Bolojan spune că reducerea deficitului și investițiile au ajutat România să își păstreze ratingul. Ce recomandă premierul demis viitorului guvern
Agenția Standard & Poor’s a păstrat ratingul suveran al României la „BBB-”, astfel că țara rămâne în categoria statelor recomandate pentru investiții. Totuși, perspectiva acordată României este în continuare negativă, iar o eventuală retrogradare nu este exclusă. Premierul demis, Ilie Bolojan, a transmis că menținerea ratingului României reflectă eforturile făcute până acum pentru reducerea deficitului, păstrarea cheltuielilor publice și menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare. Premierul a avertizat că prelungirea blocajului politic ar putea afecta încrederea finanțatorilor și a susținut că este necesar formarea unui guvern cu drepturi depline cât mai repede. Bolojan spune că România a scăpat de „junk” datorită reducerii deficitului Ilie Bolojan a transmis, la o zi după anunțul agenției S&P, că România și-a păstrat ratingul de țară deoarece guvernul a continuat măsurile pentru reducerea deficitului și a menținut investițiile, în ciuda crizei politice. Premierul demis a afirmat că investițiile au reprezentat 8,5% din PIB, iar rata de absorbție a depășit 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Bolojan susține că nivelul investițiilor ar fi fost cu 770 de milioane de lei mai mare dacă PSD nu ar fi blocat legea salarizării. „Rezultatele consistente, respectarea angajamentelor și menținerea fermă a direcției au făcut posibilă menținerea ratingului de țară al României de către agenția Standard & Poor’s, în pofida crizei politice iresponsabil declanșate de PSD. S&P remarcă faptul că, în plin blocaj, un guvern cu puteri limitate a reușit să mențină traiectoria și să susțină «un buget de investiții publice excepțional de ridicat, de 8,5% din PIB, cu rate de absorbție PNRR de peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi». Dacă PSD nu bloca legea salarizării, procentul era chiar mai ridicat, cu 770 de milioane în plus”, a scris Ilie Bolojan pe pagina lui de Facebook. Bolojan: „Am redus deficitul cu 27 de miliarde de lei față de anul trecut” Bolojan a adăugat că deficitul bugetar a fost redus cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără ca statul să renunțe la investiții. În primele opt luni, acestea au ajuns la 97 de miliarde de lei, cu 25 de miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Premierul a afirmat că și cheltuielile statului cu salariile au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei în ultimele 14 luni. În același timp, România a plătit mai mult pentru dobânzile la împrumuturile contractate în anii anteriori. În primele opt luni, statul a achitat 42 de miliarde de lei, cu aproximativ 8,9 miliarde de lei peste suma plătită anul trecut. „Am redus deficitul cu aproape 27 de miliarde de lei față de anul trecut, fără să oprim investițiile, care au ajuns la 97 de miliarde de lei în primele opt luni, cu 25 de miliarde peste nivelul anului trecut. Cheltuielile de personal ale statului au scăzut cu aproape 9 miliarde de lei în ultimele 14 luni. Asta în timp ce factura dobânzilor pentru împrumuturile anilor trecuți a continuat să crească. În numai opt luni, statul a plătit 42 de miliarde de lei dobânzi, cu aproximativ 8,9 miliarde de lei mai mult decât anul trecut”, a spus premierul demis. Bolojan avertizează că blocajul politic poate afecta încrederea investitorilor Bolojan le-a mulțumit românilor pentru eforturile pe care le-au resimțit în aceasta perioadă și a avertizat că prelungirea blocajului politic ar putea afecta încrederea finanțatorilor în România. Premierul demis a susținut că, în acest caz, măsurile luate până acum pentru redresarea finanțelor țării ar putea fi pierdute. Loading … Ilie Bolojan a atras atenția și asupra riscului ca, pe fondul blocajului, să fie luate în ultimul moment decizii de politică publică pe care agenția S&P le consideră nepotrivite. „Cu toate aceste eforturi resimțite de societate, pentru care le mulțumesc românilor, cu toate că rezultatele sunt bune, dacă blocajul va continua, va fi imposibil să mai convingem finanțatorii că suntem frecventabili. Implicit, direcția cea bună va fi deviată, iar eforturile de până acum vor fi irosite. La fel de rău ar fi însă și ceea ce S&P numește «riscul unor compromisuri de politică publică suboptime, adoptate în ultimul moment»”, a menționat Ilie Bolojan. Ilie Bolojan îndeamnă viitorul guvern să păstreze măsurile adoptate până în acest moment și să gestioneze cu atenție banii publici Ilie Bolojan a spus în încheierea mesajului său că următorul guvern trebuie să păstreze măsurile adoptate până acum și să gestioneze cu atenție banii publici. Premierul demis a adăugat că România are nevoie cât mai repede de un guvern stabil, care să continue actuala direcție economică. „Viitorul guvern trebuie să continue linia, să mențină cumpătarea, să construiască exclusiv pe teren sănătos și să cheltuiască numai ce are. Pentru noi, obiectivul rămâne același: un guvern stabil cât mai curând, dar unul care să garanteze că România nu va devia de pe drumul bun”, și-a încheiat postarea premierul demis. România rămâne la „BBB-”, dar perspectiva negativă nu dispare Agenția de rating Standard & Poor’s a anunțat vineri, 2 octombrie, decizia privind ratingul României. S&P a menținut calificativul suveran al țării la „BBB-”. Ratingul „BBB-” situează România în categoria țărilor recomandate investițiilor însă este și ultimul nivel înainte de intrarea în categoria „junk”, astfel că orice nouă deteriorare semnificativă a finanțelor publice sau a condițiilor externe poate deveni relevantă pentru calificativ. S&P a decis să nu retrogradeze România, apreciind progresele făcute în consolidarea fiscală în 2025 și 2026. Agenția estimează că deficitul bugetar va coborî la 6,25% din PIB în 2026, cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent. Menținerea ratingului este legată și de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas, potrivit S&P, în grafic pentru 2026. Ce a convins S&P să mențină ratingul României Unul dintre principalele argumente care au cântărit în decizia S&P este ritmul consolidării fiscale. Agenția apreciază rezultatele obținute în 2025 și pe parcursul anului 2026 și estimează o reducere a deficitului bugetar la 6,25% din PIB în acest an. De asemenea, disciplina privind cheltuielile publice și menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare au contribuit la această evoluție. Un alt element important îl reprezintă fondurile
Standard & Poors explică de ce România a rămas la BBB-
România își păstrează, pentru moment, statutul de țară recomandată investițiilor, după ce agenția de rating Standard & Poor’s a decis să mențină calificativul suveran al țării la nivelul „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, însă păstrează perspectiva negativă, ceea ce înseamnă că riscul retrogradării nu a dispărut. Loading … UPDATE | Nazare: Cumpăna nu a trecut complet Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis vineri seară, într-un mesaj pe Facebook, după anunțul S&P, că esențiale sunt acum seriozitatea și angajamentul că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară. „România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație? La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P. Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice. Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile. Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună. Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase. Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre”, a transmis Alexandru Nazare pe Facebook, după anunțul S&P. Știrea inițială Decizia vine într-un moment în care România încearcă să demonstreze că măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimii ani pot fi continuate și în 2027 și 2028. S&P consideră că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, însă avertizează că perioada următoare va fi esențială pentru formarea unui guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil. Agenția americană de rating vede în continuare riscuri importante precum: nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent, necesarul mare de finanțare externă, creșterea costurilor de împrumut și incertitudinea politică. În scenariul negativ, prelungirea crizei politice și lipsa unor măsuri fiscale credibile ar putea afecta încrederea investitorilor și ar putea pune presiune suplimentară asupra costurilor de finanțare ale țării noastre. România rămâne la „BBB-”, dar perspectiva negativă nu dispare Ratingul „BBB-” menține România în categoria țărilor recomandate investițiilor însă este și ultimul nivel înainte de intrarea în categoria „junk”, astfel că orice nouă deteriorare semnificativă a finanțelor publice sau a condițiilor externe poate deveni relevantă pentru calificativ. S&P a decis să nu retrogradeze România, apreciind progresele făcute în consolidarea fiscală în 2025 și 2026. Agenția estimează că deficitul bugetar va coborî la 6,25% din PIB în 2026, cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent. Menținerea ratingului este legată și de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas, potrivit S&P, în grafic pentru 2026. Ce a convins S&P să mențină ratingul României Unul dintre principalele argumente care au cântărit în decizia S&P este ritmul consolidării fiscale. Agenția apreciază rezultatele obținute în 2025 și pe parcursul anului 2026 și estimează o reducere a deficitului bugetar la 6,25% din PIB în acest an. De asemenea, disciplina privind cheltuielile publice și menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare au contribuit la această evoluție. Un alt element important îl reprezintă fondurile europene. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, rata de absorbție a fondurilor din PNRR a depășit 90% în cazul granturilor și 95% în cazul împrumuturilor. S&P consideră că fondurile europene au continuat să susțină investițiile publice, iar nivelul ridicat al investițiilor reprezintă unul dintre principalele elemente care sprijină activitatea economică în 2026. Cu alte cuvinte, România a reușit să evite o nouă deteriorare a ratingului printr-o combinație între reducerea deficitului, menținerea disciplinei bugetare și absorbția fondurilor europene. Problema este că aceste rezultate trebuie continuate. Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a salutat decizia agenției, dar a subliniat că menținerea ratingului nu înseamnă că România și-a rezolvat problemele fiscale. Potrivit acestuia, respectarea angajamentelor fiscale și absorbția susținută a fondurilor europene au cântărit decisiv în evaluarea S&P, dar subliniază că următoarele obiective sunt încadrarea în țintele de deficit și construcția unui buget credibil pentru anul următor. „Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient. Următoarele obiective sunt încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027. De acestea vor depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor. Dacă păstrăm disciplina în execuția bugetară din 2027 și rămânem prudenți în perspectiva lui 2028, putem crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la stabilă”, a transmis Alexandru Nazare. S&P pune lupa pe anii 2027 și 2028 Marea provocare pentru România nu este, în opinia agenției de rating, doar închiderea anului 2026, ci capacitatea viitorului guvern de a continua consolidarea fiscală. S&P consideră că perioada imediat următoare va fi esențială pentru formarea
Ministerul Energiei a plătit 583 de milioane de euro pentru proiectele finanțate prin PNRR
Plățile pentru proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au ajuns la 583,04 milioane de euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Energiei. Cea mai mare parte a plăților a fost făcută în acest an. Din totalul de 583,04 milioane de euro, 370,47 milioane de euro au fost achitate în 2026, ceea ce reprezintă aproximativ 63,5%. La finalul anului 2025, valoarea cumulată a plăților se ridica la 212,57 milioane de euro. Loading … Sursa: Ministerul Energiei Peste 3 milioane de euro, plătite într-o singură săptămână Datele publicate de Ministerul Energiei mai arată că între 25 septembrie și 2 octombrie 2026 au fost efectuate plăți în valoare de 3,09 milioane de euro. În același timp, ministerul analizează șapte cereri de transfer depuse în trimestrul al treilea al acestui an. Valoarea totală ajunge la aproximativ 47,18 milioane de euro. Sursa: Ministerul Energiei Situația publicată vineri de minister mai arată că au fost încetate sau reziliate contracte PNRR în valoare totală de 67,04 milioane de euro. Prin intermediul PNRR, Ministerul Energiei a susținut proiecte din sectorul energetic, de la producția de energie și cogenerare până la sisteme de încălzire centralizată și producția de hidrogen verde. Potrivit datelor Ministerului Energiei, nu mai sunt fonduri disponibile pentru noi solicitări de plată.
Dragoș Pîslaru, despre legea ANI: Dacă sunt probleme cu amendamentul, avem șansa să le corectăm în Parlament pentru a obține banii din PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat că demersul pe componenta de justiție și evaluarea financiară din PNRR sunt proceduri distincte, dar care se pot influența. Potrivit lui Pîslaru, solicitarea de clarificări a pornit de la Direcția Generală Justiție a Comisiei Europene, în timp ce evaluarea îndeplinirii reformei din PNRR va putea fi făcută după includerea acesteia în Cererea de plată 6. Pîslaru: Punctul final de vedere va veni după Cererea de plată 6 Ministrul a explicat că instituțiile europene implicate au atribuții diferite și că analiza privind respectarea angajamentelor din PNRR nu este, în acest moment, finalizată. „Demersul legat de ANI a izvorât de la DG JUST, Directoratul General Justiție, cu o scrisoare pe care directoarea generală Ana Gallego a trimis-o României pentru a clarifica niște elemente care au ajuns și din spațiul public în presă”, a declarat Pîslaru. În ceea ce privește implicațiile asupra fondurilor europene, ministrul a adăugat: „Ceea ce vă pot spune este că colegii cu care am discutat eu astăzi […] vor putea să-și exprime punctul final de vedere la banii aferenți reformei abia după ce o depunem în Cererea de plată 6.” „Sunt distincte, dar legate” Întrebat dacă solicitarea de clarificări privind legea ANI și evaluarea jalonului din PNRR reprezintă două chestiuni diferite, Pîslaru a răspuns: „Sunt distincte, dar legate.” Ministrul a explicat apoi mecanismul prin care o eventuală constatare pe componenta privind statul de drept ar putea ajunge să influențeze evaluarea reformei din PNRR. „În condițiile în care Directoratul General Justiție analizează și confirmă că sunt probleme legate de nerespectarea tratatelor, asta înseamnă că îi vor înștiința pe colegii lor […] care se ocupă de PNRR cu privire la aceste concluzii. Comisia Europeană acționează, așa ca în cazul unui guvern, când ministerele acționează împreună, la fel și Comisia Europeană acționează împreună”, a declarat Pîslaru. El a continuat: „Deci, un verdict al Comisiei în care constată că sunt elemente care au încălcat tratatele europene, evident ar duce la o evaluare negativă.” Guvernul a cerut accelerarea evaluării Pîslaru a precizat că răspunsul României la solicitarea de clarificări ar trebui să intre, în mod normal, în zona de responsabilitate a Ministerului Justiției, dar a subliniat că nu deține detalii asupra procedurii. „În mod normal discutăm de Ministerul Justiției, dar recunosc că nu este un subiect care se află în sfera mea de competențe și nu am aceste detalii”, a spus ministrul. În schimb, acesta a confirmat demersul Guvernului pentru urgentarea analizei la nivel european. „Ce știu este că Guvernul României a rugat Comisia Europeană să accelereze evaluarea cu privire la aceste elemente și asta e foarte important de explicat de ce, pentru că dacă cumva există constatări că acel amendament aduce atingere tratatelor să poată să fie corectat în Parlament de urgență, astfel încât să putem obține banii pe jalon”, a declarat Pîslaru. „Dacă nu sunt probleme, înseamnă că jalonul va trece” Ministrul a susținut că restul prevederilor aferente jalonului au fost consultate anterior cu reprezentanții Comisiei Europene și că problema aflată acum în discuție privește amendamentul contestat. „Restul jalonului a fost consultat de altfel cu Comisia Europeană înainte și restul textului îndeplinește reforma”, a afirmat Pîslaru. El a sintetizat cele două scenarii avute în vedere de Guvern: „Deci practic avem această șansă: dacă nu sunt probleme, înseamnă că jalonul va trece, dacă sunt probleme pe acel amendament avem șansa să le corectăm […] în Parlament și atunci iarăși să ne obținem banii.”
Dragoș Benea atac dur la USR: Ospiciu de piromani
Vicepreședintele PSD Dragoș Benea, lider al organizației din Bacău a partidului și europarlamentar, a făcut o postare pe Facebook prin care acuză USR că a „forțat” la Bruxelles blocarea fondurilor PNRR pentru România. Vicepreședintele PSD Dragoș Benea acuză USR că încearcă să blocheze fondurile europene ale României prin sesizări la Bruxelles privind statul de drept. El critică dur demersul privind „amendamentul Fritz” și îi acuză pe politicienii implicați că acționează împotriva intereselor României. Loading … Dragoș Benea (PSD). Dragoș Benea (PSD) acuză USR-iștii că au forțat la Bruxelles blocarea fondurilor europene pentru România Dragoș Benea susține că PNL și USR au dus la Bruxelles o problemă internă, prin „amendamentul Fritz”. El spune că demersul a fost blocat în cele din urmă cu sprijinul social-democraților și popularilor europeni. „Ospiciul de piromani USR şi-a propus să dea foc țării, forțând la Bruxelles blocarea fondurilor europene pentru România, sub falsa presupunere a încălcării exigențelor ce guvernează statul de drept. Cândva, un nebun ca Nero şi-a imaginat că prin incendierea Romei, al cărei autorat îi este atribuit de istoriografie, îi poate învinovăți pe creştini şi declanşa, pe cale de consecință, persecutarea lor. Ceea ce s-a şi întâmplat. Cam ăştia-s fritzii, colibanii, clotilzii, moştenii, bolojenii şi pâslarii care uneltesc la Bruxelles împotriva intereselor legitime ale României, dovedind că sunt un soi de tumoră ce trebuie urgent îndepărtată din corpul politic autohton, înainte de metastazare. Nişte „neroni” sau mai curând o adunătură de nerozi care-şi închipuie că pot construi o democrație a bunului lor plac, în care regulile sunt schimbate în timpul jocului, iar legea e bună şi merită respectată doar când îi vizează pe alții. „Amendamentul Fritz” e strict o problemă de bucătărie internă, pe care PNL şi USR, prin PPE & Renew, au ales s-o exporte la Bruxelles: doar mulțumită social-democraților europeni şi popularilor – care abia într-un târziu s-au dezis de manevra meschină a celor de la Renew – demersul politicianist a fost curmat. De la Băsescu şi Iohannis încoace, practica dezonorantă de a merge cu pâra la Înalta Poartă a ştirbit prestigiul României în Europa, confirmând – ca de fiecare dată, de altfel – că trădătorii se află printre noi şi nu trebuie căutați în altă parte”, a transmis Dragoș Benea pe Facebook. Ce au cerut Partidul Popular European (PPE) și Renew Europe Partidul Popular European (PPE) și Renew Europe au cerut Comisiei Europene să blocheze o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR-ul României. Cele două grupuri invocă probleme privind statul de drept și modificările aduse Legii integrității, în urma căreia Dominic Fritz a rămas fără mandatul de primar. Vă reamintim că Nicușor Dan a promulgat legea ANI pe 28 august. PPE și Renew Europe au cerut Comisiei Europene să intervină urgent, înaintea termenului limită pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR. Sursă foto: Facebook, Mediafax Foto
Casa de Pensii a lansat noul portal. Ce faci cu contul vechi
O nouă veste pentru pensionarii din România. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a lansat un nou portal pentru pensionari și persoanele asigurate. Aceștia pot accesa online informații, documente și servicii, fără să se mai prezinte fizic la casele teritoriale de pensii. Iată ce se întâmplă cu vechile conturi și cum pot fi accesate datele. Noua platformă permite verificarea stagiului de cotizare și a contribuțiilor la Pilonul II. Utilizatorii pot accesa talonul electronic și pot simula drepturile de pensie. Portalul reunește serviciile și informațiile din sistemul public de pensii. Loading … Casa Națională de Pensii Publice a lansat un nou portal. Foto: CNPP Portalul a fost simplificat pentru accesarea mai rapidă a informațiilor. Prin Spațiul Privat Virtual (SPV), utilizatorii pot depune online cereri, fără să mai meargă la casele teritoriale de pensii. De altfel, vechile conturi au fost migrate pe noua platformă, motiv pentru care utilizatorii vechi nu sunt nevoiți să își redeschidă un cont. Pot fi utilizate aceleași credențiale pentru logarea în cont. Totodată, deschiderea unui cont CNPP a fost simplificată. Două dintre cele trei metode sunt complet online. Una folosește sistemul național de identificare electronică ROeID. „Unul dintre cele mai importante puncte de acces este Spațiul Privat Virtual (SPV). Prin intermediul contului personal, utilizatorii pot transmite online toate categoriile de cereri prevăzute în sistemul administrat de CNPP, fără să mai fie necesară deplasarea la casa teritorială de pensii. Conturile existente pe vechiul portal au fost migrate, astfel încât utilizatorii se pot autentifica în continuare cu aceleași credențiale. Și procesul de creare a unui cont SPV a fost simplificat. Două dintre cele trei modalități de înregistrare sunt complet digitale, fără necesitatea prezenței fizice la sediul instituției. Printre acestea se numără autentificarea prin ROeID, sistemul național de identificare electronică”, anunță CNPP pe site-ul oficial. Ce date pot fi accesate printr-un cont online? Prin Spațiul Privat Virtual (SPV), utilizatorii pot verifica stagiul de cotizare, contribuțiile la Pilonul II, decizia de pensionare și e-Talonul. Platforma permite și simularea orientativă a drepturilor de pensie și a datei la care acestea pot fi solicitate. Portalul include informații despre pensii internaționale, tratamente balneare și accidente de muncă și boli profesionale. Utilizatorii au acces și la formulare, programări online și datele caselor de pensii. Platforma funcționează pe computer, tabletă și telefon. Noua platformă urmărește să reducă deplasările la casele de pensii prin digitalizarea serviciilor. Portalul a fost realizat printr-un proiect finanțat din PNRR. Sursă foto: Mediafax Foto/colaj Gândul, CNPP
Adevărul despre PNRR: Bolojan susține 90%, realitatea e 64%
Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a declarat marți, 1 septembrie, la o zi după expirarea termenului de finalizare a jaloanelor și țintelor, că România a absorbit peste 90% din granturile, respectiv peste 95% din împrumuturile disponibile în forma finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Procentul este confirmat și de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care afirmă că „discutăm de estimări și asumpții”, asta în contextul în care statul român nu a primit evaluarea Comisiei Europene pe cererea de plată cu numărul 5 și nici măcar nu a depus încă ultima cerere de plată. Informația, preluată fără a fi verificată de presa din România, este falsă, întrucât, până în acest moment, România a încasat doar 13 milarde de euro – 9,5 miliarde sub formă de granturi, respectiv 3,5 miliarde sub formă de împrumuturi – din cele 20,11 miliarde de euro disponibile în varianta finală a proiectului negociat și renegociat de trei ori, în ultimii cinci ani. Mai exact, este vorba de doar 64% din suma totală. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro / Până acum, România a absorbit doar 70% din granturi ți 53% din împrumuturi După trei runde de negocieri și renegocieri, valoarea totală a PNRR-ului a coborât de la 29,18 miliarde de euro – suma aprobată de Consiliul UE în luna octombrie a anului 2021 – la 20,11 miliarde de euro, cifră actualizată în august 2026. Dintre acestea, 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi, adică bani nerambursabili, iar 6,54 miliarde de euro reprezintă împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” Comisiei Europene, cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Pe de altă parte, calculul final la data de 1 septembrie 2026 arată că România a primit, până acum, suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 9,5 miliarde de euro nerambursabile și 3,5 miliarde de euro sub formă de împrumut. Altfel spus, statul român a reușit să absoarbă, după patru cereri de plată finalizate, una în curs de aprobare și una care urmează să fie depusă, 64% din valoarea totală a alocării PNRR, conform ultimei negocieri de 20,11 miliarde de euro. Practic, când vine vorba de împărțirea pe granturi și împrumuturi, România a absorbit, până în acest moment 70% din valoarea totală a granturilor aprobate, respectiv 53,5% din valoarea totală a împrumuturilor. Întregul foileton PNRR, până la data de 31 august 2026, ultima zi în care România a mai putut îndeplini țintele și jaloanele asumate în cadrul proiectului, poate fi citit AICI. Cristian Ghinea, fostul ministru al Investitiilor si Proiectelor Europene, supranumit „Părintele PNRR” | Sursa foto: Mediafax Cum justifică Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru absorbția a peste 90% din PNRR, atât pe granturi, cât și pe împrumuturi În conferința de presă organizată marți, 1 septembrie, la sediul Guvernului, premierul demis la începutul lunii mai a explicat motivele pentru care, din punctul său de vedere, PNRR trebuie privit ca un succes național. Totodată, Ilie Bolojan a anunțat că, din banii disponibili în varianta finală a proiectului, statul român a reușit să absoarbă peste 90% din granturi, respectiv peste 95% din împrumuturi. „Ieri am încheiat unul dintre cele mai importante planuri pentru dezvoltarea României, cel mai mare din ultimii ani. Programul PNRR înseamnă fonduri gratuite pentru România sau sume împrumutate la dobânzi mici, puse la dispoziția țării noastre pentru a ne reveni după pandemie, prin dezvoltarea infrastructurii și prin reforme profunde. Sunt proiecte pe care cetățenii localităților noastre le simt, le vor vedea și le văd în viața de zi cu zi. Am reușit să facem mai multe reforme, unele care țin de proiecte legislative, altele de hotărâri de guvern. Este un rezultat la care guvernul și guvernele pe care le-am avut au muncit în acești ani, dar presiunea mare a fost pe acest ultim an, în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR și pentru a renegocia ținte, jaloane, în așa fel încât România să nu piardă bani”, explică Ilie Bolojan. Sursa foto: Mediafax „Ne-am mai certat, ne-am mai împăcat” / „PNRR s-a finalizat în cele mai bune condiții în care se putea finaliza” În primul rând, se cuvine să mulțumesc Ministerului Proiectelor Europene. Şi îi văd pe colegii noștri aici în sală, echipa pe care am văzut-o de mai multe ori în ședințele pe care le-am gestionat, care nu au fost întotdeauna cu concluzii bune, ne-am mai certat, ne-am mai împăcat, dar la final au făcut un efort important și cred ca PNRR s-a finalizat în cele mai bune condiții în care se putea finaliza, dat fiind contextul în care am fost. Dacă ar fi să traducem toate aceste proiecte în cifre, din datele prezentate de Ministerul Proiectelor Europene, România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de grant și de peste 95% pe cea de împrumuturi, urmând ca, în zilele următoare, să se clarifice toate sumele cu exactitate, după ce se centralizează toate datele”, afirmă Ilie Bolojan. Prim-ministrul României, Ilie Bolojan Dragoș Pîslaru: „Am ajuns la 78%. Diferența de până la 90% o vom avea din cererea de plată 6” Pe de altă parte, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune că România „a absorbit” deja 78% din PNRR. Asta în contextul în care Comsia Europeană nu a evaluat încă cererea de plată numărul 5, pe care însuși Dragoș Pîslaru a depus-o la jumătatea lunii august. „Ca să înțelegem unde suntem astăzi: astăzi suntem cu cererea de plată 5, am ajuns la 78%; diferența până la 90% o vom avea din cererea de plată 6. Pe componenta de grant, avem legea salarizării, cu un impact de 770 de milioane de euro, decarbonizarea, pe care o estimăm undeva în jur de 50 de milioane, și ar mai fi niște sume marginale de ordinul milioanelor de euro legate de contractele pentru diferență, CFD-urile, pe reforma pieței de
Ilie Bolojan a fugit de la conferința de presă a Guvernulu
Prim-ministrul demis al României, Ilie Bolojan, a părăsit conferința de presă organizată marți, 1 septembrie, la sediul Guvernului României în timp ce unul dintre reporteri îi adresa o întrebare despre înghețarea salariilor și pensiilor, în contextul în care datoria publică a țării depășit borna de 60% din PIB. În timpul declarațiilor, Bolojan a afirmat că prinicipalul vinovat pentru pierderea unor sume importante din PNRR este Partidul Social Democrat, care a blocat un acord cu privire la legea salarizării. „Am reușit să facem mai multe reforme, unele care țin de proiecte legislative, altele de hotărâri de Guvern. Din datele prezentate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de grant și de peste 95% pe cea de împrumuturi. În zilele următoare, vor fi clarificate toate sumele”, transmite Ilie Bolojan. Sursa foto: Mediafax „Am găsit un program complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major” / „PSD ne-a dus la pierderea banilor” „Este un rezultat la care Guvernele pe care le-am avut în acești ani. Presiunea mare a fost pe acest ultim an, în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR și pentru a renegocia ținte și jaloane, în așa fel încât România să nu piardă bani. La preluarea acestui mandat, am găsit un program complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major. Acest Guvern și miniștrii care l-au compus au făcut ordine în el, în așa fel încât să progresăm. Dacă se putea mai mult, cu siguranță. În primul rând, dacă se începea din timp și dacă exista voință politică. Sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de sabotarea de către PSD a legii salarizării, lucru care ne duce nu doar la pierderi bani, ci este un semnal antireformist și care ține de scăderea credibilității față de piețe și față de partenerii noștri europeni”, mai afirmă premierul demis la începutul lunii mai. Nicușor Dan a anunțat că România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR pentru că partidele nu au reușit să se pună de acord asupra legii salarizării Prin intermediul unui comunicat de presă publicat miercuri, 26 august, președintele Nicușor Dan a transmis că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens politic și social privind noua lege a salarizării, după negocieri desfășurate în ultimele luni, ceea ce a dus la pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon din PNRR. „Trebuie remarcat faptul că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Cel mai important, partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană”, afirma Nicușor Dan.
Măcel la BVB după pierderea PNRR
Bursa de Valori București (BVB) a fost lovită de una dintre cele mai severe corecții din ultimii ani, chiar în ziua în care România a ajuns la termenul-limită pentru reformele asumate prin PNRR. Indicele BET a pierdut 3,61% până la 33.743 de puncte, cea mai puternică scădere într-o singură ședință de la 5 august 2024, când expira un alt termen stabilit de Comisia Europeană pentru adoptarea reformelor legate de fondurile de redresare. De asemenea, capitalizarea companiilor de pe piața principală s-a prăbușit cu 20,2 miliarde de lei într-o singură zi, până la 697 de miliarde de lei. În timp ce premierul demis, Ilie Bolojan, a confirmat pierderea celor 770 de milioane de euro din fondurile europene, piața de capital a reacționat puternic la noul eșec al României în relația cu Bruxelles-ul. Loading … Măcel pe Bursa de Valori București. Toți indicii au închis pe roșu Bursa de Valori de la București (BVB) a închis pe roșu ședința de luni, 31 august, după ce România a ratat termenul limită pentru mai multe reforme asumate prin PNRR. Statul pierde astfel 770 de milioane de euro din fondurile europene de redresare, după ce criza politică a blocat legile cerute de Bruxelles pentru salarizarea în sectorul public și pentru companiile de stat cu pierderi, scrie Ziarul Financiar. Amploarea vânzărilor s-a văzut atât în evoluția indicilor, cât și în volumul tranzacțiilor. Pe piața principală au fost înregistrate 206 milioane de lei și 25.832 de tranzacții, față de 82,3 milioane de lei și 13.598 de tranzacții în ședința precedentă. Indicele BET, principalul indice al Bursei de la București, a închis ședința de luni la 33.743 de puncte, cu 3,61%. De asemenea, companiile mari din indicele BET au înregistrat scăderi semnificative, ceea ce a tras puternic în jos valoarea totală a pieței. Romgaz a pierdut 10,4% până la 16,80 lei, iar Transelectrica 8,9% până la 89,10 lei. Sursa: Bursa de Valori București De altfel, toți inidicii Bursei de Valori au închis ședința pe roșu. Pe lângă indicele BET, indicele BET-TR a ajuns la 81.319,79 de puncte, cu 3,61% pe minus, BET-FI la 112.097,46 de puncte, în scădere cu 2,34%, BET-NG la 2.571,44, -3,98%, BET-XT la 2.907,15, -3,46%, BET-BK la 6.508,42, -2,81%, BETAeRO cu 1.041,89 puncte, -3,57% și ROTX cu 76.052,02 puncte, adică o scădere de 3,67%. Sursa: Bursa de Valori București Cronologia: Romania a pierdut banii din PNRR – președintele dă vina pe partide – partidele dau vina unele pe altele Nicușor Dan a anunțat că România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR În spatele măcelului de la Bursa de Valori București se află un nou eșec al României în absorbția fondurilor din PNRR. Termenul-limită pentru reforma salarizării bugetarilor a expirat, iar România pierde definitiv 770 de milioane de euro, suma aferentă jalonului care nu a fost îndeplinit la timp. Președintele Nicușor Dan a anunțat încă din 26 august că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens politic și social privind noua lege a salarizării. „Începând cu luna mai, Administrația Prezidențială a mediat o discuție între PSD, PNL, USR și UDMR pe tema legii salarizării. Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii. Această reformă esențială pentru întregul sistem bugetar nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022. Am ajuns astfel ca un subiect atât de complicat și cu implicații sociale și economice majore să fie dezbătut sub o uriașă presiune a timpului. Trebuie să remarc totuși disponibilitatea la dialog a partidelor și a echipelor ministeriale, care au desfășurat o muncă intensă”, a transmis Nicușor Dan. Șeful statului a transmis că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect privind legea salarizării în Parlament, acceptând astfel, în baza acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon din PNRR. „De asemenea, trebuie remarcat faptul că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Cel mai important, partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană”. PSD și PNL au început să-și paseze responsabilitatea Pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR a declanșat un nou schimb de acuzații între partidele din fosta coaliție de guvernare. PSD a susținut că responsabilitatea pentru eșecul reformei salarizării aparține liberalilor, în timp ce PNL a transmis că social-democrații au blocat adoptarea legii înainte de expirarea termenului impus de Comisia Europeană. „PSD condamnă fuga PNL de a-şi asuma responsabilitatea pentru eşecul legii salarizării. Bolojan, Pîslaru şi PNL trebuie să răspundă toţi politic pentru această nereuşită costisitoare pentru bugetul României. Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ţinut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele şi de ce au adus astfel România în situaţia de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR!”, a transmis PSD, într-un comunicat de presă. Social-democraţii au acuzat că „au făcut totul la secret, doar ţinând cont de propria agendă politică, fără să ţină cont de realităţile din România şi acum dau vina pe alţii că nu susţin o lege proastă, o lege respinsă de toată lumea şi a cărei aplicare ar produce convulsii sociale, instabilitate, blocaje instituţionale şi pierderi uriaşe pentru cetăţeni şi pentru economie!” Acuzațiile PNL: „PSD a înșelat cetățenii” Liberalii au acuzat PSD că blochează cu bună ştiinţă adoptarea Legii salarizării unitare, iar România e în pericol iminent de a pierde aproximativ 770 de milioane de euro. PNL susține că blocarea legii ar avea trei consecințe majore: menținerea inechităților salariale pentru sute de mii de angajați din sectorul public, pierderea fondurilor europene aferente jalonului și perpetuarea unor promisiuni salariale fără acoperire bugetară. Bolojan susține că Guvernul nu poartă nicio responsabilitate Premierul demis Ilie Bolojan a
Autostrada Moldovei s-a deschis între Adjud și Bacău
Circulația pe încă 47 de kilometri ai Autostrăzii Moldovei A7, între Adjud și Bacău, a fost deschisă luni, 31 august, a anunțat Guvernul României într-o postare pe rețele sociale. După inaugurarea acestui tronson, șoferii pot circula pe aproximativ 242 dintre cei 319 kilometri ai autostrăzii A7. „Circulația pe Autostrada Moldovei de la Adjud la Bacău, aproximativ 47 de km, a fost deschisă astăzi. Șoferii pot circula pe o distanță de peste 240 de km din totalul celor 319 km ai A7, iar după finalizarea lucrărilor de racordare se va ajunge de la București la Bacău Nord pe autostradă”, a transmis Guvernul României pe Facebook. Loading … Noua porțiune este formată din două loturi: Lotul 2 Adjud – Răcăciuni, cu 24,5 kilometri; Lotul 3 Răcăciuni – Bacău, cu 21,5 kilometri. Cele două sectoare au fost deschise simultan, astfel încât să formeze un traseu continuu. Autostrada Moldovei, unul dintre marile proiecte finanțate prin PNRR Autostrada A7 este și unul dintre proiectele majore de infrastructură finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar ritmul lucrărilor a fost urmărit îndeaproape în contextul termenelor stricte impuse de program. Și Cristian Pistol, șeful CNAIR, a postat pe Facebook imagini live din dronă cu deschiderea circulației între Adjud și Bacău. „Încă 47,10 km se adaugă de astăzi celor 194,52 km deja deschiși circulației pe Autostrada Moldovei (A7), între Ploiești și Adjud. Tot de astăzi, distanța București – Bacău (310,59 km) se poate parcurge pe autostradă (A3 și A7) în mai puțin de 3 ore, în condiții de siguranță și confort. Continuăm construcția A7 spre Pașcani și Suceava, iar de acolo, prin Drumul Expres Suceava – Siret, spre frontiera de nord a României. România a ajuns astăzi la peste 1.477 km de drumuri de mare viteză”, a detaliat directorul CNAIR.