Etichetă: pib

Petrișor Peiu: Datoria publică, pericol uriaș în buget

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, trage un semnal de alarmă cu privire la evoluția datoriei publice a României. Economistul susține că datoria guvernamentală a ajuns, în primele cinci luni ale anului, la 1.194 de miliarde de lei, echivalentul a 61,4% din PIB. Într-o postare pe Facebook, Petrișor Peiu afirmă că datoria statului a crescut cu 57 de miliarde de lei, respectiv cu 1,2% din PIB, doar în primele cinci luni ale acestui an.  Loading … „Adevărata măsură a prăbușirii statului: în primele cinci luni ale anului, datoria guvernamentală a ajuns la 1194 de miliarde de lei, 61,4% din PIB”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook. Economistul AUR arată că datoria a crescut cu 57 de miliarde de lei în primele cinci luni din 2026, echivalentul a 1,2% din PIB. „Cu 57 de miliarde de lei , adica 1,2% din PIB, în plus doar pe primele cinci luni din 2026!”. Petrișor Peiu: Dobânzile au devenit „cel mai mare pericol bugetar” Potrivit lui Peiu, cel mai mare pericol bugetar pentru statul român este reprezentat de dobânzile aferente datoriei publice. Senatorul susține că acestea au depășit cu mult nivelul de 3% din PIB. „Aceasta face ca dobânzile plătite pentru datoria publică să depășească cu mult 3% din PIB, devenind cel mai mare pericol bugetar pentru statul român!”. În finalul mesajului, Petrișor Peiu contestă „propaganda triumfalistă” a Guvernului și avertizează că situația reală a finanțelor statului este mult mai gravă. De asemenea, el spune că PSD, PNL, USR și UDMR sunt responsabile pentru prelungirea acestei catastrofe. „Dincolo de propaganda triumfalistă a guvernului, aceasta este situația reală a finanțelor statului. Aceasta este catastrofa guvernării prelungite a cârdășiei PSD PNL USR UDMR”.

Rogobete îi răspunde lui Bolojan: România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din UE

Într-o postare publicată pe platforma Facebook, Rogobete afirmă că România investește în sănătate cel mai mic procent din produsul intern brut dintre statele Uniunii Europene. Acuzații privind subfinanțarea sistemului sanitar Alexandru Rogobete reacționează dur la declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la sistemul de sănătate, susținând că acesta continuă să considere prea mari salariile personalului medical și să promoveze reducerea veniturilor angajaților din domeniu. Fostul ministru afirmă că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit de peste 36.000 de angajați și spune că îmbunătățirea serviciilor medicale nu este posibilă în lipsa unor măsuri de suplimentare a personalului. „În continuare, domnule Bolojan, considerați că salariile personalului medical sunt prea mari. În continuare considerați că trebuie tăiate veniturile celor care salvează viețiile românilor! În continuare refuzați să recunoașteți că sistemul de sănătate are un deficit de peste 36.000 de oameni. Cum vreți servicii medicale mai bune fără personal? Cum vreți performanță în spitale când medicii, asistentele și întreg personalul medical sunt la limita epuizării? Vorbiți despre economii în sănătate? Aflați că România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din Uniunea Europeană!”, susține Rogobete, argumentând că principala problemă a sistemului este subfinanțarea și nu nivelul cheltuielilor salariale. „Economiile trebuie făcute prin eliminarea risipei” În mesajul său, fostul ministru afirmă că i-a transmis lui Ilie Bolojan, inclusiv în cadrul unor discuții directe, că nu poate susține diminuarea cu 10% a veniturilor personalului medical. Potrivit acestuia, soluțiile pentru reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze eliminarea risipei și o administrare mai eficientă a resurselor, nu concedieri sau reduceri salariale într-un sistem care funcționează deja cu deficit de personal. „Domnule prim-ministru, vă aduc aminte că am discutat toate aceste lucruri chiar în biroul dumneavoastră. V-am spus că nu pot accepta reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. V-am spus că sistemul este subfinanțat și că are nevoie de angajări, nu de concedieri. V-am spus că economiile se pot face prin eliminarea risipei și printr-o administrare mai eficientă, nu prin reducerea cheltuielilor de personal într-un sistem aflat deja în deficit”, spune Rogobete. El aduce în discuție și situația unor investiții realizate în infrastructura medicală, susținând că 13 centre de radiologie construite nu pot funcționa la capacitate din cauza lipsei specialiștilor, pe fondul nivelului de salarizare și al dificultăților de recrutare. Critici la adresa politicilor guvernamentale Fostul ministru mai afirmă că România se află sub media europeană în ceea ce privește numărul de medici și asistenți medicali raportat la populație și susține că, în timp ce o parte dintre specialiști aleg să plece în străinătate sau să se concentreze în marile centre universitare, numeroși absolvenți de medicină nu reușesc să ocupe posturi în spitale. În finalul mesajului, Alexandru Rogobete îi solicită lui Ilie Bolojan să renunțe la politicile pe care le consideră nocive pentru sistemul de sănătate, avertizând că acestea pot produce efecte grave asupra pacienților. Totodată, fostul ministru lansează un apel direct către premierul interimar să se retragă: „Domnule Bolojan, ca tânǎr de 35 de ani, vǎ rog, eliberați România! Plecați acasǎ!”

