în frâu și nu au depășit pragul Uniunii de 30% din PIB. Totuși, nu stăm cel mai rău la acest capitol. Țări precum Grecia și Italia depășesc 130% din PIB, iar Franța, Belgia sau Spania se mențin la peste 100%. Campioni rămânem și la cheltuieli, acolo unde majoritatea țărilor reușesc să adune ceva mai mulți bani la buget. România strânge foarte puține venituri și are cheltuieli apropiate de cele ale mediei europene. Cheltuielile publice din România în 2024 au fost de 43,6% din PIB, în timp ce veniturile bugetare s-au situat undeva la 34,2%. Media Uniunii Europene pentru anul trecut a fost de 49,2% pentru cheltuieli și 46% pentru venitrui. Deși datoria României e sub limita europeană de 60% din PIB, statul este nevoit să împrumute în continuare tot mai mult și să plătească dobânzi din ce în ce mai mari pentru a acoperi găurile bugetare. RECOMANDAREA AUTORULUI: După ce guvernul lui a băgat economia în corzi, Nicușor Dan vine cu „soluția”, dar din 2026. Multe vorbe, nicio acțiune concretă Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România
Analiză exclusiv | 2021-2024. Dinamica datoriei guvernamentale în PIB, pe guvernări. Cine a îndatorat România? Ce s-a făcut cu banii? Când au fost realizate cele mai mari investiții?
După aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), datoria publică a României suscită discuții aprinse și ridică două întrebări esențiale – cine a îndatorat România și, mai ales, ce s-a făcut cu banii? Analiza dinamicii datoriei guvernamentale ca pondere din Produsul Intern Brut (PIB) pe guvernări pentru 2001-2024 arată două perioade de „explozie” a datoriei. Potrivit datelor publice analizate, în perioada crizei financiare 2009-2010, când ponderea datoriei în PIB a crescut cu 16,7% de la finalul lui 2008, când era 12,3% din PIB, și până la finalul lui 2010, când a ajuns la 29% din PIB. A urmat a doua mare criză din ultimele decenii, cea declanșată de apariția pandemia de Covid-19, în 2020-2021, când datoria publică a luat amploare în PIB cu 13,3%, de la finalul lui 2019, când deja depășise o treime din PIB (35%), la sfârșitul lui 2021, când ponderea în PIB era de 48,3%. Cele mai mari creșteri medii lunare ale ponderii datoriei guvernamentale în PIB s-au produs în timpul guvernărilor Ungureanu (+1,07% din PIB) și Orban (+0,77% din PIB) și Boc (+0,56% din PIB). Scăderi ale ponderii datoriei guvernamentale în PIB s-au înregistrat în guvernările Tudose (-0,44% din PIB) și Cioloș (-0,07% din PIB), conform datelor Ministerului Finanțelor Publice. Cele mai mari creșteri de investiții publice din fonduri naționale, în timpul Guvernului Ciolacu 2024 Totuși, ce s-a făcut cu toți acești bani și cum s-au folosit banii împrumutați pentru investiții în infrastructură, educație, sănătate și agricultură? Conform datelor oficiale publicate de Consiliul Fiscal pe baza datelor Ministerului Finanțelor, cele mai mari creșteri ale investițiilor publice din fonduri naționale se înregistrează în timpul Guvernului Ciolacu 2024. În ultimii 5 ani datele oficiale arată un nivel al investițiilor din fonduri interne (proprii și împrumutate) de 74 miliarde lei în anul 2024, 38,7 miliarde lei în anul 2023, 35,4 miliarde lei în anul 2022, 30,8 miliarde lei în anul 2021 și 31,6 miliarde lei în anul 2021. Datele publice arată că Guvernul Ciolacu a investit în anul 2024 din fonduri interne echivalentul investițiilor din cei doi ani anteriori 2022 și 2023 și mai mult cu 11,6 miliarde lei decât suma investițiilor din anii 2020 și 2021. Citește și: Despre consecințele economice ale tarifelor lui Trump. Cum ar trebui să reacționeze UE? Care sunt implicațiile pentru România și ce soluții avem? Profesorul universitar dr. Cristian Socol, ASE București: Trei considerații și trei concluzii despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele
Prof.univ. Cristian Socol: Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Comparație cu țările UE / EXCLUSIV Mediafax
Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale reprezintă pilonul principal în guvernanță economică europeană, bazată pe noile reguli fiscal-bugetare, se arată într-o analiză MEDIAFAX a prof.univ. Cristian Socol. „Înlocuind axul centrat – până anul trecut – pe deficitul bugetar structural, analiza sustenabilității datoriei a reprezentat principalul criteriu de evaluare pentru aprobarea planurilor de consolidare fiscală în 4 până la 7 ani pentru statele membre UE care au prezentat Planurile Naționale Bugetare Structurale. Cu o relevanță mai înaltă, mai ușor de cuantificat, monitorizat și comunicat, analiza de sustenabilitate a datoriei guvernamentale este un instrument mai consistent de evaluare a ”sănătății” finanțelor publice decât indicatorii bazați pe deficitul bugetar structural. De altfel, analiza de sustenabilitate a datoriei publice reflectă direct riscurile reale de finanțare și reacția piețelor, inclusiv pe termen mediu și lung. Analiza sustenabilității datoriei este mult mai realistă și mai flexibilă, ține cont de mult mai mulți factori care influențează tabloul macroeconomic specific fiecărei țări. Spre deosebire de deficitul structural, care se bazează pe estimări volatile, analiza de sustenabilitate a datoriei utilizează date mai clare și transparente și integrează riscurile potențiale, oferind o evaluare completă a sănătății finanțelor publice. Este ca și cum un medic face o analiză de ansamblu a sănătății unui pacient (inclusiv riscurile viitoare, potențiale) și ulterior propune