Toni Neacșu: Scrisoarea trimisă de România către Comisia Europeană sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului
Toni Neacșu, fost membru CSM, susține că, scrisoarea trimisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene către Comisia Europene cu privire la neîndeplinierea obligațiilor necesare pentru deblocarea sumei de 869 de milioane de euro din PNRR, suspendată la 28 mai 2025, este „un document oficial care sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului pe ultimele 6 luni.” Avocatul, explică pe pagina personală de Facebook că scrisoarea trimisă de România care ar fi trebuit să facă dovada îndeplinirii jaloanelor restante din cererea de paltă numărul 3 este un text al unei moțiuni de cenzură care arată „incapacitatea” și „nepriceperea” coaliției de guvernare. Toni Neacșu spune că Guvernul lui Ilie Bolojan a exploatat politic doar un singur jalon, cel care face referire la pensiile speciale și acuză Executivul pentru faptul că a renunțat la banii aferenți a două jaloane, bani care au fost pierduți definitiv de România. „România a trimis vineri, 28.11.2025, către Comisia Europeană un document oficial care sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului pe ultimele 6 luni. Este vorba despre scrisoarea de informare a Comisiei Europene cu privire la (ne)îndeplinirea obligațiilor în vederea deblocării sumei de 869 milioane euro din PNRR, suspendate în data de 28.05.2025.” „Scrisoarea, secretă, este o dovadă scrisă a eșecului Guvernului Bolojan” Neacșu spune că, deși Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a susținut o conferință de presă pe această temă, nu a reușit să atragă atenția nimănui. Practic, fostul judecător CSM susține că scrisoarea trimisă la Bruxelles nu confirmă îndeplinirea jaloanelor, ci surprinde „nepriceperea coaliției de guvernare”. De asemenea, acesta susține că fondurile suspendate erau aferente pentru 6 jaloane PNRR, nu 4, așa cum a fost ransmis către presă. „Ministrul Dragoș Pîslaru a ținut o conferință de presă marți pe tema asta, dar nu a atras atenția nimanui. Scrisoarea, secretă, este o dovadă scrisă a eșecului Guvernului Bolojan și portretizează mai bine decât orice text al unei moțiuni de cenzură amatorismul și nepriceperea coaliției de guvernare. Mai întâi, exact așa cum am spus, fondurile suspendate erau aferente a 6 jaloane PNNR, iar nicidecum numai a 4, cum a fost intoxicata presa să creadă.” Potrivit lui Neacșu, Guvernul Bolojan ar fi recunoscut în scrisoarea trimisă către Comisia Europeană, că România a renunțat deja la 51 de milioane euro, bani aferenți jaloanelor 72 și 86 care au în vedere achizițiile publice pentru metroul din Cluj și București. Un singur jalon ar fi considerat îndeplinit, numirea conducerii AMEPIP, pentru care țara ar putea primi 330 de milioane de euro, iar celelalte sume, până la 809 milioane de euro ar depinde de jaloanele pe care Guvernul „le explică în mod confuz” ca „să păcălească dâmbovițește Comisia Europeană”. „România a renunțat deja la 51 milioane euro, aferenți jaloanelor 72 și 86, achiziții publice pentru metroul din Cluj și București. Aceștia sunt banii pierduți sigur, prin renegocierea PNRR renunțându-se la ei. Pe celelalte jaloane doar unul este îndeplinit, cel puțin formal, numirea conducerii AMEPIP., deși Comisia va trebuie să evalueze dacă asta echivalează cu operaționalizarea reală a acestei autorități. Procedura este contestată în justiție de un fost președinte al AMEPIP.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Toni Neacșu: În alte vremuri, Ilie Bolojan și miniștrii lui ar fi fost arestați și cercetați pentru subminarea economiei naționale Toni Neacșu comentează criza apei din Prahova: „Trăim la Ministerul Mediului o adevărată supremație a idioților”
