România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug
România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce Produsul Intern Brut a scăzut două trimestre la rând. UPDATE: Ilie Bolojan a reacționat după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică. Premierul afirmă că economia României traversează o perioadă de corecție necesară, după schimbarea rapidă a modelului economic. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe,” a scris premierul pe Facebook. UPDATE: Sorin Grindeanu a reacționat după ce INS a confirmat faptul că România a intrat în recesiune. „După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.” Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, PIB-ul din trimestrul IV 2025 a fost mai mic cu 1,9% față de trimestrul III. În trimestrul III, economia scăzuse deja cu 0,2% comparativ cu trimestrul II. Două trimestre consecutive de scădere înseamnă, din punct de vedere tehnic, recesiune. Ce înseamnă recesiune tehnică Recesiunea tehnică apare atunci când PIB-ul scade în termeni reali timp de două trimestre consecutive față de perioadele anterioare. Este un criteriu statistic care arată că economia nu mai crește, ci se contractă. Pentru cetățeni, efectele apar prin reducerea puterii de cumpărare. Când prețurile cresc mai repede decât salariile, oamenii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile care nu sunt urgente. Pentru firme, scăderea cererii duce la amânarea investițiilor și la blocarea anagajărilor. Datele arată că noile comenzi au scăzut cu 12,6% în noiembrie, iar creditarea în lei pentru companii a scăzut cu 6,4% în decembrie. Băncile devin mai prudente, ceea ce face mai dificil accesul la finanțare. AUTORUL RECOMANDĂ: Explozie a facturilor la gaze de la 1 aprilie. De ce comparatorul de oferte al ANRE poate fi înșelător și cum putem “citi“ costurile mascate din ofertele furnizorilor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că România ar putea intra în recesiune tehnică
Petrișor Peiu (AUR): România înregistrează cea mai mare creștere a datoriei guvernamentale din UE
Potrivit declarațiilor lui Petrișor Peiu, România a înregistrat o creștere a datoriei guvernamentale de 5,5% din PIB, cea mai ridicată din Uniunea Europeană pentru perioada trecută în analiză. „România are cea mai mare creștere a datoriei guvernamentale din întreaga Uniune Europeană în trimestrul III din 2025 față de trimestrul III din 2024: 5,5% din PIB”, a declarat Petrișor Peiu. Comparațiile făcute de Petrișor Peiu Liderul senatorilor AUR a pus în context aceste cifre, comparând nivelul îndatorării cu principalele cheltuieli publice ale statului: „România cheltuiește, într-un an, 3,3% din PIB pentru educație, dar face datorii suplimentare de 5,5% din PIB.” „România cheltuiește, într-un an, în jur de 5,6% din PIB pentru sănătate, dar face datorii suplimentare de 5,5% din PIB.” Peiu a atras atenția și asupra costurilor viitoare ale împrumuturilor actuale: „Fiecare miliard de euro împrumutat acum se va dubla în următorii 10 ani, din cauza dobânzilor.” „La datoria publică pe care o avem azi (cam 61% din PIB), numai dobânzile plătite anual reprezintă 3% din PIB.” Angajamente pentru cheltuieli militare În declarațiile sale, liderul AUR a menționat și angajamentele recente ale guvernului: „România tocmai ce s-a angajat să își crească cheltuielile pentru înarmare la 5% din PIB.” „Guvernul PSD PNL USR UDMR tocmai a mai luat un împrumut de peste 4% din PIB pentru a cumpăra armament din Franța și Germania.” În final, Petrișor Peiu a formulat mai multe întrebări legate de sustenabilitatea modelului economic actual: „Cum poate avansa o țară care cheltuie pentru educație la fel de mult ca pentru plata dobânzilor la niște împrumuturi obscen de mari? Cum poate avansa o țară care are creștere economică sub 1% din PIB, dar creștere de datorie de 5,5% din PIB? Cum poate avansa o țară care își propune să cheltuiască pentru armament învechit mai mult decât pentru educație?”
Analiza execuției bugetare la anul 2025 cronologia scamatoriei legate de deficitul bugetar. Bolojan și imaginea „eroului salvator” ar fi costat România 7 miliarde de lei
Guvernul Bolojan se laudă că România a atins un deficit bugetar de 7,7%, în loc de 8,4%, ținta oficială. Deficitul, așadar, ar urma să înregistreze o scădere de 0,7 puncte procentuale din PIB în 2025, față de același an, și să fie un semnal de încredere pentru piețe și investitori. Surpriza din execuția bugetară din decembrie 2025, document consultat de Gândul, este că, din neant, au apărut venituri de 10 miliarde de lei – circa 2 mld. euro – la fonduri încasate din granturi PNRR. Or, România nu a încasat nimic din PNRR în decembrie. Dimpotrivă, în 2025, fondurile alocate dinn PNRR au scăzut cu 7 mld. euro. Cum se explică? O parte din cele 7 miliarde de euro împrumuturi din PNRR – pe care ulterior România le-a pierdut – ar fi urmat să se regăsească, firesc, în cheltuielile statului. Când acestea trec de la PNRR la fondurile de coeziune – la granturi – în execuția bugetară se vor regăsi atât la venituri, cât și la cheltuieli, astfel încât impactul pe buget este, în mod firesc, zero. Astfel, Guvernul Bolojan, paradoxal, prin pierderea banilor din PNRR a scos, din pălărie, o reducere contabilă a deficitului bugetar, în 2025, de 10 mld. lei, echivalentul a cel puțin 0,5% din PIB. Practic: la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, în perioada ianuarie-noiembrie 2025 figurează încasări de 12,99 mld. lei. Execuția bugetului României în perioada ianuarie-noiembrie 2025 La aceeași categorie, în perioada ianuarie-decembrie 2025, figurează încasări de 22,93 mld. lei. Execuția bugetului României în perioada ianuarie-decembrie 2025 Rămâne o întrebare: Când Guvernul Bolojan a făcut rectificarea bugetară și a mărit ținta de deficit, apoi a păstrat-o la 8,4% din PIB, a știut că sumele pierdute din PNRR vor genera artificial o scădere de deficit în 2025? Cronologia „scamatoriei” Data de 23 iunie 2025, momentul în care Bolojan a preluat mandatul de premier, marchează începutul campaniei alarmiste despre „dezastrul economic” în care se află România: incapacitate de plată, deficit bugetar, dezastru economic. Soluția? Concedieri în masă, tăieri de salarii, creșteri de taxe. Guvernul Bolojan a mărit, la prima rectificare bugetară, ținta de deficit de la 7% la 8,4%, și a continuat cu măsuri de austeritate dure pentru pensioanri, oameni cu venituri reduse, persoane cu handicap. Cifra de 8,4% a fost menținută și la a doua rectificare de la sfârșitul lui noiembrie. Mai mult guvernul Bolojan a menținut chiar și la a doua rectificare ținta privind investițiile publice de 149 miliarde lei, însă, în realitate execuția a fost de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai puțin. Se cunoștea faptul că deficitul va scădea dacă banii pierduți din PNRR se mută la granturi din fonduri de coeziune? La data de 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunța ca România a finalizat negocierea PNRR și că cel puțin 7 milliarde euro vor fi trecute de la componenta de împrumuturi din PNRR (adică înregistrarea lor doar pe cheltuieli în execuția bugetară) la componenta granturi din PNRR (înregistrarea lor atât pe cheltuieli, cât și la venituri). Sumele ar fi fost mai mari și au fost trecute de la împrumuturi PNRR la granturi PNRR, dar și de la împrumuturi PNRR la fonduri de coeziune. Din acel moment, a devenit limpede că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și la venituri pe principiul neutralității bugetare a fondurilor europene pentru granturi PNRR și fonduri europene nerambursabile. La împrumuturi PNRR sumele se înregistrează doar pe cheltuieli, fiind o datorie de returnat. La data de 3 septembrie ministrul Pîslaru anunța ca s-a bătut palma cu Consiliul European pe transferul sumelor și proiectelor de pe împrumuturi pe granturi și pe finanțare din fonduri UE de coeziune. Prima rectificare bugetară are loc la 1 octombrie, iar ținta de deficit s-a mărit la 8,4%, chiar dacă era clar, cel puțin pe hârtie, deficitul bugetar va scădea puternic dacă, dintr-un punct, sumele cheltuite din fonduri europene, fie ele și împrumutiri, vor fi trecute și în dreptul veniturilor. Așa-zisa „surpriză” a deficitului de 7,7% din PIB Așa-zisa „surpriză” ar fi venit în ultimele zile, când Bolojan s-a lăudat că deficitul pe 2025 a fost redus la 7,7% din PIB, față de 8,4% din PIB. Daca adunăm circa 0,5% din PIB la deficitul de 7,7% din PIB, ajunge la 8,25% din PIB. Spre comparație, deficitul bugetar din 2024 a fost de 8,65% din PIB. Apar, inevitabil, semne de întrebare, referitor la economiile și creșterile de venituri generate de majorările de impozite și taxe, înghețările de salarii și pensii, toate povara măsurilor de austeritate puse pe românii săraci care, așa cum arată cifrele consultate de Gândul, nu au avut practic niciun efect. Dimpotrivă, execuția arată că economia făcută de guvern a fost, mai degrabă, la cheltuielile de capital, adică investițiile din bugetul de stat. „Greșeli” pe bandă în execuția bugetară Practic, pe baza acestor informații, guvernul Bolojan putea avea o țintă apropiată de 7,7% din PIB, cât a și ieșit deficitul, într-un final, dacă nu „scăpa din vedere” transferul de sume din fonduri europene la venituri. Și se mai pune o întrebare importantă: Cât s-au plătit dobânzi mai mari, în ultimele luni pentru că s-a mers pe un deficit de 8,4% din PIB? Pentru că, la o planificare bugetară cu un deficit de 7,7% din PIB, dobânzile plătite la împrumuturi ar fi fost mai mici în ultimele luni, pe baza unei prime de risc mai mici, aferente unui deficit mai mic. Bolojan și imaginea eroului de sacrificiu” a costat România Încă de la începutul mandatului, Bolojan s-a erijat în rolul „eroului de sacrificiu”, a „salvatorului”, ce-și riscă popularitatea electorală pentru a scoate țara din mult vehiculatul „dezastru economic”. În realitate, cifrele indică o scamatorie contabilă, dublată de un discurs „apocaliptic” despre situația țării. FOTO: Mediafax/Envato Recomandarea autorului: Bolojan va aproba bugetul pe 2026 chiar și fără decizia CCR pe pensiile magistraților: „Bugetul trebuie să fie adoptat în condițiile posibile” Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar” Ilie Bolojan amână asumarea
Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026
Guvernul Bolojan anunță vremuri bune pentru economia românească și mizează pe o evoluție în acest an. Prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, arată că PIB-ul României va sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026, deși creșterea economică reală va fi de numai 1%. În documentul publicat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), PIB-ul României este estimat să crească până la 2.045 mld. lei în 2026, în creștere față de 1.909 mld. lei în 2025 și 1.759 mld. lei în 2024. Anul 2025 a fost extrem de dificil, în special din cauza măsurilor fiscale adoptate de Executiv care au frânat creșterea economică, spun analiștii financiari. Pe termen lung, datele arată un avans modest și, în termeni reali, pentru 2026 ritmul de creștere al economiei va rămâne modest, cu un avans al PIB-ului de la 0,9 cât a fost anul precedent la 1,0% în acest an. Raportat la PIB-ul de 1.909 mld. lei în 2025, creșterea reală de doar 1% din 2026 se traduce printr-un avans de aproximativ 19 mld. lei, mult sub estimările „umflate” de statistici. Deși Guvernul „se laudă” cu recordul de 2.000 mld. lei, economia înaintează în mod realist cu pași mici iar deficitul bugetar rămâne o problemă majoră. România continuă să fie campioana Europei la deficitul bugetar, iar datoria publică a țării a ajuns la 57,3% din PIB în trimestrul II din 2025 și tot mai aproape de 60% din PIB în 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024
Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024
Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a crescut modest în trimestrul III din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Produsul Intern Brut (PIB), principala măsură a activității economice, a ajuns la 518,092 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere de 1,7% față de trimestrul III din 2024. Creșterea economică în termeni reali înseamnă că economia a produs mai multe bunuri și servicii decât anul trecut, după ce s-au scăzut efectele inflației și ale altor factori de preț. Economia rămâne pe plus, dar pierde din avans de la un trimestru la altul Pe termen mai lung, datele arată tot un avans modest: în primele nouă luni ale anului 2025, economia a crescut cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform aceleiași serii brute de date. Dacă privim economia adaptată sezonier (care elimină efectele fluctuațiilor de moment), PIB-ul pentru trimestrul III este estimat la aproximativ 486,8 miliarde de lei, iar acesta a fost mai mic cu 0,2% față de trimestrul anterior (II), dar cu 1,5% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Ritmul de creștere economică este lent, iar în unele măsurători economia a scăzut față de trimestrul precedent. Asta reflectă o perioadă dificilă pentru economia reală, în care avansul rămâne modest și se resimte presiunea unor factori precum cererea internă mai slabă sau consumul temperat. RECOMANDAREA AUTORULUI Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României
Cum a reușit Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente
Deficitul bugetar a scăzut, la 11 luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Că trebuia să scadă mult mai mult conform bugetului făcut la început de an, asta e altă discuție. Cert este că este mai mic cu 0,7% din PIB, deci, iată, se întâmplă și minuni de Crăciun. Dincolo de faptul că s-a întâmplat, este mai important CUM s-a întâmplat. Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și prezintă povestea acestora așa cum o redau ele: necosmetizată de declarații politice. Or, concluziile sunt clare: singurele cheltuieli care au scăzut sunt cele cu investițiile, în vreme ce cheltuiala cu dobânzile a explodat. Deficitul bugetar nu poate scădea decât prin trei feluri, care pot coexista: creșterea încasărilor la buget (creșteri de taxe, încasări mai bune), scăderea cheltuielilor sau creșterea Produsului Intern Brut: prin faptul că PIB crește, chiar și un deficit similar cu cel din 2024 va fi mai mic în 2025, raportat la PIB. Așadar, cum a scăzut deficitul bugetar? Primul instinct este să spui că datorită creșterilor de taxe. Deci a scăzut deficitul ca urmare a creșterii TVA? Răspuns: NU. Încasările de TVA au crescut cu numai 11% în primele 11 luni din an, cu o inflație spre 10%, care generează automat o creștere de încasări de TVA similară. Mai mult, anul trecut, pe aceeași vreme, cu TVA de 19%, încasările la buget din această taxă creșteau cu 15%. A scăzut deficitul prin creșterea taxelor în general? NU. Veniturile fiscale ale guvernului, adică cele care provin din taxe și impozite, au crescut cu 10%. De ce răspunsul este în mod cert NU? Pentru că aceleași venituri, fără toate creșterile de taxe ale lui Bolojan, au crescut cu 16% în aceeași perioadă din 2024, față de 2023. Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de venituri (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024) Toate cifrele sunt publicate de Ministerul de Finanțe, lunar. În regulă, dacă deficitul nu a scăzut prin creștere veniturilor la buget, poate a scăzut prin scăderea cheltuielilor. Să vedem. Cheltuielile cu salariile au crescut cu 4%, deci nu. Cheltuielile cu pensiile au crescut cu 12%, deci nici de aici. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5%, clar nici din aceste cheltuieli. De unde, atunci? De la investiții de la bugetul de stat. Cheltuielile de capital, așa cum sunt evidențiate în execuția bugetară acestea, au scăzut cu 6%, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei. Au mai scăzut cheltuielile cu subvențiile, dar au scăzut în mod natural, pentru că s-a scos plafonarea energiei, care a costat circa 4 mld. de lei în 2024. Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile au explodat. Creșterea, față de anul trecut, este de 38%, care înseamnă, în plus, 14 miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro) din buzunarul guvernului Bolojan pentru plata datoriei guvernamentale. Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de cheltuieli (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024) În concluzie, din execuția bugetară la 11 luni din 2025 ies în evidență scăderea cheltuielilor cu investițiile și creșterea cheltuielilor cu dobânzile. La manualul de economie spune simplu: în vremuri de răcire a economiei, guvernele scad taxele și pompează bani în investiții și consum, ca să susțină vremurile grele. Or, guvernul Bolojan procedează exact invers: crește taxele și scade infuziile în consum și investiții. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent. Ce s-a întâmplat cu PIB-ul țării
Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent? Schimbarea regimului comunist a reprezentat un punct important în sistemul economic al țării. De altfel, și aderarea la blocul comunitar a reprezentat un alt moment esențial pentru creșterea economică a României, potrivit datelor oficiale ale Băncii Mondiale și balanța financiară netă a Ministerului Finanțelor Publice. Iată ce s-a întâmplat cu PIB-ul țării. În anul în care regimul comunist a căzut, în 1989, Produsul Intern Brut (PIB) al României era de 41,45 de miliarde de dolari americani, potrivit cifrelor agregate de Banca Mondială. În 1987, PIB-ul României socialiste era de 38,07 de miliarde de dolari. Schimbările masive ale industriei, precum și inflația galopantă din următorii 3 ani după Revoluție au adus o scădere a economiei țării. În 1990, se situa la 38,25 de miliarde de dolari. În 1991, PIB-ul ajunsese la 28,85 de miliarde de dolari, precum și la 25,12 miliarde de dolari în 1992. Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent În 2006, țara nostră avea să devină membru deplin al blocului comunitar. Tot atunci, PIB-ul României era de 122,01 miliarde dolari. Apoi, a avut o creștere extraordinră în 2007, când a avut loc aderarea la UE, PIB-ul ajungând la 174,59 de miliarde de dolari. Scăderea a început din 2008, odată cu criza economică. România avea un PIB de 214,32 de miliarde de dolari, atunci, scrie MEDIAFAX. Cele mai recente date anuale disponibile publicate de Banca Mondială, din 2024 indică un PIB cotat la 382,56 de miliarde de dolari. PIB România cotat la 382,56 de miliarde de dolari / foto: Banca Mondială În cei 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, balanța financiară netă indică un sold de 71,32 de miliarde de euro, bani rămași în România. Potrivit unui document publicat de Ministerului Finanțelor Publice (MFP), din 2007 până la 30 noiembrie 2025, 106,96 de miliarde de euro au venit de la bugetul UE în România. O sumă de 35,63 de miliarde de euro a fost virată către UE. Datele mai indică faptul că se estimează un sold de 9,51 miliarde de euro pentru anul 2025. Execuția până la 30 noiembrie 2025 include un sold de 4,64 de miliarde de euro. Autorul recomandă: Bloomberg: Rubla rusească, în top 5 cele mai valoaroase active în 2025, alături de platină, paladiu sau aur. Ce investiții completează topul Mai mulți bani pentru unii angajați. Cum se calculează majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026. Cât ia statul Campionii economici ai lumii peste 15 ani. Binomul SUA – China păstrează primele poziții, Rusia părăsește top 10. Marea surpriză de pe 3 Economia SUA sparge toate așteptările, în ciuda temerilor economiștilor legate de tarifele lui Trump. Cum ajută România În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Ionuț Moșteanu: România va investi până la 5% din PIB în apărare până în 2035
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat joi, la Digi24, că România și aliații săi din NATO trebuie să fie pregătiți pentru o confruntare de lungă durată cu Rusia, anunțând că bugetul apărării va crește treptat până la 5% din PIB până în 2035. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a afirmat că România și statele membre NATO trebuie să se pregătească pentru o perioadă îndelungată de tensiuni cu Rusia, în contextul în care Moscova „a transformat întreaga industrie într-o industrie de război”. „Rusia are o tradiție în a amenința vecinii, în a arunca la gunoi tratatele și valorile, în a folosi forța și minciuna. Asta nu se va schimba curând”, a spus ministrul, precizând că aliații au înțeles acest pericol odată cu izbucnirea războiului din Ucraina. Moșteanu a explicat că, în urma deciziilor adoptate la summitul de la Haga, România va crește gradual investițiile în apărare până la 5% din PIB, în următorii zece ani. „Mult timp, noi, europenii, am făcut un fel de outsourcing către Statele Unite pentru partea de apărare. Iată că semnalul s-a înțeles, investim mai mult, mergem în direcția bună”, a spus ministrul. El a menționat că, în prezent, România alocă 2,3% din PIB pentru apărare, situându-se „în a doua parte a plutonului”, dar a subliniat că ritmul investițiilor trebuie menținut. „Avem nevoie de o armată mai bine echipată, mai bine pregătită și mai bine motivată”, a adăugat Moșteanu.
Cum arătau economia și industria în Epoca de Aur. Ce s-a ales de moștenirea lui Nicolae Ceaușescu
Economia anului 1965, an în care Nicolae Ceaușescu a venit la puere, era mult mai puțin dezvoltată decât cea pe care a lăsat-o în 1989. Totuși, economia din perioada comunistă a fost marcată atât de realizări, cât și de eșecuri. Toate încercările de a pune România în topul economiilor globale au dus în final la o politică de austeritae pentru a achita datoria externă. Economia României a avut o evoluție pozitivă, dar ineficientă, care a venit cu prețul scump al îndatorării. Deși Ceaușescu a declanșat o epocă a construcțiilor civile și industriale, lipsa unei baze economice reale a dus într-un final la o datorie care a privat sectorul industrial de resursele necesare pentru a menține un nivel acceptabil al tehonologizării. Acum, România se află din nou în fața austerității, caracterizată de împrumuturi tot mai dese și mai scumpe și de măsurile grele care cad pe umerii poporului. Cum a arătat economia în perioada lui Ceaușescu Clădiri uriașe de beton, sticlă și fier s-au ridicat peste tot în România iar orașe întregi s-au trezit cu zone industriale imense și cartiere întregi cu blocuri de locuințe pentru a asigura cazarea miilor de muncitori angajați în fabricile ridicate de Ceaușescu. Liderul României visa la producții record și își dorea autonomia economică, însă, fabricile înregistrau pierderi masive pe care Ceaușescu a reușit să le acopere doar cu ajutorul creditelor externe. Economia românească se clătina cam de la mijlocul anilor 70, dar Ceaușescu încerca să o țină în viață cu creditele externe uriașe, pe care a ajuns să le plătească tot populația. O parte din industrie era funcțională și aici putem reaminti despre construcția uzinei Dacia și parteneriatul cu Renault. Pentru că autoritățile române nu aveau experiență în producerea de mașini, Ceaușescu a decis că e nevoie de contrucție sub licența unui producător străin. Renault a fost marele câștigător al colaborării după vizita istorică a președintelui francez Charles de Gaulee în România. Astfel, după doar 1 an și jumătate, pe 20 august 1968, pe poarta uzinei de la Mioveni ieșea prima mașină creată de Dacia, 1100. În 1978 Renault a decis să plece de la uzina din Mioveni, dar Dacia a continuat să producă autonom mașini derivate din gama Renault 12. Când vine vorba de altă industrie la care a excelat Ceaușescu, ei bine construcția de tractoare rămâne un exemplu relevant și pentru realitatea de astăzi. Fermierii români încă mai ară cu tractoarele Universal de la Tractorul Brașov, vechi de cel puțin 40-50 de ani. Utilajele reprezintă 75% din parcul de tractoare din țară, lucru care poziționeză România pe ultimele locuri în Europa când vine vorba de gradul de mecanizare a agriculturii. Chiar dacă industria a evoluat, nivelul tehnologiei a rămas același de mai bine de 35 de ani. PIB-ul s-a triplat dar datoria externă a crescut În acest interval de timp, PIB-ul României s-a triplat, iar PIB-ul pe cap de locuitor din anul revoluției era de 2,6 ori mai mare decât în 1965. Datele INS privind salariul meduiu net și inflația arată că în perioada regimului Ceaușescu, salariul mediu net a crescut cu 91%. Numărul mediu al salariaților din economie a crescut de la 4,3 milioane până la 8,3 milioane în 1989. Totuși, datoria publică externă a României a crescut, arată datele Băncii Mondiale. În 1972, datoria publică externă a României era de 1 mld. dolari, iar 9 ani mai târziu, urcase la peste 10 mld. dolari. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Comisarul european pentru economie îi atrage atenția lui Bolojan: Ținta de deficit trebuie să fie respectată
Premierul Ilie Bolojan l-a primit astăzi la Palatul Victoria pe Vladis Dombrovskis, comisarul european pentru economie. Principalul subiect presant de pe agenda celor doi – ținta de deficit bugetar. „Anul trecut deficitul României a fost de 9,6% din PIB, un nivel nesustenabil și cel mai mare din întreaga UE, de aceea e esențial să se ia măsuri curajoase care să corecteze această situație. Amploarea și natura măsurilor luate corespund cu eforturile de a face ca România să reintre în line cu ce e necesar. Estimăm ca deficitul să fie de 8,3% și e important că ținta de deficit pentru 2026 trebuie respectată pentru a se asigura stabilitatea financiară la care s-a ajuns și pentru a corecta până în 2030 deficitul excesiv”, spune Dombrovskis. Cei doi au discutat și despre evitarea suspendării fondurilor din PNRR. „Având în vedere măsurile luate în ultimele luni, Comisia Europeană va stabili dacă România poate îndeplini cerințele fiscale europene privind procedura de deficit fiscal excesiv până la final de noiembrie. Dacă evoluția e pozitivă, comisia va putea evita suspendarea fondurilor europene”, spune Dombrovskis. Conform lui Dombrovskis, Românie trebuie să se asigure că creșterea economică înregistrează performanțe solide: „Sunt necesare eforturi continue”. RECOMANDAREA AUTORULUI