o conduită specifică. Prin analogie, în regula deficitului bugetar structural, medicul ar impune același tratament unor persoane cu caracteristici diferite, pe baza unui diagnostic standardizat. În această analiză, urmărim mai multe obiective. În primul rând, voi analiza comparativ ponderea datoriei guvernamentale în PIB la nivelul țărilor Uniunii Europene. În al doilea rând, voi analiza indicatorii de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung conform metodologiei UE, cu evaluarea riscului asociat acestora, în țările europene. La final, propun câteva soluții pentru creșterea sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Analiza comparativă a ponderii datoriei guvernamentale în PIB la nivelul Uniunii Europene Ultimele date oficiale (22 aprilie 2025) indică ponderi ridicate ale datoriei guvernamentale în PIB în anul 2024 în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%). Ponderile cele mai scăzute se observă în Danemarca (31,1%), Luxemburg (26,3%, Bulgaria (24,1%) și Estonia (23,6%). România înregistrează o pondere a datoriei guvernamentale brute în PIB de 54,8%, a 12-a cea mai mică pondere din UE27, sub ponderea medie de 81% la nivelul UE27, respectând criteriul de convergență nominală prevăzut în Tratatul de la Maastricht ( Analiza comparativă a ponderilor datoriei guvernamentale în PIB în 2024 față de 2019 (ultimii 6 ani) indică un efect șoc al pandemiei (2021 raportat la 2019) [mai ales în Spania (+18pp din PIB), Franța (+14,6pp din PIB), Grecia (+14,1pp din PIB), România (+13,3 pp) și Slovacia (+12,2pp din PIB)] combinat cu un efect șoc al războiului din Ucraina (2024 raportat la 2021) [mai ales în Finlanda (+8,9pp din PIB), România (+6,5pp din PIB), Estonia (+5,2pp din PIB), Cehia (+2,9 pp) și Polonia (+2,3pp din PIB)]. Se observă două asocieri – prima, țările care au alocat stimuli consistenți pentru economie în pandemie au avut reversări ale ponderii datoriei în PIB (nu este cazul României, care conform raportului FMI a avut un deficit imens în pandemie, alocând totuși un procent infim din PIB pentru stimuli economici, la nivelul țărilor africane) și a doua, țările aflate în proximitatea războiului din Ucraina suferă o îndatorare mai rapidă față de celelalte, afectate fiind de creșterea costurilor de finanțare, consecință a efectului negativ de contagiune din zonă. Al doilea șoc are ca factor de influență semnificativ și inconsistența respectării țintei de deficit bugetar angajate pentru anul 2024 în fața instituțiilor internaționale și agențiilor de rating, mai mult în cazul României și Franței, mai puțin în cazul Poloniei și Slovaciei. Instabilitatea politică de la sfârșitul anului trecut a fost de asemenea un factor perturbator consistent în cazul României. Ultimul proces este validat și de dinamica ponderii cheltuielilor cu dobânzile în PIB din anul 2024 comparativ cu anul 2021. Din primele 5 țări cu cele mai ridicate creșteri ale acestei ponderi, nu mai puțin de patru țări sunt aflate la granița cu războiul – Ungaria (+2,8pp din PIB), Polonia și Finlanda (+1,1pp din PIB) precum și România (+1pp din PIB). În majoritatea țărilor UE, revenirea puternică post-pandemică și inflația ridicată au acționat ca factori de reducere a ponderii datoriei guvernamentale în PIB în timp ce deficitele bugetare primare ridicate au împins în sus ponderea datoriei în PIB. Pe termen mediu, efectul de ”bulgăre de zăpadă” mai puternic (diferențial defavorabil rată a dobânzii – rată de creștere economică) și incertitudinea globală cauzată de accentuarea impactului măsurilor protecționiste asupra economiei deschise europene vor acționa în sensul reducerii sustenabilității datoriei. În același timp, implementarea consolidărilor fiscal-bugetare angajate în Planurile naționale bugetar-structurale angajate cu Comisia Europeană ar trebui să ajute la creșterea sustenabilității datoriei. Analiza indicatorilor de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung în România și țările UE27. În cadrul rapoartelor Debt Sustainability Monitor (https://economy-finance.ec.europa.eu/publications/debt-sustainability-monitor-2024_en), Comisia Europeană evaluează sustenabilitatea datoriei guvernamentale prin intermediul a 3 indicatori de avertizare timpurie: S0 pe termen scurt, S1 pe termen mediu și S2 pe termen lung. Pe termen scurt, indicatorul S0 măsoară probabilitatea apariției unor tensiuni fiscale sau financiare în decurs de 12 luni, utilizând un sistem de alertă timpurie bazat pe agregarea a peste 25 de variabile macroeconomice, fiscale și financiare. S0 are 3 subcomponente (S0-Macro – utilizează indicatori care măsoară dezechilibrele macro; S0-Fiscal Bugetar – utilizează indicatori pv starea finanțelor publice: deficit bugetar, presiunea datoriei pe termen scurt și a necesarului brut de finanțare și S0-Financiar-Competivitate – utilizează indicatori privind riscurile financiare: spread-uri suverane ridicate, volatilitatea randamentelor și a fluxurilor de capital). S0 reflectă riscurile legate de accesul la piețele de finanțare, de volatilitatea financiară și de dezechilibrele bugetare pe termen scurt, fiind considerat un semnal de avertizare atunci când depășește pragul de 0,43. Slovacia, România, Grecia, și Estonia au depășit în anul 2024 pragul de sustenabilitate în ceea ce privește componenta financiară și de competitivitate. Pe de altă parte, Ungaria, Spania, Franța, Belgia și Italia se află dincolo de pragul de sustenabilitate în ceea