Datoria publică a României a trecut de 60% din PIB. În fiecare secundă, crește cu aproape 5.000 de lei. Ce avertizează economistul Cristian Socol

România înregistrează un nou record negativ. Țara a depășit pentru prima dată pragul de 60% din PIB al datoriei publice, stabilit prin Tratatul de la Maastricht. În ultimul an, datoria statului a crescut cu 158,3 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 434 de milioane de lei pe zi. Economistul Cristian Socol a analizat datele privind datoria guvernamentală a României. Datoria publică a României a crescut fulminant, trecând de pragul de 60% din PIB. Economistul Cristian Socol a analizat datele Eurostat privind datoria guvernamentală a României și efectele depășirii pragului de 60% din PIB. Economistul arată că depășirea pragului de 60% din PIB va influența modul în care va fi evaluată situația fiscală a României.  Loading … Datoria publică a României a trecut de 60% din PIB. În fiecare secundă, crește cu aproape 5.000 de lei. Sursă foto: Shutterstock „Astăzi, atât Eurostat cât și Ministerul Finanțelor, arată că datoria guvernamentală a României a depășit 60% din PIB ajungând la 60,1% din PIB conform Eurostat și 60,2% din PIB conform Ministerului Finanțelor, ceea ce înseamnă depășirea criteriului de la Maastricht. România va fi analizată și monitorizată din punct de vedere tehnic pentru sustenabilitatea datoriei, unul dintre criteriile relevante pentru îndeplinirea regulilor fiscal-bugetare europene și evaluarea sănătății finanțelor publice”, a scris Cristian Socol. România ar urma să ajungă sub monitorizare fiscală mai strictă Cristian Socol spune că România va fi supusă unei monitorizări fiscale mai stricte. În opinia sa, respectarea țintelor de deficit și datorie asumate prin Planul Național Bugetar Structural devine și mai importantă. Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 cuprinde angajamentele României față de Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar și ținerea sub control a datoriei publice. „Ce reprezintă asta efectiv pentru România, aflată deja în procedura de deficit bugetar excesiv pentru depășirea pragului de deficit 3% din PIB? Că vom fi analizați tehnic și mai riguros, că vom fi mai strict monitorizați și că respectarea țintelor de deficit/datorie angajate în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 devine și mai stringentă!”, a scris Cristian Socol pe Facebook. Economistul Cristian Socol Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, datoria administrației publice a crescut cu 158,3 miliarde de lei în ultimul an. Ritmul mediu al majorării a fost de aproximativ 434 de milioane de lei pe zi, echivalentul a aproape 5.000 de lei în fiecare secundă. „Depășirea pragului de datorie în PIB de 60% are și implicații asupra politicilor economice” Cristian Socol atrage atenția că depășirea pragului de 60% din PIB activează obligații prevăzute de lege. Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte un raport și măsuri pentru menținerea datoriei la un nivel sustenabil. Printre soluțiile posibile se numără înghețarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public și cu asistența socială „Depășirea pragului de datorie în PIB de 60% are și implicații asupra politicilor economice – art. 13 din Legea Responsabilității Fiscale prevede obligația Ministerului Finanțelor de a prezenta un raport privind justificarea creșterii datoriei și propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil. Programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public”, mai spune Cristian Socol. O parte din măsuri sunt aplicate deja. „Măsuri de corecție sunt implementate deja. România implementează cea mai dură corecție din UE, cu povară pusă pe cei vulnerabili. Salariile din sectorul public și pensiile au fost deja înghețate Conform datelor Eurostat de azi, România a avut a 4-a cea mai mare creștere a datoriei ca pondere în PIB în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025”, a mai spus economistul. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ, Mediafax Foto

