Etichetă: pnl

Grindeanu, atac dur la adresa coaliției: Am intrat alături de niște oameni care ne urăsc

Grindeanu a declarat, la Realitatea Plus, că regretă intrarea social-democraților în coaliția cu PNL. Liderul PSD spune că partidul său a acționat „de bună credință”. „Cum să fiu de acord cu SAFE când eu și PSD am fost principalii contestatari. (…) Am regretul că am intrat și le-am propus colegilor mei anul trecut să intreb în această coaliție, fiind de bună credință. Am greșit că am acceptat acest lucru, cum de fapt PSD-ul, cel puțin vis-a-vis de PNL, a greșit în istorie de multe ori dându-le credit. Vreau să vă spun doar câteva chestiuni la care am fost martor. Am fost martor când în 2024 niște domni care sunt foarte nervoși acum atârnau pe lângă mese să îi punem pe liste comune la europarlamentare. (…) Între timp nu s-au ținut de cuvânt cei de la PNL și Iohannis”, a declarat liderul PSD. „Cu voturile PSD” Grindeanu a amintit și de sprijinul acordat de social-democrați liberalilor în trecut. Acesta a amintit de instalarea Guvernului Orban în perioada pandemiei. „Vă aduceți aminte Guvernul Orban în pandemie cum a fost instalat? Cu voturile PSD. (…) Mi se pare că se depășește o limită de către unii de la PNL. Evident că suntem pe culoare diferite. Domnul Bolojan duce PNL-ul spre o zonă progresistă, spre o zonă de tip USR. Dar de fiecare dată, în momente dificile, s-a găsit dialog, chiar dacă am fost adversari politici, în marea majoritate (…). Faptul că acum există la PNL, la o parte din PNL, ca să fiu corect, o singură politică publică, și nu vedeți altceva decât înjurături la adresa PSD-ului, eu cred că greșesc”, a spus Grindeanu. Liderul PSD a susținut, de asemenea, că regretă decizia de a intra în coaliția de guvernare. Grindeanu a mai spus că „undeva prin octombrie am făcut o greșeală majoră, că am intrat alături de niște oameni care ne urăsc. Și care nu vor binele”.

Ciprian Ciucu, despre varianta alegerilor anticipate: Nu a fost discutată în partid. Nu trebuie să ne fie frică

„Cealaltă soluție nu a fost discutată și nu a fost votată și nu a fost asumată de Partidul Național Liberal, dar este vehiculată foarte mult în spațiul public, anume alegerile anticipate”, a declarat Ciucu, sâmbătă, la Digi24.  Acesta a apreciat că un nou vot ar putea conduce la constituirea unei majorități parlamentare capabile să susțină un Executiv.  „Ar da un imbold totuși să avem un guvern funcțional. Ar da un imbold”, spune Ciucu, precizând că nu are o analiză privind un eventual rezultat al scrutinului.  „Nu știu cine va câștiga alegerile. Guvernul va fi susținut de o majoritate care să se controleze în urma alegerilor. E doar democratic să fie așa”, spune edilul.  În același context, Ciprian Ciucu a făcut referire la posibilitatea unei colaborări între PSD și AUR, invocând moțiunea de cenzură comună.  „Dacă PSD, care a dărâmat guvernul împreună cu AUR, și-ar asumă o astfel de soluție, este doar decizia dânșilor. Pentru că este și logic și normal. În momentul în care o majoritate se formează pentru a dărâma un guvern, acea majoritate este responsabilă să dea un guvern”, conchide liderul liberal. 

Veștea anunță că susține Platforma Liberal-Conservatoare din PNL: Nu e îndreptată împotriva cuiva

Adrian Veștea susține că este membru al PNL de 30 de ani și că, în tot acest timp, nu i-a fost teamă să își susțină, argumentat, punctele de vedere, „chiar dacă aceasta nu era pe placul unor lideri locali sau de la centru sau nu coincidea cu poziția acestora”. El adaugă că printre valorile PNL se numără, de peste 150 de ani, libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor, toleranța, libertatea de întrunire și de asociere. „Niciun liberal nu ar trebui să se teamă să își exprime un punct de vedere și să îl argumenteze. Nu împotriva cuiva, ci în interesul PNL și al României”, a scris Veștea pe Facebook. Adrian Veștea mai spune că este momentul ca PNL să se întoarcă la valorile și principiile care i-au definit identitatea și să redevină un spațiu al dialogului, „în care fiecare membru este ascultat și respectat”. „Din aceste motive susțin Platforma Liberal-Conservatoare din interiorul Partidului Național Liberal. Este un demers care își propune să reafirme identitatea doctrinară a partidului, să promoveze valorile liberal-conservatoare care au definit dintotdeauna PNL și să ofere un cadru pentru o dezbatere deschisă, onestă și responsabilă despre viitorul nostru”, mai spune Adrian Veștea. El susține că platforma nu este îndreptată împotriva partidului și nici împotriva cuiva, ci își propune să „întărească PNL prin dialog”. „Sunt convins că toți ne dorim același lucru: un Partid Național Liberal puternic și o Românie mai bine guvernată. Putem avea opinii diferite asupra drumului pe care trebuie să mergem, însă numai prin dialog sincer, fără etichete și fără teama de a spune ceea ce gândim, putem găsi cele mai bune soluții”, a adăugat Veștea. Platforma Liberal-Conservatoare, lansată de Alin Tișe Alin Tișe a anunțat în 16 iulie că activează în interiorul PNL Platforma Liberal-Conservatoare. „Nu în afara lui, pentru că nu eu sunt trădător. Nu eu m-am dezis de principiile și valorile liberalismului conservator. Nu împotriva partidului, ci pentru regăsirea lui pe calea dreaptă. Nu pentru a dezbina, ci pentru a reda PNL identitatea pe care prea mulți au abandonat-o din interese personale. Nu pentru că dețin adevărul absolut, ci pentru că după cinci mandate (20 de ani) de ales uninominal al PNL, cu rezultate si proiecte unice în țară – județ pe primul loc în România – sunt îndreptățit să gândesc și să mă manifest liber într-un partid liberal”, a transmis atunci Alin Tișe. Conflict în PNL Conflictul intern din PNL a explodat după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, fără o consultare prealabilă cu conducerea PNL. Ilie Bolojan a calificat atunci decizia drept o acțiune ostilă la adresa partidului. Deși conducerea PNL a refuzat să susțină formula Veștea, o parte dintre liberalii din tabăra contestatară s-au poziționat în favoarea premierului desemnat. Guvernul Veștea a fost însă respins în Parlament, nereușind să strângă majoritatea necesară pentru învestire.

Ciucu: În PNL a fost o psihoză în care toată lumea vorbea despre pădure, sistem

Ciprian Ciucu a fost întrebat, la Digi24, dacă a descoperit „sistemul” odată cu dosarul penal în care este cercetat. Primarul general a răspuns negativ, spunând că știa de existența acestuia dinainte. Edilul a povestit că, în ultimul deceniu, în PNL a existat o adevărată psihoză legată de acest subiect. El a spus că a cunoscut politicieni cu un stil de viață foarte diferit. Unii dintre ei cheltuiau în vacanțe sume comparabile cu venitul unui primar general pe un an întreg, a spus Ciucu. Ce înseamnă, potrivit lui Ciucu, „sistemul”? Primarul a explicat că nu se referă la toate instituțiile de forță sau la întregul sistem de justiție. El a spus că este vorba despre anumiți oameni, care își perpetuează pozițiile prin colaborare cu politicieni. Potrivit lui Ciucu, acești oameni le garantează politicienilor sprijin cât timp dețin puterea. În schimb, atunci când au nevoie să rezolve o problemă, știu pe cine să sune. Edilul a spus că nu vrea să acuze întregul sistem de justiție sau toate instituțiile de forță. El a adăugat că anumiți oameni își păstrează relații privilegiate pe termen lung și se protejează reciproc. Jurnalistul a întrebat dacă structura descrisă de Ciucu seamănă cu o mafie conectată la stat. El a mai întrebat dacă există o organizare piramidală, cu un lider unic. Ciucu a răspuns că este vorba, mai degrabă, despre o poliarhie decât despre o autocrație. Întrebat dacă există „mai mulți nași”, Ciucu a spus că sunt mai mulți oameni foarte influenți implicați. Jurnalistul i-a cerut să numească pe cineva public. Edilul a refuzat, invocând motive pe care le-a numit evidente. El a adăugat că, în interiorul acestei rețele, există și conflicte. Unii oameni își pierd protecția în timp, iar alții continuă să rămână influenți.

Alina Gorghiu vrea ca tinerii de 16 ani să aibă drept de vot

Deputatul PNL Alina Gorghiu a relansat, printr-un mesaj pe Facebook, în spațiul public o dezbatere amplă despre modificarea sistemului electoral din România. Ea susține ferm că ar trebui să le dăm dreptul la vot tinerilor care au împlinit 16 ani, inițiativă pe care o promovează de mai bine de un deceniu. Alina Gorghiu atrage atenția că România ar trebui să analizeze cu maximă seriozitate o astfel de reformă legislativă, în condițiile în care proiectele anterioare s-au blocat în sertarele Parlamentului. Există deja țări care le-au dat tinerilor de 16 ani dreptul la vot Ca să își susțină proiectul, Alina Gorghiu vine cu exemple concrete din țări care le dau deja tinerilor de 16 ani dreptul să voteze. Austria este pionierul european în acest domeniu, aplicând măsura încă din anul 2007. De asemenea, în țări precum Belgia, Germania și Malta, tinerii de 16 ani își pot exprima opțiunile politice la alegerile pentru Parlamentul European. Mai mult, Marea Britanie a extins recent acest drept pentru toate tipurile de scrutin, iar țări de pe alte continente, cum ar fi Brazilia, Ecuador și Argentina, folosesc deja acest sistem, susține deputata Alina Gorghiu. Ea a adus în discuție și poziția recentă de la Budapesta, făcând referire la declarațiile premierului ungar Peter Magyar, care s-a plasat ca un susținător al acestei măsuri, considerând că tinerii de sub 18 ani dețin un nivel de informare suficient de mare pentru a decide viitorul unei țări. Alina Gorghiu consideră că actualul cadru legislativ din România conține o contradicție majoră între obligațiile și drepturile oferite adolescenților. Potrivit acesteia, statul le recunoaște tinerilor capacitatea de a munci și de a contribui la buget prin taxe, dar le refuză dreptul la reprezentare politică. „De ce la noi orice subiect care ar însemna o reformă reală moare într-o comisie, fără să ajungă niciodată la o dezbatere publică serioasă? La 16 ani ai voie să muncești, să plătești taxe, să călătorești cu avionul — dar nu ai voie să spui ce crezi despre cine ne conduce. Mie mi se pare o incoerență pe care merită s-o privim în față”, afirmă deputata PNL. În finalul mesajului său de pe Facebook, Alina Gorghiu lansează o provocare directă către societatea civilă și clasa politică și cere un dialog bazat exclusiv pe argumente solide, nu pe respingeri automate. „Nu zic că am dreptate. Zic că avem obligația, responsabilitatea, ca societate, să discutăm despre asta cu argumente, nu s-o îngropăm din reflex. Voi ce credeți? Vot la 16 ani — da sau nu, și de ce?” O luptă parlamentară de peste un deceniu: Cum au fost blocate proiectele pentru tineri Un barbat voteaza la alegerile parlamentare, in Bucuresti, duminica, 1 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Alina Gorghiu a explicat că acest demers nu este unul nou, prima tentativă de modificare a legislației a apărut încă în anul 2013. Ulterior, propunerea a fost aproape de a deveni realitate în timpul discuțiilor oficiale privind revizuirea Legii Fundamentale. „Vorbesc despre asta de peste zece ani. Și da, îmi asum: pare o luptă cu morile de vânt. Am ridicat prima dată subiectul ăsta ca deputat, în 2013 — votul de la 16 ani. Apoi, când s-a discutat în comisia de revizuire a Constituției, am propus un amendament în acest sens. A picat la un vot diferență. Dar nici nu s-a mai materializat revizuirea. Am revenit cu un proiect legislativ în 2022, pentru votul la europarlamentare de la 16 ani. A trecut de Senat. Și de-atunci stă”, a declarat Alina Gorghiu, criticând blocajele birocratice din comisii.

Ciprian Ciucu, despre rezolvarea crizei politice: Este important ca primul Guvern să fie dat de PNL. Încrederea în PSD este sub nivelul mării

Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a declarat că soluția propusă de liberali pentru depășirea actualei crize politice rămâne constituirea unui guvern minoritar condus de PNL, avându-l pe eurodeputatul Siegfried Mureșan în funcția de prim-ministru.  „Domnul Siegfried Mureșan rămâne pe masă din punctul meu de vedere. Este o soluție.  Se poate agrea un protocol prin care noi să ne asumăm anumite lucruri. Este important, pentru că noi ne-am pierdut, așa cum am spus, încrederea totală în Partidul Social-Democrat, că primul guvern, dacă ar fi vorba de o astfel de rotativă, să fie dat de către Partidul Național Liberal”, a declarat Ciprian Ciucu, la Digi24.  Ciprian Ciucu a amintit că situația actuală a fost generată de acțiunile PSD, criticând așteptările ca PNL și USR să deblocheze criza politică.  „România avea un guvern funcțional. Anumite interese ale PSD afectate și au hotărât să dea foc guvernului și implicit țării. Și au picat guvernul. De multe ori sunt întrebați de soluții, cei care nu au creat aceste probleme. În special Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România”, spune Ciucu. În ceea ce privește negocierile politice desfășurate la Palatul Cotroceni, prim-vicepreședintele PNL a criticat poziția președintelui PSD, Sorin Grindeanu.  „Vedem că după ultimele negocieri de la Cotroceni, în loc să fie mai conciliant, mai stăpânit, domnul președinte al PSD, domnul Grindeanu, din contră, a ieșit la atac. Adică cum își imaginează că cu acest tip de discurs poate să strângă o majoritate?”, a susținut primarul general. 

Ciprian Ciucu răspunde acuzațiilor aduse de Tomac: Era clar că ministerele erau puse pentru PSD

Ciprian Ciucu a reacționat la declarațiile lui Eugen Tomac, care l-a acuzat că ar fi împiedicat negocierile pentru constituirea unui guvern tehnocrat, reluând acuzațiile potrivit cărora acestea avusese o negociere prealabilă cu Partidul Social Democrat.  „Domnul Tomac ne-a spus în față că PNL este primul partid cu care se vede. După care a început să ne spună niște nume. Și fix pe ministerele care interesau cei de la PSD. Nu apucasem  să discutăm cine  ce dorește. Dar era clar, era cusut cu o ață albă”, a replicat Ciucu, într-o intervenție la România TV.  Primarul General a continuat, atacându-l pe Tomac pentru lipsa de onestitate din timpul negocierilor de la începutul lunii iunie.  „Asta i-am și spus la întâlnire. Că mi se pare că au pus ministerele PSD deoparte. Era clar pentru noi că ei deja aveau lucrurile puse deoparte pentru PSD că s-au văzut în prealabil și m-a deranjat când a spus că e prima oară că se vede cu Partidul Național Liberal și de ce gest face. Că nu era adevărat”, continuă Ciucu.  „Eu am înțeles și faptul că avea niște constrângeri domnul Tomac din partea PSD. Am înțeles acest lucru. Era mult mai normal să vină și să ne spună oameni buni, hai să facem acest guvern. Am niște constrângeri la PSD. Poate treceam mai departe”, a mai spus edilul.  Acesta a reacționat după ce fostul premier Eugen Tomac l-a acuzat pe Ciucu de blocare negocierilor. „Imediat însă, după mai multe discuții pe care le-am avut cu PNL-ul, A existat o reacție destul de incorectă a primarului general cu privire la discuția destul de cinstită pe care am avut-o. atunci mi-am dat seama că există un curent care va încerca să blocheze această construcție pe care de principiu exista un acord de a o pune în aplicare”, a declarat Tomac vineri la emisiunea OFF The Record, găzduită de MEDIAFAX. 

Crin Antonescu atacă toată clasa politică din România Toți au greșit de când a început criza politică

Fostul lider PNL Crin Antonescu a analizat blocajul politic din țară. Acesta consideră că toate marile partide au făcut greșeli majore încă de la începutul crizei, iar actuala scenă politică are nevoie urgentă de figuri noi pentru a ieși din impas. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu.  Loading … „Nicușor Dan ne-a spus că vom trece peste criză și iată că nu trecem” Invitat la „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu, Crin Antonescu susține că greșeala lui Nicușor Dan în actuala criză politică a fost punerea unor condiții preliminare pentru funcția de premier. „Cred că președintele a greșit atunci când a pus aceste condiții preliminare. Ne-a spus să stăm calmi, ne-a spus că vom trece și prin asta și iată că nu trecem.”, menționează politicianul. Nicușor Dan a pus partidelor condiția ca majoritatea parlamentară din spatele oricărui candidat la funcția de premier să fie pro-occidentală. Care sunt greșelile PSD-ului? Fostul lider PNL menționează că PSD a greșit încă de la începutul acestei crize, atunci când a acceptat ca USR să facă parte din guvernare. Acesta susține că nici din punct de vedere aritmetic, nici din punct de vedere politic, social-democrații nu aveau nevoie de USR. Antonescu îl critică și pe Grindeanu pentru faptul că a acceptat ca Bolojan să aibă funcția de premier al României. „Cred că PSD-ul a greșit la începutul începutului, atunci când a acceptat să intre și USR-ul la guvernare. Nu era nevoie din punct de vedere aritmetic, nu era nevoie din punct de vedere politic. Și mai cred că a greșit atunci când a acceptat, că înțeleg că a acceptat destul de ușor, ca premier să fie domnul Bolojan și nu cineva din PSD, care era cel mai mare partid din coaliție, cu sau fără USR.”, explică fostul lider PNL. Coaliția PNL-PSD-UDMR și minorități ar fi avut un număr total de 244 de parlamentari, adică 52,6%. Cu participarea USR-ului în Coaliție, numărul de parlamentari a ajuns la 303, adică 65,3%. În oricare dintre cele două ipostaze, Coaliția ar fi avut o majoritate stabilă în Parlamentul României. A greșit PNL-ul lui Ilie Bolojan? Istoricul îi critică pe liberali pentru dezicerea de propria identitate. Acesta susține că PNL a greșit atât față de istoria sa, cât și față de viitorul partidului. „Cred că PNL-ul greșește mult, nu doar față de propria sa identitate, deci de propria sa istorie, ci de propriul viitor. Eu cred că greșește mult față de cetățenii României care și-au pus speranța într-un partid ca PNL-ul, atât cât și-au pus-o, 14-15%, creditându-l cu responsabilitate.”, susține liberalul. În același timp, Antonescu afirmă că liberalii nu au greșit din punct de vedere electoral. Ba mai mult, PNL-ul ar fi câștigat ceva din toată această criză politică. Fostul lider PNL susține că liberalii vor aduce o parte din electoratul USR în propriul electorat. Acesta a explicat că nu poate fi vorba de o mutare a electoratului dinspre AUR sau PSD spre PNL. În acest sens, menționează istoricul, bazinele electorale vor rămâne la fel. „PNL-ul, din punct de vedere electoral, pare că n-a greșit ceva. Ceva a câștigat. Chit că eu cred că în cele din urmă că PNL-ul va lua voturi de la USR. E principiul vaselor comunicante care va funcționa pe bazinele electorale. Adică toate isprăvile domnului Bolojan n-o să-i aducă vreodată voturi de la alegători PSD-iști, actuali sau foști, sau de la alegători AUR. O să-i aducă niște voturi de la foști alegători USR și, până la urmă, bazinele vor rămâne aceleași. PNL-ul nu știu dacă a greșit, PNL-ul poate a câștigat mizând totul pe un om.”, afirmă istoricul. Ce sacrificii au făcut liberalii pentru a-l susține pe Bolojan? Fostul lider PNL vorbește și despre narativele pe care le-au abordat liberalii în susținerea premierului demis. Acesta susține că membrii PNL au fost nevoiți să afirme lucruri împotriva evidențelor și să fie susținători ai unei guvernări „catastrofale”. „Trebuie să lași la o parte credibilități, trebuie să vorbești multe prostii, trebuie să susții lucruri împotriva evidenței. Trebuie să spui că a fost foarte bună o guvernare care a fost, de fapt, aproape catastrofală sub multe aspecte și curat catastrofală sub altele, adică guvernarea Bolojan. Dar, în fine, asta susțin oamenii. Fac politică.”, precizează Antonescu. „Cred că trebuie să apară elemente noi” Crin Antonescu descrie criza politică actuală ca pe un „blocaj vechi”. Acesta susține că „apele politicii sunt deja stătute”, iar din acest motiv este nevoie de figuri noi care să conducă țara. „Eu cred că toate aceste greșeli, repet, sunt pe spinarea noastră. În principal cred că trebuie să apară elemente noi. Apele astea politice deja sunt stătute. Blocajul e vechi.”, spune liberalul. De 72 de zile, România se află într-o criză politică, cu un guvern interimar la conducerea țării. Guvernul Bolojan a stabilit un nou record în interimat, deținut până acum de Guvernul Boc.

Un consilier local PNL din Bihor și-a ridicat pensiune pe un teren atribuit gratuit tinerilor. Schema afacerii de turism clandestin, dezvăluită de Bihoreanul

În timp ce sute de tineri din Bihor depun anual cereri la primării pentru un petic de pământ pe care să-şi ridice o locuinţă, un consilier local din Sânmartin şi soţia sa au transformat o oportunitate socială într-o afacere de succes, arată jurnaliștii de la Bihoreanul. Sub paravanul a două case „alipite”, cei doi au ridicat o mică pensiune cu cinci camere, pe care o închiriază de mai bine de trei ani, dar pe care au înregistrat-o la Primărie abia în această primăvară, și atunci doar ca imobil de locuit. Liberalul Nicolae Morna admite că a greșit, dar nu din vina lui, desigur, ci a funcționarilor Primăriei conduse de edilul PSD Cristian Laza, care l-ar fi blocat ani la rând din rațiuni politice: „Au fost ambițiile astea politice, orgoliile astea nebunești”, spune consilierul, care nu este nici pe departe singurul localnic din comună prins că face turism clandestin. Terenuri pentru tineri Foto Bihoreanul Legea 15/2003 a fost concepută, în esență, ca un instrument menit să-i sprijine pe tinerii care nu dețin o locuință ori un teren pe care să-și poată construi una. Actul normativ permite primăriilor să le ofere parcele în folosință gratuită din proprietatea privată a localității, dar strict pentru construirea unei locuințe personale. Beneficiarii au la dispoziție un an pentru a începe lucrările și sunt obligaţi să respecte întocmai autorizația de construire și normele de urbanism. În caz contrar, Consiliul Local trebuie să-i retragă dreptul de folosință. Abia după finalizarea locuinței, administrația poate hotărî vânzarea directă a terenului către proprietarul construcției, la un preț stabilit printr-o evaluare și aprobat de aleșii locali. Numai că înainte de a-și pune pirostriile, Nicolae Morna și Diana, au depus cereri separate și au primit fiecare câte o parcelă în folosință gratuită, pentru construirea unei locuințe. Profitând de faptul că loturile erau învecinate, cei doi au ridicat două construcții alipite, care formează, de fapt, o singură vilă cu cinci camere, gândită din start nu pentru traiul de zi cu zi, ci ca o minipensiune, căreia i-au dat şi nume: Vila Dyana! Liberalism în acțiune: Vila Dyana primește clienți de mai bine de trei ani Foto Bihoreanul Bihoreanul a descoperit că Vila Dyana primește clienți de mai bine de trei ani, adică din perioada în care Nicolae Morna, proprietar al unei spălătorii auto şi patron al unei firme de construcții, era la primul său mandat de consilier local. Pe Facebook, promovarea Vilei Dyana din Cordău a început în 2023, iar din 2024 au apărut și recenziile pe Google Maps, unde locația este prezentată ca o destinație ideală de vacanță, cu cinci camere și facilități hoteliere complete. În tot acest timp, în evidențele Primăriei Sânmartin imobilul figura drept construcție nefinalizată, astfel că proprietarii nu plăteau impozite şi taxe. Abia în 19 martie 2026, comisia de recepție a Primăriei Sânmartin a semnat actele de finalizare a lucrărilor, înregistrând clădirea ca… locuință. Care este diferența? Recepția ca locuință atestă existența legală a construcției, dar nu autorizează folosirea ei pentru cazare turistică. Pentru aceasta, proprietarul trebuie să declare activitatea economică, să obțină certificatul de clasificare și să respecte cerințele privind dotările, funcționarea și siguranța clienților. Evident, și pe cele privind declararea veniturilor. Ceea ce n-a făcut, după cum recunoaşte chiar Morna… PSD este de vină…  Contactat de Bihoreanul, Nicolae Morna pretinde că vina aparține în principal funcționarilor Primăriei conduse de adversarul său politic, social-democratul Cristian Laza, care l-ar fi purtat pe drumuri, din cauza unor „ambiții politice” și „orgolii nebunești”. De fapt, după cum a recunoscut fără voia sa, blocajul administrativ a pornit de la faptul că imobilul nu fusese construit întocmai după proiectul autorizat, având lucarnă pe partea opusă celei prevăzute în documentație şi băi amenajate în fiecare cameră, care nu figurau în proiectul inițial. Consilierul pretinde că modificările nu erau „nu știu ce mare problemă”, însă nerespectarea legii l-a forțat să reia de la zero proiectarea, expertizele și avizele – proceduri care, pretinde el, au durat aproape patru ani și l-ar fi costat în jur de 6.000 de euro. Numai „puțin” Confruntat cu faptul că vila a primit turiști înainte ca imobilul să fie recepționat și înainte de obținerea documentelor obligatorii pentru activitatea de cazare, adică fentând Fiscul fără remușcări, în timp ce șeful său de partid, Ilie Bolojan, se străduiește din răsputeri să aducă bani la buget și propovăduiește legalitatea, Morna susține că ar fi făcut turism doar sporadic. „Atunci, în 2022, am început să închiriem puțin. (…) Nu am mai folosit-o, foarte, foarte rar. Anul acesta nu știu dacă am închiriat de două ori toată vila”, zice Morna, precizând că acum este în curs de a intra în legalitate, căci a obţinut autorizarea activității turistice, iar documentația pentru clasificarea turistică „este deja depusă” „Sport” de Sânmartin Culmea e că, după cum a aflat Bihoreanul, în Sânmartin, închirierea la negru a camerelor pentru turiştii care vin în Băile Felix şi Băile 1 Mai a devenit aproape „sport național”. În mai puțin de un an, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Oradea, care urmăresc inclusiv ofertele publicate online, au împărţit circa 20 de amenzi pentru activităţi nefiscalizate. Speriați de controale, cei prinși încearcă acum să intre în legalitate, fie prin declararea veniturilor, fie prin obținerea clasificărilor turistice – exact ceea ce face, pe ultima sută de metri, familia Morna. „Asta e, îmi asum”, zice el, convins că a intrat în vizorul presei doar din cauza statutului său politic. Uită, însă, că tocmai acest aspect ar trebui să facă diferenţa: el nu este un simplu localnic, ci unul dintre cei care votează regulile comunei și ar trebui să dea exemplu în respectarea lor. Iar dacă aleșii fentează legea la drumul mare, cum le mai pot cere cetățenilor simpli să fie corecți? „În ultima perioadă, verificând activitatea desfășurată în cadrul unor pensiuni turistice autorizate sau mai puțin autorizate, am constatat deficiențe la nedeclararea și neînregistrarea veniturilor, fapt pentru care au fost sancționați contravențional 20 de contribuabili, stabilindu-se și obligații fiscale aferente. Inspectorii antifraudă vor continua monitorizarea acestui sector, ținând cont și de perioadele de vacanță, așadar atragem atenția cu privire

Rareș Bogdan vrea evacuarea lui Bolojan de la Palatul Victoria: refuză să plece, deși PNL-ul vrea în opoziție

Rareș Bogdan îl critică pe Ilie Bolojan că nu pleacă de la Palatul Victoria. Politicianul susține și că premierul demis nu vrea să accepte gruparea conservatoare din PNL. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu.  Loading … Guvernul Bolojan, demis cu vot istoric Invitat la Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu, Rareș Bogdan îl critică pe Ilie Bolojan că a rămas în funcția de premier, deși a fost demis prin moțiune de cenzură. Politicianul anunță că există o rezoluție a liberalilor prin care preferă să treacă în Opoziție. Acesta susține că actualul guvern demis este unul „amputat” care nu are capacitatea de a lucra. „Pentru că acum avem o situație în care avem un blocaj economic sever. Avem o situație în care un om, deși a fost demis de către Parlamentul României cu un scor cu 46 de voturi mai mult decât necesar, adică un scor istoric, alături de domnul Cîțu, în sens negativ… Acesta a luat cheia și și-a agățat-o la gât și refuză să părăsească Palatul Victoria. Deși avem rezoluție prin care spunem că Partidul Național Liberal trebuie să intre în opoziție. Noi ne-am hotărât, prin rezoluție votată, că e mai bine să fim în opoziție. Păi, nu putem fi în opoziție dacă suntem la putere. Sunt lucruri extrem de simple, sau mergem în opoziție, sau stăm la putere și venim cu un guvern valid. Așa cum suntem acum, e un guvern amputat, un guvern care nu are toate prerogativele. Un guvern care nu poate lucra la capacitate. Este o greșeală să rămânem așa.”, a explicat politicianul.  Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a trecut cu 281 de voturi „pentru”, din 431 de parlamentari prezenți. „Mai mult încurcăm decât să guvernăm” Liberalul susține că actuala criză politică ar trebui să se rezolve simplu. Potrivit acestuia, atâta timp cât a trecut o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, premierul demis trebuie să plece acasă și să lase partidul să treacă în Opoziție. Bogdan amintește că PNL a refuzat orice coaliție cu AUR sau cu PSD, iar cu celelalte forțe politice nu are suficiente voturi pentru a trece un guvern. „Din punctul meu de vedere, atâta timp cât avem o o moțiune de cenzură care a trecut, avem o situație în care Partidul Național Liberal și-a asumat intrarea în opoziție pentru următorii 2 ani și jumătate… Și a refuzat constituirea oricărei coaliții atât cu AUR, cât și cu PSD, iar cu alte forțe politice nu e suficient, respectiv UDMR și USR, pentru a avea o majoritate… Situația e simplă. Ar trebui să mergem înapoi, pentru că în momentul ăsta nu suntem nici la putere, n-avem prerogativele pentru a guverna, nu suntem nici în opoziție. Mai mult încurcăm decât să guvernăm.”, a menționat liberalul. PNL progresist vs PNL conservator Rareș Bogdan îl critică pe Bolojan că nu vrea să accepte că în PNL există conservatori și progresiști. Politicianul afirmă că premierul demis nu recunoaște latura conservatoare a partidului. „În momentul în care un om nu acceptă critici, în momentul în care un om nu acceptă că în interiorul Partidului Național Liberal există două platforme… Există o platformă tradiționalistă, conservatoare, creștină, care se bazează pe valori, pe familia tradițională, pe familia creștină. Asta înseamnă baza Partidului Național Liberal și baza lui așa cum a fost constituit de către Brătieni, de către Duca și așa mai departe. Și cealaltă parte, care este o bază care este progresistă, după model Trudeau, după Macron. Nu e nimic rău nici într-una, nici în alta. Domnul Bolojan trebuie să accepte că o bună parte din Partidului Național Liberal, din cei 282.000 de membri, sunt mult mai aproape de valorile conservatoare clasice.”, a afirmat Rareș Bogdan.  Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026. De atunci se împlinesc 69 de zile de când Ilie Bolojan continuă să fie premier interimar al României. Cel mai longeviv guvern demis rămas în funcție din România a fost cel al lui Emil Boc, care a rămas în intermiat timp de 71 de zile.