Predoiu: Rămânem uniți, trecem peste moțiunile de cenzură / Următorii pași trebuie să fie concentrați pe creșterea PIB
„Spun limpede aici ceea ce am spus și în fața seniorilor din PNL, ceea ce am discutat și cu premierul: rămânem uniți, trecem peste moțiunile de cenzură și continuam si cu politici de dezvoltare a României. Următorii pași trebuie să fie concentrați pe creșterea PIB. Cum? Prin stimularea investițiilor, a producției și a locurilor de muncă”, a scris Predoiu, într-o postare pe Facebook. Ministrul a mai precizat că problema nu este doar deficitul în sine, ci ponderea acestuia în PIB. „De aceea trebuie sa acționăm pe ambele planuri: corectăm deficitele (tăiem cheltuielile nejustificate) și accelerăm economia (investiții, producție, noi proiecte economice)”. „România a mers prea mult pe un singur motor: consumul. E important și să îl menținem, dar fără capacități de producție suficiente și fără bunuri sau servicii făcute aici, în țară, balanța comercială se dezechilibrează și apar alte deficite. Trebuie să repornim motorul clasic al producției, prin investiții cu capital autohton, dar și investiții străine”, potrivit lui Predoiu. Abordarea are si o dimensiune esențială de securitate, potrivit ministrului. „Vedem o repoziționare globală, cu o atenție crescută a SUA spre zona Asia–Pacific, ceea ce înseamnă ca Europa trebuie să-și consolideze pilonul propriu de apărare, ceea ce implica un efort întins pe mai mulți ani. În acest context, investițiile directe americane în România înseamnă și securitate: capital protejat, lanțuri de aprovizionare sigure, tehnologie. Prezența a cât mai multor investiții directe la noi creează locuri de muncă, crește PIB-ul și întărește indirect siguranța națională. Cum mi-a spus recent un diplomat: ‘Investițiile înseamnă securitate. Astăzi, aproape totul înseamnă securitate.’” Predoiu a asigurat că lucrează „ împreună cu premierul, colegii din Guvern și Parlament la relansarea acestor politici. PIB-ul crește în mod real întru-un singur fel: stimulând motoarele economiei prin producție, export, inovare, infrastructură. Asta vom face în continuare”.
După ce-a văzut cifrele cu PIB-ul României, deputatul Adrian Câciu transmite guvernanților: „Mai ușor cu pianul! La muncă, nu la criticat trecutul!”
România a încheiat pe creștere primul semestru., scrie, vineri, deputatul social-democrat Adrian Câciu, în ciuda știrilor alarmiste sub formă de „dezastru”, lansate de „‹reformiștii› de Oradia și corul de bocitoare”. Potrivit cifrelor prezentate de fostul ministru de Finanțe, pe pagina sa de facebook, „am încheiat acel ciclu care nu arată deloc rău”. „Înțeleg că România a încheiat pe creștere economică primul semestru al anului 2025. Acel semestru despre care, actualii spun că a fost dezastru. Nu mai spun că deficitul la 6 luni a fost sub cel programat cu 0,6 pp. Nu mai spun că investitiile au fost cu peste 6 mld lei peste deficitul primar. PIB nominal, ultimele 4 trimestre, peste 1820 miliarde lei. 364 miliarde euro. În 2019 PIB-ul era de 211 miliarde euro. Au visat numai junk și dezastru deși, 150 mld euro în plus la economia națională nu sunt de trecut cu vederea!”, mai spune Adrian Câciu. Fostul ministru de Finanțe social-democrat are și un sfat profesional pentru actualii guvernanți, până vor apărea cifrele pentru cel de-al doilea trimestru fiscal. „Până atunci, vă dau un sfat: mai ușor cu pianul pe scări! La muncă, nu la criticat trecutul”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Adrian Câciu și Gabriela Horga s-au certat în direct la TV/ Câciu: Dacă Horga ar fi cinstită, ar putea să vadă câtă rezervă financiară mi-a lăsat Cîțu Deputatul Adrian Câciu nu crede în „mitul lui Făt Frumos” Bolojan, salvatorul României: „Reformele acestea le face coaliția”
Ciolacu îi atrage atenția lui Bolojan: Dacă vrem ca România să nu intre în recesiune, e nevoie de investiții. Cu AUSTERITATE oarbă nu ajungem nicăieri
Fostul premier Marcel Ciolacu anunță, într-o postare pe Facebook, că România a evitat recesiunea, menținându-se pe o traiectorie de creștere economică, în timp ce zece state din Uniunea Europeană au înregistrat scăderi economice în ultimii doi ani. În același timp, Ciolacu avertizează Guvernul Bolojan că, pentru a evita recesiunea, România trebuie să continue politica investițiilor în infrastructura mare și prin programe precum „Anghel Saligny”, respingând „măsurile de austeritate oarbă”. „Astăzi, Institutul Național de Statistică a confirmat că România rămâne pe plus. Cifrele oficiale arată că economia României a rezistat bine, rămânând pe o traiectorie de creștere economică. România nu a intrat în recesiune și asta este o veste foarte bună pentru economie”, transmite fostul lider PSD, joi, pe Facebook. Potrivit acestuia, în context, conform datelor Eurostat, 10 ţări din UE27 au avut scădere economică anuală în ultimii doi ani – Germania, Austria, Olanda, Irlanda, Finlanda, Suedia, Ungaria, Malta, Estonia sau Letonia. „De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut cea mai ridicată viteză de convergență față de media UE27, ajungând din urmă Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 78% din media UE, în ceea ce privește convergența reală – PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Am reușit asta mergând pe un model bazat pe investiții publice masive (din buget si fonduri europene) și crearea de locuri de muncă. Am făcut cele mai mari investiții publice din istoria României, de peste 54 de miliarde de euro. În această perioadă, s-au realizat cele mai mari investiții în autostrăzi și drumuri rapide, în infrastructura de educație și sănătate și în lucrări de infrastructură locală”, susține el. „România are nevoie de dezvoltare” Marcel Ciolacu mai spune că „doar prin măsuri de austeritate oarbă nu ajungem nicăieri”. „Dacă vrem ca România să nu intre în recesiune, trebuie să mizăm tot pe investiții. Investițiile în infrastructura mare, dar și cele din Programul Anghel Saligny trebuie să continue, pentru a crea efecte de multiplicare și a mări potențialul economiei românești”, precizează Ciolacu. În trimestrul 2 al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, PIB a crescut cu 1,2%, arată estimările „semnal”, publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). De asmenea, economia ţării a înregistrat o creştere de 0,3 % în trimestrul 2, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024 pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Finanțiștii avertizează: vine STAGFLAȚIA! Fenomenul care crește sărăcia, confirmat de cifrele INS Guvernul pune FRÂNĂ proiectelor finanțate prin PNRR și programul „Anghel Saligny”. MIPE a pus în transparență o OUG care blochează toate investițiile
REACȚIILE economiștilor după anunțul privind creșterea PIB: Există o discrepanță mare
În termeni anuali, economia a crescut cu +0,3%, sub consensul Bloomberg de +0,6% an/an. Au existat revizuiri semnificative ale datelor seriilor istorice. Datele de astăzi pot fi, de asemenea, revizuite în viitor, scriu economiștii BCR într-o notă transmisă joi investitorilor. „Ne așteptăm ca consumul să decelereze în continuare în trimestrul al doilea, dar acest lucru ar putea însemna și un impact negativ mai mic din partea exporturilor nete. Investițiile ar trebui să înregistreze o contribuție pozitivă relativ puternică la creștere”, scrie în raportul BCR, potrivit Hotnews. Având în vedere cifrele din al doilea trimestru, aceștia au decis să mențină, cel puțin până la detalierea prognozei, estimarea dinamicii PIB la +1,3% pentru acest an. „Există o discrepanță mare între rata anuală de creștere ajustată sezonier și cifra neajustată. Până când nu vom obține valorile detaliate care să explice discrepanța dintre cele două este foarte dificil de realizat”, mai precizează economiștii BCR. Foto: envato AUTORUL RECOMANDĂ: Memorandumul prin care Executivul stabilește pașii și termenele pentru a obține banii din PNRR, pe masa lui Ilie Bolojan Finanțiștii avertizează: vine STAGFLAȚIA! Fenomenul care crește sărăcia, confirmat de cifrele INS
Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic
Fostul ministru Adrian Câciu prezintă imagini din raportul Ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de «greaua moștenire». Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB (3,68%, ca să fiu exact), față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale, dar si prin toată propaganda aferentă, să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la un asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică, cu argumente, că deficitul în prima parte a anunlui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat, care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB, cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I (posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut), cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2 (detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP)”, mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: ”a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate”. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară, cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urmă de profesionalism în materie!”, mai spune Câciu.
Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic: Trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului!
Fostul Ministrul Adrian Câciu, prezintă imagini din raportul ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de „greaua moștenire”. Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB(3,68% ca să fiu exact) față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale dar si prin toată propaganda aferentă să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică pe argumente că deficitul în prima parte a anunșui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare”. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I(posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut) cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2(detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP), mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate, precizează fostul ministru. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetara cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urma de profesionalism în materie!”, spune Câciu.
RECOMANDĂRILE FMI pentru România: Renunțarea la cota unică de impozitare a veniturilor, creșterea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende
O echipă de experți de la Fondul Monetar Internațional au publicat vineri un set de recomandări pentru reformarea sistemului de taxe din România și transferului poverii fiscale dinspre taxarea muncii spre taxarea consumului și, într-o mai mică măsură, a capitalului, FMI estimând că, dacă sunt implementate integral, aceste propuneri ar putea genera venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în acest an. Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 şi 3% (sau mai puţin) până în 2031. „Cu o marjă limitată pentru consolidarea cheltuielilor – având în vedere ponderea scăzută a cheltuielilor în PIB – mobilizarea veniturilor este imperativă. Asistenţa tehnică a FMI propune un pachet de reforme fiscale care vizează creşterea veniturilor, îmbunătăţirea stimulentelor pentru muncă şi eliminarea lacunelor pentru de planificare fiscală abuzivă. Principalele recomandări vizează deplasarea sarcinii fiscale dinspre impozitarea muncii (inclusiv contribuţiile sociale) către impozitele pe consum şi, într-o mai mică măsură, pe capital. Recomandările, dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puţin 1,2% din PIB în 2025”, se arată într-un raport publicat de FMI. Principalele recomandări ale FMI: Impozitarea muncii Cu privire la impozitarea muncii, principala recomandare a FMI este trecerea de la cota unică de impozitare de 10% a veniturilor din muncă la un sistem cu două cote de impozitare, de 15% și 25%, aceasta din urmă aplicabilă doar veniturilor celor mai bogaţi 10% dintre contribuabili. „Pentru a reduce povara fiscală pe muncă pentru majoritatea contribuabililor, contribuţia la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată”, spun experții FMI. În măsura în care există spaţiu fiscal, povara fiscală la veniturile mici ar trebui atenuată prin deduceri mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii pentru cei care lucrează. În plus, contribuţiile la pensie ar trebui fie să nu mai fie deductibile, fie ca veniturile din pensii să fie impozitate. Impozitarea veniturilor din capital și a proprietăților Cu privire la taxarea veniturilor din capital și proprietăți, FMI susține că impozitul pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorat de la 8% la 10%, nivel similar cu cel al impozitului pe veniturile din dobânzi. Această măsură ar creşte veniturile, ar reduce posibilităţile de arbitraj fiscal şi ar îmbunătăţi progresivitatea sistemului. „Recomandările principale privind impozitul pe proprietate sunt: fuzionarea impozitului pe terenuri şi pe clădiri într-un singur impozit şi limitarea scutirilor, oferind totodată măsuri de sprijin fiscal pentru grupurile vulnerabile sub alte forme”, mai arată experții. Sursa citată mai spune că impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat. De asemenea, stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui restructurat ca un credit fiscal rambursabil. În final, pragul de venituri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus semnificativ de la nivelul actual de 500.000 euro, de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 euro). Impozitele pe consum Pentru a creşte veniturile şi a crea spaţiu fiscal pentru reducerea contribuţiei la sănătate, cotele reduse de TVA ar trebui majorate la rata standard, cu excepţia alimentelor de bază – în cazul cărora creșterea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul asupra prețurilor de consum. Totodată, cota standard de TVA ar trebui majorată de la 19% la cel puţin 20% în 2025 şi ulterior la 21%, aproape de media din UE de 22%. Accizele ajustate cu inflaţia pentru tutun şi alcool ar trebui majorate, iar acciza pentru vinurile liniştite şi spumante ar trebui unificată la circa 60 lei/hl (la preţurile actuale). De asemenea, accizele la combustibili fosili ar trebui majorate treptat până la nivelul optim. Vezi aici documentul „România are al treilea cel mai scăzut raport taxe/PIB din Uniunea Europeană, existând o marjă largă pentru ca politica fiscală să completeze transformarea digitală în curs a administraţiei fiscale, pentru a genera venituri suplimentare. Asistenţa tehnică a FMI, solicitată de ministrul de Finanţe, propune un pachet de reforme fiscale care vizează creşterea veniturilor, concomitent cu îmbunătăţirea stimulentelor pentru muncă, rămânând atractive pentru investiţiile de capital şi eliminând lacunele pentru de planificare fiscală abuzivă. În loc să facă ajustările fiscale minime necesare pentru a salva pachetul de fonduri UE, presiunile asupra deficitului pot fi văzute ca o oportunitate pentru România de a face îmbunătăţiri structurale importante în zona fiscală, în special prin transferarea sarcinii fiscale de la contribuţiile obligatorii de asigurări sociale şi bazându-se mai mult pe impozitarea consumului şi a veniturilor”, se mai arată în raport. Sursa foto: Mediafax CITEȘTE ȘI: TVA 21%, impozit pe profit 19% și ACCIZE mărite cu 20%. Ce măsuri propun PSD, PNL și USR pentru reducerea deficitului? Comisia Europeană critică situația financiară a ROMÂNIEI și va cere acțiuni corective din partea Consiliului UE Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Dezastrul privind România nu este validat de datele statistice. România a avut CREȘTERE economică, în timp ce 10 țări din UE au avut cădere economică
În ultimii ani, economiile europene s-au confruntat cu crize multiple, începând de la pandemie până la criza energetică și impactul costisitor al războiului din Ucraina. Toate au avut ca efect o criză economică, care a lovit asimetric principalele economii europene. Totuși, cifrele oficiale arată că economia României a rezistat bine, rămânând pe o traiectorie de creștere economică. România nu a intrat în recesiune. Conform datelor Eurostat, 10 țări din UE27 au avut cădere economică anuală în ultimii 2 ani. Germania, Estonia, Austria și Finlanda în 2023 și 2024, Cehia, Irlanda, Luxemburg, Ungaria și Suedia în 2023 iar Letonia în 2024. Estonia, Irlanda Letonia, Ungaria, Malta, Olanda, Austria și Finlanda au fost în recesiune tehnică în ultimii 2 ani. PIB-ul României a crescut de la 242 miliarde euro în anul 2021 la 354 miliarde euro în anul 2024, ceea ce înseamnă un plus de 46%. De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut cea mai ridicată viteza de convergență față de media UE27, egalând Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 79% din media UE, în ceea ce privește convergența reală – PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Profiturile mai mari în mediul de afaceri din ultimii ani au permis ca sănătatea financiară să crească în economie. Datele Băncii Naționale a României arată că îndatorarea totală a companiilor și populației a scăzut la 44,2% în anul 2024 iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut cu 1 pp, la 2,41%, la finalul anului trecut. România trebuie să continue modelul bazat pe investiții și crearea de locuri de muncă. Fostul premier Marcel Ciolacu a publicat joi un mesaj în care a atașat bilanțul PSD la guvernare. Social-democrații susțin că în timpul guvernării sale din ultimii ani s-au făcut cele mai mari investii publice din istorie, 54 milioane de euro. Tot în această perioadă, PSD spune că s-au construit cei mai mulți kilometri de autostradă, care au fost și dați în folosință. Potrivit datelor PSD, ar fi vorba despre 382 de kilometri de drumuri de mare viteză în plus. Totodată, social-democrații anunță „cea mai mare creștere a salariului mediu net” și susțin că acesta a crescut cu 47%. De asemenea, PSD mai precizează în bilanțul său că a înregistrat și cea mai mare creștere a salariului minim (+76%), precum și cea mai consistentă creștere a pensiilor (+70%). CITEȘTE ȘI: Marcel Ciolacu prezintă bilanțul PSD la guvernare: „Știu că vor exista multe critici și mi le asum” Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor: „Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace!” Profesorul de economie Adrian Mitroi DEMONTEAZĂ “apocalipsa economică”: „N-are nimic de-a face cu realitatea” Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele
Nicușor Dan recunoaște meritele PSD-PNL: România a fost mult timp o ţară stabilă. Faptul că şi-a dublat PIB-ul în 10 ani, cred că este un argument bun
„România a fost mult timp o ţară stabilă şi faptul că şi-a dublat PIB-ul în 10 ani, cred că este un argument foarte bun. Trebuie doar să stabilizăm politic şi sunt sigur că o să continue să vină investiţii străine în România”, spune Nicuşor Dan, la evenimentul Romanian Business Leaders Summit 2025. Fostul lider al USR este de părere că România „a avut o politică externă predictibilă” și, în același timp, „inactivă”. „Cred că e evident pentru toată lumea că România a beneficiat din prezenţa asta în Uniunea Europeană, a avut o politică externă predictibilă, ceea ce e bine, a avut o politică externă inactivă, ceea e rău. Dar România trebuie să fie prezentă în structurile Uniunii Europene, trebuie să fie prezentă în procesul de decizie”. Cât despre economia europeană, Nicușor Dan afirmă că „a făcut câțiva pași înapoi în ultimii 20 de ani”. „Şi dacă suntem acum la un forum economic, România trebuie să fie prezentă în discuţiile cu privire la competitivitate pentru că suntem într-o competiţie economică globală. Europa, din păcate, a făcut câţiva paşi înapoi în ultimii 20 de ani şi trebuie să fim parte din discuţia în cadrul Uniunii Europene pe competitivitate”, conchide candidatul independent la președinție. Foto: Alexandru Dobre – Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Prof.univ. Cristian Socol: Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Comparație cu țările UE / EXCLUSIV Mediafax
Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale reprezintă pilonul principal în guvernanță economică europeană, bazată pe noile reguli fiscal-bugetare, se arată într-o analiză MEDIAFAX a prof.univ. Cristian Socol. „Înlocuind axul centrat – până anul trecut – pe deficitul bugetar structural, analiza sustenabilității datoriei a reprezentat principalul criteriu de evaluare pentru aprobarea planurilor de consolidare fiscală în 4 până la 7 ani pentru statele membre UE care au prezentat Planurile Naționale Bugetare Structurale. Cu o relevanță mai înaltă, mai ușor de cuantificat, monitorizat și comunicat, analiza de sustenabilitate a datoriei guvernamentale este un instrument mai consistent de evaluare a ”sănătății” finanțelor publice decât indicatorii bazați pe deficitul bugetar structural. De altfel, analiza de sustenabilitate a datoriei publice reflectă direct riscurile reale de finanțare și reacția piețelor, inclusiv pe termen mediu și lung. Analiza sustenabilității datoriei este mult mai realistă și mai flexibilă, ține cont de mult mai mulți factori care influențează tabloul macroeconomic specific fiecărei țări. Spre deosebire de deficitul structural, care se bazează pe estimări volatile, analiza de sustenabilitate a datoriei utilizează date mai clare și transparente și integrează riscurile potențiale, oferind o evaluare completă a sănătății finanțelor publice. Este ca și cum un medic face o analiză de ansamblu a sănătății unui pacient (inclusiv riscurile viitoare, potențiale) și ulterior propune o conduită specifică. Prin analogie, în regula deficitului bugetar structural, medicul ar impune același tratament unor persoane cu caracteristici diferite, pe baza unui diagnostic standardizat. În această analiză, urmărim mai multe obiective. În primul rând, voi analiza comparativ ponderea datoriei guvernamentale în PIB la nivelul țărilor Uniunii Europene. În al doilea rând, voi analiza indicatorii de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung conform metodologiei UE, cu evaluarea riscului asociat acestora, în țările europene. La final, propun câteva soluții pentru creșterea sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Analiza comparativă a ponderii datoriei guvernamentale în PIB la nivelul Uniunii Europene Ultimele date oficiale (22 aprilie 2025) indică ponderi ridicate ale datoriei guvernamentale în PIB în anul 2024 în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%). Ponderile cele mai scăzute se observă în Danemarca (31,1%), Luxemburg (26,3%, Bulgaria (24,1%) și Estonia (23,6%). România înregistrează o pondere a datoriei guvernamentale brute în PIB de 54,8%, a 12-a cea mai mică pondere din UE27, sub ponderea medie de 81% la nivelul UE27, respectând criteriul de convergență nominală prevăzut în Tratatul de la Maastricht ( Analiza comparativă a ponderilor datoriei guvernamentale în PIB în 2024 față de 2019 (ultimii 6 ani) indică un efect șoc al pandemiei (2021 raportat la 2019) [mai ales în Spania (+18pp din PIB), Franța (+14,6pp din PIB), Grecia (+14,1pp din PIB), România (+13,3 pp) și Slovacia (+12,2pp din PIB)] combinat cu un efect șoc al războiului din Ucraina (2024 raportat la 2021) [mai ales în Finlanda (+8,9pp din PIB), România (+6,5pp din PIB), Estonia (+5,2pp din PIB), Cehia (+2,9 pp) și Polonia (+2,3pp din PIB)]. Se observă două asocieri – prima, țările care au alocat stimuli consistenți pentru economie în pandemie au avut reversări ale ponderii datoriei în PIB (nu este cazul României, care conform raportului FMI a avut un deficit imens în pandemie, alocând totuși un procent infim din PIB pentru stimuli economici, la nivelul țărilor africane) și a doua, țările aflate în proximitatea războiului din Ucraina suferă o îndatorare mai rapidă față de celelalte, afectate fiind de creșterea costurilor de finanțare, consecință a efectului negativ de contagiune din zonă. Al doilea șoc are ca factor de influență semnificativ și inconsistența respectării țintei de deficit bugetar angajate pentru anul 2024 în fața instituțiilor internaționale și agențiilor de rating, mai mult în cazul României și Franței, mai puțin în cazul Poloniei și Slovaciei. Instabilitatea politică de la sfârșitul anului trecut a fost de asemenea un factor perturbator consistent în cazul României. Ultimul proces este validat și de dinamica ponderii cheltuielilor cu dobânzile în PIB din anul 2024 comparativ cu anul 2021. Din primele 5 țări cu cele mai ridicate creșteri ale acestei ponderi, nu mai puțin de patru țări sunt aflate la granița cu războiul – Ungaria (+2,8pp din PIB), Polonia și Finlanda (+1,1pp din PIB) precum și România (+1pp din PIB). În majoritatea țărilor UE, revenirea puternică post-pandemică și inflația ridicată au acționat ca factori de reducere a ponderii datoriei guvernamentale în PIB în timp ce deficitele bugetare primare ridicate au împins în sus ponderea datoriei în PIB. Pe termen mediu, efectul de ”bulgăre de zăpadă” mai puternic (diferențial defavorabil rată a dobânzii – rată de creștere economică) și incertitudinea globală cauzată de accentuarea impactului măsurilor protecționiste asupra economiei deschise europene vor acționa în sensul reducerii sustenabilității datoriei. În același timp, implementarea consolidărilor fiscal-bugetare angajate în Planurile naționale bugetar-structurale angajate cu Comisia Europeană ar trebui să ajute la creșterea sustenabilității datoriei. Analiza indicatorilor de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung în România și țările UE27. În cadrul rapoartelor Debt Sustainability Monitor (https://economy-finance.ec.europa.eu/publications/debt-sustainability-monitor-2024_en), Comisia Europeană evaluează sustenabilitatea datoriei guvernamentale prin intermediul a 3 indicatori de avertizare timpurie: S0 pe termen scurt, S1 pe termen mediu și S2 pe termen lung. Pe termen scurt, indicatorul S0 măsoară probabilitatea apariției unor tensiuni fiscale sau financiare în decurs de 12 luni, utilizând un sistem de alertă timpurie bazat pe agregarea a peste 25 de variabile macroeconomice, fiscale și financiare. S0 are 3 subcomponente (S0-Macro – utilizează indicatori care măsoară dezechilibrele macro; S0-Fiscal Bugetar – utilizează indicatori pv starea finanțelor publice: deficit bugetar, presiunea datoriei pe termen scurt și a necesarului brut de finanțare și S0-Financiar-Competivitate – utilizează indicatori privind riscurile financiare: spread-uri suverane ridicate, volatilitatea randamentelor și a fluxurilor de capital). S0 reflectă riscurile legate de accesul la piețele de finanțare, de volatilitatea financiară și de dezechilibrele bugetare pe termen scurt, fiind considerat un semnal de avertizare atunci când depășește pragul de 0,43. Slovacia, România, Grecia, și Estonia au depășit în anul 2024 pragul de sustenabilitate în ceea ce privește componenta financiară și de competitivitate. Pe de altă parte, Ungaria, Spania, Franța, Belgia și Italia se află dincolo de pragul de sustenabilitate în ceea