Etichetă: pib

Comisarul european pentru economie îi atrage atenția lui Bolojan: Ținta de deficit trebuie să fie respectată

Premierul Ilie Bolojan l-a primit astăzi la Palatul Victoria pe Vladis Dombrovskis, comisarul european pentru economie. Principalul subiect presant de pe agenda celor doi – ținta de deficit bugetar. „Anul trecut deficitul României a fost de 9,6% din PIB, un nivel nesustenabil și cel mai mare din întreaga UE, de aceea e esențial să se ia măsuri curajoase care să corecteze această situație. Amploarea și natura măsurilor luate corespund cu eforturile de a face ca România să reintre în line cu ce e necesar. Estimăm ca deficitul să fie de 8,3% și e important că ținta de deficit pentru 2026 trebuie respectată pentru a se asigura stabilitatea financiară la care s-a ajuns și pentru a corecta până în 2030 deficitul excesiv”, spune Dombrovskis. Cei doi au discutat și despre evitarea suspendării fondurilor din PNRR. „Având în vedere măsurile luate în ultimele luni, Comisia Europeană va stabili dacă România poate îndeplini cerințele fiscale europene privind procedura de deficit fiscal excesiv până la final de noiembrie. Dacă evoluția e pozitivă, comisia va putea evita suspendarea fondurilor europene”, spune Dombrovskis. Conform lui Dombrovskis, Românie trebuie să se asigure că creșterea economică înregistrează performanțe solide:  „Sunt necesare eforturi continue”. RECOMANDAREA AUTORULUI

Nicușor Dan vine cu soluția de relansare economică, dar din 202

După ce a guvernul Bolojan, girat de Nicușor Dan a băgat economia în groapă, președintele vine cu soluții pentru salvarea economiei. Pentru cei mai mulți dintre cetățenii României, democrația nu mai funcționează în beneficiul lor, ci în ciuda lor. Președintele crede că problema principală a României este evaziunea fiscală, asta după ce Guvernul Bolojan a adus economia într-un punct critic. Concret, Guvernul a crescut o serie de taxe, în frunte cu TVA-ul, care, așa cum confirmă și cifrele, au lovit direct în consum. Or, lovind direct în consum, automat lovești economia pentru că cea mai mare parte din PIB este generată de consum. De asemenea, același Guvern a scăzut investițiile publice, așa cum arată datele oficiale. În consecință, Guvernul a lovit direct în cele două motoare de creștere a economiei. Președintele Nicușor Dan crede că economia este a doua cea mai importantă situație de rezolvat din România. Oficialul spune că România trebuie să-și dezvolte o nouă viziune economică, să vadă unde e competitivă și trebuie să vadă care e potențialul ei real de dezvoltare. Președintele crede că soluția pentru relansarea economică a țării o constituie tehnica superioară pe care o avem față de alții, IT-ul și industria chimică, extractivă și cea militară. „Deci trebuie să vadă care e potențialul real de dezvoltare – și avem câteva, formația noastră care vine de zeci de ani, tehnică, superioară față de ce e în jur – și aici trebuie să dezvoltăm – IT – avem o tradiția de industrie extractivă, chimică, militară. În context, putem să le folosim.”, a explicat Nicușor Dan pentru Antena 1. Președintele spune că avem nevoie de cifre și obiective pe „domeniul ăsta economic” Un alt potențial mod prin care economia poate fi relansată este gazul de la Marea Neagră. Președintele spune că avem nevoie de strategii sectoriale și crede că e necesar să învățăm cum să ne folosim inteligent de acest potențial. Pe de altă parte, Nicușor Dan mai spune și că România are nevoie de obiective clare și de cifre concrete, să exite previziuni pe o perioadă de 10-15 ani pentru PIB, în loc de subvențiile „fără coerență”. „Trebuie să vedem cum facem ca economia să crească, ca diplomația să ajute firmele noastre să exporte. Ce am spus eu sunt niște idei, trebuie să avem niște cifre și obiective.” RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Industria poloneză, cifre record. România își ingroapă industria Criza demografică se adâncește în România. Tot mai mulți români aleg să plece DEFINITIV din țară. „DESTINAȚIILE” preferate

Duș rece de la FMI. Datoria globală va trece de 100% din PIB

Fondul Monetar Internațional avertizează că datoria publică globală e pe cale să depășească 100% din PIB-ul global până în 2029. Datoria ar ajunge la cel mai ridicat nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial. Datoriile guvernelor au crescut mai repede decât se anticipa, iar previziunile FMI nu sunt optimiste. Există riscul ca datoria publică să ajungă chiar la 123% din PIB-ul global. România are, în acest moment, o datorie publică de 1.040 mld. lei, adică aproape 60% din PIB. Ultimul raport publicat de FMI nu vine cu vești prea grozave. Mai multe economii importante au o datorie publică care depășește sau va depăși 100% din PIB în următoarea perioadă. Șeful Departamentului pentru Afaceri Fiscale al FMI, Vitor Gaspar, trage un semnal de alarmă și spune că „situația s-a schimbat dramatic”. Datoria publică poate ajunge la 123% din PIB în 2029 Conform previziunilor Fondului Monetar Internațional din raportul „Spending Smarter”, există riscul ca datoria publică să ajungă, într-un scenariu deloc plăcut, la 123% din PIB-ul global până la sfârșitul lui 2029. Același Gaspar a explicat că raportul FMI arată combinația dintre cum piețele s-au obișnuit prea mult cu riscurile (războaie comerciale și tensiuni geopolitice) și deficitele bugetare tot mai mari. Cum este și cazul României, de altfel. „Cercetările FMI arată că ţările cu mai mult spaţiu fiscal pot mai bine limita efectele negative la adresa pieţei muncii şi economiei, în eventualitatea unor şocuri severe, combinate cu o criză financiară”, a mai adăugat Vitor Gaspar. FMI trage un semnal de alarmă și avertizează că economiile emergente ar putea întâmpina dificultăți în gestionarea datoriilor. Printe economiile care vor depăși 100% din PIB în următorii ani, instituția menționează țări importante precum: Marea Britanie, Franța, Japonia, Canada, China și Statele Unite. Concluzia Fondului Monetar Internațional e una drastică. Fără măsuri ferme de ajustare fiscală, economia globală riscă să intre într-o nouă perioadă marcată de vulnerabilitate majoră. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Avertismentul FMI: În ciuda taxelor vamale ale lui TRUMP, deficitul și datoria SUA vor crește la niveluri RECORD Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere

Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere

Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești, până la 1%, comparativ cu estimările specialiștilor din luna aprilie de 1,6% și cele de 3,3% din octombrie, anul trecut, arată cel mai recent raport ‘World Economic Outlook’ (WEO), publicat marți de instituția financiară internațională. FMI a redus la jumătate estimările privind avansul PIB-ul României în 2026, până la 1,4%, de la 2,8% cât prognoza în primăvară, transmite Agerpres. De asemenea, în ceea ce privește progresele României în diminuarea deficitului de cont curent, acesta se va reduce cu până la 8% din PIB în acest an, faţă de o scădere de până la 7,6% din PIB prognozată în primăvară. Estimările FMI pentru anul viitor sunt însă mai optimiste, deficitul de cont curent al României urmând să se reducă cu până la 6,6% din PIB, comparativ cu un deficit de 7,4% din PIB prognozat în luna aprilie. În ceea ce privește evoluția prețurilor de consum în România, FMI estimează o medie anuală de 7,3% în 2025 și una de 6,7% în 2026. Comparativ, în luna aprilie, FMI miza în cazul României pe o creştere medie anuală a prețurilor de 4,6% în 2025, respectiv 3,1% în 2026. Rata șomajului crește în România în 2025 FMI estimează o creștere a ratei șomajului de până la 5,9% în 2025, de la 5,4% în 2024, și se va reduce uşor la 5,8% în 2026. Comparativ, în aprilie miza pe o stabilizare a ratei a şomajului la 5,4% în 2025 şi o scădere până la 5,2% în 2026. Estimările FMI  au fost publicate cu prilejul reuniunilor de toamnă ale Fondului Monetar Internațional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), care au loc săptămâna aceasta la Washington. În cazul României, noile previziuni sunt identice cu cele incluse în raportul prezentat în luna septembrie, la finalul vizitei la Bucureşti a misiunii Fondului. ‘FMI se aşteaptă ca economia să crească gradual, la un nivel moderat, pe fondul consolidării fiscale. PIB-ul României ar urma să înregistreze o expansiune de 1% în 2025 şi de 1,4% în 2026, accelerarea investițiilor finanțate prin programul  ‘NextGenerationEU’ compensând parţial moderarea consumului privat, provocat de inflația temporar ridicată şi efectele consolidării fiscale. Inflația ar urma să rămână la un nivel ridicat în următoarele 12 luni, înainte de a scădea sub marja de toleranță a BNR, până la finalul lui 2026″, se arată în raportul prezentat la finalul vizitei misiunii în România. Banca Mondială, estimare pesimistă pentru România Totuşi, chiar şi după revizuire, FMI este mai optimist decât Banca Mondială când vine vorba de evoluţia economiei româneşti. Cele mai recente analize economice pentru Europa și Asia Centrală publicate săptămâna trecută de Banca Mondială arată că economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an şi unul de 1,3% anul viitor. La Bucureşti, ultimele estimări ale Comisiei Naționale de Strategie şi Prognoză indică o creştere a PIB de 0,6% în acest an şi de 1,2% în 2026. Foto: Envato ANAF face lista neagră a datornicilor și reînființează Divizia de Operațiuni Speciale Ministrul de Finanțe merge în SUA. Alexandru Nazare a programat întâlniri cu cei de la FMI, Banca Mondială și agențiile internaționale de rating LEUL își continuă prăbușirea față de euro. Cursul BNR arată că moneda națională se apropie de un minim istoric