Ministrul Muncii spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR dacă nu se respectă termenul limită de 28 noiembrie pentru noua lege a pensiilor speciale ale magistraților. Oficialul nu a putut garanta un termen rapid pentru avizul din partea CSM, deși susține că a făcut tot ceea ce se poate. Florin Manole e convins că echipa sa de la Ministerul Muncii a îndeplinit toate condițiile pentru ca legea pensiilor speciale să fie acceptată. Ministrul spune că a colaborat îndeaproape cu Cancelaria și cu premierul Ilie Bolojan și consideră că a făcut toate demersurile necesare ca să nu piardă banii din PNRR. „Am făcut tot ce puteam, am făcut tot ce ni s-a cerut, am colaborat cu Cancelaria și cu premierul cât de loial s-a putut, 100% loial, 100% constructiv, așa că de acum încolo, partea noastră de muncă a fost făcută”, a spus Florin Manole, la Antena 3 CNN. În urmă cu o lună, Manole spunea că „Riscăm să pierdem 231 de milioane de euro. Nu ne permitem și nici că este corect să pierdem acești bani după ce plătim pensii atât de mari”. Acum, ministrul insistă că, în cazul pierderii celor 231 de milioane de euro din PNRR, România trebuie să-și asume responsabilitatea. Deși Manole e convins că echipa sa a îndeplinit toate cerințele, el nu poate să garanteze un termen rapid pentru avizul CSM. „Este un eșec pe care trebuie să-l asumăm. Cine a greșit, trebuie să-și asume asta. Eu vă spun în dreptul ministerului Muncii că sunt ferm convins că am făcut absolut tot ce mi s-a cerut, tot ce am putut, tot ce trebuia și nu mai e nimic care ar fi putut fi făcut și pe care să nu-l fi făcut, ca Ministrul al Muncii, ca Minister al Muncii”, a mai spus ministrul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor Bolojan a trimis proiectul de lege privind pensiile magistraților la CSM pentru avizare – SURSE
România a obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență revizuit
„Aprobarea planului revizuit vine după o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană. Renegocierea PNRR a fost începută cu peste 1 an în urmă, acesta fiind al 3-lea Guvern care duce discuții cu Comisia Europeană referitor la aspectele ce țineau de implementarea planului și renegocierea alocărilor. (…) Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești. (…) Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a transmis Alexandru Nazarea, ministrul de Finanțe, oficialul care a reprezentat România la reuniune. Potrivit comunicatului emis de Ministerul Finanțelor, noul PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi, structurate pe șase cereri de plată. De asemenea, numărul jaloanelor a fost redus de la 518 la 390. „Modificările au vizat în principal eliminarea investițiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU”, continuă comunicatul. În plus, în cadrul întâlnirii, au fost aprobate și planurile revizuite ale Luxemburgului, Belgiei, Estoniei, Croației și Slovaciei. Pe agenda Consiliului s-au aflat, de asemenea, reforma vamală a Uniunii Europene și revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a energiei electrice (ETD). În ceea ce privește reforma vamală, miniștrii de finanțe au ajuns la un acord privind eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale la vânzările online, măsură susținută de România.
90% dintre candidații la conducerea AMEPIP au fost respinși pe același criteriu. Procedura ridică semne de întrebare privind transparența și aplicarea standardelor OCDE
O proporție neobișnuit de mare dintre candidații înscriși la selecția pentru conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost eliminată în prima etapă a procesului. Conform listei oficiale publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), 31 din 35 de candidați au fost respinși, pentru majoritatea invocându-se același motiv: neîndeplinirea art.16 alin.(2) lit.b) din H.G. nr.617/2023. Semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului Acest articol se referă la obligația ca persoanele care candidează pentru funcțiile de președinte sau vicepreședinte AMEPIP să fi deținut „cel puțin 7 ani de experiență în funcții de conducere executivă în societăți cu capital privat, în întreprinderi publice sau în administrația publică, perioadă în care au exercitat atribuții de conducere sau supraveghere asupra unor întreprinderi publice”. Din analiza rezultatelor reiese că acest criteriu a fost aplicat extrem de restrictiv, în sensul că doar cei care au condus efectiv întreprinderi publice — companii de stat sau municipale — au fost considerați eligibili. Astfel, experiența managerială acumulată în administrația publică sau în mediul privat nu a fost recunoscută ca relevantă, deși actul normativ menționează explicit ambele sectoare. Rezultatul: doar patru candidați au fost declarați admiși, ceea ce ridică semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului și asupra modului în care România aplică principiile de guvernanță corporativă pe care le-a asumat prin PNRR și în procesul de aderare la OCDE. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului” Principiile OCDE privind guvernanța întreprinderilor publice, la care România s-a angajat prin Jalonul 440 al PNRR, subliniază importanța diversității de experiență în selecția conducerilor — inclusiv din mediul privat, tocmai pentru a aduce în sectorul public practici de eficiență, transparență și performanță. „Consiliile și conducerea întreprinderilor publice ar trebui să includă membri cu experiență relevantă în sectorul privat, pentru a asigura o perspectivă obiectivă și orientată spre performanță”, se arată în Ghidul OCDE pentru guvernanța companiilor de stat (2021). Aplicarea restrictivă a criteriului din H.G. nr.617/2023 contrazice acest principiu și riscă să blocheze exact scopul pentru care AMEPIP a fost creată: profesionalizarea și depolitizarea managementului din companiile de stat. Potrivit mai multor surse administrative, proporția neobișnuit de mare de respingeri ar putea duce la reluarea etapei I a selecției sau chiar la anularea procedurii, întrucât un criteriu care exclude aproape toți candidații ridică suspiciuni de aplicare neunitară și lipsă de proporționalitate. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului”, afirmă o sursă apropiată procesului de selecție. Este posibil ca procedura să fie reluată În plus, o astfel de selecție formală poate genera observații din partea Comisiei Europene, întrucât jalonul PNRR privind operaționalizarea AMEPIP presupune un proces deschis, competitiv și aliniat la bunele practici internaționale. Mai mulți candidați au depus contestații, solicitând reevaluarea dosarelor și clarificarea modului de aplicare a criteriilor, invocând principiile OCDE și spiritul O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Dacă SGG va admite existența unei aplicări neunitare a legii, este posibil ca procedura să fie reluată, iar dosarele respinse să fie reconsiderate. Până la o eventuală decizie, cazul AMEPIP ridică o întrebare esențială: Cum poate România să vorbească despre profesionalizarea conducerii companiilor de stat dacă elimină, din start, 90% dintre profesioniști? AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Economiei anunță că a sesizat la Parchet, DNA și AMEPIP modul de numire a conducerii Romarm și a membrilor Consiliului de Administrație
Licența industrială unică un pas esențial spre o administrație modernă, cooperantă și orientată către mediul de afaceri
România intră într-o nouă etapă de modernizare administrativă prin Oficiul pentru Licență Industrială (OLI), instituția care gestionează procesul de acordare a „licenței industriale unice”. Având la bază OUG nr. 140/2022, creat prin Hotărârea Guvernului nr. 1251/2023 și aflat sub coordonarea Guvernului României, OLI are misiunea de a simplifica, digitaliza și unifica procedurile administrative din domeniul industrial, eliminând birocrația inutilă. Licența industrială unică – un pas esențial spre o administrație modernă În contextul în care România se află în proces de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), înființarea Oficiului pentru Licență Industrială reprezintă una dintre recomandările asumate de către statul român în procesul de evaluare. Totodată, OLI este creat ca o autoritate de reglementare în zona proceselor de autorizare, având rolul de a asigura coerența și eficiența cadrului legislativ și procedural. Toate procedurile interne instituționale de autorizare sectorială vor fi avizate și modificate la recomandările OLI, astfel încât să se mențină o abordare unitară, modernă și orientată către mediul de afaceri. În prezent, o companie care dorește să își desfășoare activitatea într-un domeniu industrial are nevoie de o serie de autorizații și avize din partea mai multor instituții publice – de la mediu, sănătate și securitate în muncă până la energie, protecția consumatorului sau inspecția muncii. Această fragmentare a dus adesea la pierdere de timp, costuri suplimentare și blocaje administrative. OLI își propune să transforme această realitate, unificând toate etapele într-un proces integrat, gestionat digital și finalizat printr-un singur document – licența industrială unică. Prin noul sistem, fiecare instituție implicată își păstrează rolul și competențele specifice. OLI nu elimină instituțiile care până acum emiteau avizele, ci le aduce împreună într-un cadru comun, mai clar și mai eficient. Fiecare autoritate continuă să își exercite expertiza și atribuțiile, însă toate informațiile și aprobările se reunesc într-un singur flux digital, coordonat prin platforma Punctul de Contact Unic Electronic (PCUEL). Astfel, cooperarea interinstituțională devine regula, nu excepția. Platforma PCUEL va permite companiilor să depună documentele online, să urmărească în timp real stadiul cererilor și să primească licența electronic, cu semnătură digitală. Interacțiunea cu statul va fi mai transparentă, mai predictibilă și, cel mai important, mai rapidă. După cum a subliniat președintele OLI, Mihai Rădoi, într-un interviu recent, “Obiectivul principal al instituției este de a transforma birocrația într-un proces fluent, colaborativ și complet digitalizat, fără să afecteze competențele instituțiilor partenere”. Reforma licenței industriale unice este parte integrantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și se aliniază obiectivelor prevăzute în Strategia Industrială a României 2023–2027. Aceasta vizează creșterea competitivității economiei, reducerea poverii administrative și crearea unui climat atractiv pentru investiții. În această viziune, OLI devine nu doar o instituție tehnică, ci un catalizator al colaborării între stat și mediul privat. Pentru companii, avantajele sunt evidente: mai puțin timp pierdut, costuri mai mici, proceduri mai clare și o comunicare unificată cu administrația. Toate informațiile, notificările și cerințele suplimentare vor fi gestionate printr-un singur canal digital. De asemenea, regulile și termenele vor fi publice, astfel încât fiecare solicitant să știe exact ce documente sunt necesare și în ce etapă se află cererea sa. Implementarea sistemului aduce administrația într-o nouă logică de funcționare – una bazată pe date, procese conectate și decizii rapide. Instituțiile implicate lucrează deja la integrarea fluxurilor și la consolidarea unei infrastructuri digitale care sprijină mediul de afaceri. Prin această reformă, statul român transmite un mesaj clar: eficiența nu se obține prin desființare, ci prin cooperare și digitalizare. Instituțiile publice implicate rămân parteneri egali într-un proces comun, iar OLI devine liantul care asigură coerența și fluiditatea întregului mecanism administrativ. În esență, Oficiul pentru Licență Industrială este o dovadă că statul român poate deveni un facilitator al investițiilor, al progresului și al modernizării. Prin funcționalitatea și designul său, platforma PCUEL are potențialul de a transforma OLI într-unul dintre cele mai relevante exemple de modernizare instituțională din ultimii ani – un model al felului în care digitalizarea și colaborarea pot îmbunătăți relația dintre stat și mediul de afaceri. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ministrul Finanțelor, despre consumul populației: Este prematur să vorbim despre efectele acestei scăderi
Aceste efecte le putem evalua într-un număr de luni. Adică la finalul anului o să vedem exact care au fost efectele”, a adăugat ministrul. Deși deficitul bugetar este mai mare nominal decât anul trecut – de la 96 de miliarde în 2024 la 102 miliarde în 2025 – ministrul susține că procentual vorbind, „deficitul nu este mai mare, este ușor mai mic”. Pe de altă parte, Nazare spune, la Antena 3 CNN, că scad cheltuielile de personal: „În ultimele trei luni, ele scad semnificativ. Vorbim cumulat, în trimestru 3, de aproape 600 de milioane de lei la cheltuieli de personal”. La TVA, România a încasat cu 2 miliarde de lei în plus după majorarea cotei, dar rezultatele generale ale primului pachet de măsuri de austeritate sunt mixte. Ministrul a subliniat că România a avut „patru validări consecutive de la cele trei agenții de rating” și că situația nu este „chiar așa” de gravă. „Puteam fi într-o situație gravă dacă nu luam măsurile la timp, foarte rapid la început. Dacă nu luam măsurile exact în momentul în care le-am luat în iulie, atunci era un pericol foarte mare în august”, a explicat Nazare. „Ne așteaptă un consiliu pe 13 noiembrie, un consiliu foarte important în care, pe lângă faptul că se aprobă noul PNRR, renegociat, este evaluată și situația fiscal-bugetară a României. Eu mă aștept la o evaluare bună”, a adăugat Nazare.
Tanczos Barna: România a negociat cu Bruxelles-ul amânarea reformei pensiilor magistraților din PNRR
Întrebat, la Digi 24, dacă a existat o tentativă de negociere cu Comisia Europeană pentru amânarea acestui jalon care expiră pe 28 noiembrie, vicepremierul a răspuns: „A existat și va exista probabil, dacă nu reușim să terminăm”. Cu toate acestea, Tanczos a spus că nu mai există spațiu pentru noi amânări: „Nu mai avem când să amânăm, pentru că avem mai puțin de un an de zile pentru a termina PNRR-ul”. Vicepremierul a adăugat că România a pierdut oricum 7 miliarde de euro, „o sumă colosală” pentru bugetul României. „În spatele acelei sume au fost mii, poate zeci de mii de proiecte care au rămas fără finanțare. Bine, unele n-au fost începute, au fost întârziate. Este vina celor care au avut contractele de finanțare și n-au lasat licitațiile, n-au început lucrările, n-au finalizat proiectele”, a afirmat Tanczos. Pentru proiectele care mai pot fi salvate, Tanczos Barna a cerut un „focus pe proiecte, pe plăți, pe implementare, pe proceduri cât mai eficiente și rapide, ca să terminăm până la sfârșitul lunii august”. În rest, „reformele nici nu mai pot fi negociate și amânate, pentru că n-avem cum să mai promitem”, a afirmat Tanczos.
Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
Cristian Socol, profesor universitar, absolvenit al Facultății de Economie din Academia de Studii Economice, a prezentat argumente pentru care salariul minim în România trebuie crescut în 2026, recizând că blocarea acestuia înseamnă intrarea în sărăcie a 838.429 lucrători români. Socol afirmă, conform Mediafax, că nicio țară din UE nu îngheață salariul minim în 2026. „În cazul blocării creșterii salariului minim în România anului 2026, pare că se acceptă ca românii să intre din nou în cercul vicios al salariilor mici. Datele / informațiile disponibile arată că în toate țările UE salariul minim va crește în anul 2026, deci România ar fi o excepție. Pare că nu se mai dorește nici respectarea unor jaloane deja atinse și finalizate din PNRR (vezi formula adoptată privind asigurarea unui salariu minim adecvat), existând riscul activării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. Pare că ideologia învinge rațiunea argumentelor în ceea ce privește politicile publice adoptate. Pare că se dorește implementarea unei măsuri de politici publice fără o analiză de impact, bazată pe cifre corecte. Pare că se continuă ideea ca povara austerității să fie pusă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici, fără a menține un echilibru social, care să minimizeze riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români”,consideră profesorul Cristian Socol. De asemena, profesorul universitar mai prezintă și alte argumente bazate pe date statistice Eurostat: România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro din UE și o pondere dublă a salariaților cu venituri mici in total salariați, față de media UE; costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost în anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27; România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27; la productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27, avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27; productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda); productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27; creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costul vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung România la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024); sunt mituri faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor sau la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții. Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că mărirea salariului minim din România la 4590 lei începând cu 1 ianuarie 2026 se înscrie într-un trend european, în condițiile în care, în ultimii ani, majoritatea țărilor UE cu salariu minim legal au implementat creșteri substanțiale, determinate atât de inflația ridicată, cât și de dinamica productivității muncii și necesitatea conformării cu Directiva europeană privind salariile minime adecvate. „Multe state au atins / vor atinge în maximum doi ani / au depășit ținta ca salariul minim să atingă circa 50% din salariul mediu sau 60% din cel median, conform recomandărilor UE”, mai arată el. Evoluția salariului minim în principalele țări UE în ultimii 10 ani (2016-2025), precum și planurile acestor țări europene pentru anul 2026. Germania A efectuat o creștere istorică în octombrie 2022, ridicând salariul minim de la 9,6 euro la 12 euro pe oră (+25%, de la 1602 euro în dec 2021 la 1997 euro în dec 2023), măsură justificată explicit prin viitoarea directivă UE. În ultimii 10 ani, creșterea salariului minim a fost de 50%. Pentru anul 2026, Comisia germană pentru stabilirea salariului minim a propus o majorare la 13,9 euro pe oră de la 1 ianuarie 2026, urmată de 14,6 euro în 2027, pentru a atinge astfel 60% din salariul median pe economie. Aceasta implică o creștere de 8,4% față de nivelul actual, peste 5 milioane de angajați germani (mai ales din servicii și comerț) vor beneficia, recâștigând puterea de cumpărare după erodarea inflaționistă din 2022. Salariul minim brut va crește astfel de la 2161 euro în anul curent la 2343 euro în anul 2026. Franța Are un mecanism automat de indexare a salariului minim în funcție de inflație și creșterea salariului mediu. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 23%. Pentru 2026 se prevede continuarea indexării: estimările indică 1.900 euro în 2026, salariul minim crescut în funcție de rata inflației. Franța menține astfel salariul minim la 60% din salariul median – unul dintre cele mai ridicate rapoarte din UE. Acest proces nu a împiedicat șomajul să scadă spre 7%. Confruntată cu o criză bugetară persistentă, incertitudine politică și tensiuni sociale, Franța va crește salariul minim și anul viitor, estimările aratând că acesta va ajunge de la 1802 euro în 2025 la 1900 euro în 2026 (plus 5,4%). Spania Guvernul spaniol a urmărit explicit creșterea salariului minim către 60% din salariul mediu. După o majorare record de 22,2% în 2019, în ultimii 4 ani Spania a crescut salariul minim brut cu 25%, de la la 1.108 euro brut lunar în anul 2021 la 1381 euro în 2025, ceea ce reprezintă 50% din salariul mediu și 60% din median, respectând astfel principiul european. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 81%. Prognoza pe 2026 depinde de guvern, dar în condițiile stabilității coaliției de stânga, probabilitatea ridicată este ca salariul minim brut să ajungă la 1430-1450 euro în 2026. În trimestrul doi al anului current, rata șomajului a fost de 10,3%. Polonia A implementat creșteri accelerate în ultimii 3 ani, cu majorări bianuale. De fapt, evoluția salariului minim în Polonia indică două perioade specifice: una de creștere graduală (2016-2022,
Definiția incompetenței vine de la ministrul Fondurilor UE. Avem bani europeni, dar nu știm să-i cheltuim
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că măsurile fiscale adoptate recent de Guvernul Bolojan au prevenit suspendarea fondurilor europene destinate României. Același ministru mai spune și că cea mai mare parte din cererea de plată 3 este recuperabilă, însă, ghinion, nici banii europeni deja intrați nu s-au cheltuit. La începutul lunii septembrie, Ministrul Fondurilor UE spunea într-un interviu pentru Economedia că, în următoarele 12 luni, între 15 și 17 miliarde de euro vor intra în economia României, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin fondurile europene de coeziune. Cu toate acestea, admitea el, s-au cheltuit efectiv numai 4,5 mld. euro din PNRR. Pîslaru se laudă cu investiții „fără precedent” prin PNRR, plus un mărunțiș pe coeziune „Am avut investiții efective din PNRR de vreo 4,5 miliarde de euro și trebuie să ajungem la 21,5 miliarde de euro. Iar pe coeziune se adaugă și acolo niște miliarde. Deci suntem între minim 15 și 17 miliarde de euro care vor intra într-o perioadă de 12 luni, ceea ce este absolut fără precedent”, spunea Dragoș Pîslaru. În septembrie, Pîslaru își lăuda contribuția la Guvern și era aproape convins că nu vom pierde niciun euro din zona nerambursabilă, adică 13,55 de miliarde de euro. Toate proiectele se voiau a fi terminate și mutate pe zona de grant ca să existe siguranța că România va profita de toți banii nerambursabili. Chiar ministrul declara atunci că țara noastră „nu se află într-o criză economică, ci într-o tensiune fiscal-bugetară”. Cele 15-17 miliarde de euro, esențiale pentru investițiile în infrastructură, energie și digitalizare sunau excelent pe hârtie, însă, realitatea e cu totul alta. În conturile României sunt 9 miliarde de euro din care s-au cheltuti doar jumătate. Deci, cum putem recupera banii europeni pierduți pe care nici nu i-am cheltuit? Și nici cu suspendarea fondurilor europene nu mai avem probleme, ba chiar am evitat-o cu biro după spusele lui Pîslaru: „problema suspenderii tuturor fondurilor europene a fost evitată”. Cererea de plată 3 din PNRR e în faza finală de pregătire Acum, același ministru Pîslaru susține că „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este pe ultima sută de metri pe revizuirea PNRR. Practic, mai sunt doar câțiva pași de urmat: aprobarea Comisiei Europene pe PNRR și aprobarea formală de către Consiliu la ECOFIN-ul (Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare) de luna viitoare. În egală măsură, oficialul a explicat că România are termen până la 28 noiembrie pentru a îndeplini 6 jaloane blocate, dintre care unul este deja rezolvat. Așteptarea principală a decidenților vizează confirmarea Curții Constituționale în legătură cu legea pensiilor speciale ale magistraților. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ministrul Pîslaru se laudă că le-a pus pe card 125 de lei românilor nevoiași: „Am promis, am livrat” / Românii l-au taxat în comentarii Cseke Attila: „PNRR va avea prioritate anul viitor, are termen final august 2026”
Nicușor Dan cere reexaminarea legii care scutește de impozit veniturile din criptomonede: creează un precedent periculos de tratament preferențial
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis Parlamentului, marți, o cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024, contestând în special prevederile care acordă o scutire temporară de la plata impozitului pe venit pentru câștigurile obținute din tranzacțiile cu monede virtuale. Șeful statului consideră că legea, așa cum a fost adoptată de Parlament, contravine principiilor de echitate fiscală și angajamentelor României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 8 – Reforma fiscală. De asemenea, aceasta contrazice măsurile recente de ajustare fiscal-bugetară adoptate de Guvern, inclusiv majorarea impozitului pentru veniturile din criptomonede de la 10% la 16%. Președintele atrage atenția că introducerea unei derogări privind taxarea câștigurilor din criptomonede afectează efortul colectiv de consolidare fiscală, creează un precedent periculos de tratament preferențial, slăbește încrederea în coerența politicilor fiscale și transmite un semnal neclar contribuabililor și piețelor financiare. Totodată, articolul respectiv a fost introdus în Camera decizională fără o evaluare a impactului bugetar conform exigențelor constituționale. Nicușor Dan solicită Parlamentului să elimine scutirea de impozit pentru veniturile din tranzacții cu criptomonede și să mențină o politică fiscală echitabilă, responsabilă și transparentă, în concordanță cu realitățile bugetare și angajamentele internaționale ale României.