Etichetă: pnrr

Siegfried Mureșan, replică pentru Florin Manole: A eșuat să prezinte un proiect de Lege a salarizării în timpul mandatului

Siegfried Mureșan susține că nu a fost invitat la discuții de Florin Manole. „Îi transmit fostului ministru că aș fi venit cu plăcere dacă m-ar fi invitat într-adevăr și că sunt mereu dispus la un dialog serios. Parlamentul European a lucrat și în această săptămână; nu este încă în vacanță parlamentară, așa cum sunt colegii din PSD ai domnului Manole. Așadar, ironiile despre vacanță nu au nicio bază”, a scris pe Facebook europarlamentarul. Acesta îi amintește lui Florin Manole că „a avut un an întreg la dispoziție, în calitate de ministru al Muncii, pentru a veni cu un proiect privind Legea salarizării”. „A eșuat să prezinte un proiect legislativ în timpul mandatului, deși era ministrul responsabil de acest dosar și era obligația sa. Acum, asemenea unui elev corigent care nu a învățat tot anul, speră să rezolve în ultima clipă ceea ce nu a făcut tot anul”, a adăugat Mureșan. Legea salarizării și miza de 770 de milioane de euro din PNRR El îi transmite social-democratului că, între timp, Guvernul Bolojan „i-a făcut tema și a prezentat un proiect de lege. Tot ce mai are de făcut este să își convingă colegii din PSD să se întoarcă din vacanță și să o aprobe”. Siegfried Mureșan amintește și de miza aprobării legii: ”770 de milioane de euro din PNRR și o lege mai echitabilă pentru oamenii onești din sectorul public”. Consultări pe Legea salarizării Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a avut sâmbătă consultări cu sindicatele, precizând în același timp că l-a invitat și pe Siegfried Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, la discuții. „Am avut întâlniri de la 9 astăzi de dimineață, o să avem până după-amiază și mâine, duminică, o să facem același lucru. După ce terminăm toate familiile ocupaționale, putem să avem poate luni o concluzie. Sper să ne ajute și domnul Siegfried Mureșan. L-am invitat. Sigur este foarte interesat de soarta pe PNRR, de buget, de banii țării, de fondurile europene. Sigur nu este pe plajă, sigur nu este în weekend și muncește undeva”, a spus fostul ministru. Manole a declarat sâmbătă că formațiunea din care face parte nu va vota viitoarea lege a salarizării dacă aceasta va conduce la diminuarea veniturilor angajaților, făcând apel la echilibrarea intereselor generate de jalonul PNRR cu așteptările sociale.

Florin Manole: Legea salarizării dă mai mulți bani unui minister

Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a declarat astăzi la Parlament că în actuala lege a salarizării există un articol care prevede că un anumit minister și structurile lui locale ar primi mai mulți bani printr-un spor pe care celelalte ministere nu îl primesc. El susține că acest articol trebuie eliminat din lege pentru că nu e echitabil ca un singur minister să primească un spor special, în condițiile în care angajații lui fac aceeași muncă precum cei de la celelalte ministere. „Avem un articol în lege care presupune ca un anumit minister și, nu o să spun acum care, că nu e despre asta vorba, un anumit minister și deconcentratele sale primesc un spor pe care toate celelalte, pe muncă similară, pe atribuții similare, nu le primesc, ceea ce, sigur că nu ne duce pe noi, social-democrați, cu gândul la o egalizare în jos, dar ne duce cu gândul că ar trebui să avem un tratament just, un tratament corect între ministerele din administrația centrală”, a afirmat Florin Manole. Florin Manole spune că PSD va veni cu propuneri care trebuie să corecteze unele inechități din proiect Fostul ministru al Muncii a dat și exemple despre ce inechități au găsit social-democrații în proiectul legii salarizării. El susține că, în actuala formă, profesorii și conferențiarii universitari sunt cei care suferă. „Profesorul debutant din preuniversitar, cu dirigenție, câștigă mai mult decât profesorul debutant din universitar, în condițiile în care e evident că cei din mediul universitar au un alt nivel de pregătire în momentul în care debutează în profesie. Mai sunt inadvertențe în ceea ce privește, de exemplu, comparația dintre bibliotecar și conferențiar universitar. Sigur că ne-am așteptat ca un conferențiar universitar să aibă un coeficient mai bun și câștig salarial mai mare. Din păcate, în această ultimă formă, lucrurile sunt exact invers, dar și asta se poate corecta pe coeficienți”, a spus Florin Manole. PSD ar putea vota legea salarizării, dar nu în varianta actuală După o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor, Florin Manole, fostul ministru al Muncii, a declarat că PSD ar putea să voteze legea salarizării dacă forma finală a proiectului va corecta greșelile depistate de PSD și majoritatea sindicatelor va fi de acord cu acea variantă finală a legii. „Dacă vom avea o lege bună, acceptată de către sindicate, care nu scade veniturile, o vom vota. Dacă legea va fi proastă, dacă legea va fi respinsă de către toate sindicatele, dacă sindicatele vor fi în stradă cu argumente, dacă legea va păstra niște inechități contrazicând însuși jalonul din PNRR, atunci nu va putea fi votată. Dar nu suntem într-un setup mental în care pornim negativ pe subiectul ăsta, suntem constructivi”, a declarat Florin Manole, referindu-se la poziția PSD față de proiect. Ce modificări aduce noua lege a salarizării Noua lege a salarizării unitare a intrat vineri în linie dreaptă, după consultările de la Palatul Cotroceni, unde reprezentanții partidelor au discutat varianta actualizată a proiectului, după negocierile cu sindicatele. Textul legislativ a fost publicat la puțin timp după întâlnirea de la Cotroceni pe pagina Ministerului Muncii.  Printre cele mai importante modificări fața de varianta anterioară se numără un articol care fixează venitul bugetarilor care ar fi vizați de o recalculare în minus la nivelul salarial din 2026. Proiectul introduce o clauză de protecție pentru bugetarii care ar pierde bani prin recalcularea salariilor pe noua grilă: veniturile sunt menținute la nivelul din noiembrie 2026 printr-o diferență salarială tranzitorie Este vorba despre situația prevăzută la articolul 33 al proiectului care poate fi consultat AICI. Astfel, dacă salariul rezultat din noua lege este mai mic decât cel aferent lunii noiembrie 2026, salariatului i se acordă o „diferență salarială tranzitorie”, atât timp cât rămâne pe aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Această diferență se reduce ulterior, pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile crește, până când este absorbită integral. Este vorba despre un jalon foarte important din PNRR pe care România trebuie să îl transforme în lege până la finele lui august 2026, altfel riscă să piardă aproape 4 miliarde de euro, bani europeni.

După jaful național Microbuzele școlare, un alt program stârnește suspiciuni. Creșe noi, construite la suprapreț. Cea mai scumpă creșă, de 12 milioane de lei, a fost inaugurată de Ilie Bolojan la Oradea. Gândul prezintă analiza costurilor pe metrul pătrat

Uriașul scandal „Microbuze electrice școlare” a dus – în urma repetatelor semnale de alarmă trase de Gândul – la declanșarea unei anchete de proporții a Parchetului European. Acum, după acuzațiile legate de manipularea licitațiilor publice în dosarul microbuzelor supraevaluate, la orizont apar alte semne de întrebare, de data aceasta în contextul noilor creșe care sunt inaugurate în mare viteză, pe ultima sută de metri. Programul guvernamental „Sfânta Ana” – finanțat prin PNRR și bugetul de stat – a fost inițiat în anul 2021. Prevede construirea a 247 de noi creșe la nivel național, iar suma totală alocată pentru acest program este de 299 milioane euro.  Programul Guvernamental de Construire Creșe „Sfânta Ana” este derulat de Ministerul Dezvoltării și implementat prin Compania Națională de Investiții (CNI). 230 milioane euro sunt alocate prin PNRR. 69 milioane euro reprezintă o majorare de 30% conform OUG nr.124/2021.  Creșele trebuie să corespundă standardelor nZEB (clădiri aproape independente energetic). Oficial, s-a pornit la drum de la o idee generoasă. Sunt construite „creșe moderne si prietenoase cu mediul înconjurător, în care energia necesară va proveni parțial din surse regenerabile, precum panourile fotovoltaice”. Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat, în luna iunie, că „până la finalul lunii august, vor fi construite 100 de astfel de creșe”. Până la acest moment, 84 de creșe au fost finalizate, dar au apărut, imediat, și semnele de întrebare referitoare la costuri. Sunt justificate sau nu? Autoritățile sunt întrebate, frecvent, de ce nu se investește și în repararea străzilor din localitățile respective, în noi locuri de joacă sau în recondiționarea/modernizarea unor școli vechi. Încă nu există lista centralizată a creșelor deja construite Gândul a analizat, comparativ, prețul final pe metru pătrat construit la câteva dintre creșele inaugurate deja de ministrul Dezvoltării – Cseke Atilla – și de premierul demis Ilie Bolojan. Urbanistul Alexandru Pânișoară a oferit, pe de altă parte, toate explicațiile necesare. Surprinzător, încă nu există o listă centralizată cu cele 84 de creșe deja construite și predate autorităților locale. Harta interactivă MonitorPNRR prezintă doar localitățile unde au fost semnate contracte pentru construirea acestor creșe. Nu sunt oferite alte detalii în afară de tipul creșei – mică (albastru deschis), medie (albastru), mare (albastru închis). Gândul a solicitat reprezentanților Ministerului Dezvoltării lista centralizată – județ, localitate, valoare contract, firma care a construit creșa – a creșelor construite cu fonduri PNRR până în data de 13 iulie 2026. Lista localităților unde s-au semnat contracte pentru construirea creșelor prin programul guvernamental „Sfânta Ana” Creșe de trei tipuri – mari, medii și mici În funcție de necesitățile fiecărei comunități locale au fost gândite 3 proiecte tip: Creșă mică (4 grupe, capacitate totală – 40 de copii) O astfel de creșă mică – 2 variante – costă, potrivit CNI, 12. 249.269, 78 lei cu TVA (varianta 1) sau 12.331.995, 78 lei cu TVA (varianta 2). Este vorba de peste 2.4 milioane euro / creșă. Sursa – CNI Creșă medie (7 grupe, capacitate totală – 70 de copii) O astfel de creșă medie – 2 variante – costă, potrivit CNI, 17. 092.424, 85 lei cu TVA (varianta 1) sau 17.263.483, 70 cu TVA (varianta 2). Fiecare creșă medie costă peste 3.4 milioane euro.  Sursa – CNI Creșă mare (11 grupe, capacitate totală – 110 copii) O astfel de creșă mare – 2 variante – costă, potrivit CNI, 22.262.920, 53 lei cu TVA (varianta 1) sau 22.478.830, 10 cu TVA (varianta 2). Fiecare creșă mare costă peste 4.4 milioane euro. Sursa – CNI 2026. „Austeritatea lui Bolojan”. Creșă mică la Oradea, dar cu costuri mari Timp de 12 ani – în perioada iunie 2008 – octombrie 2020 – premierul demis Ilie Bolojan a fost primar la Oradea. Din 2020 și până în 2024, Ilie Bolojan a fost președinte al Consiliului Județean Bihor. Județul Bihor rămâne „zona de influență” a „premierului austerității”, iar operațiunea „Creșe prin programul Sfânta Ana” întărește această regulă nescrisă. Premierul demis a inaugurat o creșă cu o capacitate de doar 40 de locuri (creșă mică). A fost construită prin Programul național „Sfânta Ana”, derulat de Ministerul Dezvoltării prin Compania Națională de Investiții. Grădinița a costat 12,4 milioane de lei, fără TVA. Creșa este organizată pe un singur nivel. Spațiul a fost împărțit în trei zone principale: Zona administrativă – spațiile de primire, cabinetele medicale, o mică infirmerie și birourile Zona destinată activităților educaționale – săli de joacă și dormitoare pentru cele patru grupe formate din câte 10 copii; Zona tehnică – bucătăria complet echipată, biberoneria, spălătoria, uscătoria și spațiul pentru călcat. Ilie Bolojan, la inaugurarea creșei din Oradea Noua creșă de pe strada Aluminei din Oradea are o suprafață construită de 1.342 de metri pătrați. Investiția ajunge la aproximativ 9.240 de lei pentru fiecare metru pătrat construit, fără TVA, respectiv aproximativ 1.850 de euro. Raportat la capacitatea creșei, calculele arată că investiția ajunge la 375.100 de lei pentru fiecare dintre cele 40 de locuri, fără TVA. În consecință, pentru fiecare copil care va fi înscris în noua creșă au fost alocați peste 300.000 de lei din fonduri europene nerambursabile. Lucrările au fost executate de NEWCON TEHNIC SRL. Compania din Oradea a fost înființată în noiembrie 2022. Este abonată la bani publici, potrivit informațiilor furnizate de termene.ro. Firma a cunoscut o ascensiune spectaculoasă într-un interval foarte scurt de timp. (toate detaliile AICI) 2025. Creșă mare la Oradea – 19.8 milioane lei Creșa mică inaugurată de Ilie Bolojan este cea de-a doua investiție de acest tip realizată în Oradea prin același program „Sfânta Ana”. În 2025 a fost inaugurată o creșă și în cartierul Nufărul. În data de 11 ianuarie 2025, Cseke Attila – ministrul Dezvoltării – și Florin Birta, primarul Municipiului Oradea, Florin Birta noua creșă construită pe Strada Ion Irimescu, în cartierul Nufărul. Este o creșă tip „mare”, cu 110 locuri. Creșa a fost construită pe un teren viran cu suprafața de 7.162 mp și are o suprafață construită desfășurată de 2.409,13 mp. Valoarea totală a investiției a fost de 16.684.614,16 lei fără TVA, din care contribuția Primăriei Oradea a fost de 1.751.425,72

Ceasul ticăie pentru 6,3 miliarde de euro din PNRR. România intră în sprintul final al PNRR cu doar 33 din 75 de jaloane îndeplinite

Guvernul a finalizat cea de-a treia revizuire a PNRR și intenționează să trimită Cererea de plată numărul 5 pe 7 august, imediat după aprobarea noii forme a Planului de către Consiliul Uniunii Europene. Valoarea brută a solicitării este de 2,66 miliarde de euro, însă suma care ar urma să intre efectiv în România este estimată la două miliarde de euro: 1,6 miliarde sub formă de granturi și 400 de milioane din împrumuturi. Până atunci, ministerele și instituțiile implicate trebuie să finalizeze documentele justificative, procedurile administrative, actele normative și verificările de audit. Termenul intern stabilit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este 1 august, cu mai puțin de o săptămână înaintea depunerii solicitării de plată. Doar 33 dintre cele 75 de jaloane sunt îndeplinite Noua structură a Cererii de plată numărul 5, negociată cu Executivul comunitar, conține 75 de jaloane și ținte. Dintre acestea, 21 privesc reforme, iar 54 sunt legate de investiții. Situația prezentată în nota MIPE arată însă că, în acest moment, numai 33 sunt considerate îndeplinite. Pentru celelalte 42, coordonatorii reformelor și investițiilor trebuie să pregătească rapid dovezile și informațiile solicitate de Comisia Europeană. Problemele nu se limitează la implementarea efectivă. Din cele 75 de documente finale de tip cover-note – prin care instituțiile explică și probează îndeplinirea fiecărui jalon sau a fiecărei ținte – au fost transmise numai 13. Pentru restul de 62 sunt încă în desfășurare discuții tehnice între MIPE și instituțiile responsabile. Patru jaloane au fost mutate din Cererea de plată numărul 5 în ultima solicitare, deoarece autoritățile au apreciat că nu existau perspective reale ca acestea să fie îndeplinite la timp. În schimb, actuala cerere a fost completată cu alte 53 de jaloane și ținte deja realizate sau care ar putea fi închise până la momentul depunerii. Restanțe la Mediu, Energie și Agricultură Printre cele mai importante obligații restante se află adoptarea unor acte normative care țin de Ministerul Mediului și Ministerul Energiei. Ministerul Mediului trebuie să închidă jalonul privind desemnarea zonelor de protecție strictă și să adopte ordinele necesare pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate. Nota MIPE arată că instituția nu transmisese încă niciun cover-note în forma finală pentru jaloanele aflate în responsabilitatea sa. Ministerul Energiei trebuie să finalizeze cadrul legislativ și de reglementare pentru hidrogenul produs din surse regenerabile, inclusiv actele normative primare și secundare. Ministerul Agriculturii are, la rândul său, obligația de a desemna zonele de accelerare a producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare, după realizarea studiilor pedologice. Pentru trei ținte din componenta REPowerEU, verificarea nici măcar nu putea începe în lipsa documentației pe care Ministerul Agriculturii trebuia să o transmită. Documente justificative mai trebuie finalizate și de ministerele Finanțelor, Educației, Dezvoltării și Economiei, precum și de Autoritatea Națională pentru Cercetare. Comisia verifică și riscul de fraudă sau dublă finanțare Depunerea cererii nu garantează automat încasarea întregii sume. Comisia Europeană verifică dacă fiecare jalon și fiecare țintă au fost îndeplinite satisfăcător și poate suspenda sau reduce plata atunci când constată probleme. Instituțiile românești trebuie să închidă toate recomandările formulate de Autoritatea de Audit și de serviciile Comisiei Europene. Jaloanele nu pot fi declarate realizate atât timp cât există constatări nesoluționate sau măsuri de remediere care nu au fost documentate. Sunt obligatorii și verificările privind achizițiile publice, eventualele nereguli grave, conflictele de interese, riscul de fraudă și dubla finanțare. Informațiile despre contractele de finanțare, achiziții și beneficiarii reali trebuie încărcate și în sistemul european Arachne. Un alt principiu impus autorităților este cel al ireversibilității reformelor. Legile sau ordonanțele adoptate acum nu trebuie să anuleze ori să slăbească reforme pe care Comisia Europeană le-a considerat deja îndeplinite în cererile anterioare. În caz contrar, România se poate confrunta inclusiv cu suspendarea plăților sau recuperarea unor fonduri. Ultimele două cereri pot aduce 6,36 miliarde de euro După Cererea de plată numărul 5, România trebuie să depună până la sfârșitul lunii septembrie și Cererea numărul 6. Aceasta are o valoare brută de aproximativ 6,03 miliarde de euro, dar suma estimată să fie încasată efectiv este de circa 4,36 miliarde: 2,52 miliarde în granturi și 1,84 miliarde în împrumuturi. Împreună, ultimele două cereri ar putea aduce efectiv aproximativ 6,36 miliarde de euro. Pentru a primi banii, România trebuie însă să finalizeze investițiile și reformele până la 31 august, iar ultima solicitare de plată trebuie transmisă Comisiei cel târziu la 30 septembrie. În urma celei de-a treia renegocieri, valoarea totală a PNRR a fost redusă de la aproximativ 21,41 miliarde la 20,1 miliarde de euro. Din noua sumă, 13,56 miliarde reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde sunt împrumuturi. Reducerea de aproximativ 1,31 miliarde de euro provine în principal din diminuarea componentei de împrumuturi și din eliminarea sau ajustarea proiectelor care nu mai puteau fi terminate la timp. România, în sprintul final cu un Guvern interimar Cursa pentru închiderea PNRR se desfășoară în plină criză politică. România este condusă de un Guvern interimar, iar Ilie Bolojan a ajuns la cel mai lung interimat al unui premier din perioada postdecembristă. Mai multe reforme necesare pentru fondurile europene depind de adoptarea unor legi în Parlament, motiv pentru care liderii politici au discutat convocarea unei sesiuni extraordinare la sfârșitul lunii iulie. Presiunea este amplificată și de situația finanțelor publice. Chiar nota MIPE avertizează că pierderea finanțărilor europene ar putea accentua deteriorarea situației fiscale a României. România a încasat pe 23 iunie 2,25 miliarde de euro prin Cererea de plată numărul 4. Comisia Europeană a constatat că au fost îndeplinite toate cele 38 de jaloane și 24 de ținte asociate acesteia, care au vizat domenii precum pensiile, sănătatea, educația, digitalizarea, energia, transporturile și combaterea corupției. Succesul următoarelor două cereri va depinde însă de capacitatea unui Guvern interimar, a ministerelor și a Parlamentului de a închide în câteva săptămâni reforme și investiții amânate timp de mai mulți ani.

Modificările PNRR duc la înghețarea veniturilor pe următorii 20 ani

Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu a lansat un avertisment în legătură cu implementarea PNRR. Astfel, social-democrat consideră că modificările făcute de premierul interimar Ilie Bolojan și de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, vor avea un efect negativ în economie, prin închiderea minelor de cărbune. Un alt mare risc invocat de fostul ministru PSD este înghețarea veniturilor pe următorii 20 de ani din sistemul public.  Într-o postare pe contul său de socializare, social-democratul explică faptul că recentele modificări la PNRR întreprinse de Guvern vor avea consecințe ireversibile pentru economia românească. Cum a renunțat guvernul Bolojan la 7 miliarde de euro Adrian Câciu acuză decidenții că au folosit o retorică falsă, care a culminat cu renunțarea la suma de 7 miliarde de euro din PNRR în 2025, printr-un proiect revizuit fără acceptul Parlamentului. Anul trecut, în 2025, România A PIERDUT 7 MILIARDE EURO din PNRR. Din pix, fără lege, fără acceptul Parlamentului României, prin simpla decizie a lui Bolojan și Pîslaru care au depus la Comisia Europeană un PNRR revizuit prin care au renunțat la cele 7 miliarde euro! Contractele aferente au rămas pe bugetul de stat! Nu le-a păsat, nu au cerut acordul instituțional al nimanui, nu s-au mai jelit pe la tv ca daca România pierde banii va trebui sa se împrumute scump ca să achite facturile din contractele aflate în derulare!!! Nu au făcut tam-tam, nu au mai certat Parlamentul, au pus câțiva propagandiști sa ne spună că, de fapt, am câstigat pierzând și au pus batista pe țambal! Reformele din industria de cărbune vor duce la noi scumpiri ale energiei Cel mai grav, avertizează fostul ministru de Finanțe și al Proiectelor Europene, este faptul că reformele prezentate de liderii PNL și USR sunt, în realitate, pași care duc la închiderea definitivă a minelor. Vă spun două mari „reforme” asa cum au rezultat ele din marea revizuire a PNRR făcută de Pîslaru și Bolojan din noiembrie 2025. 1. La 31 august trebuie închise capacităti de producție energie pe bază de cărbune de echivalentul a 700 MWh. Asta nu vă spune nici Pîslaru, nici ministrul interimar al energiei, the one and only, Ilie Sărăcie Bolojan! Ce se întâmplă cu oamenii, ce se întâmplă cu piata energiei cand vor dispărea 700 MWh din sistem, crește prețul, cresc importurile? Nimic! Narativul este despre votul imperativ, musai, obligatoriu de dat de către parlamentari! Pe bune? Păi ne-a trimis Bolojan sau trotinetiștii în Parlament? Marea capcană a jalonului cu legea salarizării În analiza sa, liderul PSD critică și proiectul noii legi a salarizării, care riscă înghețarea veniturilor pe următorii 20 de ani și  „depopularea marilor sisteme publice ”. 2. La 31 august ar trebui ca România sa aibă o nouă lege a salarizării! Ce nu spune Bolojan și Pîslaru? Că noua lege va PREVEDE ÎNGHEȚAREA VENITURILOR stabilite prin acest act normativ PE URMĂTORII 20 DE ANI, până când România va ajunge să aibă o datorie publică mai mică de 50% din PIB. România este deja la 62% datorie publică din PIB și are un trend ascendent al datoriei publice pe următorii 10 ani, când va ajunge, probabil la peste 80%. Revenirea la 50% pondere a datoriei publice în PIB, în paradigma actuala de politică guvenamentală nu poate avea loc mai devreme de anul 2045. De ce spun asta? Pentru că jalonul renegociat de Pîslaru prevede corelarea cu Legea Responsabilitătii Fiscal Bugetare nr. 69/2010, care prevede că, în cazul în care datoria publică este mai mare de 50% din PIB cheltuielile de personal sunt înghetate. Asta e marea capcană a jalonului cu legea salarizării. O a doua capcană este scăderea veniturilor la marile sisteme publice: Sănătate, Educație, Apărare și Ordine Publică! Aici este un scop pervers al dreptei care, prin acest tip de abordare dorește, de fapt, depopularea marilor sisteme publice în vederea PRIVATIZĂRII lor! (…)

Bolojan a discutat cu Boc despre proiectele PNRR, apoi a verificat stadiul lucrărilor la Autostrada Transilvania

UPDATE: Premierul Ilie Bolojan a verificat vineri și stadiul lucrărilor la Autostrada Transilvania, după întâlnirea avută la Cluj-Napoca cu primarul Emil Boc. Potrivit unui comunicat al Guvernului, prim-ministrul a vizitat puncte de lucru de pe secțiunea Nădășelu – Topa Mică – Poarta Sălajului, precum și nodul rutier Românași, unde a discutat cu reprezentanții constructorilor despre evoluția investiției. Executivul precizează că secțiunea Nădășelu – Poarta Sălajului, cu o lungime de 42,78 kilometri, este finanțată din fonduri europene și naționale, valoarea totală a proiectului depășind 4,6 miliarde de lei. Din această sumă, 1,28 miliarde de lei reprezintă finanțare prin PNRR. Conform datelor prezentate de Guvern, subsecțiunile Nădășelu – Mihăiești și Mihăiești – Zimbor, cu o lungime totală de 24,59 kilometri, au ajuns la un stadiu fizic de execuție de 96,9%, iar constructorul și-a asumat finalizarea lucrărilor în octombrie 2026. Tronsonul Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 kilometri) este realizat în proporție de 99%, în timp ce nodul rutier Românași a ajuns la un stadiu de execuție de 90%, termenul estimat pentru finalizare fiind august 2026. Stirea inițială Potrivit unei postări publicate de edil pe Facebook, la întâlnire a participat și viceprimarul Dan Tarcea. „Am avut plăcerea, împreună cu dl Dan Tarcea, viceprimar, să avem o scurtă întâlnire cu dl prim-ministru Bolojan și să discutăm probleme administrative concrete legate de proiectele din PNRR”, a transmis Emil Boc. Edilul a precizat că Primăria Cluj-Napoca implementează proiecte în valoare de peste 100 de milioane de euro prin PNRR, la care se adaugă o cofinanțare de aproximativ 50 de milioane de euro din bugetul local. În cadrul discuțiilor au fost abordate și teme politice. Potrivit lui Boc, acestea au reconfirmat statutul PNL drept „partid reformator proeuropean și responsabil față de România și față de cetățenii săi”.

Ministerul Sănătății: 58 de acte adiționale semnate în această săptămână pentru contractele de finanțare din PNRR

„În ultimele 2 luni au fost efectuate plăți în valoare de peste 850 milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii, modernizarea, dotarea și digitalizarea sistemului medical. În cursul acestei săptămâni, instituția a continuat efectuarea plăților către beneficiari, fiind virată o sumă totală de 28,4 milioane de lei”, a transmis Ministerul Sănătății într-un comunicat. Fondurile vizează „îmbunătățirea condițiilor din spitale, digitalizarea sistemului și consolidarea medicinei de familie și comunitare”. Cabinete de familie, centre comunitare și spitale digitalizate Ministerul precizează că banii sunt alocați pentru „modernizarea medicinei primare”, prin finanțarea a 16 cabinete de medici de familie, pentru dotarea cu echipamente medicale performante și modernizarea infrastructurii. De asemenea, fondurile merg către „servicii medicale în comunități vulnerabile”, prin susținerea financiară a 8 centre comunitare integrate, pentru facilitarea accesului la îngrijiri de sănătate în zone rurale sau defavorizate. O altă direcție vizează „siguranța pacienților”, respectiv achiziția de echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale în unitățile sanitare. Ministerul Sănătății anunță și fonduri pentru digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din domeniul sănătății, proiect descris drept „un pas esențial pentru debirocratizare și eficientizarea actului medical”. Fondurile sunt folosite și pentru dotarea secțiilor de Terapie Intensivă pentru nou-născuți, prin achiziția de echipamente critice pentru neonatologie. Ministerul Sănătății a anunțat și că, în perioada 29 iunie – 3 iulie 2026, au fost semnate 58 de acte adiționale pentru contractele de finanțare din PNRR. Potrivit instituției, 8 acte adiționale vizează Componenta 12 – Sănătate. Dintre acestea, 3 acte sunt pentru prelungirea termenelor în cazul unităților de asistență medicală ambulatorie. Alte 2 acte de prelungire și un act de majorare a contribuției proprii vizează echipamentele destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale, iar 2 acte sunt pentru prelungirea termenelor în cazul centrelor comunitare integrate. Cele mai multe acte adiționale, 50, vizează Componenta 7 – Transformare Digitală. Ministerul precizează că au fost semnate 34 de acte de prelungire și 5 acte de majorare TVA pentru digitalizarea unităților sanitare publice. Alte 9 acte de prelungire și 2 acte de majorare TVA vizează digitalizarea instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

Un ordin emis de Ilie Bolojan condiționează majorarea salariului cu până la 40% de atingerea țintelor din PNRR

Premierul Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, a emis un ordin prin care leagă restanțele PNRR din Energie de „majorarea salariului de bază cu până la 40%”, pentru personalul Direcției generale de investiții din cadrul ministerului Energiei. Astfel, angajații din direcția care gestionează investițiile nu vor mai putea primi automat majorarea salarială de până la 40% prevăzută de lege pentru proiectele europene, ci vor trebui să demonstreze, prin rapoarte lunare, că au contribuit la atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România prin PNRR. „Pentru a beneficia, până la data de 31 august 2026, de majorarea salariului de bază cu până la 40%, prevăzută la art. 17 alin. (21) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, personalul Direcției generale investiții din cadrul Ministerului Energiei întocmește un raport individual lunar de activitate”, arată documentul. O miză de miliarde de euro Miza este una de miliarde de euro. România riscă să piardă finanțări europene dacă nu îndeplinește la timp reformele și investițiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar Ministerul Energiei are unele dintre cele mai importante proiecte din acest program. Ordinul, semnat pe 16 iunie și publicat în Monitorul Oficial, introduce un mecanism de evaluare lunară a activității angajaților implicați în implementarea investițiilor finanțate prin PNRR. Practic, ordinul emis de Ilie Bolojan pe 16 iunie și publicat aseară în Monitorul Oficial arată că angajații Direcției generale de investiții din cadrul ministerului Energiei trebuie să facă următoarele: – Un raport lunar de activitate care să ateste gradul de îndeplinire a activităților – Direcția generală juridic trebuie să vizeze raportul lunar – Șeful ierarhic al personalului trebuie să aprobe raportul individual lunar și să îl transmită conducătorului instituției, ulterior avizului Direcției generale de juridic și personal – În vederea acordării majorării salariale cu până la 40%, personalul Direcției generale investiții din cadrul Ministerului Energiei depune la Direcția generală juridic și personal raportul individual lunar de activitate, aprobat de conducătorul instituției, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata. – Pe baza raportului individual lunar de activitate, Direcția generală juridic și personal elaborează proiectul de ordin privind acordarea majorării salariului de bază cu până la 40%. Ce obiective urgente legat de PNRR are ministerul Energiei Ordinul emis de Ilie Bolojan indică și reformele, țintele și jaloanele pe care trebuie să le îndeplinească din PNRR ministerul Energiei pe care îl conduce interimar: Ținta 125. Investiția 2. Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile: – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru capacități de producere de cel puțin 950 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară) – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 131. Investiția 2. Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru o capacitatea totală de producție de hidrogen verde de cel puțin 45 MW H2 – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 134. Investiția 3. Construirea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru instalații de producție combinată de energie termică și electrică de 83 MWe în sectorul încălzirii centralizate – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 138. Investiția 4. Punerea în funcțiune a instalațiilor de producție fotovoltaică – Finalizarea procesului de renegociere a PNRR în vederea eliminării investiției Ținta 139. Investiția 4.a. Noi capacități de stocare a energiei electrice – Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru capacități de stocare a energiei electrice de cel puțin 240 MW – Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Potrivit legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență prevăzut la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 40%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect.

Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, condiționează majorarea salariului cu până la 40% de atingerea țintelor din PNRR

Premierul Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, a emis un ordin prin care leagă restanțele PNRR din Energie de „majorarea salariului de bază cu până la 40%”, pentru personalul Direcției generale de investiții din cadrul ministerului Energiei. „Pentru a beneficia, până la data de 31 august 2026, de majorarea salariului de bază cu până la 40%, prevăzută la art. 17 alin. (21) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, personalul Direcției generale investiții din cadrul Ministerului Energiei întocmește un raport individual lunar de activitate”, arată documentul. Ordin emis de Ilie Bolojan, ministrul interimar al Energiei Practic, ordinul emis de Ilie Bolojan pe 16 iunie și publicat aseară în Monitorul Oficial arată că angajații Direcției generale de investiții din cadrul ministerului Energiei trebuie să facă următoarele: Un raport lunar de activitate care să ateste gradul de îndeplinire a activităților Direcția generală juridic trebuie să vizeze raportul lunar Șeful ierarhic al personalului trebuie să aprobe raportul individual lunar și să îl transmită conducătorului instituției, ulterior avizului Direcției generale de juridic și personal În vederea acordării majorării salariale cu până la 40%, personalul Direcției generale investiții din cadrul Ministerului Energiei depune la Direcția generală juridic și personal raportul individual lunar de activitate, aprobat de conducătorul instituției, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata. Pe baza raportului individual lunar de activitate, Direcția generală juridic și personal elaborează proiectul de ordin privind acordarea majorării salariului de bază cu până la 40%. Ordinul emis de Ilie Bolojan indică și reformele, țintele și jaloanele pe care trebuie să le îndeplinească din PNRR ministerul Energiei pe care îl conduce interimar: Ținta 125. Investiția 2. Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile: Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru capacități de producere de cel puțin 950 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară) Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 131. Investiția 2. Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru o capacitatea totală de producție de hidrogen verde de cel puțin 45 MW H2 Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 134. Investiția 3. Construirea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru instalații de producție combinată de energie termică și electrică de 83 MWe în sectorul încălzirii centralizate Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 138. Investiția 4. Punerea în funcțiune a instalațiilor de producție fotovoltaică Finalizarea procesului de renegociere a PNRR în vederea eliminării investiției Ținta 139. Investiția 4.a. Noi capacități de stocare a energiei electrice Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru capacități de stocare a energiei electrice de cel puțin 240 MW Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ordin emis de Ilie Bolojan, ministrul interimar al Energiei Ordin emis de Ilie Bolojan, ministrul interimar al Energiei Potrivit legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență prevăzut la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 40%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect.

Schimbare în politica externă, propunerea lui George Simion: Nu sunt de acord să mai dăm bani către Ucraina când noi riscăm să ajungem în junk, iar românii o duc din ce în ce mai prost

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, liderul AUR, George Simion, a criticat modelul economic al guvernării Bolojan și și-a exprimat dezacordul privind fondurile alocate Ucrainei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. George Simion atrage atenția asupra riscurilor financiare reprezentate de dobânzile mari, dar și de condiționările din PNRR. El critică modelul economic folosit în guvernarea Bolojan. Susține că România nu poate continua cu o guvernare similară, militând pentru o guvernare bazată pe suveranism economic. „La fel și banii din PNRR. Ne va costa mult mai mult, și așa ne împrumutăm acum la niște dobânzi astronomice. Trebuie neapărat să luăm banii din PNRR, dar nu pe legi proaste. Schimbăm modelul economic, iar tot variațiuni ale guvernului Bolojan n-o să ne ajute la schimbarea modelului economic și la crearea de prosperitate în România.” George Simion: „Nicușor Dan a recunoscut că n-aș fi scos România din UE și din NATO” În ceea ce privește situația Ucrainei, spune Simion că aceasta ar fi fost diferența majoră între el și Nicușor Dan. Afirmă că nu ar mai fi alocat fonduri de sprijin Ucrainei, dată fiind actuala situație economică a României. „Este posibil ca în spatele acelui plan să fi fost ceva mult mai periculos. Ce pot să spun? Anul trecut, în luna mai, am candidat împotriva lui Nicu Șordan. A recunoscut Nicușor Dan că n-aș fi scos România din UE și din NATO. Diferența menționată de Nicușor Dan a fost că eu nu aș mai fi dat bani către Ucraina. N-aș mai fi dat bani către Ucraina atâta timp cât România este în pericol de a intra în junk și atâta timp cât românii mei o duc din ce în ce mai prost. Asta este diferența majoră.”