Etichetă: pnrr

Acuzații fără precedent de la un fost ministru de finanțe: Bolojan ascunde cifrele privind datoria publică și coafează deficitul bugetar

Adrian Câciu, fostul ministru al Finanțelor, îi reproșează premierului Bolojan, într-o postare pe Facebook, că evită să publice indicatorii economici pe luna decembrie 2025, pentru a ascunde faptul că România a încheiat anul cu o datorie fabuloasă de 1131 de miliarde, ce reprezintă 60% din PIB. Fostul ministru de Finanțe precizează că deficitul cash în 2025 ajunge, de fapt, la 8,1%, dacă ar fi fost calculat „corect”. „Știați că? România a închis anul 2025 cu o datorie publică de 1131 miliarde, adica 60% din PIB? Nu stiati, pentru ca Bolojan, nici in februarie 2026 nu publica datele aferente lunii decembrie 2025 (sunt publice doar la septembrie). Stiati ca deficitul pe cash, în 2025, daca era calculat corect, este 8,1%? Si ca deficitul pe 2024, ar fi trebuit recalculat si dus la 8,2% pe cash si la 8,9% pe ESA?”, precizează Adrian Câciu. „Trecerea sumelor din PNRR de pe imprumut pe grant nu s-a facut corect” Acesta explică și modul în care Ilie Bolojan a făcut manevră contabilă cu sumele din PNRR, pentru a modifica din pix deficitul. „Stiati ca trecerea sumelor din PNRR de pe imprumut(adica de pe deficit) pe grant(adica pe impact neutru) nu s-a facut corect si ca sumele trebuiau trecute, retrospectiv, la momentul cheltuirii lor efective? Adica in luna si anul cand s-a facut cheltuiala? Adica, daca ai cheltuit in 2024 pentru autostrazi si ai trecut pe deficit ca era imprumut PNRR, in mod normal trebuia sa te duci si sa treci, retrospectiv, pe grant in 2024 si asta iti reducea deficitul cu suma echivalenta? Un 0,4 puncte procentuale? Nu s-a intamplat asa!” , mai menționează Câciu. Avertisment pentru Bolojan: „Sistemul European de Conturi nu permite astfel de coafări” Adrian Câciu atrage atenția că premierul Bolojan ar fi încălcat regulile Sistemului European de Conturi (ESA), atunci când a calculta deficitul României. Mai mult, acesta precizează că Guvernul ar fi oferit informații false privind PIB-ul pe 2025, care ar fi 1895 de miliarde, ci nu 1909 miliarde așa cum a fost anunțat public. „Bolojan a ales sa isi coafeze deficitul(vedem daca Eurostat va fi de acord cu asta pentru ca sistemul ESA 2010 nu permite astfel de „coafări”) si a trecut toate sumele in 2025, in decembrie! Stiati si ca PIB-ul pe 2025 este 1895 miliarde lei si nu 1909 miliarde lei? Si ca a fost umflat tot ca sa coafeze deficitul? (vedeti prognoza de primavara cand INS, in mila sa, dadea crestere economica)”, explică Câciu. „Au coafat date ca la salon” „Ieri, statistica româneasca ne-a arătat ca poate juca cu modelul european de statistică si ca poate introduce variatii si de trei ori mai mari decat media europeana admisa (medie europeana =0,2%, media la INS =0,6%). Au coafat date ca la salon!(Nu intru in detalii tehnice ca sa nu va plictisesc)”, afirmă fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu. „Dacă făcea Ciolacu asta ziceati ca suntem Grecia si falsificam date” „Stiati ca nici unul din analistii din Romania nu ne pot combate aceste date, cifre și evaluari pe care le facem si ca se rezuma doar la a ne cataloga drept nepregatiti? Nu ne pot combate pentru ca avem dreptate! Daca ar fi, cât de cât, la nivel de elocință precum pretind cu mină serioasă, ar demonstra că ne înselam. Dar, nu pot. Și pentru ca nu știu si pentru ca avem dreptate. Dar ei nu sunt platiti sa ne dea dreptate. Ei sunt platiti sa ne injure. Na, provocare: Combateti ce am spus, pe reguli ESA 2010 si legat de deficit si de datorie publica! Daca făcea Ciolacu asta ziceati ca suntem Grecia si falsificam date. Na, ca o face prințul vostru din Ardeal!”, mai precizează Adrian Câciu. FOTO: Mediafax/Facebook Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”. Pe cine dă vina ministrul Fondurilor UE Lovitură pentru Ilie Bolojan. Agenția de rating Fitch menține România aproape de „junk”, deşi deficitul a scăzut. Economia scade Nicușor Dan, mesaj pentru români, după ce țara a intrat în recesiune tehnică: „Avem motive de optimism”

Guvernul lansează finanțări de 10 milioane de euro din fonduri europene pentru Organizațiile de Management al Destinației

„Am reușit să pornim finanțarea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD), via fonduri prin PNRR. Va fi pus la dispoziție OMD-urilor din țară un buget de 10 milioane de euro, cu scop clar: pentru a putea funcționa eficient și în avantajul promovării destinațiilor turistice pe care le reprezintă”, se arată în mesajul publicat miercuri de Irineu Darău pe Facebook.  Acesta a mai anunțat că ghidul programului este disponibil pentru consultare publică pe site-ul ministerului.  Irineu Darău a subliniat că OMD-urile trebuie să devină „motoarele turismului local” și a subliniat că fondurile alocate OMD-urilor au fost direcționate în principal către proiecte de infrastructură turistică, în timp ce funcționarea efectivă a organizațiilor era subfinanțată. „Acum, în parteneriatul (pentru această finanțare) dintre o organizație de management al destinației și o unitate administrativ-teritorială, minimum 20% din finanțare este dedicat funcționării organizației. Este condiția de bază pentru ca rezultatele să poată apărea în mod real”, mai transmite ministrul.  Ministrul a precizat că schema de finanțare ține cont de diferențele dintre localități, fiind concepută astfel încât să ofere șanse și comunităților mici, care nu dispun de bugete considerabile pentru promovare.  Acesta a mai anunțat că procedurile administrative au fost simplificate, astfel încât o singură cerere de finanțare să poată include mai multe investiții, cu scopul de a reduce birocrația.  „Turismul se dezvoltă datorită oamenilor care lucrează constant pentru a promova o destinație, iar organizațiile de management al destinației au exact acest rol: să construiască o direcție, să pună o destinație pe hartă și să coordoneze promovarea și serviciile pentru turiști”, a conchis Darău. 

Diana Buzoianu critică CCR: Blocajul de la Curtea Constituțională ne costă pe toți peste câteva sute de milioane de euro

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a criticat, în cadrul unei intervenții la B1 TV, blocajul de la Curtea Constituțională cu privire la pensiile speciale și a avertizat că această situație costă România sute de milioane de euro și implică sancțiuni din partea Comisiei Europene.  Diana Buzoianu a spus că o parte semnificativă dintre români își doresc această reformă și crede că sistemul judiciar nu ar trebui să se închidă „într-un turn de fildeș” atunci când apar critici. Declarațiile ministrei vin în contextul în care premierul Ilie Bolojan a trimis la CCR o scrisoare în care arată că amânarea deciziei privind pensiile magistraților va duce la pierderea a 230 mil. euro din PNRR. „Cred că este cu atât mai revoltător cu cât procente uriașe dintre români își doresc această reformă. La un moment dat trebuie să înțeleagă și sistemul judiciar și cei care conduc acest sistem că nu se mai pot închide într-un turn de fildeș și orice critică să fie luată ca pe presiune”, a spus ministra Mediului. Ministra Mediului a avertizat că blocajul de la Curtea Constituțională pe tema pensiilor speciale are consecințe financiare uriașe pentru țara noastră, care se vor reflecta inclusiv în amenda care va veni de la Comisia Europeană dacă jalonul din PNRR nu va fi îndeplinit. „Blocajul de la Curtea Constituțională ne costă pe toți peste câteva sute de milioane de euro, inclusiv în amenda care va veni de la Comisia Europeană prin PNRR dacă nu îndeplinim acest jalon. Vorbim despre niște bani pe care să îi luăm dintr-o anumită parte să îi ducem în altă parte pentru persoane vulnerabile, iar aici vorbim despre sume foarte mari care ar putea fi pierdute.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Toni Neacșu revine în controversa Bolojan – CCR – pensii speciale. „O comunicare oficială a Guvernului este contrazisă chiar de unul dintre miniștrii de resort și de purtătorul de cuvânt al Guvernului” România a pierdut alte 231 de milioane de euro din PNRR. Ministrul Fondurilor Europene a recunoscut public dezastrul. Bolojan încearcă să arunce vina pe CCR

Bolojan informează CCR: România riscă pierderea a 231 milioane de euro din PNRR din cauza legii pensiilor magistraților

Prim-ministrul Ilie Bolojan a informat oficial Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la riscurile financiare, susținând că România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR în cazul neîndeplinirii jalonului pensiilor de serviciu.  Potrivit documentului transmis CCR, în urma unei reuniuni desfășurate la 30 ianuarie 2026 între reprezentanții MIPE  și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene „ i-a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.  Premierul precizează însă că executivul de la Bruxelles nu va transmite o informare oficială privind rezultatul evaluării înainte de 11 februarie 2026, precizând: „Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”.  Bolojan subliniază că demersul său are loc în baza obligațiilor constituționale prevăzute de articolul 148 alineatul (4) din Constituția României, care punctează responsabilitatea autorităților statului de a asigura respectarea angajamentelor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană.  Demersul de informare a Curții Constituționale a fost anunțat de premierului Bolojan, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă. 

Bolojan, despre PNRR: Există un risc de a nu absorbi toată suma

Șeful Guvernului a fost întrebat dacă există riscul să nu fie absorbită toată suma în condițiile în care programul se termină în august și multe proiecte nu pot fi terminate până atunci. „Există un risc de a nu absorbi toată suma. Aici sunt două aspecte. Pe de-o parte, din cele peste 10 miliarde de euro care le mai avem în PNRR, o parte sunt granturi și o parte sunt împrumuturi. Pentru noi este foarte important să nu pierdem niciun leu din grant. Asta este vital pentru noi, pentru că pățim exact cum pățim la jalonul cu pensiile pentru magistrați. În ceea ce privește componenta de împrumuturi, e bine să-i absorbim pe toți, din nou, pentru că aici sunt niște împrumuturi cu dobândă redusă, mult mai redusă decât nivelul la care se împrumută România și sunt lucrări de începute”, a declarat Ilie Bolojan pentru G4Media. Acesta susține că se va încerca o optimizare a proiectelor, „în așa fel încât ceea ce se termină să fie mutat eventual pe grant în primăvara acestui an și ceea ce există risc mai mare să nu se termine să fie mutat pe împrumut”. Premierul arată că este vorba de circa 30.000 de proiecte și că sunt mulți factori de care depinde finalizarea acestora. Depinde de mulți factori „A doua problemă există într-adevăr un risc pentru că gândiți-vă că avem în jur de 30.000 de proiecte. Avem mii de beneficiari, primăriile au foarte multe proiecte, și aici nu depinzi doar de un minister, nu depinzi doar de o primărie, depinzi de constructori, depinzi de situații din piață, depinzi de termene de livrare, sunt foarte multe dependențe”, a spus Bolojan. El a precizat că este important să fie absorbiți acești bani „pentru că este singura formulă prin care anul acesta putem avea un volum de investiții suficient de ridicat pentru a genera baza unei creșteri economice în anii următori și îmbunătățirii multor condiții, de la spitale noi, de la școli noi reabilitate, de la anveloparea blocurilor, de la unități de fotovoltaice, de la autostrăzi noi”.

Gândul demontează mitul reducerii deficitului bugetar. Cheltuielile guvernului Bolojan au depășit bugetul inițial

La începutul anului 2025 Guvernul Ciolacu, din aceeași coaliție, fără USR, îi cerea Parlamentului votul pentru buget. Deficitul bugetar ar fi urmat, conform programării, să fie de 7% din PIB. Cu toate astea, deficitul a ajuns, la final de 2025, la 7,7% din PIB. Gândul a analizat execuția bugetară și planificarea inițială, la început de 2025, și prezintă cifrele. Deși veniturile prevăzute inițial erau situate la 668 mld. lei, în realitate s-au încasat doar 663 mld. lei. Execuția bugetară de la finalul anului, publicată ieri de Ministerul Finanțelor, demonstrează că proiecția de pe hârtie și realitatea din conturile statului român este extrem de diferită. Veniturile totale au rămas sub nivelul asumat de Executiv la începutul anului, cu 5 mld. lei, în timp ce cheltuielile guvernului au fost mai mari cu 7 mld. lei, deși taxele și presiunile fiscale au apăsat încontinuu pe umerii românilor.  Bugetul pe 2025, deși marcat de măsurile de austeritate ale guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, a fost mult prea optimist în previziuni. Deși veniturile estimate inițial erau de 668 mld. lei, acestea erau construite pe baza unei cote de TVA de 19% și, deși TVA-ul a fost majorat de la 1 august la 21%, veniturile prognozate în buget nu au reușit să fie atinse. De asemenea, creșterea prognozată de 16% a veniturilor nominale a fost mult prea mare chiar și pentru evoluția pozitivă a PIB-ului de 2,5%. Cifrele publicate de Ministerul Finanțelor confirmă de ce nu a fost îndeplinită proiecția bugetară Mai mult decât atât, scăderea veniturilor față de cele prognozate la începutul lui 2025 nu vine din neîndeplinirea planului la TVA, accize sau la impozitul pe profit și pe venit. Surprinzător, sau nu, neîndeplinirea planului vine din „scamatoria” pe care Guvernul a prezentat-o drept un succes, adică scăderea deficitului bugetar prin trecerea împrumuturilor pierdute din PNRR la venituri. În proiecția inițială, sumele primite de la Uniunea Europeană erau prevăzute la 88 mld. lei, însă execuția bugetară arată că doar 76 mld. lei au fost încasați. Deci, România a încasat cu 12 mld. lei mai puțin decât se prevedea. În paralel, când vine vorba de investiții, previziunile arătau o cheltuială de 150 mld. lei, din care au fost folosite doar 138 mld. lei. Exact aceasta a fost problema semnalată și de Gândul în urmă cu câteva zile. Țara noastră a pierdut miliarde de euro din PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, dar în același timp a prezentat în execuția bugetară venituri aferente PNRR care nu au fost încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai bune decât cea reală și a trecut „contabilicește”  împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. Unde a reușit Bolojan să colecteze la bugetul de stat și unde a pierdut Când vine vorba de impozitul pe profit, sumele sunt egale cu cele din Strategia fiscal bugetară prezentată la începutul lui 2025, iar la capitolul impozit pe venit, încasările au crescut cu 2 mld. lei. Așadar, Finanțele au adunat din impozitul pe salarii și venit 59 mld. lei, față de 57 mld. lei cât era estimat la începutul anului. La capitolul TVA, încasările au fost mai mici cu 2 mld. lei decât cele prognozate deși TVA-ul a crescut de la 1 august 2025 de la 19% la 21%. În cazul accizelor, s-a întâmplat același lucru iar încasările au fost mai mici cu 1 mld. lei decât cele din proiecția inițială a Guvernului. În schimb, contribuțiile de la CAS au fost mai mari cu 2 mld. lei decât cele estimate, astfel că contribuțiile de asigurări au fost în total 208 mld. lei, în loc de 206 mld. lei. De asemenea, veniturile nefiscale au fost mai mari cu 1 mld. lei decât prognoza Guvernul. Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027 Cheltuielile statului au fost mai mari decât previziunile. Austeritatea a rămas doar pe hârtie Așa se face că execuția bugetară de la finalul anului reflectă că pe tot ceea ce reprezintă venituri, care nu sunt din PNRR, au fost cu 7 mld. lei mai mari decât estimările inițiale de buget. La capitolul cheltuieli, deși Bolojan a declarat că 2025 va fi anul austerității, acestea au înregistrat o creștere cu 7 mld. lei față de cele estimate. Derapajul a fost tocmai la bunuri și servicii, care au ajuns să fie aproape de 101 mld. lei, cu 6 mld. lei mai mult decât bugetarea inițială de 95 mld. lei. Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027 Dacă trecem și peste „cosmetizarea” cifrelor care au arătat că deficitul bugetar al României a scăzut, cel mai probabil, acesta s-ar fi situat aproape de aceleași niveluri ca în anul precedent și nu sub ținta ambițioasă pe care și-a asumat-o Guvernul. În 2024, deficitul a fost de circa 8,65% din PIB, conform datelor oficiale publicate anterior. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025 Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar” Guvernul Bolojan s-a împrumutat anul trecut mai mult decât avea nevoie. Ce se va întâmpla cu banii rămași

Infrastructura României, cursă contracronometru în 2026: Avem miliarde din PNRR, dar n-are cine să toare asfaltul

Pentru 2026, analizele internaționale și rapoartele marilor bănci și ale asociațiilor de profil arată că România traversează o perioadă record de expansiune a rețelei de transport, alimentată masiv de termenele-limită ale PNRR. Pe șantierele din România, asfaltul se toarnă în ritm record, dar rămâne presiunea timpului și criza forței de muncă care ar putea să transforme planurile ambițioase ale țării noastre în pierderi. Și nu se rezumă doar la autostrăzi. Modernizarea rețelei feroviare râmâne una dintre cele mai sensibile curse contracronometru, chiar dacă statul încearcă să țină pasul cu termenele limită impuse de Comisia Europeană.  2026 ar putea fi un „an record” pentru autostrăzi  Presa internațională și analiștii locali spun că 2026 ar putea fi cel mai bun an din istoria infrastructurii rutiere a României. După recordul absolut din 2024, cu aproape 195 km inaugurați și 146 de km în 2025, Asociația Pro Infrastructură crede că 2026 ar putea fi un „an record”, în care ar urma să fie inaugurați, într-un scenariu realist, încă 244 de kilometri de autostrada și drum expres. Scenariul ar putea fi mai optimist de atât dacă se adăuga la calcul încă 28,5 km pe A3 și 11 km pe A8. Astfel, totalul de kilometri inaugurați în noul an ar ajunge la un total de 284 de km. România are în acest moment în circulație 1.442 de kilometri de autostradă, un total care a depășit deja țări precum Cehina, Danemraca și Croația și, conform prognozei API, până în decembrie 2026, cu tot cu întârzieri și finalizări timpurii, România ar putea atinge borna istorică de 1.660 de kilometri de drumuri de mare vitează. Dincolo de cifre, Asociația subliniază că rețeaua rutieră din afara Arcului Carpatic începe să se lege coerent, cu rute lungi și continue între marile orașe și cu inelul complet al Capitalei funcțional. Astfel, lungimea autostrăzilor din România se va dubla în următorii 5 ani, la fel și densitatea de autostrăzi la 1000 km pătrați. Țara noastră se va apropia de cifrele pe care le înregistrează țările mari din vestul Europei, iar Bucureștiul va putea concura directu marile orașe europene. „Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a ajuns la 1416,3 kilometri aflați în exploatare la care adăugăm 840,7 contractați pentru (proiectare și) execuție și încă 486,2 aflați în licitație de lucrări. După recordul absolut din mega-electoralul an 2024, aproape 195 kilometri deschiși, și 146 km în 2025, în acest an sunt șanse foarte mari să batem iar recordul: 244 de km de autostradă și drum expres care vor fi dați în trafic, realist-optimist, în sine o premieră în previziunile noastre. În scenariul ultra-optimist, mai adăugăm încă 28,5 (pe A3) plus 11 (pe A8), deci un total posibil de aproximativ 284 km”, a transmis asociația. Autostrada Moldovei (A7), reprezintă un pilon estențial în infrastructura rutieră și de conectare a Regiunii Moldovei cu restul României și cu Europa. În 2020 au fost dați în folosință 16,3 km, adică jumătate din Centura Buzăului și ulterior au început inaugurările din sud, din punctul în care A7 se conectează cu A3, în nodul rutier de la Dumbrava, în apropierea Ploieștiului. De acolo, în 2024 și 2025, au fost deschise succesiv tronsoane de autostradă pe ruta Mizil – Pietroasele – Buzău – Focșani – Adjud. În acest moment, circulația este deschisă pe aproximativ 196 km din totalul de 453 km ai Autostrăzii A7, adică 43,6% din lungimea totală. Se așteaptă ca UMB să deschidă 124 de kilometri noi de autostradă până la sfârșitul lunii august 2026, atunci când expiră termenul limită pentru accesarea fondurilor PNRR nerambursabile. De asemenea, se preconizează ca în acest an să aibă loc deschiderea Secțiunii 4 (Curtea de Argeș-Tigveni) din Autostdada A1 Sibiu-Pitești, care include tunelul Momaia, primul tunel rutier forat din România. Modernizarea feroviară rămâne un subiect sensibil pentru România  Modernizarea feroviară a României e una dintre cele mai sensibile curse contracronometru pe care ni le-am asumat prin PNRR. Rapoartele Comisiei Europene avertizează că marile proiecte de infrastructură feroviară trebuie finalizate cel târziu în 2026 pentru a evita pierderea fondurilor, iar unul dintre cele mai importante proiecte din acest sector este modernizarea și electrificarea magistralei Caransebeș – Timișoara – Arad (162 km). Proiectul finanțat cu aproximativ 1,2 mld. euro vizează modernizarea căii ferate și integrarea rutei în Spațiul Feroviar European Unic, până în martie 2026. Deși finanțarea există, implementarea rămâne marea problemă a României, în special din cauza întârzierilor administrative și a deficitului de forță de muncă specializată. Chiar dacă contractul de finanțare a fost semnat în august 2022 iar pentru majoritatea loturilor au fost încheiate contractele de proiectare și execuție, blocajele generate de contestații și ritmul greoi al lucrărilor pun acum presiune pe termenul-limită. Execuția a început abia în 2024, iar lipsa personalului calficat ridică noi semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a reuși să livreze un proiect esențial pentru infrastructura țării. Care este impactul economic și strategic al infrastructurii românești Într-un context de consolidare fiscală și consum privat slab, investițiile publice în infrastructură rămân pilonul care susține o creștere economică modestă în 2026, cuprinsă între 1,1% și 1,4%. Analizele realizate de ING Think și Colliers arată că investițiile publice, mai ales cele finanțate din fonduri europene, vor susține destul de modest PIB-ul României. Asta se întâmplă într-un moment în care alte sectoare își pierd din tracțiune. După recesiunea din 2024, sectorul construcțiilor s-a mai stabilizat în 2025, iar ingineria civilă, alimentată de autostrăzi, căi ferate și proiecte energetice, a devenit pilonul dominant. Avem bani din PNRR, dar nu avem suficientă forță de muncă ca să finalizăm proiectele Forţa de muncă rămâne o provocare semnificativă pentru antreprenorii din industria construcţiilor, cu impact direct asupra modului în care proiectele sunt gestionate şi desfăşurate. Guvernul a aprobat pentru acest an ca 90.000 de lucrători străini să fie nou-admiși pe piața forței de muncă din România. Măsura a venit ca răspuns pentru angajatorii care s-au plâns în mod repetat de locurile de muncă vacante pe care nu le-au putut ocupa, în special în domeniul construcțiilor. Mai mult, patronatele din domeniu au atras că situația

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță atingerea la termen a unui jalon major din PNRR

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis într-un comunicat de presă că atingerea țintei 267 din PNRR reprezintă „un jalon major pentru dezvoltarea economiei românești și integrarea României în industrii europene strategice”. Ținta vizează participarea României la Proiectul Important de Interes European Comun „Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare”. „La acest termen, România a îndeplinit integral și a depășit angajamentele asumate, prin: selectarea a peste 10 entități participante sau asociate; contractarea unor proiecte cu o valoare totală de peste 375 milioane euro, peste pragul minim de 360 milioane euro prevăzut în PNRR; un proiect readus pe traiectoria de implementare și dus la capăt”, a precizat MIPE. Contracte de finanțare și plăți realizate Colaborarea MIPE–MEDAT a condus la semnarea a 23 de contracte de finanțare, pentru participanți direcți și indirecți, la angajarea unor investiții de peste 375 milioane de euro prin fonduri europene și la efectuarea unor plăți de aproximativ 112 milioane de lei în decembrie 2025, aferente contractelor semnate în anul 2024 cu participanții direcți din cadrul PIIEC. „Structura proiectului este gândită astfel încât investițiile europene majore să genereze un ecosistem național, în care companii, universități și institute de cercetare colaborează pentru dezvoltarea de tehnologii, competențe și soluții cu valoare adăugată ridicată, cu efecte economice pe termen lung.”, a transmis Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Pe baza acestui rezultat, România își consolidează poziția și se pregăștește pentru participarea la noi inițiative europene de tip IPCEI, în domenii precum inteligența artificială, semiconductorii avansați și infrastructura digitală, biotehnologiile, vehiculele curate și conectate, materiile prime critice și lanțurile valorice asociate, precum și tehnologiile nucleare inovatoare, mai arată ministerul.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete anunță că luni s-au încheiat ultimele plăți pentru anul 2025 prin PNRR. „Am accelerat plățile, am redus blocajele și am lucrat pentru ca investițiile să fie implementate corect, în termene și cu riscuri cât mai mici”, susține ministrul Sănătății. Conform acestuia, în 2023 au fost făcute plăți de 108 milioane de lei, în 2024 de 1,1 miliarde de lei, în semestrul I din 2025 au fost făcute plăți de 735 milioane de lei, iar în semestrul II de 2,5 miliarde de lei. „Doar în a doua parte a anului 2025 plățile au crescut cu aproximativ 240%, un ritm care arată clar capacitatea de mobilizare și maturizarea mecanismelor de plată”, arată Rogobete. El susține că, în total, Ministerul Sănătății a plătit 4,45 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 68,7% din bugetul total alocat Sănătății prin PNRR. Potrivit ministrului, fondurile au fost direcționate pentru dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente de screening și diagnostic, reabilitarea și dotarea secțiilor ATI și achiziția de echipamente pentru controlul și reducerea infecțiilor nosocomiale (119 spitale), înființarea, extinderea, modernizarea și dotarea ambulatoriilor de specialitate (69 de spitale) și extinderea și modernizarea ATI pentru nou-născuți (37 de spitale). Alte fonduri au fost alocate pentru digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din sănătate, dezvoltarea noii platforme digitale pentru asigurările de sănătate – PIAS (CNAS) și pentru construcția celor 8 spitale noi finanțate prin PNRR.

Guvernul României a depus a patra cerere de plată din PNRR

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat într-o postare pe pagina personală de Facebook că România a depus oficial cea de-a patra cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cererea de plată în valoare de 2,6 miliarde de euro conține 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili.  Depunerea celei de-a patra cereri de plată este un pas esențial pentru continuarea fluxului de finanțare din fondurile europene alocate țării noastre. Sumele obțiute ar urma să fie folosite pentru proiecte strategice care sprijină dezvoltarea economică și instituțională a României. Cererea de plată are o valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro și este aferentă exclusiv componentei de bani nerambursabili din PNRR, fără a include împrumuturi. „Bună seara, la propriu: a patra cerere de plată PNRR a fost depusă oficial astăzi, vineri, 19 decembrie, la ora 20:06. Ea conține un număr de 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili, cu o valoare totală de 2,62 miliarde Euro. Mai exact: 2.620.279.973 Euro. Aceasta este suma de bani europeni pe care o așteptăm să intre în contul României. Implementarea PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte ale României, de succesul căruia depinde dezvoltarea economiei naționale, din mai multe perspective: infrastructură, sănătate, educație, mediu, digitalizare, cultură, energie și eficiență energetică”, a scris Dragoș Pîslaru pe Facebook. Comisia Europeană trebuie să răspundă la solicitarea transmisă de România în maximum două luni. Țara noastră nu a mai depus o cerere de plată din decembrie 2023, pentru că guvernul Ciolacu a ratat mai multe ținte asumate. În trecut, România a mai depus 3 cereri de plată din PNRR, una cu o valoare de aproximativ 3 mld. euro, pe 31 mai 2022, una de 3,22 mld. euro pe 15 decembrie 2022 și ultima pe 15 decembrie 2023, cu o valoare de aproximativ 2,7 mld. euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan spune că economia României poate fi stimulată prin absorbția fondurilor europene. „Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR” Ministrul Dragoş Pîslaru sesizează Parchetul European pentru achiziţiile la suprapreț de microbuze electrice pentru elevi