Sorin Grindeanu: „Noi la minister nu vom fi în situația de a pierde nici măcar un euro din PNRR”
Sorin Grindeanu a declarat marți, într-o conferință de presă, că la Ministerul Transporturilor nu se vor pierde bani din PNRR. „PNRR-ul ne dă 7,2 miliarde. Valoarea totală a proiectelor din PNRR la Ministerul Transporturilor e de 20 de miliarde”, a spus ministrul Transporturilor. „Așa cum bine știți, până în vara anului viitor trebuie să se finalizeze toate proiectele, că sunt la transporturi, că sunt la educație, la sănătate și așa mai departe, care sunt finanțate din PNRR. Da, noi avem următoarea situație la Transporturi: avem suma totală în PNRR de 7,2 sau 7,3 miliarde de euro. Proiectele care sunt în PNRR la Transporturi au valoarea totală de 20 de miliarde, deci PNRR-ul ne dă 7,2 miliarde. Valoarea totală a proiectelor din PNRR la Ministerul Transporturilor e de 20 de miliarde. În niciun caz, Ministerul Transporturilor nu va fi în situația în care să nu cheltuie banii sau să aibă bani mai puțini sau să pierdem vreun euro”, a declarat Sorin Grindeanu. Ministrul a mai spus că proiectele de la Transporturi, fie că sunt din zona rutieră saudin zona feroviară, nu se finalizează până în vara anului viitor. „Nu suntem în pericol de a pierde bani, având în vedere că valoarea noastră a proiectelor este de 20 de miliarde și atunci le transferăm pe programul operațional de transporturi. Deci, noi, la minister, nu vom fi situația de a pierde nici măcar un euro din PNRR, la Ministerul Transporturilor”, a mai spus Grindeanu. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Ilie Bolojan, despre deficitul bugetar: Sunt trepidaţii care pot duce spre recesiune. Vom ajunge să creştem taxe şi impozite
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a fost întrebat, într-o emisiune la Prima TV difuzată sâmbătă, dacă îl îngrijorează deficitul de 9,3% generat de coaliţia de guvernare. „Eu cred că pe orice om raţional, care înţelege ce înseamnă bugete, trebuie să îl îngrijorezi acest lucru. Pentru că, de fapt, ce înseamnă? Noi luăm împrumuturi mari săptămânal. Aceste împrumuturi ne permit să funcţionăm, deci cheltuim mai mult decât ne-am putea permite, dar ele au ca efect dobânzi şi cheltuieli cu dobânzile tot mai mari. Şi gândiţi-vă că acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care n-am avut recesiune economică, n-am avut probleme. Or, în condiţiile în care vedem că există nişte turbulenţe economice la nivel global şi pare că există o încetinire a investiţiilor, pentru că nu mai există o predictibilitate, există o încetinire a schimburilor comerciale. M-am uitat zilele astea şi am văzut, de exemplu, că în porturile din Statele Unite, de când a început acest război (comercial – n.r.) cu China, au scăzut schimburile comerciale, ca volum în porturi, cu 40%. Cu Europa, lucrurile încă mai sunt 90 de zile, dar cine ştie cum se va termina. Oricum, deci, sunt nişte trepidaţii care ne pot duce către recesiune. Când se cuplează întotdeauna un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a avertizat Ilie Bolojan. Preşedintele interimar a cerut eliminarea cheltuielilor inutile şi reforma companiilor de stat. De asemenea, Ilie Bolojan a anunţat că PNRR nu va fi amânat la nivel european, aşadar fie reuşim să absorbim toţi banii până la finalul anului 20207, fie vom pierde fondurile europene. „Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor, la absorbţia de bani europeni. Una din discuţiile de zilele trecute cu Comisarul pentru Buget a fost clar: pentru că orice modificare la acest program PNRR înseamnă un vot în 27 de ţări, în Parlamente, probabilitatea să se amâne din luna august încolo este foarte scăzută. Deci, ori vă cheltuiţi banii pe care-i aveţi, ori, dacă nu, o să îi pierdeţi. Eu cred că n-ar fi bine să pierdem aceşti bani, pentru că înseamnă investiţii care nu se fac în România. Dacă nu vom face toate aceste lucruri, nu ne vom încasa banii de la buget acolo unde există evaziune, vom ajunge în situaţia în care sancţionăm haotic, să creştem taxe şi impozite şi, de fapt, victimele vor fi în primul rând oamenii simpli, pentru că cei care mai au ceva bani o să se mai descurce cumva”, a explicat Ilie Bolojan. România a primit o alocare de 28,5 miliarde de euro din PNRR, din care a reuşit să absoarbă doar 9,4 miliarde, în condiţiile în care au rămas mai puţin de doi ani pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene. Aşadar, România riscă să piardă câteva miliarde de euro din PNRR, bani condiţionaţi de reforme structurale. Comisia Europeană (CE) a anunţat, marţi, un deficit bugetar în termeni ESA, standardul în cadrul UE, de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, informează news.ro. Cele mai ridicate deficite bugetare din UE au fost înregistrate în 2024 în România (‑9,3%), Polonia (-6,6%), Franţa (‑5,8%) şi Slovacia (-5,3%). 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. Statele care nu au raportat deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda şi Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) şi Portugalia (+0,7%). Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Marcel Ciolacu se va întâlni cu toți miniștrii pe tema PNRR. România vrea prelungirea termenului pentru investițiile majore până în 2026
Premierul Marcel Ciolacu se va întâlni, începând de luni, cu toți miniștrii și șefii de agenții care gestionează proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a evalua stadiul implementării și a discuta eventualele blocaje, au declarat surse guvernamentale pentru Gândul. Guvernul a primit recent un nou raport de la Comisia Europeană, pe baza căruia ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a realizat o informare detaliată. Premierul a decis să aibă discuții individuale cu fiecare responsabil de componenta PNRR pentru a clarifica situația actuală. Totodată, Executivul ar fi transmis Comisiei Europene o solicitare de prelungire a termenului pentru realizarea investițiilor majore până în anul 2026, au mai delcarat sursele citate. Foto: Mediafax – Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Pașii pe care trebuie să îi facă România pentru deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3 din PNRR. Deocamdată va încasa 1,3 miliarde euro
Comisia Europeană a apreciat progresul substanțial realizat de autoritățile române în ultimele luni pentru a corecta și clarifica jaloanele aferente Cererii de plată numărul 3, considerate parțial îndeplinite, a transmis, joi, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Executivul european a transmis, marți, 25 martie 2025, că România urmează să primească o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde euro, decizie care confirmă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, au anunțat, joi, oficialii MIPE. De la acest moment, România are la dispoziție un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei și un termen de șase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată și îndeplinirea integrală a jaloanelor și țintelor din cererea de plată nr. 3. „Este important de subliniat că această etapă procedurală nu presupune pierderea fondurilor aferente cererii de plată nr. 3. Sumele rămân în continuare alocate României, iar colaborarea cu Comisia Europeană are ca obiectiv finalizarea completă a procesului de autorizare a plății”, au precizat reprezentanții MIPE. Potrivit instituției, România a inregistrat o serie de progrese pentru validarea cererii de plată 3. De aminitit că, în urma evaluării îndeplinirii țintelor și jaloanelor incluse în cererea de plată nr. 3, Comisia Europeană a comunicat României în data de 15 octombrie 2024 faptul că 68 de ținte și jaloane au fost evaluate pozitiv și alte 6 jaloane au fost evaluate ca fiind parțial îndeplinite. Ulterior, în data de 8 noiembrie 2024, a adoptat avizul privind evaluarea preliminară. Acest proces a fost suspendat ca urmare a modificării cadrului legal privind pensiile speciale (jalonul 215), respectiv: Adoptarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; Decizia Curții Constituționale privind dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care a fost declarata neconstitutională impozitarea progresivă pentru anumite categorii de pensii speciale. Potrivit MIPE, ulterior Deciziei Curții Constituționale, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, pe fondul problemelor de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale în raport cu sistemul public general de pensii publice. Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 230 milioane euro. Pe lângă acesta, mai rămân în analiză și următoarele elemente: îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată – aproximativ 300 milioane euro) și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice – AMEPIP (valoare sumă suspendată – aproximativ 400 milioane euro), arată MIPE. MIPE precizează în această perioadă, România a luat măsuri suplimentare în direcția remedierii mai multor deficiențe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3, după cum urmează: În ceea ce privește guvernanța corporativă în domeniul companiilor deținute de stat, au fost inițiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiți în consiliile de administrație, în special pentru companiile din sectorul transporturi și energie; Modificarea regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, ca urmare a adoptării de către România a OUG nr. 156/2024; Referitor la jalonul 215, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, a identificat un mecanism nou, prin care să fie înlocuită supraimpozitarea progresivă a părții necontributive a pensiei, care să asigure același impact bugetar și care să respecte criteriile din PNRR privind principiile contributivității și echității. Aceste măsuri referitoare la jalonul 215 au contribuit la evitarea aplicării unei suspendări maxime aferentă neîndeplinirii acestei reforme. România, beneficiar net al bugetului Uniunii Europene „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne pe deplin angajat să sprijine implementarea tuturor acțiunilor corective necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, în strânsă colaborare cu toate ministerele și instituțiile responsabile, pentru a asigura absorbția integrală și la timp a fondurilor europene disponibile României”, potrivit instituției. În total, România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. La finalul lunii ianuarie, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană, după 18 ani de la aderarea la blocul comunitar. „România a contribuit la bugetul UE cu 32,87 miliarde euro. Pentru fiecare euro cu care România a contribuit la bugetul UE, România a primit înapoi 3 euro. România este un beneficiar net al bugetului Uniunii Europene”, au precizat reprezentanții Executivului comunitar în România. Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele