Etichetă: pnrr

Modificarea legii decarbonizării pune sub semnul întrebării respectarea angajamentelor prin PNRR: Siegfried Mureșan, despre avertismentul Comisiei Europene

Într-o postare încărcată vineri pe contul său de Facebook, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD și AUR că votul lor privind modificarea legii decarbonizării „a creat un risc nou”. „Modificarea legii decarbonizării pune sub semnul întrebării respectarea angajamentelor asumate de România prin PNRR”, a transmis acesta. „PSD și AUR au creat un risc nou” „Prin votul lor, PSD și AUR au creat un risc nou. Comisia Europeană va analiza dacă legea modificată mai respectă condițiile asumate prin PNRR. Dacă răspunsul va fi negativ, nota de plată nu o vor achita PSD sau AUR. O va achita România, prin întârzieri, corecții financiare sau pierderea unor fonduri europene”, a afirmat Mureșan. Europarlamentarul a scris că mesajul Comisiei Europene transmite că „orice pas înapoi față de reformele asumate prin PNRR poate avea consecințe financiare pentru România”. Acest avertisment al Comisiei „confirmă ceea ce Partidul Naţional Liberal a spus încă din momentul votului din Parlament”. „În timp ce Guvernul Ilie Bolojan negociază cu Comisia Europeană soluții pentru protejarea intereselor României și păstrarea fondurilor europene, PSD și AUR au ales calea amendamentelor populiste, fără să țină cont de riscurile pe care le creează”, susține Siegfried Mureșan. „Exista o soluție negociată” De asemenea, „Guvernul purta deja discuții cu Comisia Europeană pentru adaptarea calendarului de decarbonizare pe baza analizelor privind securitatea energetică. Exista o soluție negociată, fără a pune în pericol finanțarea europeană”, potrivit acestuia. Europarlamentarul a conchis cu ideea că atunci „când interesul politic de moment ajunge înaintea interesului național, România pierde. Fondurile europene nu se obțin prin sloganuri și nu se păstrează prin voturi iresponsabile. Se păstrează prin respectarea angajamentelor asumate și prin dialog cu partenerii europeni”. Context Joi, Comisia Europeană a transmis că va urmări traseul amendamentelor depuse la Legea decarbonizării. Acestea ar pune pe pauză închiderea capacităților de producție a energiei electrice pe bază de cărbune până la construirea unora care să suplinească producția, din surse cu emisii reduse de carbon. „Comisia ia act de aceste amendamente aduse Legii decarbonizării, care reprezintă o reformă esențială a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, a cărei intrare în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Mediafax. De asemenea, „Comisia va examina cu atenție aceste amendamente, care nu au fost încă promulgate de președintele României. Va evalua orice risc potențial de reversibilitate a Jalonului 114. În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își îndeplinească pe deplin angajamentele asumate în temeiul planurilor lor naționale de redresare și reziliență și reamintește că orice riscuri de reversibilitate vor fi examinate cu atenție, putând atrage consecințe financiare”, au transmis oficialii Executivului de la Bruxelles.

Grindeanu: Parlamentul a dat dovadă de responsabilitate și a deblocat peste 22 de miliarde de euro pentru România

Într-un mesaj publicat pe platforma Facebook, Sorin Grindeanu a afirmat că Parlamentul, cu sprijinul PSD, a reușit să adopte în ultimele două săptămâni o serie de acte normative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin PNRR. „Am deblocat astfel, în ultimele două săptămâni, ceea ce Guvernul demis nu putea rezolva. Ne-am respectat promisiunile, apărând în același timp interesele românilor și ale României”, a transmis liderul social-democrat. Legile despre care PSD spune că au evitat penalități Grindeanu a enumerat mai multe proiecte legislative despre care afirmă că au fost adoptate pentru a evita pierderea fondurilor europene. Printre acestea se numără modificările la Codul administrativ, evaluate la 771 de milioane de euro, Codul urbanismului, pentru care este menționată o alocare de 972 de milioane de euro, legea privind decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire (771 de milioane de euro), precum și Legea integrității, aferentă unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro. Liderul PSD a inclus pe listă și Legea biodiversității, despre care afirmă că elimină obstacole în calea dezvoltării infrastructurii și a capacităților de producție a energiei electrice, măsurile privind Vama și ANAF, care introduc bonusuri de performanță în funcție de gradul de colectare, precum și legea referitoare la dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități, prin care este reglementat acordarea așa-numitului „beneficiu de tranziție” pentru adulții care părăsesc centrele rezidențiale. Totodată, Grindeanu a menționat aprobarea acordului de împrumut prin programul european SAFE, în valoare de 16,68 miliarde de euro, destinat modernizării și înzestrării Armatei României. Acuzații la adresa PNL și USR În aceeași postare, liderul PSD a susținut că o eventuală sesizare a Curții Constituționale privind Legea integrității, pe care spune că ar putea-o iniția parlamentari ai PNL sau USR, ar pune în pericol accesarea fondurilor europene aferente acestui jalon. „Intenția unora de la PNL sau de la USR de a sesiza CCR, aflată în vacanță judecătorească, va conduce însă la pierderea banilor”, a afirmat Sorin Grindeanu, fără a prezenta alte detalii. Precizări privind legea salarizării Sorin Grindeanu a mai declarat că parlamentarii social-democrați vor continua să participe la ședințele Parlamentului ori de câte ori va fi nevoie pentru ca România să nu piardă fonduri europene. În același timp, acesta a transmis că PSD așteaptă ca Guvernul demis să trimită în Parlament și proiectul legii salarizării, precizând că formațiunea va susține un act normativ care, potrivit acestuia, „respectă angajații din sistemul sanitar și educație”. Declarațiile liderului PSD au fost făcute în contextul dezbaterilor privind îndeplinirea reformelor asumate de România prin PNRR și accesarea fondurilor europene aferente acestora.

Senatul dă testul pe legi disputate între PNL și PSD, jaloane în PNRR

Senatorii se reunesc astăzi, la ora 15.00, într-o nouă sesiune extraordinară, pentru a dezbate și, ulterior, pentru a da votul final pe trei proiecte de legi restante și disputate între politicieni. Ordine de zi, sesiune extraordinară Senat Cele trei proiecte de lege au generat opinii pro și contra în rândul partidelor din fosta coaliție. Strategia pentru conservarea Biodiversității – jalon PNRR de 1 miliard de euro. Condițiile PSD pentru vot Imagine aeriana a unei pepiniere in judetul Valcea. OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO Primul proiect de lege vizează Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Proiectul a fost depus în Parlament, după ce Guvernul României l-a aprobat în iulie 2026 ca să stopeze degradarea naturii și pentru a alinia România la obiectivele europene și globale. Adoptarea acestui act normativ a fost o condiție critică (jalon PNRR) care a deblocat fonduri europene de aproape 1 miliard de euro pentru România. Strategia este construită în jurul a 4 mari direcții de intervenție:  Conservarea și restaurarea ecosistemelor: refacerea zonelor naturale afectate (păduri, râuri, zone umede). Reducerea riscului de extincție: protejarea strictă a speciilor de plante și animale aflate în pericol. Utilizarea durabilă a resurselor: exploatarea responsabilă a pădurilor, apelor și solurilor. Consolidarea capacității: creșterea finanțării, a cercetării științifice și întărirea instituțiilor de control. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat ieri că PSD va vota strategia pentru conservarea biodiversității, doar dacă este bună pentru economie, dacă îndeplinește acordurile și cerințele de mediu și dacă aceasta nu va fi folosită ca pretext pentru blocarea construcției de autostrăzi și hidrocentrale. „Din perspectiva noastră, are un impact semnificativ pe termen lung. În plină criză energetică, Ministerul Mediului a venit, din punctul nostru de vedere, pe ultima sută de metri, cu o strategie care valorează cam un miliard de euro în PNRR. A lăsat-o în transparență cred eu, într-un moment nu foarte potrivit, atunci când atenția tuturor era îndreptată spre rezolvarea altor probleme urgente. Plecând de la declarațiile făcute de cei responsabili, am văzut următoarea chestiune spusă, și anume faptul că cei de la Bruxelles nu vor accepta ca jalon îndeplinit decât forma aceasta pregătită de ei și pe care au trimis-o la Senat. Pregătită cum? Chiar cu ONG-urile de mediu, ONG-uri care au oferit, în trecut, din bani publici, consultanță pentru protejarea păsărilor (…). Aici se ridică cel puțin două probleme din perspectiva aprobării acestei strategii. Ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice”, a spus Grindeanu. Președintele PSD susține că strategia, în forma actuală, va compromite și actualele capacități de producție a energiei. Regulile de desfășurare a programului SAFE de 16,6 miliarde de euro Al doilea proiect pe ordinea de zi a plenului Senatului vizează programul SAFE. Senatul este primă cameră sesizată în acest caz. Propunerea legislativă vizează crearea cadrului instituțional și financiar urgent pentru implementarea Programului SAFE în România, evitând blocajele administrative. Prin acest instrument european, România accesează un împrumut masiv de peste 16,6 miliarde de euro destinat securității naționale și retehnologizării industriei autohtone de apărare. Completările legislative aduse ordonanței inițiale au fost impuse pentru a asigura reducerea birocrației și semnarea contractelor înainte de termenele limită europene. Proiectul vizează: deblocarea achizițiilor urgente – MApN și alte structuri de siguranță națională să poată semna contracte de achiziții fără blocaje financiare și contestații. exceptarea de la regulile de achiziție  – Contractele derulate prin SAFE să fie exceptate de la regulile licitațiilor clasice și sunt considerate de importanță strategică. Vor fi derulate direct sau în parteneriat cu state UE. managementul Planului de Investiții –  Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Finanțelor primesc atribuții clare pentru a negocia implementarea acordului direct cu Comisia Europeană. Orice direcție majoră este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). garanția fluxului financiar – Modificarea legislativă stabilește circuitele bugetare clare pentru utilizarea celor 16,6 miliarde de euro primiți prin împrumutul SAFE, definind modul în care banii sunt distribuiți către fabricile din industria de apărare (ex: producție de muniție, transportoare, sisteme radar).  Decarbonizarea sectorului energetic, condiție PNRR Al treilea proiect de lege de pe ordinea de zi de astăzi se referă la decarbonizarea sectorului energetic, o altă temă disputată între PNL – USR și PSD – AUR. Modificările propuse constau în reajustarea calendarului de închidere a grupurilor energetice pe cărbune (lignit și huilă) și securizarea banilor europeni din PNRR. Proiectul face parte din condiția obligatorie a Comisiei Europene pentru deblocarea cererii de plată numărul 4 din PNRR. Proiectul stabilește clar că eliminarea cărbunelui este definitivă pentru a îndeplini jalonul 114 din PNRR. Se reglementează scoaterea strictă din exploatare a 1.045 MW din capacități pe lignit și huilă, urmată de alți 710 MW. Sorin Grindeanu a cerut amânarea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, depunerea unui proiect de lege care interzice închiderea capacităților energetice până la înlocuirea lor și susținerea legii privind decarbonizarea cu amendamente. Liderul PSD i-a cerut premierului demis Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru a renegocia și amâna termenul limită de 31 august privind închiderea centralelor pe cărbune. Ilie Bolojan a spus că „deciziile populiste privind centralele pe cărbune pot aduce României corecții de peste un miliard de euro”.

90 de zile de când România nu are Guvern plin, 50 de zile de când nu a mai fost desemnat un premier

90 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan: 7 miniștri cu mandate expirate de 54 de zile, hotărâri și Legi – suspendate de instanțe, mutarea adoptării la Parlament Foto: Guvernul României, cabinet interimar Demiterea prin moțiunea de cenzură PSD – AUR a Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026, a generat efecte în cascadă: Efect: Mandatele celor șapte miniștri interimari ai Guvernului Bolojan sunt expirate de 54 de zile. Este vorba de ministerul Muncii, ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, ministerul Energiei, ministerul Sănătății, vicepremier și Secretariatul General al Guvernului. Cauză: Termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituția României pentru exercitarea unui interimat portofoliu s-a împlinit pe 10 iunie 2026. Efect: 6 Hotărâri de Guvern și Legea salarizării – suspendate. Curtea de Apel București a decis suspendarea executării a 6 Hotărâri de Guvern (HG), adoptate de cabinetul demis Bolojan, în timp ce proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat și el de instanță în urma contestării de către Federația Sanitas. Cauză: Ambele decizii au fost pronunțate pe fondul pe fondul contestării legalității actelor emise de un guvern cu miniștri interimari al căror mandat de 45 de zile a expirat. Efect: Guvernul demis Ilie Bolojan a fost nevoit să mute adoptarea unor măsuri din Hotărâri de Guvern în Parlament sub formă de proiecte de lege, cea mai importantă fiind Strategia privind conservarea biodiversității (fonduri de circa 1 miliard de euro din PNRR), alături de alte pachete legislative și jaloane-cheie din PNRR însumând aproape 4 miliarde de euro. Cauză: Potrivit Codului Administrativ, Guvernul demis/ interimar nu poate decât să emită acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice. Guvernul interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Foto: Palatul Cotroceni Președintele Nicușor Dan nu a mai desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru de 50 de zile. Pe 4 iunie 2026, șeful statului l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul câteva zile mai târziu, nereușind să formeze o majoritate care să-i sprijine un eventual Guvern. Pe 14 iunie, la retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) să formeze un nou Guvern. Executivul propus de acesta a căzut la votul de învestitură pe 22 iunie. Ultimele consultări formale ale președintelui Nicușor Dan pentru o nouă desemnare au avut loc pe 23 iunie, acum 42 de zile.  Runda de negocieri s-a încheiat fără un consens, partidele politice (PSD, PNL, USR și minoritățile naționale) nereușind să îi prezinte președintelui variantă fezabilă pentru o majoritate solidă. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că nu desemnează un premier, pentru că niciun nume nu este capabil să strângă o majoritate parlamentară, iar el nu vrea să facă un „exercițiu gratuit”. Asta deși, la începutul crizei, președintele României promitea că țara va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil” . Agenția Fitch vorbește de costurile economice ale incertitudinii politice continue. Efecte: de la pierderea de fonduri PNRR, până la deficit și întârzierea reformelor Evaluarea Agenției Fitch subliniază că incertitudinea politică de la București complică și mai mult situația economică dificilă prin care trece România: „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii Guvernului, în timp ce calea către o rezolvare rămâne neclară. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Sunt riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare a măsurilor de consolidare fiscală, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Fitch susține că reducerea deficitului va fi mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă.  Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Previziunea Fitch este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025 Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025 Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au contribuit la presiunile inflaționiste generate de creșterea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, împingând IAPC-ul general la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. „Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor”. Agenția Fitch a anunțat că menținerea pentru România a ratingului suveran BBB minus (BBB-), cu perspectivă negativă și evitarea „junk-ului” s-a făcut în urma unui apel făcut de București, care „a furnizat informații suplimentare”, „ceea ce a dus la o acțiune

PSD: PNL, USR și AUR sacrifică banii din PNRR pentru Fritz

PSD acuză „coaliția” PNL-USR-AUR că sacrifică 770 de milioane de euro din PNRR pentru salvarea lui Dominic Fritz. Reacția vine după ce legea integrității, care este jalon în PNRR, a fost respinsă în Parlament. PSD acuză „coaliția” PNL-USR-AUR că pune interesele politice înaintea fondurilor europene. Social-democrații susțin că Ilie Bolojan a blocat adoptarea Legii ANI pentru a-l proteja pe Dominic Fritz și afirmă că miza reală este salvarea liderului USR, nu respectarea angajamentelor din PNRR.  Loading … Ce a transmis PSD după ce legea ANI a picat în Parlament. Sursă foto: Facebook „Iată imaginea coaliției PNL-USR-AUR: e gata să sacrifice cu cinism 770 milioane de euro din PNRR ca să-l salveze pe Dominic Fritz! Când a fost vorba de a vota pentru un jalon PNRR pe decarbonizare care însemna aproape un miliard de euro din PNRR, Bolojan nu s-a obosit să vină la vot în Senat. Azi, când a fost vorba de salvarea politică a lui Fritz, Bolojan a făcut toate eforturile posibile pentru a bloca adoptarea noii Legi a ANI, din care PSD scosese toate portițele pe care le strecuraseră în favoarea șefului USR. A venit, s-a zbătut, a luat cuvântul, și-a scos parlamentarii din sală. Aceasta este adevărata față a lui Bolojan, nu contează cu adevărat integritatea, miliardele europene și economia, ci doar supraviețuirea sa politică și a aliatului din fruntea USR”, arată PSD pe Facebook. Ce arată tabelul postat de PSD AUR: 1 „pentru”, 25 „abțineri”, 1 „nu a votat” PIR: 7 „pentru”; PNL: 17 „nu au votat”; PSD: 35 „pentru”; UDMR: 9 „pentru”; USR: 11 „nu au votat”; Senatori neafiliați: 3 „pentru”, 3 „abțineri”. Legea ANI a picat în Parlament, joi, 30 iulie 2026 Legea ANI, inclusă ca jalon în PNRR, nu a fost adoptată de Senat. Un amendament propus de PSD prevedea încetarea mandatului pentru persoanele declarate incompatibile sau în conflict de interese prin decizie definitivă. Dominic Fritz susține că modificarea îl viza direct. Proiectul a întrunit 55 de voturi „pentru”, 28 „abțineri”, iar 29 de senatori „nu au votat”. De asemenea, în această seară, Dominic Fritz a reacționat, după ce legea ANI a picat în Parlament. Președintele USR susține că, potrivit noii legi, dacă acest caz s-ar rejudeca, nu s-ar mai afla în conflict de interese. Liderul USR afirmă că aplicarea retroactivă a prevederilor ar încălca Constituția și respinge schimbarea sancțiunilor după producerea faptelor. Detaliile pot fi consultate AICI. Sursă foto: Facebook, Mediafax Foto

Senatul a dat undă verde Codului Urbanismului și Acordului de împrumut SAFE. Suma pe care a evitat România să o piardă din PNRR

Senatul a aprobat acordul SAFE. România poate accesa aproape 17 miliarde de euro pentru apărare Senatul a adoptat joi proiectul de lege pentru aprobarea Acordului de împrumut SAFE dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 euro. Proiectul a fost aprobat cu 83 de voturi pentru, 35 împotrivă și două abțineri, iar după promulgare va permite României să utilizeze fondurile destinate consolidării capacităților de apărare. Acordul SAFE a fost semnat la București, la 12 mai 2026, și ulterior la Bruxelles, în 20 și 21 mai 2026. Potrivit proiectului de lege, plata datoriei aferente acestui împrumut, inclusiv rambursarea capitalului, costurile de finanțare, administrarea lichidităților și celelalte cheltuieli asociate, va fi asigurată de Ministerul Finanțelor, în conformitate cu legislația privind datoria publică. Finanțarea va fi gestionată prin mecanismul folosit de Guvern pentru împrumuturile contractate în vederea acoperirii deficitului bugetar, refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice guvernamentale. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat joi că aprobarea acordului SAFE reprezintă una dintre cele mai importante decizii adoptate în sesiunea extraordinară. „Au mai fost adoptate câteva legi importante, așa cum spuneam la început. Cea mai importantă dintre aceste este legea de aprobare a Acordului SAFE pentru România, care permite utilizarea celui împrumut de aproape 17 miliarde de euro necesar pentru apărarea României. De asemenea, legea merge la promulgare. Am reușit să facem lucruri bune pentru România, am reușit să salvăm bani, am reușit să contribuim la îmbunătățirea securității României prin aprobarea acordului SAFE și vedem în ultima perioadă cu ce avem de-a face și înțelegem, cred că, mai bine decât oricând cât este de necesar acest acord și cât de mult avem nevoie de îmbunătățirea înzestrării armatei”, a spus Mircea Abrudean. După votul favorabil din Senat, legea va fi trimisă președintelui României pentru promulgare. Știrea inițială Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC), cunoscut drept noul Cod al Urbanismului, a fost adoptat joi de Parlament, după ce a primit votul Senatului, în calitate de for decizional, la o zi după aprobarea în Camera Deputaților. Ministerul Dezvoltării afirmă că noua lege simplifică procedurile din domeniul construcțiilor, reduce birocrația, fiind una dintre multele reforme importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că adoptarea Codului Urbanismului permite României să îndeplinească un jalon important din PNRR și să evite pierderea a 972 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile. „Codul Urbanismului aduce simplificări substanţiale în domeniul construcţiilor, dar şi rigoare şi responsabilitate pentru instituţiile publice implicate. Digitalizăm procesele de avizare, legea oferă siguranţă în amenajarea localităţilor în care trăim şi înseamnă 972 de milioane de euro din fonduri nerambursabile, pe care România nu le va pierde prin adoptarea acestui jalon inclus în PNRR”, a declarat, miercuri, ministrul. „Am aprobat câteva legi foarte importante pentru România, dintre care două sunt jaloane PNRR, aprobate în calitate de Camera Inițială de Camera Deputaților, Senatul fiind Cameră Decizională. E vorba de codul urbanismului și amenajării teritoriului. O lege extrem de importantă. Pentru prima dată, după 1989, avem un astfel de cod care conține toate reglementările date în 36 de ani și care valorează 972 de milioane de euro, adică valoarea unui spital regional cu toate dotările aferente.”, a declarat joi Mircea Abrudean, președintele Senatului. Potrivit Ministerului Dezvoltării, noul Cod reprezintă o reformă esențială pentru modernizarea legislației din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Acesta reunește într-un singur act normativ prevederi care până acum erau cuprinse în 21 de acte legislative distincte și introduce reguli atât pentru marile orașe, cât și pentru comunitățile din mediul rural. Una dintre cele mai importante schimbări este digitalizarea completă a procesului de emitere a certificatelor de urbanism, avizelor și autorizațiilor de construire. Ministerul Dezvoltării va crea o platformă digitală națională care va funcționa ca ghișeu unic pentru toate procedurile de avizare. Potrivit noii legi, termenul pentru emiterea unei autorizații de construire ar urma să scadă la aproximativ 65 de zile, față de patru-opt luni în prezent. De asemenea, documentațiile de urbanism vor fi aprobate într-un timp mult mai scurt. Planurile Urbanistice Generale (PUG) vor putea fi avizate în șase până la 12 luni, comparativ cu trei-cinci ani în prezent, Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) în aproximativ șapte luni și jumătate, iar Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD) vor deveni proceduri simplificate, cu termene de una până la două săptămâni. Legea pune în aplicare și rezultatul referendumului organizat în București în 2024, convocat de Nicușor Dan. Începând cu 1 noiembrie 2028, certificatele de urbanism și autorizațiile de construire din Capitală vor fi emise de Primăria Municipiului București, prin aparatul de specialitate al primarului general, și nu de primăriile de sector. Aplicarea acestei prevederi a fost însă amânată până în mandatul viitorului primar general, în urma unui amendament susținut de PSD. Tot până în iulie anul viitor va trebui stabilită metodologia privind reorganizarea structurilor de specialitate și transferul personalului de la sectoare către Primăria Capitalei. Noul Cod introduce și obligații suplimentare pentru dezvoltatorii imobiliari. Cei care construiesc ansambluri rezidențiale cu peste 500 de locuințe vor contribui financiar la dezvoltarea infrastructurii locale. Fondurile vor putea fi folosite pentru construirea de creșe, grădinițe, școli și alte investiții necesare noilor cartiere. Ministerul Dezvoltării precizează că legislația privind protejarea spațiilor verzi nu va fi modificată, iar prevederile existente rămân în vigoare. Printre noile măsuri se regăsesc și înființarea Registrului Național al Construcțiilor, noi reguli privind certificarea firmelor din domeniu, introducerea răspunderii legale pentru proiectanți și ceilalți specialiști implicați în procesul de avizare. Totodată, legea propune accelerarea investițiilor publice, prin eliminarea unor blocaje administrative. Studiile de fezabilitate vor putea fi realizate mai rapid, pe baza unor indicatori de referință. Proiectul tehnic va rămâne valabil pe toată durata execuției lucrărilor. Ministerul Dezvoltării a mai anunțat că prevederile noului Cod al Urbanismului vor intra în vigoare la 15 zile după promulgarea legii.

Dominic Fritz rămâne în funcție. Legea ANI a fost respinsă de Senat

În comisia juridică de la Senat, parlamentarii au dezbătut și modificat legea ANI, jalon în valoare de 770 de milioane de euro din PNRR. Senatul este cameră decizională în cazul acestei legi, iar reprezentanții PNL au cerut în plen ca proiectul să fie retrimis la comisie. Proiectul a fost adoptat cu 55 de voturi pentru, 28  împotrivă, 29 abțineri. Dominic Fritz rămâne în funcție. Senatorii au respins amendamentul PSD la Legea ANI care îl trimitea acasă. După votul din plen, legea merge direct la promulgare, dacă nu e contestată la Curtea Constituțională. Un amendament la Legea ANI, inițiat de senatorul PSD Ion Cristinel Rujan, prevede că persoanele declarate incompatibile sau în conflict de interese de către ANI, cu confirmarea unei decizii definitive, chiar și înainte de intrarea în vigoare a legii, își vor pierde mandatul. Amendamentul a produs tensiuni în Parlament, iar Dominic Fritz, liderul USR și primarul Timișoarei, susține că acesta l-a vizat pe el. După votul din plenul Senatului (camera decizională), Legea ANI poate fi atacată la CCR de către: Președintele României; unul dintre președinții celor două Camere; Guvern; Înalta Curte de Casație și Justiție; Avocatul Poporului; un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. USR are 19 senatori și 40 de deputați. Astfel, ar mai avea nevoie de șase semnături fie la Senat, fie zece la Camera Deputaților.

Rogobete despre de ce ne mor bebelușii în spitale: Unica viziune a unicului salvator al acestei țări a fost să taie de sus până jos, în mod egal / Degeaba avem echipamente, dacă tăiem cu barda de sus până jos

Mortalitatea infantilă rămâne ridicată în România, iar cauza nu este infrastructura, în care s-a investit mult în ultimii ani, ci lipsa de resursă umană, eliminată din Sănătate în urma tăierilor fără discernământ aplicate de Guvernul Bolojan în ultimul an. Este opinia exprimată luni de Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății. Acesta acreditează ideea că deficitul de personal din Sănătate este principala cauză pentru care nou-născuții își pierd viața în România anului 2026. „Prin Planul Național de Redresare și Reziliență a existat o componentă importantă pentru dezvoltarea neonatologiei. Au fost investite aproape 200 de milioane pentru această componentă. Au fost înființate paturi noi. Inclusiv la Marie Curie există o construcție nouă și o extindere cu 12 paturi de ATI neonatologie, lucruri făcute prin PNRR”, explică Rogobete, care insistă pe ideea că, indiferent cât de mari sunt investițiile în infrastructura spitalicească, dacă nu există personal medical, activitatea este blocată, cu consecințe extrem de grave. „Degeaba avem paturi noi, dacă tăiem personal cu barda, de sus până jos” „Dacă, în ultimele 12 luni, viziunea, unica viziune a unicului salvator al acestei țări a fost să taie de sus până jos în mod egal, aici este răspunsul. Degeaba avem, pentru prima dată după Revoluție, spitale noi, paturi moderne, echipamente de ultimă generație, dacă nu avem personal și dacă, în viziunea unora, economia se poate face de oriunde, se taie cu barda de sus până jos. Sunt oameni care nu înțeleg contextul, sunt oameni care nu au viziune pe termen lung și singurul obiectiv este să-și atingă gloria care a redus deficitul cu orice preț”, ironizează Rogobete măsurile administrației Bolojan. Infrastructura a recuperat din deficit, dar adevărata problemă e lipsa resursei umane Dar mortalitatea infantilă a fost constant ridicată în România, țară care ocupă un trist loc de frunte în Uniunea Europeană la acest capitol. Ideea lui Rogobete rămâne centrată pe lipsa acută de personal, la care, în anii anteriori, s-a adăugat și lipsa infrastructurii. Infrastructură care a reușit, totuși, să se redreseze: secțiile de Terapie Intensivă Neonatologie sunt mult mai bine echipate, numărul de paturi s-a mărit, peste o sută de paturi sunt dotate la capacitate maximă. Acum, adevărata problemă este lipsa medicilor: „Peste 36 de maternități au beneficiat de investiții majore pentru creșterea calității și siguranței actului medical. Peste 36 de maternități au avut paturi extinse, iar în total în România capacitatea secțiilor de ATI pentru nou-născuți s-a extins cu 94 de paturi, iar alte 124 de paturi existente au fost dotate la capacitate maximă. De ce avem această mortalitate? Pentru că nu avem resursă umană”, a declarat Alexandru Rogobete.

Parlamentarii, chemați din vacanță. Sesiune extraordinară cu mize de miliarde: PNRR, împrumutul SAFE și criza politică

Cele două Camere au fost convocate în sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie. Senatul va avea luni, de la ora 14:00, o ședință de plen desfășurată atât la Palatul Parlamentului, cât și online, urmată, în restul săptămânii, de lucrări în comisiile permanente. Convocarea are loc pe fondul crizei politice și al funcționării unui Guvern interimar, în timp ce partidele încearcă să ajungă la un acord pentru formarea unui nou Executiv. Lipsa unui consens politic riscă să întârzie reforme de care depinde accesarea ultimelor fonduri disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectele aflate pe masa deputaților Potrivit ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, printre proiectele care ar urma să fie dezbătute se numără Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, modificări ale legislației din sănătate și acordarea primelor de carieră pentru personalul din învățământ. Pe listă se mai află proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității, precum și cel referitor la decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Majoritatea inițiativelor vor putea intra în dezbaterea plenului numai dacă vor primi, la timp, rapoartele comisiilor parlamentare. Una dintre cele mai importante inițiative este aprobarea Acordului de împrumut SAFE dintre România și Uniunea Europeană. Proiectul este dezbătut în procedură de urgență, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată, iar Senatul urmând să aibă votul decizional. SAFE – „Acțiunea pentru securitatea Europei” – este un instrument european prin care statele membre pot contracta împrumuturi pe termen lung, în condiții avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente militare, consolidarea industriei europene de apărare și dezvoltarea infrastructurii cu utilizare duală. României i-a fost aprobată o finanțare maximă de 16.680.055.394 de euro, una dintre cele mai mari alocări din program. Din această sumă, prefinanțarea stabilită la nivel european depășește 2,5 miliarde de euro. Ce va dezbate Senatul Pe ordinea de zi a Senatului se află un proiect privind recompensarea angajaților administrației fiscale și vamale în funcție de performanțele în colectarea veniturilor, precum și modificări ale Codului administrativ. Senatorii vor discuta și două proiecte de modificare a legislației fiscal-bugetare. Acestea au legătură inclusiv cu problemele apărute pe piața imobiliară și cu aplicarea cotei reduse de TVA pentru anumite locuințe, după blocajele administrative semnalate în ultimele săptămâni. Ordinea de zi poate fi completată pe parcursul săptămânii cu inițiative adoptate de Camera Deputaților, motiv pentru care lucrările comisiilor sunt programate până vineri, 31 iulie. Miza PNRR: miliarde de euro și reforme întârziate Principala miză a sesiunii extraordinare rămâne adoptarea proiectelor asumate în relația cu Comisia Europeană. PNL a estimat la aproximativ trei miliarde de euro valoarea ultimei cereri de plată din granturi, în timp ce Guvernul interimar a asociat șase reforme restante cu peste 4,5 miliarde de euro pe care România trebuie să le mai încaseze. Printre cele mai sensibile reforme se află noua lege a salarizării bugetarilor. Proiectul nu apare în forma actuală a ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, iar negocierile dintre partide nu au dus până acum la un acord. PSD a anunțat că nu va susține forma propusă de Guvernul interimar și a cerut amendamente privind salariile din educație, sănătate și apărare. Dispute există și în privința reformei legislației de integritate și a unor modificări din Codul administrativ. Orice schimbare adoptată de Parlament trebuie însă să rămână compatibilă cu jaloanele negociate cu reprezentanții Comisiei Europene. Sesiune extraordinară pe fondul crizei politice Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a cerut partidelor să pună temporar pe pauză disputele politice și a propus formarea unui „comitet de criză” informal, cu reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, care să pregătească soluțiile legislative urgente până la instalarea unui Guvern cu puteri depline. Propunerea nu a întrunit însă consensul partidelor. PNL a respins ideea unei structuri informale, susținând că actualele comisii și proceduri parlamentare sunt suficiente pentru adoptarea proiectelor urgente.

Predoiu: Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra legii privind integritatea

Potrivit lui Predoiu, proiectul elaborat de Ministerul Justiției și ANI „conține toate garanțiile de transparență cerute de Agenția Națională de Integritate (ANI), de jurisprudența națională și de cea europeană” și rămâne singurul document care angajează instituțional Guvernul în relația cu Comisia Europeană. Ministrul spune că, la solicitarea premierului, au fost organizate consultări cu partidele parlamentare care au dorit să participe – PNL, USR și UDMR -, iar acestea au propus amendamente pe care au cerut să fie incluse în proiectul ce urma să ajungă în Parlament. Predoiu susține că două dintre formațiunile participante au condiționat sprijinul pentru dezbaterea și adoptarea legii de includerea acestor amendamente în forma transmisă Parlamentului. În aceste condiții, afirmă el, alternativa ar fi fost blocarea procesului și imposibilitatea lansării dezbaterii parlamentare. „Singura manieră prin care putea fi declanșată procedura de dezbatere parlamentară era sesizarea Parlamentului cu un proiect care să includă amendamentele partidelor”, afirmă Predoiu pe pagina sa de Facebook. Predoiu depune amendamente în calitate de senator El precizează că, după consultarea premierului, a decis să depună, în calitate de senator, o propunere legislativă care să includă amendamentele formulate în cadrul consultărilor, în conformitate cu deciziile guvernamentale și politice privind promovarea jaloanelor din PNRR. Potrivit ministrului, proiectul transmis Comisiei Europene a fost menținut neschimbat, în timp ce inițiativa depusă în Parlament urmărește exclusiv deblocarea procesului legislativ și oferirea posibilității ca Parlamentul să stabilească forma finală a legii. Decizia, necesară pentru evitatea pierderii unui jalon din PNRR Predoiu admite că unele amendamente incluse în propunerea legislativă „nu reflectă fidel” propria sa viziune juridică, însă consideră că decizia a fost necesară pentru evitarea pierderii unui jalon din PNRR. „A fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente”, afirmă Predoiu, adăugând că Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului final al legii. „Modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voința parlamentarilor și a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă. Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”, mai spune Predoiu.