Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024
Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a crescut modest în trimestrul III din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Produsul Intern Brut (PIB), principala măsură a activității economice, a ajuns la 518,092 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere de 1,7% față de trimestrul III din 2024. Creșterea economică în termeni reali înseamnă că economia a produs mai multe bunuri și servicii decât anul trecut, după ce s-au scăzut efectele inflației și ale altor factori de preț. Economia rămâne pe plus, dar pierde din avans de la un trimestru la altul Pe termen mai lung, datele arată tot un avans modest: în primele nouă luni ale anului 2025, economia a crescut cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform aceleiași serii brute de date. Dacă privim economia adaptată sezonier (care elimină efectele fluctuațiilor de moment), PIB-ul pentru trimestrul III este estimat la aproximativ 486,8 miliarde de lei, iar acesta a fost mai mic cu 0,2% față de trimestrul anterior (II), dar cu 1,5% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Ritmul de creștere economică este lent, iar în unele măsurători economia a scăzut față de trimestrul precedent. Asta reflectă o perioadă dificilă pentru economia reală, în care avansul rămâne modest și se resimte presiunea unor factori precum cererea internă mai slabă sau consumul temperat. RECOMANDAREA AUTORULUI Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României
Cum a reușit Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente
Deficitul bugetar a scăzut, la 11 luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Că trebuia să scadă mult mai mult conform bugetului făcut la început de an, asta e altă discuție. Cert este că este mai mic cu 0,7% din PIB, deci, iată, se întâmplă și minuni de Crăciun. Dincolo de faptul că s-a întâmplat, este mai important CUM s-a întâmplat. Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și prezintă povestea acestora așa cum o redau ele: necosmetizată de declarații politice. Or, concluziile sunt clare: singurele cheltuieli care au scăzut sunt cele cu investițiile, în vreme ce cheltuiala cu dobânzile a explodat. Deficitul bugetar nu poate scădea decât prin trei feluri, care pot coexista: creșterea încasărilor la buget (creșteri de taxe, încasări mai bune), scăderea cheltuielilor sau creșterea Produsului Intern Brut: prin faptul că PIB crește, chiar și un deficit similar cu cel din 2024 va fi mai mic în 2025, raportat la PIB. Așadar, cum a scăzut deficitul bugetar? Primul instinct este să spui că datorită creșterilor de taxe. Deci a scăzut deficitul ca urmare a creșterii TVA? Răspuns: NU. Încasările de TVA au crescut cu numai 11% în primele 11 luni din an, cu o inflație spre 10%, care generează automat o creștere de încasări de TVA similară. Mai mult, anul trecut, pe aceeași vreme, cu TVA de 19%, încasările la buget din această taxă creșteau cu 15%. A scăzut deficitul prin creșterea taxelor în general? NU. Veniturile fiscale ale guvernului, adică cele care provin din taxe și impozite, au crescut cu 10%. De ce răspunsul este în mod cert NU? Pentru că aceleași venituri, fără toate creșterile de taxe ale lui Bolojan, au crescut cu 16% în aceeași perioadă din 2024, față de 2023. Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de venituri (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024) Toate cifrele sunt publicate de Ministerul de Finanțe, lunar. În regulă, dacă deficitul nu a scăzut prin creștere veniturilor la buget, poate a scăzut prin scăderea cheltuielilor. Să vedem. Cheltuielile cu salariile au crescut cu 4%, deci nu. Cheltuielile cu pensiile au crescut cu 12%, deci nici de aici. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5%, clar nici din aceste cheltuieli. De unde, atunci? De la investiții de la bugetul de stat. Cheltuielile de capital, așa cum sunt evidențiate în execuția bugetară acestea, au scăzut cu 6%, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei. Au mai scăzut cheltuielile cu subvențiile, dar au scăzut în mod natural, pentru că s-a scos plafonarea energiei, care a costat circa 4 mld. de lei în 2024. Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile au explodat. Creșterea, față de anul trecut, este de 38%, care înseamnă, în plus, 14 miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro) din buzunarul guvernului Bolojan pentru plata datoriei guvernamentale. Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de cheltuieli (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024) În concluzie, din execuția bugetară la 11 luni din 2025 ies în evidență scăderea cheltuielilor cu investițiile și creșterea cheltuielilor cu dobânzile. La manualul de economie spune simplu: în vremuri de răcire a economiei, guvernele scad taxele și pompează bani în investiții și consum, ca să susțină vremurile grele. Or, guvernul Bolojan procedează exact invers: crește taxele și scade infuziile în consum și investiții. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent. Ce s-a întâmplat cu PIB-ul țării
Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent? Schimbarea regimului comunist a reprezentat un punct important în sistemul economic al țării. De altfel, și aderarea la blocul comunitar a reprezentat un alt moment esențial pentru creșterea economică a României, potrivit datelor oficiale ale Băncii Mondiale și balanța financiară netă a Ministerului Finanțelor Publice. Iată ce s-a întâmplat cu PIB-ul țării. În anul în care regimul comunist a căzut, în 1989, Produsul Intern Brut (PIB) al României era de 41,45 de miliarde de dolari americani, potrivit cifrelor agregate de Banca Mondială. În 1987, PIB-ul României socialiste era de 38,07 de miliarde de dolari. Schimbările masive ale industriei, precum și inflația galopantă din următorii 3 ani după Revoluție au adus o scădere a economiei țării. În 1990, se situa la 38,25 de miliarde de dolari. În 1991, PIB-ul ajunsese la 28,85 de miliarde de dolari, precum și la 25,12 miliarde de dolari în 1992. Cu cât a crescut economia României din decembrie 1989 până în prezent În 2006, țara nostră avea să devină membru deplin al blocului comunitar. Tot atunci, PIB-ul României era de 122,01 miliarde dolari. Apoi, a avut o creștere extraordinră în 2007, când a avut loc aderarea la UE, PIB-ul ajungând la 174,59 de miliarde de dolari. Scăderea a început din 2008, odată cu criza economică. România avea un PIB de 214,32 de miliarde de dolari, atunci, scrie MEDIAFAX. Cele mai recente date anuale disponibile publicate de Banca Mondială, din 2024 indică un PIB cotat la 382,56 de miliarde de dolari. PIB România cotat la 382,56 de miliarde de dolari / foto: Banca Mondială În cei 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, balanța financiară netă indică un sold de 71,32 de miliarde de euro, bani rămași în România. Potrivit unui document publicat de Ministerului Finanțelor Publice (MFP), din 2007 până la 30 noiembrie 2025, 106,96 de miliarde de euro au venit de la bugetul UE în România. O sumă de 35,63 de miliarde de euro a fost virată către UE. Datele mai indică faptul că se estimează un sold de 9,51 miliarde de euro pentru anul 2025. Execuția până la 30 noiembrie 2025 include un sold de 4,64 de miliarde de euro. Autorul recomandă: Bloomberg: Rubla rusească, în top 5 cele mai valoaroase active în 2025, alături de platină, paladiu sau aur. Ce investiții completează topul Mai mulți bani pentru unii angajați. Cum se calculează majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026. Cât ia statul Campionii economici ai lumii peste 15 ani. Binomul SUA – China păstrează primele poziții, Rusia părăsește top 10. Marea surpriză de pe 3 Economia SUA sparge toate așteptările, în ciuda temerilor economiștilor legate de tarifele lui Trump. Cum ajută România În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Ionuț Moșteanu: România va investi până la 5% din PIB în apărare până în 2035
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat joi, la Digi24, că România și aliații săi din NATO trebuie să fie pregătiți pentru o confruntare de lungă durată cu Rusia, anunțând că bugetul apărării va crește treptat până la 5% din PIB până în 2035. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a afirmat că România și statele membre NATO trebuie să se pregătească pentru o perioadă îndelungată de tensiuni cu Rusia, în contextul în care Moscova „a transformat întreaga industrie într-o industrie de război”. „Rusia are o tradiție în a amenința vecinii, în a arunca la gunoi tratatele și valorile, în a folosi forța și minciuna. Asta nu se va schimba curând”, a spus ministrul, precizând că aliații au înțeles acest pericol odată cu izbucnirea războiului din Ucraina. Moșteanu a explicat că, în urma deciziilor adoptate la summitul de la Haga, România va crește gradual investițiile în apărare până la 5% din PIB, în următorii zece ani. „Mult timp, noi, europenii, am făcut un fel de outsourcing către Statele Unite pentru partea de apărare. Iată că semnalul s-a înțeles, investim mai mult, mergem în direcția bună”, a spus ministrul. El a menționat că, în prezent, România alocă 2,3% din PIB pentru apărare, situându-se „în a doua parte a plutonului”, dar a subliniat că ritmul investițiilor trebuie menținut. „Avem nevoie de o armată mai bine echipată, mai bine pregătită și mai bine motivată”, a adăugat Moșteanu.
Cum arătau economia și industria în Epoca de Aur. Ce s-a ales de moștenirea lui Nicolae Ceaușescu
Economia anului 1965, an în care Nicolae Ceaușescu a venit la puere, era mult mai puțin dezvoltată decât cea pe care a lăsat-o în 1989. Totuși, economia din perioada comunistă a fost marcată atât de realizări, cât și de eșecuri. Toate încercările de a pune România în topul economiilor globale au dus în final la o politică de austeritae pentru a achita datoria externă. Economia României a avut o evoluție pozitivă, dar ineficientă, care a venit cu prețul scump al îndatorării. Deși Ceaușescu a declanșat o epocă a construcțiilor civile și industriale, lipsa unei baze economice reale a dus într-un final la o datorie care a privat sectorul industrial de resursele necesare pentru a menține un nivel acceptabil al tehonologizării. Acum, România se află din nou în fața austerității, caracterizată de împrumuturi tot mai dese și mai scumpe și de măsurile grele care cad pe umerii poporului. Cum a arătat economia în perioada lui Ceaușescu Clădiri uriașe de beton, sticlă și fier s-au ridicat peste tot în România iar orașe întregi s-au trezit cu zone industriale imense și cartiere întregi cu blocuri de locuințe pentru a asigura cazarea miilor de muncitori angajați în fabricile ridicate de Ceaușescu. Liderul României visa la producții record și își dorea autonomia economică, însă, fabricile înregistrau pierderi masive pe care Ceaușescu a reușit să le acopere doar cu ajutorul creditelor externe. Economia românească se clătina cam de la mijlocul anilor 70, dar Ceaușescu încerca să o țină în viață cu creditele externe uriașe, pe care a ajuns să le plătească tot populația. O parte din industrie era funcțională și aici putem reaminti despre construcția uzinei Dacia și parteneriatul cu Renault. Pentru că autoritățile române nu aveau experiență în producerea de mașini, Ceaușescu a decis că e nevoie de contrucție sub licența unui producător străin. Renault a fost marele câștigător al colaborării după vizita istorică a președintelui francez Charles de Gaulee în România. Astfel, după doar 1 an și jumătate, pe 20 august 1968, pe poarta uzinei de la Mioveni ieșea prima mașină creată de Dacia, 1100. În 1978 Renault a decis să plece de la uzina din Mioveni, dar Dacia a continuat să producă autonom mașini derivate din gama Renault 12. Când vine vorba de altă industrie la care a excelat Ceaușescu, ei bine construcția de tractoare rămâne un exemplu relevant și pentru realitatea de astăzi. Fermierii români încă mai ară cu tractoarele Universal de la Tractorul Brașov, vechi de cel puțin 40-50 de ani. Utilajele reprezintă 75% din parcul de tractoare din țară, lucru care poziționeză România pe ultimele locuri în Europa când vine vorba de gradul de mecanizare a agriculturii. Chiar dacă industria a evoluat, nivelul tehnologiei a rămas același de mai bine de 35 de ani. PIB-ul s-a triplat dar datoria externă a crescut În acest interval de timp, PIB-ul României s-a triplat, iar PIB-ul pe cap de locuitor din anul revoluției era de 2,6 ori mai mare decât în 1965. Datele INS privind salariul meduiu net și inflația arată că în perioada regimului Ceaușescu, salariul mediu net a crescut cu 91%. Numărul mediu al salariaților din economie a crescut de la 4,3 milioane până la 8,3 milioane în 1989. Totuși, datoria publică externă a României a crescut, arată datele Băncii Mondiale. În 1972, datoria publică externă a României era de 1 mld. dolari, iar 9 ani mai târziu, urcase la peste 10 mld. dolari. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Comisarul european pentru economie îi atrage atenția lui Bolojan: Ținta de deficit trebuie să fie respectată
Premierul Ilie Bolojan l-a primit astăzi la Palatul Victoria pe Vladis Dombrovskis, comisarul european pentru economie. Principalul subiect presant de pe agenda celor doi – ținta de deficit bugetar. „Anul trecut deficitul României a fost de 9,6% din PIB, un nivel nesustenabil și cel mai mare din întreaga UE, de aceea e esențial să se ia măsuri curajoase care să corecteze această situație. Amploarea și natura măsurilor luate corespund cu eforturile de a face ca România să reintre în line cu ce e necesar. Estimăm ca deficitul să fie de 8,3% și e important că ținta de deficit pentru 2026 trebuie respectată pentru a se asigura stabilitatea financiară la care s-a ajuns și pentru a corecta până în 2030 deficitul excesiv”, spune Dombrovskis. Cei doi au discutat și despre evitarea suspendării fondurilor din PNRR. „Având în vedere măsurile luate în ultimele luni, Comisia Europeană va stabili dacă România poate îndeplini cerințele fiscale europene privind procedura de deficit fiscal excesiv până la final de noiembrie. Dacă evoluția e pozitivă, comisia va putea evita suspendarea fondurilor europene”, spune Dombrovskis. Conform lui Dombrovskis, Românie trebuie să se asigure că creșterea economică înregistrează performanțe solide: „Sunt necesare eforturi continue”. RECOMANDAREA AUTORULUI
Nicușor Dan vine cu soluția de relansare economică, dar din 202
După ce a guvernul Bolojan, girat de Nicușor Dan a băgat economia în groapă, președintele vine cu soluții pentru salvarea economiei. Pentru cei mai mulți dintre cetățenii României, democrația nu mai funcționează în beneficiul lor, ci în ciuda lor. Președintele crede că problema principală a României este evaziunea fiscală, asta după ce Guvernul Bolojan a adus economia într-un punct critic. Concret, Guvernul a crescut o serie de taxe, în frunte cu TVA-ul, care, așa cum confirmă și cifrele, au lovit direct în consum. Or, lovind direct în consum, automat lovești economia pentru că cea mai mare parte din PIB este generată de consum. De asemenea, același Guvern a scăzut investițiile publice, așa cum arată datele oficiale. În consecință, Guvernul a lovit direct în cele două motoare de creștere a economiei. Președintele Nicușor Dan crede că economia este a doua cea mai importantă situație de rezolvat din România. Oficialul spune că România trebuie să-și dezvolte o nouă viziune economică, să vadă unde e competitivă și trebuie să vadă care e potențialul ei real de dezvoltare. Președintele crede că soluția pentru relansarea economică a țării o constituie tehnica superioară pe care o avem față de alții, IT-ul și industria chimică, extractivă și cea militară. „Deci trebuie să vadă care e potențialul real de dezvoltare – și avem câteva, formația noastră care vine de zeci de ani, tehnică, superioară față de ce e în jur – și aici trebuie să dezvoltăm – IT – avem o tradiția de industrie extractivă, chimică, militară. În context, putem să le folosim.”, a explicat Nicușor Dan pentru Antena 1. Președintele spune că avem nevoie de cifre și obiective pe „domeniul ăsta economic” Un alt potențial mod prin care economia poate fi relansată este gazul de la Marea Neagră. Președintele spune că avem nevoie de strategii sectoriale și crede că e necesar să învățăm cum să ne folosim inteligent de acest potențial. Pe de altă parte, Nicușor Dan mai spune și că România are nevoie de obiective clare și de cifre concrete, să exite previziuni pe o perioadă de 10-15 ani pentru PIB, în loc de subvențiile „fără coerență”. „Trebuie să vedem cum facem ca economia să crească, ca diplomația să ajute firmele noastre să exporte. Ce am spus eu sunt niște idei, trebuie să avem niște cifre și obiective.” RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Industria poloneză, cifre record. România își ingroapă industria Criza demografică se adâncește în România. Tot mai mulți români aleg să plece DEFINITIV din țară. „DESTINAȚIILE” preferate
Duș rece de la FMI. Datoria globală va trece de 100% din PIB
Fondul Monetar Internațional avertizează că datoria publică globală e pe cale să depășească 100% din PIB-ul global până în 2029. Datoria ar ajunge la cel mai ridicat nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial. Datoriile guvernelor au crescut mai repede decât se anticipa, iar previziunile FMI nu sunt optimiste. Există riscul ca datoria publică să ajungă chiar la 123% din PIB-ul global. România are, în acest moment, o datorie publică de 1.040 mld. lei, adică aproape 60% din PIB. Ultimul raport publicat de FMI nu vine cu vești prea grozave. Mai multe economii importante au o datorie publică care depășește sau va depăși 100% din PIB în următoarea perioadă. Șeful Departamentului pentru Afaceri Fiscale al FMI, Vitor Gaspar, trage un semnal de alarmă și spune că „situația s-a schimbat dramatic”. Datoria publică poate ajunge la 123% din PIB în 2029 Conform previziunilor Fondului Monetar Internațional din raportul „Spending Smarter”, există riscul ca datoria publică să ajungă, într-un scenariu deloc plăcut, la 123% din PIB-ul global până la sfârșitul lui 2029. Același Gaspar a explicat că raportul FMI arată combinația dintre cum piețele s-au obișnuit prea mult cu riscurile (războaie comerciale și tensiuni geopolitice) și deficitele bugetare tot mai mari. Cum este și cazul României, de altfel. „Cercetările FMI arată că ţările cu mai mult spaţiu fiscal pot mai bine limita efectele negative la adresa pieţei muncii şi economiei, în eventualitatea unor şocuri severe, combinate cu o criză financiară”, a mai adăugat Vitor Gaspar. FMI trage un semnal de alarmă și avertizează că economiile emergente ar putea întâmpina dificultăți în gestionarea datoriilor. Printe economiile care vor depăși 100% din PIB în următorii ani, instituția menționează țări importante precum: Marea Britanie, Franța, Japonia, Canada, China și Statele Unite. Concluzia Fondului Monetar Internațional e una drastică. Fără măsuri ferme de ajustare fiscală, economia globală riscă să intre într-o nouă perioadă marcată de vulnerabilitate majoră. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Avertismentul FMI: În ciuda taxelor vamale ale lui TRUMP, deficitul și datoria SUA vor crește la niveluri RECORD Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere
Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere
Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești, până la 1%, comparativ cu estimările specialiștilor din luna aprilie de 1,6% și cele de 3,3% din octombrie, anul trecut, arată cel mai recent raport ‘World Economic Outlook’ (WEO), publicat marți de instituția financiară internațională. FMI a redus la jumătate estimările privind avansul PIB-ul României în 2026, până la 1,4%, de la 2,8% cât prognoza în primăvară, transmite Agerpres. De asemenea, în ceea ce privește progresele României în diminuarea deficitului de cont curent, acesta se va reduce cu până la 8% din PIB în acest an, faţă de o scădere de până la 7,6% din PIB prognozată în primăvară. Estimările FMI pentru anul viitor sunt însă mai optimiste, deficitul de cont curent al României urmând să se reducă cu până la 6,6% din PIB, comparativ cu un deficit de 7,4% din PIB prognozat în luna aprilie. În ceea ce privește evoluția prețurilor de consum în România, FMI estimează o medie anuală de 7,3% în 2025 și una de 6,7% în 2026. Comparativ, în luna aprilie, FMI miza în cazul României pe o creştere medie anuală a prețurilor de 4,6% în 2025, respectiv 3,1% în 2026. Rata șomajului crește în România în 2025 FMI estimează o creștere a ratei șomajului de până la 5,9% în 2025, de la 5,4% în 2024, și se va reduce uşor la 5,8% în 2026. Comparativ, în aprilie miza pe o stabilizare a ratei a şomajului la 5,4% în 2025 şi o scădere până la 5,2% în 2026. Estimările FMI au fost publicate cu prilejul reuniunilor de toamnă ale Fondului Monetar Internațional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), care au loc săptămâna aceasta la Washington. În cazul României, noile previziuni sunt identice cu cele incluse în raportul prezentat în luna septembrie, la finalul vizitei la Bucureşti a misiunii Fondului. ‘FMI se aşteaptă ca economia să crească gradual, la un nivel moderat, pe fondul consolidării fiscale. PIB-ul României ar urma să înregistreze o expansiune de 1% în 2025 şi de 1,4% în 2026, accelerarea investițiilor finanțate prin programul ‘NextGenerationEU’ compensând parţial moderarea consumului privat, provocat de inflația temporar ridicată şi efectele consolidării fiscale. Inflația ar urma să rămână la un nivel ridicat în următoarele 12 luni, înainte de a scădea sub marja de toleranță a BNR, până la finalul lui 2026″, se arată în raportul prezentat la finalul vizitei misiunii în România. Banca Mondială, estimare pesimistă pentru România Totuşi, chiar şi după revizuire, FMI este mai optimist decât Banca Mondială când vine vorba de evoluţia economiei româneşti. Cele mai recente analize economice pentru Europa și Asia Centrală publicate săptămâna trecută de Banca Mondială arată că economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an şi unul de 1,3% anul viitor. La Bucureşti, ultimele estimări ale Comisiei Naționale de Strategie şi Prognoză indică o creştere a PIB de 0,6% în acest an şi de 1,2% în 2026. Foto: Envato ANAF face lista neagră a datornicilor și reînființează Divizia de Operațiuni Speciale Ministrul de Finanțe merge în SUA. Alexandru Nazare a programat întâlniri cu cei de la FMI, Banca Mondială și agențiile internaționale de rating LEUL își continuă prăbușirea față de euro. Cursul BNR arată că moneda națională se apropie de un minim istoric
Veștile proaste din weekend vin de la Ministerul Finanțelor: Datoria publică a României bate toate recordurile și sugrumă bugetul țării
Conform ultimelor date prezentate de Ministerul Finanțelor, datoria publică a României a depășit 1.040 miliarde de lei, reprezentând 57,2% din PIB-ul țării. Suma a crescut la 1.040,62 miliarde de lei. Datoria publică a României a urcat de la 1.034,71 miliarde de lei (56,8% din PIB) din mai 2025, transmite Economedia. Datoria pe termen mediu și lung a crescut la 976,366 miliarde lei (de la 961,008 miliarde lei), iar datoria pe termen scurt a scăzut la 64,26 miliarde lei (de la 73,71 miliarde lei). Țara noastră a ajuns la o datorie publică de 1 trilion RON În luna aprilie 2025, datoria publică a României a depășit, pentru prima dată în istorie, pragul de 1.000 de miliarde lei (1 trilion de RON = 196.508.000.000 EURO). Datoria guvernamentală era de 1.013 miliarde lei, în aprilie, iar ca pondere în Produsul Intern Brut s-a situat la 56,6%. În anul 2022, datoria publică se situa la jumătate, la circa 498 miliarde lei şi o pondere de 46,6% din PIB. Titlurile de stat însumau 856,53 miliarde lei, iar împrumuturile 163,31 miliarde lei. În privința structurii valutare, datoria era de 486,82 miliarde lei în monedă națională, 457,81 miliarde lei echivalent euro și 93,99 miliarde lei echivalent dolar. Cu cât a crescut datoria externă Datoria administrației publice a urcat la 1.016,59 miliarde lei (de la 1.010,82 miliarde lei), din care 952,35 miliarde lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte este contractată în lei (468,04 miliarde lei) şi euro (452,56 miliarde lei, echivalent). Datoria administrației publice locale a crescut la 24,035 miliarde lei (de la 23,889 miliarde lei), aproape integral pe termen mediu şi lung (24,016 miliarde lei). Datoria internă, după rezidență, s-a situat la 522,958 miliarde lei (faţă de 524,168 miliarde lei în mai), echivalentul a 28,7% din PIB (de la 28,8%). Datoria externă a urcat la 517,668 miliarde lei (de la 510,55 miliarde lei), adică 28,4% din PIB (de la 28,0%). Ministrul Finanțelor: „DATORIA publică a României va ajunge la 60% din PIB până la finalul anului Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat pe 14 iulie 2025 că datoria publică s-a dublat în ultimii cinci ani, depășind 1.100 de miliarde de lei. România ar putea risca pierderea calificativului de investiții, în lipsa unor măsuri fiscale urgente. Astfel, datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul acestui an, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-un interviu acordat postului Antena 3 CNN. El a explicat că în ultimii cinci ani, datoria a crescut de la 570 de miliarde de lei la peste 1.100 de miliarde, o creștere de aproape 20 de procente care plasează România într-o zonă de risc economic ridicat. „A fost mai rău acum, pentru că e o mare diferenţă în datorie publică. Datoria publică a crescut, e prognozată să ajungă la sfârşitul acestui an la 60%, a crescut enorm în ultimii cinci ani cu aproape 20%, de la 570 de miliarde de peste 1100 de miliarde, ceea ce, bineînţeles, ne pune într-o altă zonă de risc faţă de ce riscuri aveam de gestionat acum cinci ani sau acum 15 ani”, a declarat ministrul. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: ANALIZĂ EXCLUSIVĂ. PSD vs PNL/USR. Calculul exact al datoriei României: ce guverne ne-au îndatorat și cu cât? CIFRE OFICIALE