Veștile proaste din weekend vin de la Ministerul Finanțelor: Datoria publică a României bate toate recordurile și sugrumă bugetul țării

Conform ultimelor date prezentate de Ministerul Finanțelor, datoria publică a României a depășit 1.040 miliarde de lei, reprezentând 57,2% din PIB-ul țării. Suma a crescut la 1.040,62 miliarde de lei. Datoria publică a României a urcat de la 1.034,71 miliarde de lei (56,8% din PIB) din mai 2025, transmite Economedia. Datoria pe termen mediu și lung a crescut la 976,366 miliarde lei (de la 961,008 miliarde lei), iar datoria pe termen scurt a scăzut la 64,26 miliarde lei (de la 73,71 miliarde lei). Țara noastră a ajuns la o datorie publică de 1 trilion RON În luna aprilie 2025,  datoria publică a României a depășit, pentru prima dată în istorie, pragul de 1.000 de miliarde lei (1 trilion de RON = 196.508.000.000 EURO). Datoria guvernamentală era de 1.013 miliarde lei, în aprilie, iar ca pondere în Produsul Intern Brut s-a situat la 56,6%. În anul 2022, datoria publică se situa la jumătate, la circa 498 miliarde lei şi o pondere de 46,6% din PIB. Titlurile de stat însumau 856,53 miliarde lei, iar împrumuturile 163,31 miliarde lei. În privința structurii valutare, datoria era de 486,82 miliarde lei în monedă națională, 457,81 miliarde lei echivalent euro și 93,99 miliarde lei echivalent dolar. Cu cât a crescut datoria externă Datoria administrației publice a urcat la 1.016,59 miliarde lei (de la 1.010,82 miliarde lei), din care 952,35 miliarde lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte este contractată în lei (468,04 miliarde lei) şi euro (452,56 miliarde lei, echivalent). Datoria administrației publice locale a crescut la 24,035 miliarde lei (de la 23,889 miliarde lei), aproape integral pe termen mediu şi lung (24,016 miliarde lei). Datoria internă, după rezidență, s-a situat la 522,958 miliarde lei (faţă de 524,168 miliarde lei în mai), echivalentul a 28,7% din PIB (de la 28,8%). Datoria externă a urcat la 517,668 miliarde lei (de la 510,55 miliarde lei), adică 28,4% din PIB (de la 28,0%). Ministrul Finanțelor: „DATORIA publică a României va ajunge la 60% din PIB până la finalul anului Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat pe 14 iulie 2025  că datoria publică s-a dublat în ultimii cinci ani, depășind 1.100 de miliarde de lei. România ar putea risca pierderea calificativului de investiții, în lipsa unor măsuri fiscale urgente. Astfel, datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul acestui an, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-un interviu acordat postului Antena 3 CNN. El a explicat că în ultimii cinci ani, datoria a crescut de la 570 de miliarde de lei la peste 1.100 de miliarde, o creștere de aproape 20 de procente care plasează România într-o zonă de risc economic ridicat. „A fost mai rău acum, pentru că e o mare diferenţă în datorie publică. Datoria publică a crescut, e prognozată să ajungă la sfârşitul acestui an la 60%, a crescut enorm în ultimii cinci ani cu aproape 20%, de la 570 de miliarde de peste 1100 de miliarde, ceea ce, bineînţeles, ne pune într-o altă zonă de risc faţă de ce riscuri aveam de gestionat acum cinci ani sau acum 15 ani”, a declarat ministrul. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: ANALIZĂ EXCLUSIVĂ. PSD vs PNL/USR. Calculul exact al datoriei României: ce guverne ne-au îndatorat și cu cât? CIFRE OFICIALE

Predoiu: Rămânem uniți, trecem peste moțiunile de cenzură / Următorii pași trebuie să fie concentrați pe creșterea PIB

„Spun limpede aici ceea ce am spus și în fața seniorilor din PNL, ceea ce am discutat și cu premierul: rămânem uniți, trecem peste moțiunile de cenzură și continuam si cu politici de dezvoltare a României. Următorii pași trebuie să fie concentrați pe creșterea PIB. Cum? Prin stimularea investițiilor, a producției și a locurilor de muncă”, a scris Predoiu, într-o postare pe Facebook. Ministrul a mai precizat că problema nu este doar deficitul în sine, ci ponderea acestuia în PIB. „De aceea trebuie sa acționăm pe ambele planuri: corectăm deficitele (tăiem cheltuielile nejustificate) și accelerăm economia (investiții, producție, noi proiecte economice)”. „România a mers prea mult pe un singur motor: consumul. E important și să îl menținem, dar fără capacități de producție suficiente și fără bunuri sau servicii făcute aici, în țară, balanța comercială se dezechilibrează și apar alte deficite. Trebuie să repornim motorul clasic al producției, prin investiții cu capital autohton, dar și investiții străine”, potrivit lui Predoiu. Abordarea are si o dimensiune esențială de securitate, potrivit ministrului. „Vedem o repoziționare globală, cu o atenție crescută a SUA spre zona Asia–Pacific, ceea ce înseamnă ca Europa trebuie să-și consolideze pilonul propriu de apărare, ceea ce implica un efort întins pe mai mulți ani. În acest context, investițiile directe americane în România înseamnă și securitate: capital protejat, lanțuri de aprovizionare sigure, tehnologie. Prezența a cât mai multor investiții directe la noi creează locuri de muncă, crește PIB-ul și întărește indirect siguranța națională. Cum mi-a spus recent un diplomat: ‘Investițiile înseamnă securitate. Astăzi, aproape totul înseamnă securitate.’” Predoiu a asigurat că lucrează „ împreună cu premierul, colegii din Guvern și Parlament la relansarea acestor politici. PIB-ul crește în mod real întru-un singur fel: stimulând motoarele economiei prin producție, export, inovare, infrastructură. Asta vom face în continuare”.

După ce-a văzut cifrele cu PIB-ul României, deputatul Adrian Câciu transmite guvernanților: „Mai ușor cu pianul! La muncă, nu la criticat trecutul!”

 România a încheiat pe creștere primul semestru., scrie, vineri, deputatul social-democrat Adrian Câciu, în ciuda știrilor alarmiste sub formă de „dezastru”, lansate de „‹reformiștii› de Oradia și corul de bocitoare”.  Potrivit cifrelor prezentate de fostul ministru de Finanțe, pe pagina sa de facebook, „am încheiat acel ciclu care nu arată deloc rău”. „Înțeleg că România a încheiat pe creștere economică primul semestru al anului 2025. Acel semestru despre care, actualii spun că a fost dezastru. Nu mai spun că deficitul la 6 luni a fost sub cel programat cu 0,6 pp. Nu mai spun că investitiile au fost cu peste 6 mld lei peste deficitul primar. PIB nominal, ultimele 4 trimestre, peste 1820 miliarde lei. 364 miliarde euro. În 2019 PIB-ul era de 211 miliarde euro. Au visat numai junk și dezastru deși, 150 mld euro în plus la economia națională nu sunt de trecut cu vederea!”, mai spune Adrian Câciu. Fostul ministru de Finanțe social-democrat are și un sfat profesional pentru actualii guvernanți, până vor apărea cifrele pentru cel de-al doilea trimestru fiscal. „Până atunci, vă dau un sfat: mai ușor cu pianul pe scări! La muncă, nu la criticat trecutul”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Adrian Câciu și Gabriela Horga s-au certat în direct la TV/ Câciu: Dacă Horga ar fi cinstită, ar putea să vadă câtă rezervă financiară mi-a lăsat Cîțu Deputatul Adrian Câciu nu crede în „mitul lui Făt Frumos” Bolojan, salvatorul României: „Reformele acestea le face coaliția”

Ciolacu îi atrage atenția lui Bolojan: Dacă vrem ca România să nu intre în recesiune, e nevoie de investiții. Cu AUSTERITATE oarbă nu ajungem nicăieri

Fostul premier Marcel Ciolacu anunță, într-o postare pe Facebook, că România a evitat recesiunea, menținându-se pe o traiectorie de creștere economică, în timp ce zece state din Uniunea Europeană au înregistrat scăderi economice în ultimii doi ani. În același timp, Ciolacu avertizează Guvernul Bolojan că, pentru a evita recesiunea, România trebuie să continue politica investițiilor în infrastructura mare și prin programe precum „Anghel Saligny”, respingând „măsurile de austeritate oarbă”. „Astăzi, Institutul Național de Statistică a confirmat că România rămâne pe plus. Cifrele oficiale arată că economia României a rezistat bine, rămânând pe o traiectorie de creștere economică. România nu a intrat în recesiune și asta este o veste foarte bună pentru economie”, transmite fostul lider PSD, joi, pe Facebook. Potrivit acestuia, în context, conform datelor Eurostat, 10 ţări din UE27 au avut scădere economică anuală în ultimii doi ani – Germania, Austria, Olanda, Irlanda, Finlanda, Suedia, Ungaria, Malta, Estonia sau Letonia. „De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut cea mai ridicată viteză de convergență față de media UE27, ajungând din urmă Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 78% din media UE, în ceea ce privește convergența reală – PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Am reușit asta mergând pe un model bazat pe investiții publice masive (din buget si fonduri europene) și crearea de locuri de muncă. Am făcut cele mai mari investiții publice din istoria României, de peste 54 de miliarde de euro. În această perioadă, s-au realizat cele mai mari investiții în autostrăzi și drumuri rapide, în infrastructura de educație și sănătate și în lucrări de infrastructură locală”, susține el. „România are nevoie de dezvoltare” Marcel Ciolacu mai spune că „doar prin măsuri de austeritate oarbă nu ajungem nicăieri”. „Dacă vrem ca România să nu intre în recesiune, trebuie să mizăm tot pe investiții. Investițiile în infrastructura mare, dar și cele din Programul Anghel Saligny trebuie să continue, pentru a crea efecte de multiplicare și a mări potențialul economiei românești”, precizează Ciolacu. În trimestrul 2 al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, PIB a crescut cu 1,2%, arată estimările „semnal”, publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). De asmenea, economia ţării a înregistrat o creştere de 0,3 % în trimestrul 2, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024 pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX  AUTORUL RECOMANDĂ: Finanțiștii avertizează: vine STAGFLAȚIA! Fenomenul care crește sărăcia, confirmat de cifrele INS Guvernul pune FRÂNĂ proiectelor finanțate prin PNRR și programul „Anghel Saligny”. MIPE a pus în transparență o OUG care blochează toate investițiile

REACȚIILE economiștilor după anunțul privind creșterea PIB: Există o discrepanță mare

În termeni anuali, economia a crescut cu +0,3%, sub consensul Bloomberg de +0,6% an/an. Au existat revizuiri semnificative ale datelor seriilor istorice. Datele de astăzi pot fi, de asemenea, revizuite în viitor, scriu economiștii BCR într-o notă transmisă joi investitorilor. „Ne așteptăm ca consumul să decelereze în continuare în trimestrul al doilea, dar acest lucru ar putea însemna și un impact negativ mai mic din partea exporturilor nete. Investițiile ar trebui să înregistreze o contribuție pozitivă relativ puternică la creștere”, scrie în raportul BCR, potrivit Hotnews. Având în vedere cifrele din al doilea trimestru, aceștia au decis să mențină, cel puțin până la detalierea prognozei, estimarea dinamicii PIB la +1,3% pentru acest an. „Există o discrepanță mare între rata anuală de creștere ajustată sezonier și cifra neajustată. Până când nu vom obține valorile detaliate care să explice discrepanța dintre cele două este foarte dificil de realizat”, mai precizează economiștii BCR. Foto: envato AUTORUL RECOMANDĂ: Memorandumul prin care Executivul stabilește pașii și termenele pentru a obține banii din PNRR, pe masa lui Ilie Bolojan Finanțiștii avertizează: vine STAGFLAȚIA! Fenomenul care crește sărăcia, confirmat de cifrele INS

Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan de manipulare și arată că deficitul e mai mic

Fostul ministru Adrian Câciu prezintă imagini din raportul Ministerului Finanțelor cu privire la execuția bugetară, arătând manipularea actualului premier Ilie Bolojan. „Apropos de «greaua moștenire». Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II. Deficitul la luna iunie este cu 0,5 puncte procentuale mai MIC decât cel programat, respectiv 3,7% din PIB (3,68%, ca să fiu exact), față de 4,2% din PIB cât era programat la semestrul I. Guvernul Bolojan a știut acest lucru încă din prima săptămână de la instalare, dar a preferat, prin unele voci guvernamentale, dar si prin toată propaganda aferentă, să înfiereze greaua moștenire!”, notează Câciu. Fost ministru al Finanțelor, Câciu se întreabă de ce a recurs Ilie Bolojan la un asemenea gest și dă și câteva variante de răspuns: „Pentru că trebuia să vândă o poveste! Cea a austerității! Cea a salvatorului! Să fie păcatul lui! Nu așa se face treabă când ești om de stat!” Mai mult, fostul ministru explică, cu argumente, că deficitul în prima parte a anunlui a fost chiar mai mic decât cel programat. „În termeni nominali, deficitul la șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai mic decât cel programat, care era de 80,4 miliarde lei. Raportat la anul trecut, se poate spune că avem o cvasi-stagnare ca procent în PIB, cu o ușoară depreciere când ne referim la nominal. Dar, analiza se face față de program, pentru că fiecare lege a bugetului are un program și o strategie de implementare. De exemplu, legile bugetare ale anului 2025 prevăd o implementare mai agresiva în semestrul I (posibil și din cauza amânărilor la plată de la finalul anului trecut), cu un deficit programat de 4,2% din PIB versus un deficit de 2,8% în semestrul 2 (detalii în poza cu repartizarea pe trimestre, date disponibile pe site MFP)”, mai menționează Câciu. Unde sunt problemele, se întreabă Câciu și dă exemple: ”a. Pe venituri avem o NEREALIZARE de 26 miliarde față de program. Asta este o problemă MARE!!! Trebuia 17,6% din PIB dar s-au realizat doar 16,4% din PIB! Aici, sunt convins că ministrul Nazare va analiza atent, cât este nerealizare din încetinirea economiei, cât este din necolectare, cât este din veniturile nefiscale sau din fondurile europene. Ca simplă observație, văd o nerealizare pe granturile din PNRR. Din necolectare este cel puțin un minus de 7 miliarde lei b. Pe cheltuieli avem o NEREALIZARE de 36,6 miliarde lei!!! MARE, echivalent a 1,7% din PIB. Analiza preliminară ne arată că aceasta nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată(pe programele de investiții naționale) și neplata sumelor din împrumutul PNRR. Ei bine, aici trebuie făcută o analiza atentă, pentru că rectificarea bugetară ar trebui să vină și cu plata la zi a facturilor de investiții dar și cu decontarea tuturor sumelor care nu au fost încă facturate dar reprezintă lucrări efectuate și recepționate parțial. Trebuie avut în vedere că nerealizările la cheltuieli nu provin din cheltuieli rigide. Un semnal de alarmă este dat de cheltuielile cu dobânzile care au creștere ampla, dar aici, am să repet, cauza principala este data de dobânzile mari acordate la titlurile de stat pentru populație, fapt care pune o presiune pe toate dobânzile din piața titlurilor de stat, dincolo de riscurile conjuncturale. Un alt aspect este dat de diferențialul de dobândă YoY care este de 9% sau 0,4 pp(7,25% in prezent fata de 6,85% in urma cu un an). Aici este o problema. Stocul de datorie este mare, costul de finanțare mediu ajunge la 7,2%, iar în buget sunt prinse doar 41,9 mld lei (2,1% din PIB). Cu siguranța aici vor trebui puse sume suplimentare la rectificare (un estimat ar fi de 0,4% din PIB). Rectificarea va fi negativă! Nu e apocalipsă, derapajul a fost stopat în primele 6 luni(asta apropos de „greaua moștenire”). Din păcate, partea de venituri continuă să fie deficitară! Iar restanțele la plată fața de economia privată cresc și trebuie achitate”. „În schimb, veți vedea multe „alarme” legate de deficitul la șase luni. La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să mai învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară, cu strategia fiscal-bugetară și, eventual, să critice sau să arate unde sunt vulnerabilitățile, nerealizările, riscurile care pot apărea din cauza execuției slabe pe unele capitole sau ale execuției mult ridicate față de program și unde vor trebui făcute corecții! N-ai să vezi! Dorința de vedetism face praf orice urmă de profesionalism în materie!”, mai spune Câciu.