Etichetă: pnrr

Alexandru Nazare: Deficitul de 2,34% nu rezolvă problema

Alexandru Nazare a tras un semnal de alarmă și a transmis că nu este cazul ca România să se culce pe o ureche. Chiar dacă deficitul bugetar a scăzut de la 3,99% anul trecut la 2,34% din PIB în acest an, ministrul interimar al Finanțelor afirmă că problema deficitului nu este încă rezolvată. Alexandru Nazare avertizează că deficitul e cu 37% mai mic decât în primele 7 luni din 2025 Alexandru Nazare a relatat, într-o postare pe Facebook, că execuția bugetară pe primele șapte luni ale anului reprezintă doar menținerea direcției de reducere a deficitului. În termeni nominali, deficitul este cu 28,36 miliarde de lei, respectiv cu aproximativ 37%, mai mic decât în 2025. Ministrul interimar a subliniat că veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Totodată, cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici, iar investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, adică cu aproximativ 15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat anul trecut în aceeași perioadă. „Deficitul bugetar la 7 luni coboară la 2,34% din PIB – cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut. Execuția bugetară pe primele 7 luni confirmă menținerea direcției de reducere a deficitului: de la 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025 la 2,34% în acest an. În termeni nominali, deficitul este cu 37% mai mic. Important este și cum facem această ajustare. Veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici, iar investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul de anul trecut”, a scris Alexandru Nazare pe pagina lui de Facebook. Peste 70% din companii sunt susținute din fonduri europene și PNRR Ministrul interimar al Finanțelor a discutat și despre banii din PNRR. Acesta a precizat că peste 70% din investiții sunt susținute din fondurile europene și bani din PNRR. În paralel, au continuat rambursările de TVA către companii, valoarea acestora depășind 20 de miliarde de lei în prima jumătate a anului. „Peste 71% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR. Am continuat, în același timp, rambursările de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni. Reducerea deficitului nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor”, a relatat Alexandru Nazare.  Loading … Ministrul interimar al Finanțelor a atras atenția că evoluția pozitivă a deficitului bugetar nu înseamnă neapărat că este o problemă rezolvată. Acesta a subliniat că România trebuie să-și mențină traiectoria de reducere a deficitului pana la finalul acestui an. „Aceste rezultate arată că disciplina bugetară și investițiile nu sunt obiective incompatibile. Dar aceasta nu înseamnă că problema deficitului este rezolvată. Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția. Cu cât deficitul și necesarul de finanțare se reduc, cu atât putem reduce în timp presiunea asupra costurilor de finanțare”, a explicat Alexandru Nazare. „Ceea ce vedem la momentul actual este o schimbare clară de direcție în managementul banilor publici”

O nouă pierdere de 100 milioane de euro pentru România din PNRR. Anunțul lui Bolojan

„Dacă ar fi să exprim și aspectele care nu au fost cele mai bune, putem să spunem că pe ultima sută de metri am pierdut două sume, dintre care una este foarte importantă, este vorba de 770 de milioane de euro, care reprezintă contravaloarea jalonului din PNRR care nu a fost îndeplinit”, a spus Bolojan. Cele două jaloane neîndeplinite din care România pierde bani Premierul interimar s-a referit la jalonul privind legea salarizării, despre care a afirmat că actualul guvern nu are responsabilitatea pentru neîndeplinirea acestuia. „Deși am făcut tot posibilul în această perioadă să găsim o formulă de consens prin care aceste reforme mari să fie adoptate, nu s-a reușit trecerea legii salarizării, iar guvernul pe care îl reprezint nu are nicio responsabilitate pe această temă. Am făcut tot ce a fost posibil ca să trecem. Din păcate, nu s-a dorit acest lucru”, a afirmat premierul interimar. A doua sumă pierdută, potrivit lui Bolojan, este de până la 100 de milioane de euro și este aferentă jalonului de decarbonizare. „De asemenea, am mai pierdut și vom pierde o sumă de bani care înseamnă până în 100 de milioane de euro, aferentă jalonului de decarbonizare”, a declarat el. Situațiile care au dus la neîndeplinirea jalonului de decarbonizare Bolojan a explicat că România a primit fonduri europene pentru înlocuirea centralelor pe cărbune pe care și-a asumat să le închidă, însă unele dintre investițiile alternative nu au fost finalizate. „Asta pentru că, deși am avut sume importante din bani europeni pentru a înlocui centralele pe cărbune pe care România s-a angajat să le închidă ca efect al poluării și al unei funcționări energofage, pentru că n-am finalizat centrala de la Craiova și pentru că nu puteam să lăsăm un oraș fără încălzire pe perioada de iarnă”, a spus premierul interimar. El a menționat și situația din Valea Jiului, unde, potrivit acestuia, nu a fost înlocuit niciun grup energetic cu grupuri pe gaz sau cu alte capacități bazate pe energie fotovoltaică ori stocare. În acest context, Guvernul a decis prelungirea funcționării a două grupuri energetice de la Turceni și Craiova până cel mai târziu în 2028. „Am prelungit cele două grupuri de la Turceni și de la Craiova până cel mai târziu în 2028, în așa fel încât să menținem atât încălzirea municipiului Craiova pe perioada de iarnă, dar și un echilibru în sistemul național de termoficare până alte capacități energetice pe gaz, pe stocare sau fotovoltaic vor fi finalizate. Acestea sunt un minus”, a explicat Bolojan. „Am reușit să corectăm numărul de jaloane” Premierul interimar a susținut că, în cursul acestui an, Guvernul a încercat să recupereze întârzierile acumulate în implementarea PNRR și să renegocieze jaloanele care nu mai puteau fi îndeplinite în forma inițială. „În acest an calendaristic, una din prioritățile Guvernului a fost să facem tot ce ține de noi pentru a recupera aceste întârzieri, pentru a renegocia jaloane și, acolo unde nu le puteam îndeplini, am reușit să corectăm numărul de jaloane, să le reducem amplitudinea în așa fel încât, la finalul acestui exercițiu, România să beneficieze de aceste jaloane”, a afirmat Bolojan.

Bilanț PNRR: Câți bani a primit România și cât dă înapoi

Luni, 31 august 2026, este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul care, după ce a fost prezentat de Klaus Iohannis ca „salvarea de 80 de miliarde de euro”, a primit o alocare inițială de doar 29,2 miliarde de euro și a ajuns, după trei runde de negocieri și renegocieri, la puțin peste 20 de miliarde de euro. Până în acest moment, în urma a patru cereri de plată finalizate, România a primit suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro trebuie oricum returnate Comisiei Europene. Totuși, povestea nu se încheie aici, întrucât statul român va mai putea depune cereri de plată în baza jaloanelor deja îndeplinite sau presupus îndeplinite. Gândul prezintă bilanțul celor aproape cinci ani de PNRR și ce urmează de la data de 1 septembrie.  Loading … „După patru zile și patru nopți, am obținut o sumă impresionantă de 80 de miliarde de euro” / „Bani pentru reconstrucția României” Au trecut mai bine de șase ani de când Klaus Iohannis le transmitea românilor, direct de la Bruxelles, că, „după patru zile și patru nopți de negocieri foarte complicate”, a obținut impresionanta sumă de 80 de miliarde de euro, bani europeni care, conform declarațiilor președintelui de la acea vreme, urmau să fie investiți în infrastructură, școli, spitale, digitalizare și, cel mai important, în relansarea economică a țării. În realitate, întreg foiletonul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se încheie astăzi, 31 august 2026, poate fi rezumat printr-un simplu titlu: „Cum au reușit Guvernele României, în decurs de șase ani, să transforme un proiect de 29 de miliarde de euro într-unul de 20 de miliarde de euro?” Cât a vrut să obțină România prin PNRR și câți bani au fost aprobați inițial La finalul lui mai 2020, după două luni de când toate statele europene au confirmat debutul pandemiei de COVID-19, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezenta proiectul NextGenerationEU, al cărui element central era „Mecanismul de Redresare și Reziliență”. Aproape patru luni mai târziu, Comisia explica pașii concreți de implementare a noului program și anunța că fiecare stat membru UE urma să-și pregătească propriul plan național. În mai 2021, prim-ministrul Florin Cîțu, confirma cifra de 29,2 miliarde de euro pentru proiectul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și declara că „România are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta și pentru a prinde din urmă celelalte țări europene”. În luna octombrie a aceluiași an, Consiliul UE a aprobat PNRR-ul, în valoare 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro reprezentau granturi, adică sume nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro reprezentau împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și Florin Cîțu, septembrie 2021 | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro La finalul lui 2021, economia României a înregistrat o creștere neașteaptată de 5,7% în termeni reali, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Un an mai târziu, economia țării creștea cu încă 4,1%, motiv pentru care, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a decis recalibrarea valorii totale a PNRR-ului. Din granturile negociate inițial, a fost scăzută suma de 2,1 miliarde de euro, drept urmare a creșterii economice pe care a înregistrat-o România, însă introducerea programului REPowerEU a mai adus o finanțare nerambursabilă de 1,4 miliarde de euro. De aceea, după prima rundă de renegociere, PNRR-ul a ajuns la 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Problemele majore au început să apară în toamna anului 2025, la a doua rundă de negocieri, atunci când valoarea totală a PNRR-ului a fost redusă drastic la 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi. A treia și, totodată, ultima rundă de negocieri, finalizată în vara lui 2026, a mai adus o scădere de 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a PNRR-ului. Practic, de la 29,18 miliarde de euro – cifra aprobată inițial de Consiliul Uniunii Europene – PNRR a ajuns la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro nerambursabili, respectiv 6,54 miliarde de euro cu valoare rambursabilă. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Câți bani a primit efectiv România prin PNRR / Când a început Comisia Europeană să sesizeze neîndeplinirea jaloanelor Dincolo de valoarea integrală a PNRR-ului, negociată și renegociată de trei ori la nivelul Comisiei Europene, rămâne întrebarea câți bani a încasat efectiv statul român prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate în conținutul proiectului. Îaninte de demararea propriu-zisă a reformelor asumate în PNRR, statul român a primit o prefinanțare de 13% din valoarea totală aprobată inițial, adică 3,79 miliarde de euro, dintre care 1,85 miliarde de euro granturi și 1,94 miliarde de euro împrumuturi. Prima cerere de plată a fost depusă în mai 2022. La acea vreme, statul român cerea 3 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde sub formă de granturi și aproape 1 miliard sub formă de împrumuturi. Suma netă pe care a primit-o din partea Comisiei Europene, după îndeplinirea a 21 de jaloane și ținte, a fost de 2,56 miliarde de euro – 1,77 miliarde de euro granturi, respectiv 780 de milioane de euro împrumuturi. A doua cerere de plată a fost depusă tot în 2022, la jumătatea lunii decembrie. Prin aceasta, statul român solicita alocarea a 3,22 miliarde de euro, dintre care 2,14 miliarde granturi și 1,08 miliarde împrumuturi. Totuși, suma netă virată în septembrie 2023 a fost de 2,76 miliarde de euro – 1,86 miliarde de euro sub formă de granturi și 890 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. Comisia a blocat 53,36 milioane de euro, după ce România a eșuat în îndeplinirea a

CET Constanța și Arad, racordate la rețeaua națională

Seara trecută, premierul demis Ilie Bolojan anunțase că au fost racordate CET-urile din Constanța și Arad la Sistemul Energetic Național. În acest sens, se vor injecta peste 120 de MW în sistem, iar în iarnă instalațiile ar urma să funcționeze în regim normal. CET Palas din Constanța și CET Hidrocarburi din Arad au fost racordate la Sistemul Energetic Național, iar proiectele finanțate prin PNRR sunt considerate finalizate. În lunile următoare vor fi făcute testele și vor fi puse în funcțiune instalațiile. Din sezonul rece, cele două centrale ar urma să producă energie electrică și termică pentru zeci de mii de apartamente.  Loading … Sursă foto: Shutterstock. Ce înseamnă racordarea CET-urile din Constanța și Arad la Sistemul Energetic Național Noua centrală CET Palas din Constanța va avea o capacitate de 97 MW în cogenerare. La Arad, producția de energie electrică va depăși 30 MW, de aproape 3 ori mai mult decât înainte de retehnologizare. practic, în Sistemul Energetic Naționale (SEN) se vor injecta peste 120 de MW. Scopul este de a asigura energie electrică și termică pentru zeci de mii de locuințe. De altfel, în sezonul rece, sistemul ar urma să funcționeze în condiție optimă, normală, după ce vor fi efectuate probele la instalații. CET Hidrocarburi Arad a lansat în 2023 licitația pentru construirea unei noi centrale pe gaze, în sistem de cogenerare de înaltă eficiență. Contractul a avut o valoare de 402 milioane de lei, iar proiectul este finanțat prin PNRR. Noua centrală din Arad va avea 3 motoare termice alimentate cu gaze naturale și o stație electrică de transformare, se preciza atunci. Instalația va produce energie electrică și apă fierbinte pentru sistemul centralizat de termoficare. Municipiul Constanța a lansat în 2023 licitația pentru o nouă centrală de 160 MW, pe gaze naturale și hidrogen. Contractul, finanțat prin PNRR, are o valoare de 588 de milioane de lei. Centrala va produce atât energie electrică, cât și energie termică, în cogenerare de înaltă eficiență, se menționa atunci, arată Economedia.ro. Sursă foto: Facebook, Shutterstock

Noul centru de Neurochirurgie din Cluj a fost finalizat și recepționat. Investiție de peste 50 de milioane de euro, 105 paturi și șase săli de operație

Centru Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie din Cluj a fost finalizat și recepționat, iar investiția depășește 50 de milioane de euro. Proiectul a fost finanțat din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență, fonduri publice naționale și contribuție proprie, a transmis Ministerul Sănătății. Potrivit Ministerului Sănătății, noua unitate va crește capacitatea sistemului medical de a trata pacienți cu afecțiuni neurochirurgicale și vasculo-cerebrale complexe. Cseke Attila: „În neurochirurgie, fiecare minut contează” „Sunt onorat să mă aflu aici, după mai bine de 5 ani de la momentul în care am făcut primul pas și am promovat actul normativ pentru ca acest proiect să devină realitate. În neurochirurgie și în patologia vasculo-cerebrală, fiecare minut contează. Pentru un pacient aflat într-o urgență neurologică, timpul poate face diferența dintre recuperare și dizabilitate. Uneori, poate face diferența dintre viață și moarte”, a declarat Cseke Attila la inaugurarea centrului. Ministrul interimar al Sănătății a spus că investiția nu înseamnă doar o clădire și echipamente noi, ci și șansa pacienților de a primi tratament rapid. „De aceea, aceasta nu este doar o investiție în clădiri, echipamente și infrastructură. Este o investiție în șansa oamenilor de a fi tratați la timp și la standardele medicinei moderne. Centrul Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie reprezintă o investiție majoră pentru Cluj, pentru Transilvania și pentru sistemul medical românesc. Este infrastructura de care medicina de înaltă specializare are nevoie și, mai ales, infrastructura pe care pacientul o merită. Este și dovada că proiectele cu finanțare din PNRR se finalizează”, a adăugat Cseke Attila. Noul centru are 105 paturi, dintre care 79 pentru neurochirurgie și 26 pentru terapie intensivă, precum și șase săli de operație. Unitatea dispune și de un compartiment de neurochirurgie pediatrică, unde vor putea fi tratați pacienți de la nou-născuți până la adulți. Pentru diagnostic și intervenții, centrul este dotat cu aparat RMN, computer tomograf multistrat și angiograf. Clădirea include și spații pentru imagistică, sterilizare, urgențe, consultații în ambulatoriu și kinetoterapie. Secția de terapie intensivă este organizată în boxe cu două sau trei paturi, pentru supravegherea permanentă a pacienților aflați în stare critică. Centrul a fost realizat prin recompartimentarea sediului Clinicii de Medicină a Muncii și Boli Profesionale și prin construirea unui corp nou. Noua unitate include și un amfiteatru destinat pregătirii studenților și medicilor rezidenți. Potrivit Ministerului Sănătății, centrul va deservi atât pacienții din Cluj, cât și pe cei din județele regiunii Nord-Vest. În prezent sunt în desfășurare procedurile de operaționalizare, iar unitatea urmează să fie pregătită pentru primirea pacienților.

Nicușor Dan promulgă legea ANI. Fritz rămâne fără mandat

Președintele Nicușor Dan a promulgat vineri, 28 august, noua lege ANI, cu tot cu așa-numitul „amendament Fritz”. În acest scenariu, liderul USR, Dominic Fritz are la dispoziție maximum 30 de zile pentru a-și depune mandatul de primar al municipiului Timișoara. Cu două zile înainte de a fi promulgată de șeful statului, legea ANI a trecut de Senat cu 106 voturi „pentru”, 19 „contra” și zero abțineri. „Într-un alt context, aș fi retrimis proiectul în Parlament” / „Nu ne permitem să nu accesăm fondurile PNRR” „Am promulgat astăzi Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității în forma care mi-a fost transmisă de către Parlamentul României. Îmi mențin în continuare argumentele din sesizarea de neconstituționalitate pe care am înaintat-o Curții Constituționale. Într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, aș fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare. Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern. Cer Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, să reia și să aprofundeze discuțiile asupra acestei legi. Integritatea este un subiect mult prea important pentru societate și trebuie transpus într-o lege aflată dincolo de orice suspiciuni și interpretări”, a transmis vineri Nicușor Dan.

S&D condamnă scrisoare PPE și Renew privind amendamentul Fritz

Grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European critică dur demersul liderilor PPE și Renew Europe, care au cerut Comisiei Europene blocarea a 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru România. Grupul europarlamentar din care face parte PSD susține că punerea în discuție a fondurilor europene din cauza unei dispute politice interne nu reprezintă o politică europeană responsabilă și solicită respectarea deplină a statului de drept, fără standarde duble. Reacția social-democraților europeni survine după ce președintele PPE, din care face parte PNL, Manfred Weber, și lidera grupului Renew Europe (din care face parte USR), Valérie Hayer, au trimis o scrisoare oficială președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cei doi lideri politici au cerut condiționarea tranșei de 770 de milioane de euro de modificarea legii integrității, în contextul apropierii termenului-limită de 31 august pentru jaloanele asumate de București. De unde a pornit scandalul „amendamentului Fritz” Disputa a început în Parlamentul României, după introducerea unei modificări la legea integrității, cunoscută drept „amendamentul Fritz”. Legea prevede încetarea de drept a mandatului aleșilor locali și al demnitarilor stabiliți definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a noii legi. Prevederea îl vizează direct pe primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, printre alți aleși locali.  Deși Curtea Constituțională a României a declarat modificarea conformă cu legea fundamentală, grupurile PPE și Renew Europe au intervenit direct la vârful Comisiei Europene. Weber și Hayer au catalogat măsura drept o încălcare a statului de drept și au cerut un semnal ferm de la Bruxelles înainte ca președintele României, Nicușor Dan, să promulge legea. S&D denunță presiunea politică și dublul standard Grupul S&D atrage atenția că partidele de dreapta nu au dreptul să invoce jaloanele europene doar atunci când situația convine propriilor interese de partid. Social-democrații subliniază că deciziile legislative adoptate democratic și validate de instanțele constituționale trebuie respectate la nivelul Uniunii Europene. „Nu putem avea standarde duble în ceea ce privește Planurile de Redresare și Reziliență. Partidele politice de dreapta nu pot insista ca fiecare jalon RRF să fie respectat atunci când le convine guvernelor lor, iar apoi să ceară Comisiei Europene – pentru interese politice personale – să intervină atunci când o reformă adoptată democratic, care respectă statul de drept, nu le convine”, a transmis Grupul S&D. Europarlamentarii S&D avertizează că o dispută politică internă nu trebuie să se transforme într-o sancțiune aplicată cetățenilor români. „Punerea în pericol a 770 de milioane de euro pentru România din cauza unei dispute politice interne nu este o politică europeană responsabilă. Familiile politice europene ar trebui să respecte statul de drept și deciziile sistemelor judiciare, precum și finalizarea cu succes a PNRR. Cerem respectarea totală a statului de drept. Cetățenii români nu trebuie să plătească prețul pentru standarde politice duble”, precizează poziția oficială a Grupului S&D. Intervenția liderilor de la Bruxelles a declanșat reacții aprinse pe scena politică de la București, unde demersul PPE și Renew a fost catalogat drept o încercare de presiune asupra deciziilor justiției și ale Parlamentului. Mâine, 26 august, legea intră la votul final și apoi, dacă trece, ajunge pe masa președintelui Nicușor Dan pentru promulgare. 

Victor Ponta, acuzații dure. Fostul premier spune că statul român nu mai funcționează: A fost virusat de Weber, de Ursula, de ăștia care au simțit slăbiciunea noastră

„Cu bune și cu rele, noi am avut un stat român care a funcționat. Repet, mai bine sau mai rău. Nu mai avem acum un stat român. Să fie foarte clar. Statul român a fost virusat de Weber, de Ursula, de ăștia care au simțit slăbiciunea noastră”, a spus Victor Ponta, marți, la „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul. Atac la Dominic Fritz Fostul premier a susținut că situația lui Dominic Fritz este relevantă pentru modul în care funcționează în prezent instituțiile statului. „Iar cazul Fritz este un caz foarte important pentru România. (…) Fritz zice așa: mă doare undeva de hotărâri judecătorești, mă doare undeva de Curtea Constituțională, mă doare undeva de Parlament. Eu îl am pe Manfred cu mine”, a afirmat Ponta. Declarațiile vin în contextul în care președintele PPE, Manfred Weber, și lidera Renew Europe, Valérie Hayer, au cerut Comisiei Europene să blocheze o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR dacă România merge mai departe cu modificările Legii integrității care îl afectează pe Dominic Fritz. Ponta a criticat intervenția liderilor europeni. „Nu există în Germania lui Weber și a Ursulei niciun singur politician condamnat de instanță care e în funcție. Nu există în Europa nicio țară care își permite să spună despre Curtea Constituțională a Germaniei că e CDU sau e SPD”, a spus fostul premier. „Nu mai funcționează statul. Toate mecanismele sunt oprite” El a reluat apoi ideea că instituțiile statului sunt blocate și că situația se agravează. „Nu mai funcționează statul. Nu mai funcționează deloc. Toate mecanismele sunt oprite. (…) Sunt oprite toate”, a afirmat Victor Ponta. „Oricine vine premier, că vine Grindeanu, Nazare, Tomac, în fiecare zi este mai greu. Adică gradul de distrugere al mecanismelor publice avansează în fiecare zi”, a mai spus Ponta.

Dragoș Pîslaru, despre legea integrității și banii din PNRR: Legea bifează pe fond celelalte repere ale reformei

În ceea ce privește legea integrității, Pîslaru a explicat că proiectul a generat o dezbatere publică amplă, în special în jurul amendamentului referitor la aplicarea retroactivă a unor principii. Ministrul a precizat că, din perspectiva Comisiei Europene, legea îndeplinește condițiile prevăzute în cadrul reformei, însă există în continuare o problemă legată de decizia Curții Constituționale. „Avem o observație a Curții Constituționale și, evident, legea trebuie să fie constituțională ca să poată să fie promulgată”, a declarat Dragoș Pîslaru la Digi24. El a subliniat că, în cazul în care actul normativ va trece de procedura legislativă și va putea fi promulgat, acesta va îndeplini, pe fond, celelalte jaloane prevăzute în cadrul reformei din PNRR. „În condițiile în care legea trece și se poate promulga, ea bifează pe fond celelalte repere pe care le aveam în reformă”, a spus ministrul. România a modificat condițiile pentru finalizarea proiectelor din PNRR Pîslaru a vorbit și despre una dintre principalele condiții pentru accesarea integrală a fondurilor din PNRR: finalizarea proiectelor până la termenul-limită. Ministrul a explicat că, în urma renegocierii PNRR, România a reușit să obțină condiții mai flexibile în ceea ce privește modul în care sunt considerate finalizate anumite investiții. „La renegociere am făcut niște lucruri despre care am vorbit puțin, pentru ca să nu creăm invidia altor state membre ale Uniunii Europene. Practic, am schimbat din finalizarea și recepționarea finală la recepție parțială, la finalizarea unor procente din execuții și lucruri de genul acesta”, a afirmat Pîslaru. Potrivit ministrului, modificările au fost importante pentru ca România să poată utiliza cât mai mult din fondurile disponibile. „Ca să ne putem lua absolut toți banii pe care îi cheltuim până la 31”, a explicat el. România a redus semnificativ împrumuturile prin PNRR Dragoș Pîslaru a vorbit și despre componenta de împrumuturi a PNRR, precizând că România și-a redus considerabil nivelul acestora față de forma inițială a planului. „România și-a redus față de versiunea inițială semnificativ zona de împrumuturi. Acum suntem la circa 6,8 miliarde pe zona de împrumuturi”, a declarat ministrul. El a precizat că, în total, România are în prezent un PNRR de puțin peste 20 de miliarde de euro, față de aproximativ 28 de miliarde de euro, cât era planul la un moment dat în forma inițială. Pîslaru a explicat că reducerea componentei de împrumuturi trebuie privită și prin prisma impactului asupra deficitului bugetar. „Pe partea de împrumuturi, având în vedere faptul că ceea ce se pune pe împrumut de fapt se duce în deficit bugetar și că la SAFE am luat un împrumut cel puțin la fel de avantajos, dar care se duce pe mult mai mult timp și cu perioada de grație, practic nu aveam cum să ne îndatorăm mai mult decât e cazul”, a spus el. Ministrul a respins astfel ideea că reducerea împrumuturilor din PNRR ar fi fost determinată exclusiv de faptul că România nu ar fi reușit să finalizeze anumite proiecte. „Nu a fost vorba numai că am renunțat, că n-am terminat proiectele și asta a fost un caz. Au fost proiecte care au fost mutate pe coeziune”, a explicat Pîslaru. Spitalele și unele proiecte de autostrăzi, mutate pe fonduri de coeziune Printre investițiile transferate din PNRR către alte surse de finanțare se numără proiecte importante din infrastructura sanitară și rutieră. „Spitalele le-am mutat pe coeziune, anumite lucrări de autostrăzi unde au fost probleme de achiziții publice au fost mutate pe politica de coeziune și de aici, cumva, aceste diferențe”, a declarat Dragoș Pîslaru. Ministrul a explicat astfel de ce valoarea actuală a PNRR este mai mică decât cea stabilită inițial și de ce componenta de împrumuturi a fost redusă.

Dezinformare Radu Miruță: Centralele închise prin PNRR

Radu Miruță își reia seria de atacuri cu iz dezinformator la adresa PSD și îi acuză pe social-democrați de oprirea unor capacități de producție energetică de 1.635 MW la Combinatul Energetic Oltenia. În aceeași postare, publicată pe Facebook, ministrul interimar al Transporturilor și al Apărării, invocă închiderea altor 4 capabilități de producție energetică de la Rovinari, Tureni și Ișalnița, care însumau 1305 MW. În toate situațiile, unicul vinovat, pe care Miruță îl invocă, este PSD-ul condus de Marcel Ciolacu. Miruță aruncă vina pe trecut și se ferește de prezent. El omite să spună că, în mai puțin de un de mandat, premierul Ilie Bolojan a închis definitiv capacități de producție de 930 de MW. De altminteri, Cristian Ghinea, artizanul PNRR și ministru USR la vremea respectivă, a „pus” în plan dezafectarea centralelor pe cărbune, însă fără o obligație ca acestea să fie înlocuite cu capacități de producție de energie din alte surse. Închiderea termocentralelor pe cărbune a fost inițiată tocmai de USR prin „asumările” lipsite de transparență din PNRR. Măsurile luate în timpul guvernării lui Marcel Ciolacu au presupus respectarea normelor impuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Dacă PSD nu ar fi adoptat deciziile pe care, astăzi, Miruță le critică cu vehemență, tot USR ar fi răbufnit, pe motiv că PSD nu respectă normele din PNRR. „Acum, când de 3 luni nu mai sunt la butoane, brusc se miră că nu mai e cărbunele, care a fost închis de ei când erau la decizie. Fără jenă încearcă să meargă printre oameni, dar, pe bună dreptate, oamenii îi huiduie”, susține Radu Miruță, în postarea sa. Deși PSD se afla „la butoane”, decizia de oprire și scoatere din funcțiune a capabilităților de producție energetică a venit, însă, din partea colegilor săi. Guvernul Bolojan a îcnhis definitiv, nu a trecut în rezervă, două termocentrale pe cărbune. 24 noiembrie 2025: Grupul 7 Turceni – 330 MW + Grupul 7 Ișalnița – 315 MW, total 645 MW 27 martie 2026: Grupul 4 Turceni – 285 MW, scos definitiv din operare Gândul a documentat dezinformările promovate de Radu Miruță Reprezentantul USR se mândrește cu inițierea unui proiect de lege, menit să inhibe dreptul la liberă exprimare, sub pretextul „nobil” al combaterii dezinformării. „Am depus în Parlament o iniţiativă acum un an de zile. Pe teme majore de interes naţional, care pot fi foarte uşot mapate, atunci când în spaţiul online apare o astfel de informaţie care poate fi verificată oficial, nu să dai jos automat conţinutul ăla, ci să pui o notiţă pe care să scrii că e potenţial ştire falsă”, a declarat Miruţă, la Digi24. Plasarea etichetelor a devenit o condiție „sine qua non” pentru USR-iști, care vor să transforme obiceiul într-o regulă scrisă, pe care să o transpună în mediul online. Pentru cineva care pretinde a fi un apărător al democrației, propunerea este, cel puțin aparent, una deplasată. 1. Spune că România ar putea trimite trupe în Groenlanda, apoi dezminte că ar fi zis așa ceva; 2. Recunoaște că ar fi semnat ceva legat de PSD, dar nu adeziunea la partid; 3. A susținut că a publicat înregistrarea completă dintr-o emisiune, dar a publicat doar un fragment convenabil; 4.Fostul şef al Autorităţii pentru Reformă Feroviară demontează un Fake News marca Miruţă. Trenurile găsite și filmate de USR-ist nu zac de pomană; Recent, şi vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, îl acuză pe ministrul Apărării, Radu Miruță, de fake news și îi cere sa plece acasă. Într-un comentariu la postarea lui Miruță, vicepreședintele ANCOM îl acuză pe ministru, printre altele, că a „dezinformat și promovat din bani publici cheltuiți de USR pe social media”. „Domnule ministru, simultan cu acțiunea în instanță, treceți rapid și legea aceea a dumneavoastră prin care orice postare poate fi dată jos de govern în 15 minute. Era o soluție minune de a cenzura presa, nu? Cu ocazia aceasta, ne-ați dat și nouă o idee: oare să vă dea toți angajații ANCOM în judecată pentru că ați diseminat, dezinformat și promovat din bani publici cheltuiți de USR pe social media faptul că instituția își plătește specialiștii cu 30.000 de euro net pe lună și nu cu 2.400 de euro, așa cum e cazul? Sau pentru toate campaniile de defăimare și de dezinformare la adresa mai multor instituții din România pe care le-ați promovat alături de colegii dumneavoastră, cu o sete nebună de a distruge și de a câștiga like-uri pentru dumneavoastră și partid? Este irelevant unde v-ați făcut vacanța și cât costă. Dumneavoastră ați fost concediat acum 3 luni de zile de Parlamentul României și democrație, și cu toate acestea, aveți în continuare tupeul incredibil de a vă exprima aici. Hai: acasă!”, îi transmite şeful ANCOM lui Radu Miruţă. Alături de colega sa de partid, Diana Buzoianu, Radu Miruţă este cel de-al doilea membru USR care acuză publicaţia noastră de fake-news, în mod nejustificat şi public, deşi spusele le-au fost demontate cu probe, de fiecare dată. Miruță, Buzoianu și USR pretind însă că duc o luptă împotriva dezinformării pe care, așa cum a demonstrat un lung șir de documente sau imagii, o practică chiar ei.