Florin Cîțu, după ce INS a anunțat că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026: „Realitatea din spatele propagandei”

Fostul premier Florin Cîțu a transmis un mesaj dur la adresa Guvernului, după ce Institutul Național de Statistică a publicat noi date, care arată că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru al anului 2026. „INS a publicat azi a doua revizuire a PIB-ului pe T1 2026. Cifra agregată nu s-a schimbat: -1,2%!!! Marea surpriză, neplăcută pentru propaganda guvernului: consumul statului a fost revizuit masiv în sus — consumul colectiv al administrațiilor publice, de la stagnare (99,6) la creștere de 12,9% în termeni reali. Consumul individual al administrațiilor, revizuit și el de la scădere la +5%”, precizează Cîțu.  Loading … „Pe componente: – Consumul privat: -1,8% în termeni reali. – Firmele își lichidează stocurile: -2,5 puncte procentuale din PIB. – Investițiile: revizuite în jos, de la +0,9 la +0,4 contribuție. – Statul: consum colectiv +12,9% real”, mai arată acesta. „În același timp, consumul privat rămâne în cădere, iar — și mai grav — investițiile au fost revizuite în jos. Concluzia guvernării, pe baza datelor oficiale, din ultimul an: consolidarea se face DOAR pe spatele românilor și al firmelor, în timp ce statul se extinde (consumul statului crește cu două cifre). Asta este realitatea din spatele propagandei care promite reformă: statul se extinde, în timp ce sectorul privat moare”, conchide fostul premier. INS: Economia României a scăzut cu 1,2% în primele trei luni ale anului Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2025, şi cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii anunţate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 499,738 miliarde lei prețuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% faţă de trimestrul I 2025. Pe serie brută, produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405,907 miliarde – în termeni reali – cu 1,2% față de trimestrul I 2025. Potrivit datelor INS, volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: agricultura, silvicultura și pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimāri, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,8%); industria a înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%). De asemenea, construcțiile au înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (+0,4%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (107,9%); comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor in contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimäri, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%). Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,3%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (95,9%). „Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,9%); tranzacțiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimäri, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,1%); activitățile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activitățile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuția la creşterea PIB intre cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%); administrația publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,7%); activitățile de spectacole, culturale şi recreative; reparațiile de produse de uz casnic şi alte servicii au înregistrat aceeași contribuţie la creşterea PIB (+0,3%) intre cele două estimari, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%), menționează INS. Potrivit documentului, volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,4%). Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferente semnificative ale contribuției la modificarea PIB între cele două estimări, au inregistrat: cheltuiala pentru consumul final individual administraţiilor publice, de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +6,2 puncte procentuale (de la 98,8% la 105,0%); consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice. de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creşterii volumului său cu +13,3 puncte procentuale (de la 99,6% la 112,9%); formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,5 puncte procentuale (de la 104,7% la 102,2%). Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (-1,2%) in cele două estimări, iar volumul nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,2%), se mai arată în comunicatul INS

Economia României va stagna în 2026, potrivit Comisiei Europene. Care sunt cauzele

Economia României va stagna în anul 2026, potrivit Comisiei Europene. După un avans modest al PIB, estimat la 0,7% în 2025, ritmul de creștere economică ar urma să se oprească aproape complet în 2026. O revenire mai consistentă este anticipată abia în 2027, când PIB ar putea să ajungă la 2,3%. Oficialii europeni atrag atenția că ajustările fiscale necesare pentru reducerea deficitului, menținerea unei inflații ridicate și costurile mai mari la energie vor pune presiune asupra consumului populației și vor afecta puterea de cumpărare a românilor. Este estimată o creștere economică de 0,1% anul acesta, în timp ce inflația ar putea atinge 7%. Economia României va stagna în 2026, potrivit Comisiei Europene „Consolidarea fiscală în curs şi inflaţia ridicată a energiei vor reduce şi mai mult veniturile reale disponibile, ducând la scăderea consumului intern şi a importurilor”, se arată în document, potrivit News.ro. Ce se întâmplă cu economia României? Comisia Europeană observă o înrăutățire a indicatorilor economici, evidențiată de scăderea încrederii consumatorilor, reducerea vânzărilor din retail, slăbirea producției industriale și declinul turismului intern. În același timp, rata șomajului ar putea urca la 6,3% în 2026, pe fondul răcirii pieței muncii. Totuși, investițiile susținute din fonduri europene și exporturile nete sunt așteptate să atenueze parțial efectele încetinirii economice. Comisia Europeană estimează că investițiile în infrastructură, susținute de proiectele din PNRR, și revenirea sectorului rezidențial vor sprijini economia. Totuși, instabilitatea politică și tensiunile geopolitice pot afecta încrederea investitorilor și procesul de consolidare fiscală. Deficitul bugetar ar urma să se reducă treptat până în 2027, pe fondul măsurilor de austeritate, majorărilor de taxe și limitării cheltuielilor publice. Comisia Europeană estimează că datoria publică va continua să crească, depășind 63% din PIB până în 2027, în timp ce deficitul de cont curent se va reduce treptat. Economia ar putea reveni la o creștere mai solidă în 2027, susținută de scăderea inflației la 3,7% și de condiții de finanțare mai favorabile. Totodată, cheltuielile pentru apărare sunt așteptate să crească până la 1,8% din PIB. Autorul recomandă: După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan România, monitorizată de Bruxelles privind reformele și proiectele prin PNRR, până la 5 ani după efectuarea ultimei plăți BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine Nazare: Programul Rabla continuă în 2026, cu 100 milioane de lei în plus, față de valoarea inițială a programului, propusă de Mediu Criza demografică nu are legătură doar cu problemele economice. Cercetătorii au descoperit și alți factori care stau la baza crizei natalității Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ

Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia

Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică, iar indicatorii economici s-au deteriorat puternic de când actuala guvernare a preluat frâiele țării. Recordul negativ este confirmat inclusiv de datele evoluției economice în primul trimestru al anului, publicate de Inistitutul Național de Statistică (INS). Economia României a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026. Majoritatea indicatorilor care arată starea economiei s-au înrăutățit, iar cifrele arată clar: Guvernul Bolojan a preluat o economie în creștere, o inflație considerată mare de economiști și un șomaj de 5,8%. Acum, economia este în pragul crizei, inflația este una record, iar șomajul a crescut. Economia României a scăzut în primul trimestru din 2026 Conform datelor publicate de INS, Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o scădere cu 1,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2025. Scăderea vine după o recesiune tehnică și la final de 2025. Cu recesiune tehnică la final de an (două trimestre de scădere consecutive), economia României a început anul 2026 slăbită Produsul intern brut al României în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 produsul intern brut a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Ilie Bolojan a îngropat economia României Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, iar atunci când a fost numit premier, acesta a declarat că scopul său este acela de a reduce drastic deficitul bugetar. Acesta a fost motivul care a stat la baza unei austerității dramatice însă efectele așteptate nu s-au materializat, iar România s-a transformat într-o țară chinuită fără motiv. De la preluarea mandatului, nu este clar ce a salvat guvernul Bolojan, dar, așa cum arată cifrele de la Institutul Național de Statistică, este clar ce s-a dus în cap. Deși deficitul bugetar a scăzut, este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. „Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale”, a spus Ilie Bolojan, în discursul său de învestitură. De la creștere economică la recesiune Economia României creștea, în prima jumătate din 2025, cu 1,1%. Era o creștere modestă, sub potențialul de 3% pe care îl indică de obicei specialiștii, dar, totuși, o creștere. Acum, economia traversează o perioadă dificilă, după ce datele oficiale publicate de INS arată o nouă scădere a PIB-ului în primul trimestru al acestui an. Potrivit statisticii oficiale, economia a scăzut cu 0,2% în primul trimestru față de ultimele trei luni ale anului trecut. Inflația galopează și ajunge la aproape 11% Inflația a crescut la aproape 11%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Conform INS, după 8 luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală a atins pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a fost de 10,71%, iar cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la servicii, 13,04%. Sursa: Institutul Național de Statistică Salariul mediu net ar fi crescut cu 19 lei, arată datele, adică un avans de 0,3%. În realitate, a scăzut, pentru că inflația, în aceeași perioadă a fost mult mai mare, deci este inutil că salariul a crescut marginal, dacă, cu bani mai mulți cumperi produse mai puține. Șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. Motorul economiei românești este în picaj Industria țării, cel mai important segment economic, care înseamnă circa 20% din PIB pe metoda formării, creștea, chiar dacă cu greu, cu 2% în iunie 2025, la preluarea mandatului lui Ilie Bolojan. În februarie 2026, cele mai recente date ale INS, producția din industria scădea cu 1,8%, față de aceeași lună din anul anterior. Consumul, reflectat în datele statistice prin cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, creștea cu 1,8% în iunie. În 10 luni, consumul a ajuns să se prăbușească cu 6,8%. Consumul este coloana vertebrală a oricărei economii. Dacă el se prăbușește, întreaga economie se prăbușește. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică Guvernul Bolojan a făcut un sacrificiu mare pentru un câștig mic. Încasările din TVA au crescut cu numai 11% în 2025, dar majorarea a adus inflație, șomaj și scăderea consumului

Mortalitatea infantilă, crește din nou, România între țările cu cei mai puțini bani pentru sănătate

Viața nou-născuților prematur sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare a maternității cu aparatură medicală performantă, de distanța până la maternitate și de accesul gravidelor și mamelor la servicii medicale, dar și de investiția statului în sistemul de sănătate. Astfel, în anul 2024, România a alocat 5,2% din PIB pentru sănătate, în vreme de Austria, de pildă, a alocat în același an 9,5% din PIB, Cehia și Croația, 9%, iar Franța 8,9%. La coada clasamentului, cu cel mai mic procent din PIB alocat cheltuielilor pentru sănătate se află Ungaria (4,7%), Malta (5%) și România (5,2%). Investiția în sistemul de sănătate se convertește direct în șansă la viață: astfel, rata mortalității infantile în Austria, pentru 2024, este de 3,1 la mia de copii născuți vii, în vreme ce în România valoarea este dublă. În Cehia, pentru același an, rata mortalității infantile a fost de 2,3 la mie. În cifre absolute, 952 de copii au murit înainte de a împlini un an în România. Organizația Salvați Copiii România câștigă timp pentru nou-născuții prematur, prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit. De ce ne mor bebelușii? România continuă astfel să înregistreze una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE, cu 6,6 decese la 1.000 de nașteri vii, comparativ cu media UE de 3,5 decese la 1.000 de nașteri vii. O problemă suplimentară e dată de cauzele mortalității: dintre cele 952 de decese, 220 au fost cauzate de boli ale aparatului respirator, 208 de anomalii cromozomiale și malformații congenitale și alte 33 de boli infecțioase și parazitare, cauze care ar putea fi în multe cazuri prevenite, dacă accesul la servicii medicale pentru gravidă și nou-născut ar fi prompt. Sprijin pentru viață, prin dotarea maternităților Organizația Salvați Copiii România a primit, prin intermediul mecanismului pus la dispoziția maternităților și spitalelor de pediatrie, solicitări de sprijin de la 35 de unități medicale, care au nevoie urgentă de aparatură medicală performantă în 2026, precum și de lucrări de modernizare și renovare. Astfel, medicii solicită dotarea unităților medicale cu mese de resuscitare și reanimare, incubatoare, pulsoximetre, lămpi fototerapie, ventilatoare de suport respirator. Costurile totale se ridică la peste 3.000.000 euro. „Programul de combatere a mortalității infantile demarat de Salvați Copiii România acum 16 ani a devenit un mecanism esențial de sprijin pentru maternități, secții de terapie intensivă neonatală și secții de pediatrie din întreaga țară. În urma priorităților definite de medici, echipa Salvați Copiii mobilizează resurse, pentru a identifica cele mai rapide modalități de a dota unitățile medicale care au nevoie urgentă, vitală, de aparatură medicală”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Organizația Salvați Copiii. Pentru că viața unor copii care se luptă să trăiască depinde de investiția pe care o facem în maternități, Salvați Copiii România lansează un apel pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente medicale a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România. Județele cu cea mai mică rată a deceselor la copiii sub un an sunt: • Municipiul București – 3.30 la mia de copii născuți vii; • Olt – 3.40 • Ilfov – 4.00 • Tulcea – 4.20 • Teleorman – 4.60 La polul opus, județele cu cea mai mare rată a mortalității infantile sunt: • Mureș – 13.00 • Ialomița – 12.70 • Suceava – 10.70 • Satu Mare – 9.90 • Botoșani – 9.80.

Sorin Grindeanu, critici la adresa Guvernului Bolojan pentru situația economică: În cazul unei noi scăderi a PIB-ului vorbim de o criză economică

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat vineri seara, într-o postare pe Facebook, critici la adresa situației economice a României, în care a susținut că datele oficiale ar putea confirma intrarea într-o criză economică. El a avertizat că următoarele zile sunt decisive pentru evoluția economiei, în contextul în care Institutul Național de Statistică urmează să publice noi date privind PIB-ul. „Trimestrul I din 2026 ar putea deveni al treilea trimestru consecutiv de #scădere economică. Câteva zile ne mai despart de anunțul crucial pe care Statistica urmează să îl facă despre evoluția Produsului Intern Brut. În cazul unei noi scăderi a PIB, nu o să mai vorbim de «recesiune tehnică», ci de CRIZĂ ECONOMICĂ!”, a transmis Sorin Grindeanu. Liderul PSD a susținut că evoluția economică negativă s-ar fi produs în perioada mandatului premierului Ilie Bolojan, iar totodată, acesta a criticat direcția de guvernare. „Trei trimestre care s-au consumat sub mandatul lui Ilie Bolojan. Acesta este adevărul crud și dur despre «prim-ministrul reformelor», despre «austeritatea care vindecă», despre povestea vândută României timp de aproape un an”, a scris acesta. Grindeanu a prezentat și o serie de date economice pe care le consideră îngrijorătoare, făcând referire la scăderea PIB-ului, la închiderea firmelor și, în același timp, la creșterea șomajului. El a susținut că economia României a intrat într-o perioadă dificilă, cu destul de multe efecte asupra mediului de afaceri și a locurilor de muncă. „Recesiune puternică. PIB-ul a scăzut cu 1,9% în Q4 2025 – cea mai mare scădere trimestrială de la 2012 încoace. Q1 2026 confirmă acum a treia scădere consecutivă. Marile bănci și-au tăiat brutal prognozele, de la 2% la valori care încep cu ZERO. Absolut toate revizuirile sunt în jos. Mii de firme închise. 83.000 de firme radiate în 2025. 47.000 dizolvate doar în primele 10 luni – cu 32% mai multe decât în 2024. Niciun județ din România nu a făcut excepție. În București singur – 9.500 dizolvări (+35%). În primele 3 luni din 2026, alte 1.900 de firme au intrat în insolvență (+14%) și 5.500 și-au suspendat activitatea. Peste 70 de mii de locuri de muncă dispărute. Și tot atâtea familii care au pe cineva rămas fără loc de muncă între iunie 2025 și martie 2026! Șomajul a urcat la 6,3%. Peste 500.000 de români nu au loc de muncă astăzi. Tinerii? Aproape 30% șomaj.”, a transmis liderul PSD. „Aceasta este adevărata «moștenire Bolojan»”, a mai scris Grindeanu. El a scris că problemele economice care se resimt în prezent sunt confirmate de instituțiile naționale și internaționale de statistică. „Nu o spun politicienii. Nu o spune PSD. O spun INS, ONRC, BNR, FMI și toate băncile mari care își revizuiesc prognozele în jos, lună de lună. Au promis reformă. Au livrat recesiune! Au promis disciplină. Au livrat falimente! Au promis stabilitate. Au livrat o jumătate de milion de șomeri! Acesta este adevărul. Restul este propagandă.”, a scris Sorin Grindeanu.

Cu economia în recesiune tehnică, Guvernul Bolojan anunță revenirea pe traiectorie ascendentă

„Economia României a reintrat pe traiectorie ascendentă”, transmite Guvernul României, într-o postare în care menționează o accelerare a PIB la 0,8% în a doua parte a anului 2025 și un trimestru III „cu dinamică solidă”. Mesajul se concentrează pe „valoare adăugată reală în economie”, în timp ce realitatea spune o altă poveste.  Economia României a intrat la finalul anului 2025 într-o recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că în trimestrul III 2025 PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de trimestrul precedent, iar în trimestrul IV cu 1,9%. Pe ansamblul anului, economia a înregistrat totuși o creștere de 0,6%. Cum resimt cetățenii și gospodăriile Efectele asupra gospodăriilor nu apar direct din cifrele PIB, ci se resimt în viața de zi cu zi prin încetinirea veniturilor și creșterea mai lentă a prețurilor. Salariile pot fi înghețate sau ajustate mai lent, bonusurile și orele suplimentare pot fi reduse, iar venitul real al familiei poate stagna sau chiar scădea ușor. Cheltuielile familiilor devin mai prudente. Costurile mai mari la alimente, energie, chirii sau credite afectează bugetul, iar familiile pot fi nevoite să reducă economiile sau să-și majoreze temporar datoriile pentru a menține nivelul de trai. În mod obișnuit, cheltuielile discreționare, cum ar fi ieșirile în oraș, vacanțele, achizițiile mari și hobby-urile, sunt primele care sunt reduse. Impactul asupra companiilor și mediului de afaceri Companiile resimt recesiunea prin scăderea cererii pentru produse și servicii. În această perioadă, firmele pot amâna proiectele de investiții, pot ajusta costurile de operare și pot limita temporar angajările sau orele suplimentare. Totuși, recesiunile tehnice sunt, în general, moderate, iar producția și activitatea economică continuă, chiar dacă ritmul de creștere încetinește. Recesiunea tehnică nu trebuie confundată cu depresiunea economică. Ea reprezintă o scădere temporară a PIB-ului real, fără a implica în mod necesar creșterea accelerată a șomajului sau falimente masive. Depresiunea economică este o scădere severă și prelungită a PIB-ului, de regulă de peste 10%, asociată cu pierderi majore de locuri de muncă, colapsul producției și al investițiilor, restrângerea creditului și volatilitate puternică pe piețele financiare. Veștile bune Investițiile de la bugetul de stat, evidențiate de Finanțe drept „cheltuieli de capital” au crescut. Când a preluat Ilie Bolojan mandatul de premier, cheltuielile de capital ale statului creșteau cu 1,8%. Datele din execuția bugetară pe tot anul 2025 arată că aceste cheltuieli au accelerat, până la o creștere de 2,9%, însă, în cea mai mare parte, datorită plăților din decembrie 2025.  Cifrele arată o realitate: În primele 6-7 luni din mandatul lui Ilie Bolojan, din 6 indicatori economici analizați de Gândul, 5 s-au înrăutățit. RECOMANDAREA AUTORULUI Prim pas spre oprirea dezmățului bugetar. Economist: S-au tăiat creșterile ”din pix” ale salariilor bugetarilor. Salarii înghețate până în 2028 Mișcare drastică a economiștilor unei bănci celebre. Au scăzut la jumătate prognoza economică pentru România, după anunțul că țara este în recesiune

Guvernul Bolojan olimpic la împrumuturi, dar restanțier la transparență. Ultimul raport al datoriei, blocat din septembrie 2025. Cine a îndatorat cel mai mult România în ultimii 18 ani? Gândul prezintă clasamentul premierilor, de la criză la explozia împr

Ministerul de Finanțe nu a publicat nici acum datele privind datoria publică în ultimele luni și cea mai recentă raportare este aferentă lunii septembrie 2025, când datoria țării era de 1.095 miliarde de lei, adică 58,9% din PIB. Gândul a realizat o analiză privind datoriile pe care le-au făcut premierii României de la ultima criză încoace și prezintă media lunară a îndatorării, un indicator mai relevant decât datoriile totale, având în vedere că unii premieri au avutr mandate de câteva luni, iar alții de câțiva ani. Ultimele date disponibile despre datoria publică a României datează din septembrie 2025, de acum 5 luni. Ultimul comunicat Eurostat privind datoria guvernamentală arată că în trimestrul 3 din 2025 România a avut a 4-a cea mai mare creștere a datoriei în PIB (la egalitate cu Lituania, după Luxemburg, Bulgaria și Franța). Problema este că nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la pragul critic de 60% din PIB, deși unul dintre criteriile de stabilitate asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană a fost ca nivelul datoriei publice să nu depășească acest procent din Produsul Intern Brut. Sursa: Eurostat Mai mult, Eurostat arată că România a avut cea mai mare creștere a datoriei guvernamentale în PIB în trimestrul 3 2025 față de același trimestru din anul anterior. Sursa: Eurostat Cum a evoluat datoria publică a României de la ultima criză încoace Analiza dinamicii datoriei guvernamentale în PIB pe guvernări pentru 2021-2025 arată două perioade de explozie a datoriei: perioada crizei financiare 2009-2010 (plus 16,7 pp din PIB la datorie) și perioada pandemiei 2020-2021 (plus 13,4 pp din PIB la datorie). În ambele cazuri, creșterea datoriei guvernamentale a fost determinată de crize economice majore care au forțat statul să se împrumute masiv. Când vine vorba despre clasamentul premierilor care au îndatorat cel mai mult România în ultimii 18 ani, indicatorul relevant este creșterea medie lunară a ponderii datoriei în PIB. Cele mai mari creșterii medii lunare s-au produs în timpul guvernărilor lui Mihai Răzvan Ungureanu, (+1,07 pp în PIB), Ludovic Orban (+0,77 pp din PIB), Ilie Bolojan (+0,57 pp din PIB), Emil Boc (+0,56 pp din PIB) și Cătălin Predoiu (+0,40 pp din PIB). De cealaltă parte a baricadei, scăderi ale ponderii datoriei guvernamentale în PIB s-au înregistrat în timpul guvernărilor lui Mihai Tudose (-0,44 pp din PIB) și Dacian Cioloș (-0,07 pp din PIB) iar stagnare în timpul guvernării lui Călin-Popescu Tăriceanu. Media lunară a ponderii datoriei guvernamentale în PIB este esențială pentru o comparație corectă între mandatele cu durate diferite. Un premier care a condus un guvern mai mult timp a acumulat, în mod firesc, o creștere mai mare a datoriei, în timp ce un premier cu un mandat mai scurt a acumulat o datorie publică mai mică, caeteris paribus, cum spun economiștii, adică cu alte condiții neschimbate. De aceea, raportarea la media lunară elimină efectul timpului și permite evaluarea ritmului real de îndatorare din fiecare perioadă de guvernare și oferă o imagine corectă cu privire la modul în care a crescut datoria publică sub conducerea fiecărui Executiv. România s-a împrumutat, dar ce s-a făcut cu banii? Cum s-au folosit banii împrumutați pentru investiții? România s-a împrumutat masiv în utlima perioadă, dar investițiile au crescut doar pe hârtie. În mod real, dacă miliardele împrumutate nu se transformă într-o infrastructură funcțională, productivitate mai mare și venturi bugetare suplimentare, atunci creșterea investițiilor riscă să rămână doar o statistică „bună” într-un buget care este construit pe datorie. O astfel de situație a fost semnalată în trecut de Gândul, atunci când țara noastră a pierdut miliarde de euro din PNRR, pe care Guvernul Bolojan le-a rezolvat „contabilicește” și a creat iluzia unei absorbții mai bune. Conform datelor oficiale publicate de Consiliul Fiscal pe baza datelor Ministerului Finanțelor, cele mai mari creșteri de investiții publice din fonduri naționale se înregistrează în timpul anilor 2024 și 2025 – Guvernele Ciolacu 2024-mai 2025 și Bolojan (mai-dec 2025). În ultimii 5 ani datele oficiale arată un nivel al investițiilor din fonduri interne (proprii și împrumutate) de 59,7 miliarde lei în anul 2025, 74 miliarde lei (revizuit la 61,2 miliarde lei după scamatoria contabilă prezentată de Gândul) în anul 2024, 38,7 miliarde lei în anul 2023, 35,4 miliarde lei în anul 2022, 30,8 miliarde lei în anul 2021 și 31,6 miliarde lei în anul 2021. Așadar, în anul 2024 s-a investit din fonduri interne mai mult cu 14,3 miliarde lei decât în anul 2025 sau echivalentul investițiilor din cei doi ani anteriori 2022 și 2023 și mai mult cu 11,6 miliarde lei decât suma investițiilor din anii 2020 și 2021. Realitatea datelor arată că modelul economic bazat pe investiții a fost inițiat în 2023, consolidat în 2024 și a continuat în 2025. În 2026, greu de crezut că va rezista, în condițiile blocării investițiilor private. România rămâne astăzi cu o datorie apropiată de 60% din PIB și una dintre cele mai rapide creșteri din Uniunea Europeană. Problemă este că dacă investițiile private încetinesc și costruile de finanțare rămân în continuare ridicate, țara noastră nu va mai putea să susțină acest ritm de îndatorare fără presiuni și mai mari asupra economiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025 Gândul demontează mitul reducerii deficitului bugetar. Cheltuielile guvernului Bolojan au depășit bugetul inițial, iar veniturile nu au fost realizate. Deficitul bugetar a crescut, de fapt