Dragoș Pîslaru, întrebat când vor fi daţi afară şefii din Energie incompatibili: „Ne-am învârtit în jurul cozii”
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat, în legătură cu şefii din domeniul Energiei care sunt incompatibili, că diferenţa din abordarea de până acum în care s-a mimat că aceştia vor fi daţi afară este că vor fi făcute modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile. „Aceste reforme sunt printre cele mai întârziate, sunt cele care au dus la suspendarea cererii de plată 3. Avem un grafic extrem de ferm de organizare a Adunării Generale a Acţionarilor şi a modului în care se pot rezolva, inclusiv cu modificări legislative care să ne permită pregătirea, ca să nu existe că ne dă în judecată cineva, că vor putea să câştige în instanţă, deci pe asigurarea unei baze legale de urgenţă pe parcursul acestei veri, ca să putem într-adevăr să simţim şi noi că trăim într-o ţară în care un guvern întreg nu este neputincios în faţa unor numiri care au fost făcute pe criterii politice”, a afirmat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Dragoș Pîslaru a mai fost întrebat câţi dintre aceşti şefi au fost revocaţi până acum şi câte salarii vor mai încasa până când vor pleca din funcţie. „Sunt nişte detalii care ţin, bineînţeles, mai degrabă de portofoliu Energiei, sunt convins că colegii vă vor putea spune aceste lucruri. … Ceea ce vă pot spune, diferenţa faţă de abordarea de până acum în care am mimat că dăm afară sau că ne-am învârtit în jurul cozii este că ne uităm la modificări legislative pentru ca aceste lucruri să fie ireversibile”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Dragoș Pîslaru îl contrazice pe Sebastian Burduja Declarațiile lui Dragoș Pîslaru au fost făcute după ce, în 2 iunie, Sebastian Burduja, atunci ministru al Energiei, reafirma angajamentul total și necondiționat față de reformele asumate prin PNRR și față de principiile bunei guvernanțe corporativ, dar vorbea și despre OUG nr. 4/2025, prin care Guvernul a instituit mecanisme legale care permit revocarea anticipată a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere ai companiilor de stat care nu îndeplinesc criteriile de guvernanță. Totodată, comunicatul citat arăta faptul că Ministerul Energiei a acționat prompt în calitate de acționar la companiile de stat din energie aflate în portofoliul său, iar în cadrul unor AGA extraordinare au fost revocați din funcție toți administratorii și directorii vizați de observațiile Comisiei Europene. „De la preluarea mandatului în iunie 2023, ministrul Sebastian-Ioan Burduja a dispus un set amplu de măsuri pentru remedierea situației privind jalonul 121, acționând pe toate fronturile – instituțional, legislativ și operațional. Astfel, în decizia exprimată, Comisia recunoaște în grad de implementare a reformei de 65,5%, reducând în consecință suma reținută temporar cu aproximativ 70 milioane EUR. Dintre acțiunile întreprinse în mandatul actual al conducerii Ministerului Energiei, subliniem următoarele: Dialog permanent cu Comisia Europeană: Ministerul Energiei a menținut o comunicare strânsă și transparentă cu reprezentanții Comisiei Europene. Au fost transmise informări oficiale periodice și clarificări tehnice privind progresul implementării jalonului 121. De asemenea, ministrul Energiei a participat la discuții și reuniuni de lucru la Bruxelles, unde a prezentat direct stadiul măsurilor corective și angajamentul ferm al României de a îndeplini cerințele asumate, convenind cu Comisia măsurile prezentate în cele ce urmează. Inițiative legislative pentru consolidarea guvernanței corporative: Actuala conducere a promovat și implementat urgent un cadru legal îmbunătățit, în concordanță cu recomandările Comisiei. Au fost adoptate acte normative esențiale precum OUG nr. 22/2025 (pentru consolidarea și clarificarea normelor de guvernanță corporativă, în vederea alinierii la cerințele jalonului 121) și OUG nr. 4/2025. Prin OUG nr. 4/2025, Guvernul a instituit mecanisme legale care permit revocarea anticipată a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere ai companiilor de stat ce nu îndeplinesc criteriile de guvernanță, cu respectarea drepturilor contractuale (inclusiv plata a până la 6 salarii compensatorii, acolo unde a fost cazul). Aceste modificări legislative, elaborate cu aprobarea prealabilă a experților Comisiei Europene, asigură fundamentul juridic necesar pentru conformarea deplină cu reformele asumate. Schimbarea conducerilor companiilor energetice vizate: Ministerul Energiei a acționat prompt în calitate de acționar la companiile de stat din energie aflate în portofoliul său, convocând și desfășurând Adunările Generale ale Acționarilor (AGA) la toate societățile identificate de Comisie ca neîncadrându-se în cerințele jalonului 121. În cadrul acestor AGA extraordinare, au fost revocați din funcție toți administratorii și directorii vizați de observațiile Comisiei Europene. Procesul a vizat aproximativ 40 de persoane din conducerea a 8 companii cheie (atât nelistate, cât și listate la bursă, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova, Midia Green etc.). Până în prezent, 100% dintre persoanele din consiliile de administrație/supraveghere indicate în analiza Comisiei au fost revocate din funcții, fiind înlocuite cu administratori provizorii, cu respectarea termenelor legale și, după caz, a principiilor pieței de capital, evitându-se orice perturbare a acționariatului privat”, se arată în comunicatul postat în data de 2 iunie. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Marcel Boloș: E limpede că noi vom avea și spitale pe care le vom elimina din PNRR, dar nu rămân fără sursă de finanțare
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, spune că „E limpede că noi vom avea și spitale pe care le vom elimina din PNRR, dar nu rămân fără sursă de finanțare.” „E limpede că noi vom avea și spitale pe care le vom elimina din PNRR, dar nu rămân fără sursă de finanțare. Sunt niște proiecte pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea serviciului public de sănătate cu care nu ne putem juca și asigurăm continuarea. -Vor fi finanțate de la buget, asta înseamnă deficit. Analizăm și posibilitatea de a le finanța din politica de coeziune, avem încă o sursă de finanțare în politica de coeziune, în politica de sănătate.”, a declarat Marcel Boloș la TVR. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele
Nicușor Dan, avertisment privind fondurile europene: Pe PNRR, RISCUL mare este să nu atragem
Noul preşedinte al României, Nicuşor Dan, a fost întrebat, vineri, în cadrul unor declarații de presă, dacă există riscul pierderii de fonduri europene din cauza deficitului mare, el precizând că „riscul mare este să avem niște bani pe care să nu îi atragem până la termenul de august 2026”. Referitor la posibilitatea de a pierde fonduri europene din cauza deficitului mare, președintele ales a declarat: „Pe de o parte, România este în procedură de deficit excesiv. Procedura de deficit excesiv are niște etape în care, eventual, la un moment dat, un procent din fonduri să fie luate. Nu neapărat procentul important, ci semnalul pe care o astfel de decizie l-ar da către piață și, în special, pentru investitorii care împrumută România”. El a atenționat că „pe de altă parte, pe PNRR, riscul mare este să nu atragem”. „Adică avem un termen, august 2026, și riscul mare este să avem niște bani pe care să îi avem și pe care să nu îi tragem până atunci. Acolo este discuția cea mai mare”, a explicat Nicușor Dan. Foto: Alexandra Padrea CITEȘTE ȘI: Ultima ședință a lui Nicușor Dan la Primărie. De luni, Stelian Bujduveanu va fi primar interimar al Capitalei. A fost ales cu 38 de voturi „PENTRU” Nicușor Dan va depune JURĂMÂNTUL în Parlament pe 26 mai, la ora 12/ Lista completă a invitaților Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Poziția gigantului american LOCKHEED Martin după ce compania Sinteza din Oradea a renunțat la proiectul de producere de baterii sub patentul său
Oficialii Lockheed Martin au transmis, la solicitarea Gândul, poziția grupului global pricind decizia companiei Sinteza de la Oradea, care a anunțat ieri oficial la Bursa de Valori București că renunță la proiectul finanțat prin PNRR prin care urma să construiască o fabrică în care să se reprofileze și să producă electroliți sub patentul Lockheed Martin pentru baterii de stocare a energiei, așa cum agreaseră, la nivel de intenție, la sfârșitul anului anul trecut. Reprezentanții companiei globale au transmis că au hotărât de comun acord cu firma din Oradea să pună stop parteneriatului stabilit prin acordul de intenție pentru utilizarea tehnologiei GridStar® Flow în producția de electrolit negativ pentru baterii de stocare pe termen lung., semnat pe 20 noiembrie la sediul Ministerului Energiei. „După explorarea tuturor oportunităților potențiale, Lockheed Martin și Sinteza au decis să nu continue parteneriatul GridStar Flow. Apreciem parteneriatul nostru cu guvernul român și interesul manifestat de Sinteza față de această tehnologie. Așteptăm cu interes să sprijinim programele de apărare actuale și viitoare ale României”, este declarația oficială a Lockheed Martin, transmisă la solicitarea Gândul. Lockheed Martin este o companie globală de tehnologie de apărare, iar GridStar Flow este o baterie cu flux redox inovatoare, fabricată în Andover, Massachusetts, și care funcționează cu zero emisii de carbon și permite obținerea de energie durabile și stabile. Traseul și valoarea proiectului Răspunsul americanilor de la Lockheed Martin a venit miercuri după-amiază la solicitarea Gândul, după ce, marți, compania românească Sinteza a anunțat, printr-o informare la Bursa de Valori București, decizia de încetare a implementării proiectului de stocare a energiei finanțat prin PNRR. Este vorba de un proiect câștigat și semnat pentru construirea unei fabrici la Oradea, pentru care trebuia să vină cu o cofinanțare consistentă, în raport cu pierderile înregistrate în rapoartele firmei. Jumătate din investiția de la Oradea era finanțată prin PNRR, iar primul kilogram de electroliți produs în urma acestei investiții este planificat să fie livrat la jumătatea anului 2026. Pentru un singur megawatt este nevoie de 15 tone de electroliți, potrivit oficialilor Sinteza. Ulterior, pe 27 decembrie a semnat contractul de finanțare din PNRR, respectiv acordarea de către Ministerul Energiei a finanțării nerambursabile din PNRR, pentru implementarea proiectului intitulat: „Înființarea unei noi capacități de producție, testare și reciclare a electroliților utilizați pentru fabricarea de baterii industriale pentru stocarea energiei electrice”. Potrivit informării de atunci de la BVB, contractul intra în vigoare la data semnării lui, iar durata este cuprinsă între momentul intrării în vigoare și până la finalizarea perioadei de durabilitate a proiectului, care este de 5 ani, calculată de la data punerii în funcțiune a investiției. Valoarea totală a proiectului era de 309,2 milioane de lei (cu TVA), valoarea totală eligibilă este de 248,07 milioane de lei, fără TVA, din care: valoarea maximă eligibilă nerambursabilă (valoare ajutor de stat solicitat) era de 124,03 milioane de lei (fără TVA) valoarea eligibilă a cheltuielilor care se acoperă din contribuția proprie a beneficiarului era de 124,03 milioane de lei (fără TVA) Valoarea neeligibilă a cheltuielilor care se acoperă din contribuția proprie a beneficiarului era de 11,91 milioane de lei, iar valoarea TVA-ului este de 49,28 milioane de lei Conform raportului anual, compania încheiase anul 2024 cu o pierdere netă de 8,77 de milioane de lei. Rezultatul vine în contextul dificultăților prin care trece Sinteza. Poziția Ministerului Energiei Ministerul Energiei anunțase, miercuri dimineață, că a luat act de decizia companiei românești Sinteza S.A. de a renunța la proiectul prin care voia să producă electroliți în fabrica ce urma să se construiască de la Oradea. Oficialii Ministerului Energiei au transmis că au inițiat imediat un dialog cu beneficiarul finanțării, în vederea identificării celor mai potriviți pași de urmat pentru a asigura continuitatea obiectivelor asumate la nivel național în cadrul PNRR. În plus, din moment ce Ministerul Energiei nu a efectuat încă plăți către Sinteza SA, nu se înregistrează un impact financiar negativ asupra fondurilor gestionate prin PNRR. Deși compania Sinteza SA a decis oprirea proiectului, Ministerul Energiei a transmis că rămâne angajat în promovarea și susținerea apelului dedicat producției de baterii în România. „Ministerul Energiei își reafirmă angajamentul de a sprijini dezvoltarea unei capacități industriale naționale competitive în domeniul bateriilor, un sector strategic pentru viitorul energetic al României și pentru atingerea țintelor de decarbonizare. Vom continua eforturile de identificare și susținere a proiectelor viabile, astfel încât România să își reducă dependența de importuri și să contribuie activ la autonomia energetică a Uniunii Europene”, a transmis oficialii ministerului. Foto: Reprezentare a bateriei Lockheed Martin GridStar® Flow / Sursa: Lockheed Martin Citiți și: Câtă energie electrică a fost produsă de instalațiile de STOCARE din România în cele 19 luni de la prima punere în funcțiune. CIFRELE oficiale Ministerul Energiei a lansat în consultare publică un apel de proiecte pentru BATERII independente de stocare. Ce fonduri sunt alocate Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Tánczos Barna: România va încasa 1,3 miliarde de euro, pe 10 iunie, din tranșa a treia din PNRR
„România va încasa, pe 10 iunie, 1,3 miliarde euro din tranșa a treia de plată pentru Programul Național de Redresare și Reziliență”, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. „România va încasa 1,3 milioane de euro, pe 10 iunie, din tranșa a treia de plată pentru PNRR. Este un aspect important, este o finanțare importantă pentru echilibrarea încasărilor de la bugetul de stat”, a transmis Tánczos Barna printr-un mesaj video postat pe Facebook. Tánczos Barna a anunțat că participă, la Bruxelles, la reuniunea miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, unde se vor discuta, printre altele, despre aspecte legate de încasarea TVA pentru tranzacțiile online în cadrul UE și despre SAFE, sistemul de finanțare pentru Apărare. În acest context, ministrul a atenționat că România are nevoie de o reformă fiscală, însă un Guvern interimar nu are prerogative și nici mandat să discute asemenea aspecte cu Comisia Europeană sau cu societatea din România. „Cu siguranță, toată lumea așteaptă dezbaterile din România despre reforma fiscală. Fără doar și poate, România are nevoie de o reformă fiscală. Avem un angajament din acest punct de vedere, dar un guvern interimar nu are nici prerogative, nici mandat să discute asemenea aspecte, nici cu Comisia Europeană, nici acasă, cu societatea din România. Noul guvern, guvernul care vine după acest guvern interimar, are prima și cea mai importantă sarcină: de a discuta reforma fiscală, de a prezenta această reformă fiscală societății de acasă și Comisiei Europene. Această reformă trebuie să consolideze sistemul fiscal-bugetar pentru următorii șapte ani. De aceea este un aspect important, care nu poate fi discutat de un guvern interimar. Venim acasă cu această veste bună: pe 10 iunie vin cele 1,3 miliarde de euro”, a punctat Tánczos Barna. Ministrul Finanțelor a mai spus că pe 18 mai se decide viitorul țării. „În același timp, trebuie să fim cu toții conștienți de faptul că pe 18 mai decidem asupra viitorului țării. Decidem asupra unei stabilități fiscal-bugetare sau alegem haosul, alegem incertitudinea, alegem lipsa de perspectivă? Pe 18 mai, toată societatea din România decide asupra viitorului nostru, viitorul nostru a tuturor. Haos sau predictibilitate? Veniți la vot pe 18 mai”, a adăugat el. Sursa foto, video: Facebook / Tánczos Barna CITEȘTE ȘI: Marcel Boloș: „Renegocierea PNRR și deblocarea integrală a Cererii de Plată 3 sunt priorități imediate” Cătălin Predoiu: „Există discuţii curente, la nivel tehnic şi ministerial, pentru modificarea PNRR” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Marcel Boloș: „Renegocierea PNRR și deblocarea integrală a Cererii de Plată 3 sunt priorități imediate”
Ministrul Marcel Boloș, alături de echipa tehnică din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene a participat, luni, la reuniunea de lucru a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), coordonată de prim-ministrul interimar, Cătălin Predoiu, se arată într-un comunicat al instituției. Discuțiile din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR au vizat punctual aspecte ce trebuie urgentate pentru deblocarea integrală a Cererii de plată nr. 3, respectiv și pentru implementarea reformelor și investițiilor care urmează a fi cuprinse în Cererea de Plată nr. 4, în paralel cu finalizarea etapei de renegociere a PNRR. În cursul acestei săptămâni, o delegație guvernamentală condusă de MIPE va merge la Bruxelles, pentru o serie de ședințe tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene. Până în prezent, au fost realizate o serie de analize comune cu reprezentanții Executivului european, cu privire la stadiul de implementare al investițiilor, care au relevat pe de o parte necesitatea ajustării unora dintre acestea, iar pe de altă parte, necesitatea inițierii unor măsuri care să asigure îndeplinirea acestora în termenele asumate de România. „Calendarul pe care îl avem impune o succesiune clară: nu putem transmite Cererea de Plată nr. 4 înainte de a finaliza renegocierea PNRR. Doar după aprobarea oficială a planului modificat vom putea transmite Comisiei o nouă cerere de plată, în forma sa restructurată, care să includă reformele și investițiile actualizate. Obiectivul nostru este depunerea Cererii de Plată nr. 4 în luna iulie, dar pentru aceasta este esențial ca procesul de renegociere să se încheie până la finalul lunii mai. Succesul negocierilor și al implementării PNRR depinde, în mod esențial, de colaborarea interinstituțională strânsă, de coerența pozițiilor tehnice și de capacitatea de reacție operativă în raport cu partenerii europeni. Renegocierea PNRR este deja într-o etapă avansată, în urma discuțiilor intense care au fost deja purtate cu Comisia Europeană. În această săptămână, la Bruxelles, vom avea discuțiile cu care ar trebui să închidem”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. În cazul Cererii de Plată nr. 3, Comisia a considerat parțial îndeplinite țintele și jaloanele cuprinse în aceasta și a aprobat o plată parțială în valoare de 1,3 miliarde de euro. Această sumă urmează să fie virată țării noastre la sfârșitul acestei luni. Până în prezent România a încasat 9,2 miliarde de euro din suma de 28,5 miliarde de euro de care dispune pentru implementarea PNRR. Din această alocare, o sumă de 13,6 miliarde euro este acordată sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. CITIȚI ȘI: Cătălin Predoiu: „Există discuţii curente, la nivel tehnic şi ministerial, pentru modificarea PNRR” Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Imagini aeriene spectaculoase surprinse de pe șantierul Autostrăzii A7 Bacău Pașcani. Informații de ultimă despre valoarea contractului
Vești bune pentru șoferi! Sunt imagini spectaculoase, surprinse joi în zona nodului rutier de tip turbion de la Pașcani – Sodomeni, situat la intersecția autostrăzilor A7 și A8. Reamintim că, pe acest sector se lucrează la terasamente bretele acces, scarificare, stabilizare lianți hidraulici, consolidare terasamente/perne loes, pregătire depozit materiale și relocare rețele utilități. Valoarea contractului este de 1.765.928.288,22 lei, fără TVA, iar sursa de finanțare: fonduri europene – PNRR. Concomitent, se lucrează la nodurile rutiere de la Mogoșești-Siret și de la ieșirea din Pașcani spre Gâștești. Sursă video: DRPD Iași Oficial CITEȘTI ȘI: Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Guvernul interimar intenționează să treacă prin Parlament eventuale modificări din reforma fiscală. Marcel Boloș merge la Bruxelles pentru negocieri
Reprezentanții Guvernului negociază cu experții Comisiei Europene ultimele detalii ale reformei fiscale, pe care România și-a asumat-o în PNRR. În acest moment există mai multe scenarii de lucru la Ministerul Finanțelor. Comisia Europeană cere României să adopte măsuri care să aducă la bugetul de stat venituri de 1,3% din PIB, potrivit unor surse din Executiv. În acest context, premierul interimar Cătălin Predoiu a avut deja o întâlnire de lucru cu vicepremierul Marian Neacșu și ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, unde a cerut o informare legată de stadiul discuțiilor dintre reprezentanții Executivului cu experții Comisiei Europene. Guvernul a aprobat în ședința de joi un memorandum prin care a mandatat MIPE să continue negocierile cu Comisia. Însă problema privind reforma fiscală, care trebuie adoptată până în luna iunie, este dată de interimatul guvernului, care nu poate emite proiecte de lege, OUG, și nici politici publice noi. În acest context, premierul interimar Cătălin Predoiu a decis să ceară ajutorul Parlamentului. „Ministrul Marcel Boloș merge la Bruxelles. În măsura în care reforma fiscală presupune un act normativ cu rang de lege, acest lucru nu poate fi făcut de un Guvern interimar, ci doar prin Parlament”, spun surse de la vârful Guvernului interimar. Surse guvernamentale au spus pentru Gândul că unul din scenariile de lucru este creșterea cotei de TVA la 21%, scenariu la care fostul premier Marcel Ciolacu s-a opus în discuțiile cu reprezentanții Comisiei. Reforma fiscală ar urma să facă parte din cererea de plată numărul patru care va fi depusă în cadrul PNRR, cerere care ar putea fi depusă în iulie, după ce România va primi aprobare în Ecofin pentru o variantă actualizată a PNRR pe care o negociază cu reprezentanții Comisiei. Boloș: Până la sfârșitul lunii iulie trebuie să avem decizia de aprobare a PNRR-ului modificat „I-am spus domnului prim-ministru interimar că este esențială continuarea procesului de renegociere cu Comisia Europeană întrucât tehnic, până la sfârșitul lunii mai, trebuie să finalizăm aceste demersuri foarte importante pentru țara noastră, astfel încât dacă închidem tehnic procesul de renegociere, până la sfârșitul lunii iulie să avem decizia de aprobare a PNRR modificat”, a spus Marcel Boloș, după discuțiile de lucru de la Palatul Victoria cu Cătălin Predoiu. Cât despre banii pe care România i-ar putea pierde în cazul în care nu îndeplinește reformele asumate în fața Comisiei, Boloș a spus că este vorba de 13,7 miliarde euro: „Pentru ceea ce înseamnă implementarea programelor de finanțare, aici lucrurile merg înainte. Este pentru România foarte important să închidem renegocierea pentru că dacă continuăm cu PNRR nemodificat avem un risc de penalizare pe care l-am mai menționat în ceea ce privește implementarea investițiilor de 13,7 miliarde de euro”. (Citește mai multe – AICI) Foto: gov.ro CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Marcel Boloș, despre RISCUL suspendării fondurilor europene: Sper să facem demersurile necesare
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Marcel Boloș a declarat joi, la finalul ședinței de Guvern, că România trebuie să implementeze reforma fiscală angajată prin PNRR pentru a continua în condiții de normalitate implementarea programului. „Eu sper să nu ajungem în această situație (suspendarea fondurilor europene – n.r.) și să facem demersurile necesare pentru ca România să își protejeze interesele financiare”, a spus Marcel Boloș. Oficialul a explicat că regulamentul prevede că „într-o situație de deficit bugetar excesiv, Comisia poate să propună Consiliului suspendarea noilor angajamente pentru PNRR”, însă a precizat că România se concentrează acum pe încheierea renegocierii. „Reforma fiscală este un angajament ferm al României și, ne place sau nu ne place, trebuie să o punem în aplicare”, a adăugat ministrul, arătând că acest angajament era parte din cererea de plată numărul 3, respectiv a fost preluat în planul fiscal. El a adăugat că, la renegocierea PNRR, una dintre propunerile României va fi devansarea a 55 de jaloane aferente cererii de plată numărul 4. „Este foarte importantă, la renegociere, partea de restructurare a cererilor de plată și propunerea noastră va fi ca pentru cererea de plată numărul patru să devansăm un număr de 55 de jaloane și ținte care, deja, sunt îndeplinite și odată cu aceasta să creștem valoarea cererii de plată care, după cum știm, inițial era de 2,7 miliarde euro. Să creștem cu trei miliarde de euro valoarea bugetului acesteia, astfel încât în final, când depunem cererea de plată numărul patru, ca orizont de timp, după modificarea PNRR sfârșit de luna iunie – început de luna iulie, valoarea acesteia să ajungă în jur de 5,7 miliarde euro. Totodată, știm că anumite obiective de investiții au avut un progres fizic și financiar destul de scăzut. Încercăm să le înlocuim cu obiective de investiții care corespund obiectivelor Planului Național de Redresare și Reziliență și au fost finanțate din surse ale bugetului de stat”, a explicat ministrul. Cererea de plată numărul 3 va fi încasată, parțial, la sfârșitul lunii mai „Până acum, am încasat 9,2 miliarde euro din pre-finanțare și cele două cereri de plată. Cererea de plată numărul trei, parțial, urmează să fie încasată la sfârșitul lunii mai, în valoare de 1,3 miliarde euro. De asemenea, foarte important este că, la sfârșitul lunii aprilie, am depus aplicații de plată din Politica de Coeziune, care este cea de-a doua sursă de finanțare a României, cu un buget de 44 de miliarde de euro. Am depus aplicații de plată în valoare de 1,8 miliarde de euro (…) Deci, cu alte cuvinte, sunt investiții compatibile cu Planul Național de Redresare și Reziliență. Mă refer aici la componenta de infrastructură de apă și canalizare, componenta de infrastructură de transport sau conectivitate, cum îi spunem noi, la rețelele de transport europene și naționale”, a precizat Boloș. Conform ministrului Fondurilor Europene, „acolo unde constatăm că avem termene care sunt pentru obiective de investiții ce nu pot fi duse la bun sfârșit până la finele acestui an, să încercăm să le amânăm pentru anul viitor, până pe 31 august 2026”, pentru ca riscul de penalități să fie scăzut. Sursa foto: EDUARD VINATORU / MEDIAFAX CITEȘTE ȘI: Agenția Moody’s coboară la „negativă” perspectiva ratingului de țară al României! Prof.univ. Cristian Socol: Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Comparație cu țările UE / EXCLUSIV Mediafax Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Boloș: Până la sfârșitul lunii iulie trebuie să avem decizia de aprobare a PNRR-ului modificat/ Ce spune despre evoluția cursului leu-euro?
„I-am spus domnului prim-ministru interimar că este esențială continuarea procesului de renegociere cu Comisia Europeană întrucât tehnic, până la sfârșitul lunii mai, trebuie să finalizăm aceste demersuri foarte importante pentru țara noastră, astfel încât dacă închidem tehnic procesul de renegociere, până la sfârșitul lunii iulie să avem decizia de aprobare a PNRR modificat”, spune Marcel Boloș, după discuțiile de lucru de la Palatul Victoria cu Cătălin Predoiu. Întrebat dacă starea de interimat în care se află actualul Executiv încurcă procesul de renegociere a PNRR, Boloș arată că mâine, în ședința de Guvern, va aproba un memorandum care „să continue mandatarea MIPE pentru a putea face demersurile legale în vederea renegocierii PNRR-ului”. „Nu poate adopta proiecte de legi și nu poate adopta proiecte de ordonanță de urgență, dar mandatul de care are nevoie pentru renegociere se aprobă pe bază de memorandum pe care-l vom prezenta în Guvern, mâine, astfel încât Guvernul interimar să continue mandatarea MIPE pentru a putea face demersurile legale în vederea renegocierii PNRR-ului. Cred că din acest punct de vedere, formalitățile necesar pentru renegociere le vom avea închise”. Cât despre banii pe care România i-ar putea pierde în cazul în care nu îndeplinește reformele asumate în fața Comisiei, Boloș spune: „Pentru ceea ce înseamnă implementarea programelor de finanțare, aici lucrurile merg înainte. Este pentru România foarte important să închidem renegocierea pentru că dacă continuăm cu PNRR nemodificat avem un risc de penalizare pe care l-am mai menționat în ceea ce privește implementarea investițiilor de 13,7 miliarde de euro”. Moneda europeană se apropie de 5,1 lei Cursul leu-euro aduce „îngrijorări”, recunoaște Marcel Boloș. El spune că aceste evoluții din piață trebuie „tratate cu prudență”. „Sigur nu este o evoluție care să nu ne dea îngrijorări creștere cursului de schimb valutar și evoluția aceasta pe care o avem în raportul leu-euro din punct de vedere al Planului Național de Redresare și Reziliență, dar mai mult, din punct de vedere al stabilității și impactului asupra piețelor financiare, trebuie să tratăm cu prudență aceste evoluții (…) Acum sigur că e o perioadă și determinată și generată și de instabilitatea aceasta a alegerilor la nivel național și vom vedea cum evoluează, conchide șeful MIPE. Banca Națională a României (BNR) a publicat, miercuri, la ora 13, cursul de 5,0991 de lei pentru un euro. Este o creștere consistentă față de cotația băncii centrale de marți, prima zi în care depășise pragul psihologic, respectiv 5,0378 de lei. Cifrele BNR indică o creștere nominală de 0.0613 de lei, în contextul în care în ultima perioadă, ecartul era de cel mult 0.0002 de lei de la o zi la alta. (CITEȘTE MAI MULTE – AICI) Foto: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele