De ce miroase atât de bine după ploaie? Explicația științifică a unui fenomen fascinant
De ce miroase atât de bine după ploaie? Explicația științifică a unui fenomen fascinant. Mirosul care umple aerul în timpul primei ploi după o perioadă lungă de secetă se numește petrichor. Provine din uleiuri vegetale, bacterii din sol și o moleculă pe care nasul uman o poate detecta la concentrații aproape incredibil de mici, scrie Space Daily. Isabel Joy Bear și Richard Thomas, doi cercetători care lucrau la Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation din Melbourne, au dat numele acestui miros într-o lucrare publicată în 1964. Ei l-au numit petrichor, combinând rădăcinile grecești pentru „piatră” și „ichor”, fluidul despre care se spunea că circulă prin venele zeilor. După ce au distilat roci și argilă expuse timp îndelungat soarelui australian, au izolat un ulei gălbui pe care plantele îl eliberaseră treptat în sol timp de săptămâni, așteptând ca apa să-l readucă în atmosferă. Sursă foto: Shutterstock Molecula pe care o putem mirosi în concentrații extrem de mici Componenta bacteriană se numește geosmină. Ea este produsă în principal de bacteriile din genul Streptomyces, care o eliberează în timpul formării sporilor. Este aceeași substanță care conferă sfeclei gustul său pământos și care dă peștilor de apă dulce aroma caracteristică de nămol. În 2024, cercetători conduși de Dietmar Krautwurst de la Leibniz Institute au identificat receptorul olfactiv uman responsabil pentru detectarea geosminei: proteina OR11A1. Aceasta este neobișnuit de sensibilă. De ce suntem atât de buni la detectarea mirosului de pământ O explicație este că oamenii preistorici ar fi putut folosi geosmina ca indicator al prezenței apei. Mirosul solului umed este purtat de vânt, iar capacitatea de a-l detecta ar fi fost extrem de utilă pentru găsirea surselor de apă în zone aride. Același receptor care astăzi ne avertizează că sfecla s-a alterat i-ar fi putut ajuta pe strămoșii noștri să descopere albiile umede ale râurilor. Paradoxal, geosmina poate funcționa și ca semnal de avertizare. În concentrații mari în apa potabilă, ea poate indica activitate microbiană, motiv pentru care sistemele de tratare a apei elimină adesea compușii cu miros de pământ și mucegai înainte ca apa să ajungă la consumatori. Sursă foto: Shutterstock Uleiurile produse de plante Contribuția inițială a lui Bear și Thomas nu a fost descoperirea geosminei, ci înțelegerea componentei vegetale a petrichorului. În timpul perioadelor lungi de secetă, anumite arbuști, ierburi și copaci secretă acizi grași și terpene prin frunze și rădăcini. Aceste substanțe se acumulează în praf și în rocile poroase din jurul plantelor. Această chimie este strâns legată de mecanismele prin care plantele încearcă să conserve apa. Cercetări recente privind adaptarea la secetă au arătat că celulele care controlează porii frunzelor produc lipide și compuși de semnalizare specializați atunci când planta este supusă stresului hidric. Uleiurile se depun pe argilă și piatră asemenea unui strat subțire de lac. Când primele picături consistente de ploaie cad, ele desprind aceste substanțe și le transformă în aerosoli microscopici. Sursă foto: Shutterstock Mecanismul aerosolilor, filmat cu camere de mare viteză Timp de decenii, nimeni nu observase direct modul în care petrichorul se formează în aer. În 2015, cercetători de la Massachusetts Institute of Technology au utilizat camere de mare viteză pentru a studia impactul picăturilor de apă asupra mai multor suprafețe, inclusiv sol nisipos, nămol, sticlă și cărămidă poroasă. Imaginile au dezvăluit un fenomen neașteptat. Atunci când o picătură de ploaie lovește o suprafață poroasă, aceasta captează mici bule de aer. Bulele urcă prin picătură și izbucnesc la suprafață, proiectând în atmosferă un nor fin de aerosoli — uneori sute pentru fiecare picătură. Fiecare aerosol transportă cu el ceea ce se afla pe suprafață: uleiuri vegetale, geosmină, spori bacterieni și, uneori, microorganisme. Astfel părăsește petrichorul solul și ajunge la nasul nostru. Efectul este cel mai intens atunci când ploaia este ușoară sau moderată și cade pe un sol cald și uscat. O ploaie torențială pe un teren deja umed produce foarte puțin petrichor, deoarece există mai puține buzunare de aer care să genereze aerosoli. A treia componentă: ozonul Există un miros mai ascuțit și mai „electric” care precede adesea ploaia cu câteva minute, mai ales înaintea unei furtuni. Acesta este ozonul, format atunci când fulgerele despart moleculele obișnuite de oxigen, care apoi se recombină într-o structură alcătuită din trei atomi. Curenții descendenți ai furtunii pot transporta ozonul aproape de nivelul solului înainte de sosirea ploii. Astfel, parfumul complet al unei furtuni de vară este alcătuit din mai multe straturi: ozonul, ascuțit și metalic; geosmina, umedă și pământoasă; uleiurile vegetale, mai dulci și cu note vegetale. Sursă foto: Shutterstock De ce acest miros trezește amintiri Semnalele olfactive ajung în creier pe o cale neobișnuit de scurtă. Bulbul olfactiv comunică direct cu regiuni implicate în emoții și memorie, inclusiv sistemul limbic, amigdala și hipocampul. Din acest motiv, un simplu miros poate readuce în minte o amintire din copilărie cu o intensitate mai mare decât o fotografie. Mirosul nu transmite doar informații. El vine încărcat și cu emoție. Petrichorul activează un mecanism profund al creierului: livrează o moleculă pe care specia umană o percepe de când există, printr-un sistem senzorial construit pentru supraviețuire și conectat direct la zonele care dau sens experiențelor noastre. Povestea bacteriilor Mult timp, oamenii de știință nu au înțeles de ce bacteriile Streptomyces produc geosmină. Sinteza ei consumă energie și nu pare să aibă un rol metabolic evident. O explicație este că geosmina funcționează ca un semnal de recrutare. Micile artropode din sol, cunoscute sub numele de colembole, sunt atrase de miros, traversează coloniile bacteriene și transportă sporii pe corpul lor către alte zone. În acest sens, geosmina este echivalentul bacterian al parfumului unei flori: o reclamă chimică adresată unui partener mobil. Nasul uman nu a făcut decât să se conecteze la o conversație chimică deja existentă între bacterii și insecte. Un miros pe care îl simțeau și dinozaurii Acel miros nu este doar o senzație nostalgică. Este un amestec real și măsurabil de chimie bacteriană, vegetală și atmosferică, eliberat de bule microscopice care izbucnesc la suprafața solului și perceput de un nas modelat de milioane de ani de evoluție. Și poate
Singurul oraș din Spania considerat a fi cel mai fericit. Plouă doar 29 de zile pe an, aici
Te-ai întrebat vreodată care este singurul oraș din Spania considerat a fi „cel mai fericit”? Un raport arată că o anumită regiune este îndrăgită atât de localnici, cât și de turiști și, potrivit datelor, abia dacă plouă aici. Sunt precipitații 29 de zile pe an, iar clima este blândă. Almeria din Andaluzia, Spania, este considerat „cel mai fericit oraș” din Spania, potrivit raportului Spain Happy Index, realizat de compania de tehnologie Sonneil. Aici, localnicii și turiștii se bucură de o climă blândă. Potrivit datelor, plouă doar 29 de zile pe an, iar temperatura medie anuală este situată la 17 grade Celsius. Singurul oraș din Spania considerat a fi „cel mai fericit”. Plouă doar 29 de zile pe an, aici Almeria, orașul spaniol cu mix cultural Aici se găsesc și conexiuni excelente de transport, precum și pentru accesul facil la spitale și aeroporturi. Raportul arată că a primit scorul de 92,17 puncte. Coasta Almeriei este spectaculoasă și „fură” privirile tuturor. Turiștii ajunși aici pot vizita o multitudine de obiective socio-culturale și se pot bucura de arta culinară locală. Conform Express.co.uk, turiști se pot plimba pe La Rambla, un bulevard care conduce spre plaje și port. Este punctul central preferat de mulți turiști, mai ales dacă doresc să ajungă la anumite obiective culturale sau pur și simplu doresc să se bucure de o cafea servită la terasă. Turiștii sau localnicii pasionați de shopping pot accesa Paseo de Almería, o arteră comercială, cu numeroase magazine, de la buticuri independente până la branduri de lux. Andaluzia (Spania), o regiune apreciată de mulți turiști Turiștii pot lua și trenul pentru a vizita localitățile din apropiere ori se pot folosi de liniile de autobuz ale orașului pentru a se plimba dintr-un capăt spre altul. Vizitatorii pot face o oprire și la cartieru peșterilor, Carrio de la Chanca, care face parte din centrul istoric al Almeriei. Autorul recomandă: România, pe locul 2 în lume la comenzile de pizza. Cine a cumpărat 396 de pizza în 2025 Orașul din Europa, considerat destinația perfectă de Ziua Îndrăgostiților. Nu e Paris, dar este comparat adesea cu Veneția Germania a descoperit una dintre cele mai mari rezerve de litiu din lume. Cum ar putea rezolva problemele energetice ale Europei VIDEO. Cum arată cel mai extrem rollercoaster din lume. Parcul de distracții este în Arabia Saudită Satul din Europa construit pe 23 de cascade. Turiștii rămân fascinați de locația care se află aproape de România Sursă foto: Shutterstock; Envato
Cicloniada care a speriat România. Demisionează cineva pentru isteria națională din ultimele 24 de ore?
„Pregătiți-vă provizii de apă și alimente!”, dar „nu vă panicați!” Pentru 24 de ore, România a retrăit o zi din starea de urgență din pandemie. Autoritățile au revenit la pupitrul de panică și au început să arunce cu avertismente și cu interdicții: mașinile jandarmeriei care patrulau cu mesaje alarmiste prin oraș, decizia de a închide școlile și, mai ales, isteria televizată. Ce ciclon? Ne așteptam deja la un nou potop. Din fericire, nu a venit ciclonul, iar noi răsuflăm ușurați. Din nefericire, codul roșu a rămas în vigoare, însă nimeni nu mai este speriat de el. Tot ce a făcut această isterie a fost să mai slăbească din încrederea, și-așa puțină, în autorități. Să nu mai vorbim de mesajele RO-ALERT, care îi exasperează pe cetățeni. Iar în momentul când chiar va fi o urgență, nimeni nu o va lua în serios. Exact ca în poveste, doar că acum românii sunt Petrică, iar autoritățile sunt Lupul. Cine își asumă consecințele? Cine răspunde pentru credibilitatea pierdută? Raed Arafat, șeful DSU. – „Să fie populația pregătită cu apă, alimente, în cazul în care apare ceva și o să fie izolați o perioadă de timp. Adică ploi care pot să ducă la izolarea unei zone. Dacă vine apel pentru evacuare, populația trebuie să aibă deja pregătite actele de bază și lucruri minime necesare. Evacuarea s-ar putea să fie rapidă, sau dacă vine o recomandare să urce într-o zonă mai înaltă” Elena Mateescu, director ANM – „În intervalul codului roșu, de la ora 21.00 și până mâine la 15.00, putem să avem pe secvențe scurte de timp sau prin acumulare, cantități de până la 100l/m² sau chiar de 120-140l/m² 140l/m. În zona de sud nu am mai avut așa ceva, nu într-un timp așa de scurt, nu pentru o lună octombrie. De aceea, la un interval de 5 zile, este al doilea cod roșu emis vreodată de Administrația Națională de Meteorologie pentru cantități importante de precipitații.” Stelian Bujduveanu, primarul general al Capitalei – „Îi rog ca pe perioada codului roşu să evite deplasările din casă. Îi rog să evite partea aglomerată a oraşului, să evite zonele care ştiu că sunt inundabile. Viaţa lor şi viaţa noastră este cea mai importantă în aceste momente. Trebuie să ne asigurăm că trecem peste aceste momente fără victime” Andrei Nistor, prefectul Capitalei – „Părinții care doresc să-ți țină părinții acasă, să poată solicita motivarea absențelor” Paul Foleanu, primarul Mangaliei – „Greul acum vine! Se apropie de Mangalia zona roșie a ciclonului! Evitați deplasările, țineți copiii în case! Dumnezeu să ne protejeze orașul!” Lucian Judele, city managerul Capitalei – „Echipele DGASMB vor fi pe stradă pe toată perioada pentru a se asigura că nicio persoană fără adăpost nu va rămâne pe stradă” Alexandru Precup, general, șeful ISU București-Ilfov. – „Au fost luate măsuri pentru informarea populaţiei şi pentru pregătirea tehnicii de intervenţie. Un număr de 60 de autospeciale şi 50 de motopompe sunt pregătite pentru eventuale intervenţii.” Vergil Chițac, primarul Constanței – „Recomandăm cetățenilor să își facă provizii de apă și alimente pentru 48 de ore. Eu nu vreau să panichez pe nimeni pentru că eu nu sunt panicat, însă trebuie să tratăm cu responsabilitate situațiile acestea” + „Copiii să stea în casă, părinții dacă pot să stea în casă, seniorii să stea în casă. În felul acestea reducem și traficul și posibilitatea de a avea evenimente nedorite”
Dezastru în sud-estul Franței: Este cod portocaliu de furtuni și ploi torențiale, victime și pagube importante
În Saône-et-Loire, unde numeroase acoperișuri au fost avariate sau smulse, o persoană a murit după ce „a căzut de pe scara sa de 5 metri” în timp ce lucra pe acoperișul casei sale din Saint-Cyr, iar o altă persoană a fost grav rănită după ce a căzut de pe acoperișul casei sale din Devrouze, „în legătură cu furtuna”, au declarat pentru AFP pompierii, care au înregistrat 280 de intervenții în departament. 20.07.2025#France The orange alert level remains in thirteen departments. In the Saône-et-Loire department,one person died,many houses were left without electricity.Wind gusts reached 105 km/h.Gusts of wind damaged or blew off roofs in several cities,felled trees.@MeteoExpress pic.twitter.com/KJvaaGmAGm — Climate Review (@ClimateRe50366) July 20, 2025 În Savoie, două persoane au fost grav rănite și trei mai ușor de un copac care a căzut peste mașina lor pe un drum departamental din comuna Flumet duminică seara, au declarat pompierii pentru AFP. Victimele, care au trebuit să fie scoase din vehicul, au fost transportate la spitalul din Albertville, au adăugat ei. Météo-France a ridicat duminică seara alerta portocalie pentru departamentele din nord-est și centru-est, afectate în cursul după-amiezii de vânturi cu viteze între 70 și 90 km/h, chiar mai mari pe alocuri, de grindină și de „activitate electrică intensă”. În Jura, unde rafale de vânt au atins local viteze de până la 105 km/h, pompierii au avut de intervenții din cauza furtunii, iar 4.800 de persoane au rămas fără electricitate, a indicat prefectura pe X în cursul serii, potrivit Le Parisien. Intervențiile salvatorilor continuă Intervențiile pompierilor, jandarmeriei, administratorilor drumurilor și consiliului departamental „continuă pentru a restabili circulația pe drumuri” unde au căzut copaci, a precizat aceasta duminică, la ora 22:00. Pe rețelele de socializare, imaginile arată vânturi puternice, grindină și copaci căzuți pe drumuri în departamentele afectate. În Allier, rafale violente au „vârtejit” și au avariat sau smuls acoperișurile în mai multe comune, au declarat pompierii pentru AFP. Alpes-de-Haute-Provence, Hautes-Alpes, Drôme, Isère, Bouches-du-Rhône, Gard și Vaucluse rămân în alertă portocalie de furtuni până luni la ora 6:00. Departamentele alpine și din sud sunt, de asemenea, în alertă portocalie de ploi și inundații până la ora 6:00, când precipitațiile cumulate pot ajunge la 100 mm, avertizează Météo-France. „Aceste precipitații cumulate pot genera probleme de alunecări de teren și/sau scurgeri”, avertizează serviciul meteorologic, potrivit ultimului buletin Météo France publicat la ora 20:00.
Mircea Fechet despre potopul din București: „Nu vom fi nevoiți să așteptăm 100 de ani pentru ca un astfel de eveniment să se întâmple din nou”
Mircea Fechet a explicat la Digi24 că potopul recent din București este repetabil. Nu va trebui să așteptăm altă sută de ani pentru un nou eveniment natural extrem. Mai rău, conform informațiilor primite de la meteorologi, și alte fenomene fără precedent amenință, nu numai Capitala, vijelii devastatoare, caniculă, tornade. Nu vom fi nevoiți să așteptăm 100 de ani pentru ca un astfel de eveniment să se întâmple din nou” intensitatea fenomenelor meteo extreme și nu, nu mă refer doar la precipitații însemnate în intervale scurte de timp, dar ne putem referi la grindină, la caniculă, la absolut orice fel de vijelii, la vijelii, la orice fel de fenomen meteo extrem afirmă ministrul Mediului. În ultima sută de ani au fost și alte situații mai complicate, exemplifică Fechet. Putem constata că în Capitală, spre exemplu, a plouat în 30 de minute sau într-o oră, în funcție de de locul în care am măsurat, la Filaret sau la Băneasa, cât aproape într-o lună obișnuită de iunie. Dacă media lunii e pe la 80l/m² am avut 55l într-o oră la Băneasa. E adevărat că, dacă ne întoarcem puțin la comunicatul celor de la Apa Nova, au mai fost în ultima 100 de ani niște situații mult mai complicate. Dacă citez din memorie, în 1910, spre exemplu, am avut 130 și ceva de litri în mai puțin de o oră, în București, la stația de la Băneasa, pentru că acolo monitorizăm de peste 100 de ani. Nu va trebui să așteptăm încă un veac dezastrul, afirmă Fechet. Însă, fără îndoială, dincolo de aceste statistici, probabilitatea de de 1% la fel cum folosim și în dimensionarea liniilor de apărare sau a acumulărilor, la fel cum probabilitatea de 5% sau de 10% înseamnă, practic, dacă o dată la 100 de ani se întâmplă acel eveniment sau nu, dacă am înțeles eu bine comunicatul celor de la Apanova, ei spun că ceea ce s-a întâmplat ieri în București ar trebui, statistic, să se întâmple o dată la 100, de peste încă 100 de an. Trebuie să ne așteptăm și la grindină, la caniculă, la absolut orice fel de vijelii, la orice fel de fenomen meteo extrem Da, eu aș putea să pariez, nu că mă aș pricepe la așa ceva, dar sunt convins că nu vom fi nevoiți să așteptăm 100 de ani pentru ca un astfel de eveniment să se întâmple din nou, pentru că frecvența și mai ales intensitatea fenomenelor meteo extreme și nu, nu mă refer doar la precipitații însemnate în intervale scurte de timp, dar ne putem referi la grindină, la caniculă, la absolut orice fel de vijelii, la vijelii, la orice fel de fenomen meteo extrem. Frecvența și intensitatea a crescut mult în ultimii ani. Eu îmi amintesc cel puțin 10-15 conversații cu directorul general al ANM-ului, doamna Elena Mateescu, în care am fost din nou și din nou anunțat că avem un nou record fie cea mai lungă perioadă de caniculă, fie cea mai ploioasă lună, fie cea mai caldă dimineață, încheie ministrul Mediului. Citiți și: O dată la 100 de ani. Codul portocaliu a făcut ravagii în București – IMAGINI INCREDIBILE Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele