Ursula von der Leyen „Felicitări, România!”
Comisia Europeană a confirmat în mod oficial joi validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro din PNRR. Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, a transmis un mesaj românilor, după ce a validat cererea de plată a României, preia G4Media. „Felicitări, România! Eforturile voastre de reformă sunt răsplătite. Să menținem impulsul și să profităm la maximum de #NextGenEU în țara voastră”, a scris Ursula von der Leyen pe X. A patra tranșă Comisia Europeană a confirmat în mod oficial validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro. „Mă bucur că astăzi Comisia Europeană ne-a confirmat în mod oficial validarea cererii noastre de plată de 2,6 miliarde de euro. Se convine să le mulţumesc tuturor colegilor care au lucrat în aceste luni pentru clarificarea solicitărilor Comisiei, România primeşte o importantă sumă de bani. E un lucru important. Asigură fluxurile de plăţi, începând cu luna iunie. În aşa fel putem plăti constructorii şi beneficiarii noştri”, a spus joi Ilie Bolojan. „Prioritar pentru noi este să nu pierdem fondurile europene”, a mai spus şeful Executivului. Evaluarea Comisiei Europene Comisia Europeană a emis astăzi o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro din PNRR. Acest pas se referă la furnizarea fondurilor aferente acestei cereri de plată, sprijinind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei, administrarea fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea vizează: consolidarea procesului decizional guvernamental avansarea digitalizării îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar consolidarea luptei împotriva corupției și sprijinirea dezvoltării sistemului educațional. Jaloanele îndeplinite Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în implementarea infrastructurii sale cloud guvernamentale. Peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura își propune să modernizeze administrația publică prin îmbunătățirea partajării datelor. Permițând în același timp servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat. Decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei: România a adoptat măsuri pentru a accelera tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. Acestea includ introducerea unor taxe mai mari pe proprietatea celor mai poluante vehicule. Și reducerea progresivă a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune . Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru a face sistemul său fiscal mai echitabil și mai eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind conformitatea fiscală. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil afacerilor. Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro penalități
Dragoș Pîslaru: Cu cererea de plată 4 aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare
„Comisia Europeană a avizat astăzi pozitiv cea de-a patra cerere de plată a României în valoare de 2,62 miliarde de euro (…) Vă readuc aminte faptul că această cerere de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan. Este o cerere care nu are niciun fel de corecție, niciun fel de sumă suspendată. Și acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plată a României. Atât cererea 2, cât și cererea 3 au fost cu suspendări”, a declarat Pîslaru, într-o conferință de presă. Ministrul a comparat rezultatele actualului Executiv cu sumele atrase anterior prin PNRR. „Ca să fie mai clar despre ce discutăm aici, de când a început PNRR-ul, din 2021, dacă însumăm toate cererile de plată depuse de România, deci nu pun prefinanțarea, suma totală obținută din cererea de plată 1, cererea de plată 2 cu o sumă suspendată și pierdută, cererea de plată 3 parțial primită, totalul sumelor pe care le-am primit pe grant, pentru că asta contează, fondurile nerambursabile, au fost 5,2 miliarde de euro. Ceea ce noi am făcut în acest guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în 10 luni, am salvat, după cum țineți minte, 350 de milioane de euro din cererea de plată 3 și am aprobat, iată, 2,62 miliarde de euro, deci 2,96 miliarde de euro obținute în 10 luni, față de 5,2 miliarde de euro obținute din 2021 până în prezent”, a afirmat ministrul. Pîslaru a spus că cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, digitalizarea și revizuirea cadrului fiscal. El a precizat că următorii pași procedurali sunt analiza în Comitetul Economic și Financiar, pe 27 mai, și decizia finală în Consiliu, pe 5 iunie, după care fondurile vor fi transferate României. Ministrul a spus că, prin aprobarea cererii de plată 4, România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR și că Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană. „Aș vrea doar să vă mai spun că, în acest moment, cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului, asta vă pot spune cu siguranță, și mai avem de încasat, ceea ce contează de altfel, pe partea de grant, o sumă de 4,9 miliarde de euro, dacă o luăm cu tot cu suma brută, sau 4,2, dacă scădem prefinanțarea deja obținută. Cu alte cuvinte, nu mai suntem atât de departe. Avem, într-adevăr, și pe partea de împrumut o sumă de 5 miliarde de euro, tot brută, per total 7,7 miliarde sumă netă sau 10 miliarde sumă brută. Acestea sunt sumele pe care le mai avem de obținut din cererile 5 și 6 pentru a finaliza PNRR”, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Bolojan, despre PNRR la Ministerul Energiei: Întârzierile sunt mari
Premierul Ilie Bolojan, care a preluat interimar și portofoliul Energiei, anunță pe Facebook întârzieri în ceea ce privește PNRR. Bolojan susține că după preluarea mandatului de ministru interimar al Energiei a cerut o situație a proiectelor de investiții. „Să putem lua măsuri pentru a termina investițiile până în august și să nu pierdem banii europeni. Am văzut că avem bani, avem proiecte, dar avem blocaje și probleme care întârzie lucrările”, a scris pe Facebook Bolojan. „Avem blocaje și probleme care întârzie lucrările” Premierul subliniază că, în primele patru luni ale acestui an, pe PNRR, s-au făcut plăți de 60 milioane de euro. Încă 135 de milioane de euro sunt solicitați la plată, în 82 de cereri neprocesate, „multe depuse de luni de zile”. Conform lui Bolojan, cea mai mare parte a acestora sunt depuse de anul trecut, dar există și câteva și din 2024. Patru luni până la termenul limită „Mai avem 4 luni pentru a putea termina lucrările și a face plăți. Am mai avea de achitat peste 400 milioane euro, fără cererile depuse și nerezolvate. Întârzierile sunt mari, iar concluzia este simplă: nu este suficient să avem finanțare. Trebuie să avem organizare, procesare rapidă și plăți făcute la timp. Altfel, lucrările nu se vor termina și putem pierde fondurile europene”, a mai scris ministrul interimar al Energiei pe rețeaua de socializare. Soluțiile pe ultima sută de metri Premierul a anunțat și o parte dintre măsurile dispuse: mai mulți oameni la verificare și plăți, din minister, norma de avizare crescută pentru cei implicați în procesul de verificare, schimbarea modului de lucru cu experții Băncii Europene (BEI), pentru reducerea timpului de verificare a plăților sprijin (cu personal) din partea Ministerului Justiției și a Ministerului Proiectelor Europene, pentru a debloca avizarea juridică și verificarea cererilor. Sporurilor pentru cei care lucrează pe fonduri europene, la control Bolojan anunță că în această săptămână va fi verificat și modul de acordare a sporurilor pentru cei care lucrează pe fonduri europene. „Până acum, aceste sporuri nu se acordau după realizări, ci în funcție de calificativul anual obținut pentru anul trecut. Sporul se acorda la maximum, pentru că aproape toți au calificativul . Vom introduce evaluări lunare, iar sporul va fi legat de livrabile: dosare soluționate plăți deblocate termene respectate Nu eliminăm stimulentele pentru colegii care muncesc. Eliminăm plata lor din oficiu. Cine livrează trebuie recompensat. Cine nu livrează nu poate primi aceleași beneficii doar pentru că, pe hârtie, totul arată ”, mai transmite Ilie Bolojan. Acesta anunță că în următoarele două săptămâni se vor face plăți de peste 60 de milioane de euro, încheie premierul. Recomandarea autorului: A patra zi consecutivă de scădere a euro. Cursul se stabilizează
România, în etapa finală de implementare a PNRR. Împrumuturi pe termen scurt fără dobândă pentru autoritățile locale
Guvernul Bolojan adoptă, probabil pe ultima sută de metri a mandatului, măsuri în vederea accelerării implementării PNRR. În acest caz, Executivul asigură aministraţiei publice locale lichidităţi temporare. Este vorba de împrumuturi pe termen scurt, acordate de Ministerul Finanţelor. Prin această Ordonanță de Urgență se instituie un mecanism de finanțare temporară, prin acordarea de împrumuturi fără dobândă autorităților locale, pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de implementare. În beneficiul comunității Mecanismul utilizează temporar sumele disponibile din componenta de împrumut a PNRR. Dar fără a atrage resurse suplimentare de pe piețele financiare și fără costuri pentru autoritățile locale beneficiare comuniții. Plafonul total al programului este de până la 10 miliarde lei, cu potențialul de a susține un portofoliu de proiecte în valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei, din care 34,4 miliarde lei sunt reprezentate de către cheltuielile eligibile. Împrumuturile „credit-punte” Împrumuturile nu înlocuiesc fondurile europene și nu reprezintă cheltuieli permanente. Ele vor avea caracter temporar și vor funcționa ca mecanism de tip „credit-punte” pentru menținerea ritmului de implementare. Prin această măsură, Guvernul urmărește: accelerarea implementării investițiilor PNRR; finalizarea la termen a proiectelor; atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România; absorbția integrală a fondurilor europene; evitarea pierderii investițiilor esențiale pentru comunități. Aceste măsuri sunt luate în contextul în care România intră în etapa finală de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), toate investițiile și reformele asumate urmând să fie finalizate până la data de 31 august 2026. În prezent, peste 11.300 de contracte finanțate prin PNRR sunt implementate de autoritățile locale, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 34,4 miliarde lei, dintr-un portofoliu total de aproximativ 46 miliarde lei (circa 9,2 miliarde euro), din care restul de executat aferent cheltuielilor eligibile depășește 20 miliarde lei. Investițiile acoperă domenii esențiale pentru dezvoltarea României: sănătate, educație, digitalizare și infrastructură locală. Împrumuturi prin Trezoreria Statului Trezoreria Statului va acorda împrumuturi, în vederea accelerării absorbţiei fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale Ordonanța de Urgență introduce măsuri pentru a sprijini comunitățile locale să finalizeze proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni, în cadrul programelor interguvernamentale. Astfel, unitățile administrativ-teritoriale, cu excepția municipiilor reședință de județ, pot solicita, inclusiv pentru instituțiile publice finanțate integral din bugetul local, și pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporțional cu obligațiile care le revin, de la Ministerul Finanțelor contractarea în anii 2026-2027 a unor împrumuturi din venituri din privatizare înregistrate în Trezoreria Statului, în limita sumei de 2 miliarde de lei. UAT-urile pot adresa aceste solicitări până la data de 31 decembrie 2026 pentru: Finanțarea cheltuielilor neeligibile necesare finalizării proiectelor europene nefinalizate sau nefuncționale din exercițiul 2014–2020; Asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile; Acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente acestor investiții. Prin asigurarea acestor finanțări se are în vedere prevenirea blocării investițiilor locale aflate într-un stadiu avansat de implementare și reducerea riscului de pierdere a fondurilor europene deja contractate. Finanțările vor avea condiții avantajoase: maturitate de până la 5 ani; posibilitatea rambursării anticipate; exceptare de la limitele de îndatorare și plafoanele de contractare/tragere prevăzute de legislația fiscal-bugetară; costuri de finanțare reduse comparativ cu piața. Guvernul ia măsuri pentru accelerarea finalizării proiectelor europene, protejarea investițiilor publice, susținerea absorbției fondurilor europene, reducerea presiunii asupra bugetelor locale şi evitarea blocajelor administrative, a litigiilor sau a corecțiilor financiare generate de nefinalizarea proiectelor. Recomandarea autorului: Oana Gheorghiu explică demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României: Deficiențe manageriale grave care pun în pericol fonduri europene
Adrian Câciu, replică pentru Pîslaru, pe tema cererii 3 de plată: Incompetent obraznic. A pierdut miliarde din PNRR
Adrian Câciu a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi responsabil pentru problemele legate de cererea de plată nr. 3 din PNRR, subliniind că nu mai ocupă o funcție ministerială de peste un an. Fostul ministru a precizat că la predarea mandatului, jalonul privind pensiile magistraților fusese deja îndeplinit. „Ciolacu nu mai este prim-ministru de fix un an! Din 5 mai 2025! Câciu nu mai e ministru la fonduri europene din 23 decembrie 2024. Câciu lăsase jalonul privind pensiile de serviciu îndeplinit, validat de Comisia Europeană. România urma să încaseze 231 milioane euro aferente jalonului 215”, se arată în mesajul publicat sâmbătă pe Facebook de Câciu. Fostul ministru l-a numit pe Pîslaru „obraznic” și „incompetent”, acuzându-l că a pierdut miliarde din fondurile europene alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență. „Incompetentul obraznic de astăzi a reușit să piardă 65 milioane de euro din acest jalon! De fapt, Pîslaru a pierdut în jur de 7,4 miliarde euro din PNRR. Cu tupeu, ne spune că, de fapt, România a câștigat restul de bani. Păi banii aceia îi avea deja alocați! Și acum, după ce a pierdut bani din Cererea de Plata 3, ne spune ca „a recuperat” 350 milioane euro”, notează Câciu. „Pîslaru e nem-tudom, PSD e de vină. Marketingul eșecului! Sau cum să fii penibil și să mai și semnalizezi! După Câciu, la fonduri europene, a fost Boloș până în iunie 2025 și apoi Pîslaru, din iunie 2025 până în prezent. L-am avertizat public pe Pîslaru că pierde banii din Cererea de Plată 3. M-a făcut nepriceput!”, se mai arată în mesajul fostului ministru. În contextul moțiunii de cenzură, Câciu mai transmite: „De marți, Pîslaru e șomer! O ia și pe Oana Gheorghiu cu el! E mai bine așa! Au pierdut destui bani pentru România!”.
Dragoș Pîslaru răspunde acuzațiilor privind cererea de plată nr. 3 din PNRR: Este pur și simplu nesimțire
„O parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane Euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru. Să pui responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a repara ani de delăsare, este pur și simplu nesimțire”, se arată în mesajul publicat sâmbătă de Facebook de ministrul Pîsalru. Guvernarea lui Marcel Ciolacu Dragoș Pîslaru a susținut că responsabilitatea legată de cerere de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență aparținea Guvernului condus de Marcel Ciolacu Ministrul susține că guvernul respectiv a întârziat depunerea cererii, dar și faptul că jaloanele necesare nu fuseseră îndeplinite, iar în perioada de remediere, Executivul amânase măsurile. „Conform aranjamentelor operaționale inițiale, reformele în cauză din cererea de plată 3 trebuiau finalizate în trimestrul 1 2023. Cererea 3 a fost depusă, cu 9 luni întârziere, 15 decembrie 2023, sub prim-ministrul Marcel Ciolacu. Au întârziat. La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător. Au mințit. Comisia a verificat documentele și a constatat că reformele în cauză nu erau îndeplinite corespunzător. A urmat o perioadă de 1 an și 5 luni în care guvernele vremii au avut timp de remediere și justificare, dar de fapt au amânat și tergiversat. Au evitat reformele. Comisia a constatat că nu mișcă nimic și a decis în mai 2025 suspendarea parțială a plății pentru cele 4 reforme – pensile speciale, AMEPIP și numirile în CA-uri din domeniul energiei și transporturilor”, se arată în mesajul publicat de Dragoș Pîslaru. Mandatul lui Ilie Bolojan Pîslaru a punctat și situația dificilă a Guvernului Bolojan care trebuia să întreprindă un program amplu de măsuri într-un timp foarte scurt. „România a primit un termen de 6 luni pentru a repara problemele, până la 28 noiembrie 2025. Când Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025, timpul rămas era extrem de scurt. Practic, am avut doar câteva luni pentru a încerca să reparăm întârzieri acumulate în ani de zile. Am reparat cât s-a putut. În unele domenii am reușit să facem progrese. În altele, întârzierile erau atât de mari încât nu mai puteau fi reparate complet în câteva luni”, spune Pîslaru. Ministrul a amintit că pentru recuperarea banilor europeni erau necesare reforma pensiilor speciale, operaționalizarea AMEPIP, și reforma companiilor de stat din energie și transporturi. Acesta a evidențiat și cauze pierderii fondurilor europene, punctând tergiversarea CCR-ului în privința reformei pensiilor magistraților, dar și influența politică în AMEPIP și companiile de stat din energie și transporturi.
Aproape 8 miliarde a pierdut România de când salvatorii au preluat puterea
România s-a transformat în „campioana banilor pierduți”. Iar sumele sunt uriașe. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara noastră a avut acces la o finanțare inițială de aproximativ 29,2 miliarde euro. Ulterior, planul a fost ajustat – pentru a include și noul capitol REPowerEU -, iar în decembrie 2023 s-a ajuns la suma de 28,5 miliarde euro. Pentru a accesa fondurile europene, România ar fi trebuit să respecte mai multe „jaloane”, să facă reforme și investiții. Totul s-a transformat, însă, într-un adevărat calvar financiar. „Salvatorii” care au redactat PNRR – Cristian Ghinea de la USR a fost cel care a coordonat întreaga „acțiune” – nu au putut implementa ceea ce chiar ei au promis pentru România. Acum, în anul 2026, tot „salvatorii USR ai României” sunt în coaliția de guvernare, alături de PNL și UDMR, după ce social-democrații au retras sprijinul premierului Bolojan. Numai că, de când premierul Ilie Bolojan a preluat mandatul, în data de 20 iunie 2025, România a pierdut aproape 8 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă cronologia unui adevărat dezastru financiar. România, „pariorul” european care pierde mai mult decât câștigă Din păcate, România s-a dovedit a fi un „jucător” inconstant. Seamănă din ce în ce mai mult cu un parior care pierde mai mult decât câștigă. Se bucură atunci când norocul îi surâde, dar apoi pierde tot ceea ce a câștigat. Numai că, în speța „PNRR”, cei care pierd pe termen lung sunt chiar românii. PNRR a fost elaborat în anul 2021, în mandatul Guvernului Cîțu. La guvernare se afla coaliția PNL-USR-UDMR. Responsabilul a fost Cristian Ghinea, fost ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene. Planul elaborat de România a fost oficial adoptat de Comisia Europeană pe 27 septembrie 2021. De atunci, România a pierdut, din cauza unor reforme incomplete, întârziate sau – pur și simplu – făcute după ureche, aproape 8 miliarde de euro. Pentru România, PNRR este o „nucă tare”. Guvernul Bolojan o aduce din condei În plină vacanță de 1 Mai, atunci când românii sunt atenți la cu totul alte lucruri și mai puțin la subiectul arid „PNRR”, România a pierdut încă o tranșă din PNRR – 458,7 milioane euro. (mai multe detalii AICI) În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume la care ar fi avut acces România. Numai că mai multe reforme nu au fost îndeplinită satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia Europeană a decis, însă, că patru jaloane importante nu au fost rezolvate așa cum ar fi trebuit, iar asta costă. Dragoș Pâslaru – ministrul Fondurilor Europene – a anunțat suma imensă pe care România a pierdut-o. Acesta a încercat să prezinte o și o variantă „optimistă”. România a reușit să recupereze animite sume, numai că pierde cu mult mai mult decât recuperează. Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene Pe cererea de plată nr. 3 din PNRR, România recuperează 350,7 milioane de euro – care fuseseră suspendate. Totuși, România pierde 458,7 milioane euro, pentru că reformele ori nu au fost făcute cum trebuie, ori s-au făcut cu întârziere, ori nu s-au făcut deloc. Pe segmentul „reforma pensiilor speciale”, 231 milioane euro au fost suspendate. România recuperează 166 milioane euro. Al treilea jalon – companiile de stat din energie. România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro. Al patrulea jalon – companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. România pierde 15,4 milioane, reușește să recupereze 4,5 milioane euro. Bruxellesul nu-ți bagă în traistă. România ia puțin cu o mână și dă mult mai mult cu alta După cum se poate observa, România ia cu o mână și dă mult mai mult cu alta, pierderea unor sume uriașe din PNRR fiind o tristă realitate finaciară. Potrivit specialiștilor, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). (alte informații AICI) Până acum – luna mai 2026 -, România a înregistrat pierderi și reduceri semnificative ale fondurilor alocate prin PNRR. Suma totală este de peste 7,5 miliarde de euro. Cauzele? Nu numai recalculările economice, ci și faptul că România nu a îndeplinit reforme-cheie (așa-numitele „jaloane” impuse prin PNRR). De la Bruxelles ți se dă, se poate spune, dar nimeni nu-ți bagă și în traistă. Iar România, într-o perioadă de austeritate impusă de mpsurile dure luate de premierul Ilie Bolojan, „bifează” eșec după eșec și în PNRR. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax PNRR, cronologia unui DEZASTRU 2023 – Reducerea de 2,1 miliarde euro (granturi) În anul 2023 a avut loc o ajustare în PNRR. Suma de 2,1 miliarde euro a fost tăiată oficial din componenta de granturi. Este vorba despre fonduri europene nerambursabile, având ca scop susținerea investițiilor, dezvoltării afacerilor și tranziției verzi și digitale. România a avut o creștere economică mai mare decât prognoza inițială făcută în anul 2021. Totul părea a fi în „grafic”. Regulamentul european prevede ajustarea sumelor nerambursabile în funcție de performanța PIB-ului real față de cel estimat. Însă ceea ce părea a fi un bun început de drum s-a transformat într-un haos pe care autoritățile încearcă să îl „cosmetizeze. 2025 – octombrie – România pierde 7 miliarde de euro (credite) În luna octombrie a anului 2025, atunci când Ilie Bolojan era deja premier, România a pierdut accesul la aproximativ 7 miliarde de euro din componenta de împrumuturi (credite cu dobândă subvenționată). (mai multe detalii AICI) Cauza principală a fost întârzierea reformelor critice care ar fi permis tragerea acestor fonduri înainte de termenele limită intermediare. 2026 – februarie – 231 de milioane euro au fost suspendate În contextul Cererii de Plată nr. 3 – din cauza eșecului reformei pensiilor magistraților și a amânărilor repetate de la Curtea Constituțională (CCR) – sumade 231 milioane euro a fost suspendată. Premierul Ilie Bolojan nu și-a asumat nicio vină și a descoperit „țapul ispășitor”, respectiv chiar Curtea Constituțională
Victor Negrescu: Eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat, vineri, că Românie pierde aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, din cauza jaloanelor neîndeplinite. Guvernul a avut timp din decembrie 2023 până în noiembrie 2025 să facă modificări și să le negocieze cu Comisia Europeană, dar rezultatele nu au venit. Pierderea acestor bani vine în contextul în care „actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi la dobânzi foarte mici”, iar dacă „întârzierile continuă prin prisma unui management la fel de deficitar, putem ajunge la pierderi de miliarde de euro din întregul mecanism”, a declarat Negrescu. Este „un plan scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă”, a adăugat vicepreședintele Parlamentului European, refuzând însă enumerarea partidelor care au scris PNRR-ul. Reformele nu se fac sub presiune El susține că guvernul încearcă, pe ultima sută de metri, să repare întârzierile, prin reforme făcute pe fugă, doar pentru a bifa la capitolul imagine, însă declarând că aceasta este o abordare greșită, deoarece reformele nu se fac sub presiune. Coaliția pro-europeană s-a creat acum 10 luni pentru a salva acești bani europeni, dar rezultatele demonstrează eșecul actualei formule guvernamentale: bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate. „Cred că partidele pro-europene puteau și pot, încă, face lucrurile mai bine”, a adăugat Victor Negrescu. România trebuie să fie fermă în negocierile pe buget În negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, el consideră că „România trebuie să fie fermă: nu putem accepta condiționarea fondurilor europene de reforme prost gândite și fără flexibilitate”. România poate salva o parte din banii necheltuiți, folosind „mecanismul pe care l-am impus Comisiei Europene prin rapoartele și demersurile realizate la nivelul legislativului european. Țara noastră poate muta o parte din sumele necheltuite spre noi instrumente financiare, prin care să finanțăm proiectele deja începute, sau prin includerea unor proiecte cu dublă utilizare, care pot continua după termenul de august 2026”, a mai adăugat vicepreședintele Parlamentului European.
Toni Neacșu, după ce România a pierdut 458,7 milioane euro: „Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor”
Avocatul Toni Neacșu comentează anunțul făcut de ministrul Investițiilor Dragoș Pîslaru, chiar de 1 Mai, în care anunță românii că țara noastră a pierdut aproape jumătate de miliard de euro din PNRR. Neacșu atrage atenția că ministrul liberal Pîslaru consideră „o victorie” faptul că Uniunea Europeană nu a tăiat României și cele 350 de milioane de euro suspendate. „România pierde definitiv 460 de milioane euro din PNRR pentru ca nu și-a indeplint obligații restante încă din 2023, aproape exact suma de care spun încă de anul trecut că va fi pierdută, iar ministrul Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor suspendate (350 mil euro). Când ești la putere, politician, și vinovat, printre mulți alții, pentru pierderi, vezi numai partea plină a paharului”, transmite pe Facebook Toni Neacșu. „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat” Potrivit avocatului, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat din energie și transporturi, precum și pentru activitatea AMEPIP”, mai menționează Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4” Neacșu aduce în discuție și cererea de finanțare nr.4, în valoare de 2,6 miliarde de euro, despre care Dragoș Pîslaru anunțase încă din luna februarie că a fost depusă la Comisia Europeană, încă nici până la acest moment nu se știe răspunsul Comisiei Europene. Avocatul Toni Neacșu consideră că și acest demers este, cel mai probabil, un eșec. „Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, adaugă, concluzionează, ironic, Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4 (2,6 miliarde euro), despre care același ministru Dragoș Pâslaru spunea că va fi soluționată la pachet cu cererea nr. 3. Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, conchide avocatul. Dragoș Pîslaru anunță de 1 Mai că România a pierdut aproape jumătate de miliard de euro În plină vacanţă de 1 Mai, când nimeni nu este atent, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, pe Facebook, că România pierde încă o tranşă din PNRR, de aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, își începe Dragoș Pîslaru postarea. „Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, spune Pîslaru. Banii pierduți, jalon cu jalon În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. „Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, mai arată Pîslaru. Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, adaugă ministrul. Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie: „Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”, mai adaugă ministrul. Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți
Dragoș Pîslaru: Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 mil. euro
„Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, spune Pîslaru. Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. Din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro „Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, mai arată Pîslaru. Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, adaugă ministrul. Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie: „Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”, potrivit ministrului. Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, maiu spune Dragoș Pîslaru. Cine este de vină și cine plătește Ministrul Dragoș Pîslaru spune că de vină este „fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile, fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți, fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români. Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public. Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale”. Cine plătește? „Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot. Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte”.