Etichetă: pnrr

Parchetul European începe investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR la sesizarea ministrului Dragoș Pîslaru

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat luni seară că Parchetul European a confirmat oficial că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR. „Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o. Sper ca ancheta să se desfășoare cât mai rapid și, dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”, a transmis Dragoș Pîslaru printr-o postare pe Facebook. Ministrul Dragoș Pîslaru, s-a sesizat în vara anului trecut cu privire la acest subiect și a anunțat că va trimite Corpul de Control pentru verifica achizițiile de microbuze electrice prin PNRR în urma unori informații apărute în presă conform cărora achizițiile au fost făcute la prețuri supraevaluate. „Am citit cu profundă indignare informațiile apărute în presă despre posibile prețuri supraevaluate la microbuzele școlare electrice finanțate prin PNRR”. Ministrul a anunțat că va trimite Corpul de Control cu scopul de a realiza verificări privind modul de achiziție al microbuzelor electrice „Voi trimite Corpul de Control al ministrului pentru a verifica în detaliu cum au fost realizate aceste achiziții: procedurile, prețurile plătite, criteriile tehnice și modul în care au fost respectate regulile de utilizare a fondurilor europene”. De asemena, el anunțase că în cazul descoperirii de nereguli, ele „vor fi urmate de corecții financiare și, acolo unde este cazul, sesizarea Parchetului European”, lucru care s-a și întâmplat.

Ministrul Sănătății: Spitalele aflate în construcție cu finanțare PNRR vor fi finalizate la timp

Minstrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat în interviul de la G4Media că România are în prezent 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, ceea ce este o situație fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. „România tranzitează o perioadă importantă acum și vă spun că indiferent, cu bune, cu rele, cu șapcă fără șapcă cum suntem, pentru că oricum ar fi, niciodată nu este suficient de bine, ceea ce este absolut corect. Nu suntem perfecți și întotdeauna este loc de mai bine, dar așa imperfecți cum suntem, astăzi România are 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. Nouă dintre ele au fost mutate în Programul Operațional Sănătate, tot fonduri europene nerambursabile și aici gradul mediu de execuție este undeva la 40%, deci ele au practic și acestea nouă vor fi finalizate, dar au un termen mai lung, 2028, fiind un alt exercițiu financiar. Cele două centre de arși grav, primele într-un final apoteotic, foarte târziu este adevărat, sunt finalizate”, a declarat Alexandru Rogobete. Fără a preciza o dată certă, ministrul Sănătății a spus că din vară spitalele din Timișoara și Târgu Mureș vor putea primi pacienți. „O să fie greu să zic o dată anume, dar pot să vă zic că în această vară și Timișoara și Târgu Mureșul vor putea primi pacienți. Construcțiile sunt finalizate, acum se instalează echipamente, circuite, mă rog, ultimele detalii de acest gen, dar gândiți-vă că șantierul efectiv la Timișoara. Îmi aduc aminte ziua ca și cum ar fi fost ieri. Prima sapă a fost dată în 4 iunie 2023, deci iată că la 3 ani distanță vorbim de un spital făcut de la zero. Asta după ce timp de 10 ani, unii și-au dat cu părerea cum ar trebui sau nu să fie făcute. Vorbesc cu pasiune despre aceste proiecte pentru că le știu de când erau pe hârtie. Eram la începutul meu în Ministerul Sănătății și mai îmi aduc aminte ceva care voi spune. Acest lucru îl voi spune întotdeauna: erau niște proiecte pe hârtie, nimeni nu avea încredere în noi și 99% din oameni îmi spuneau cu nonșalanță în față că nu vom reuși și că nu se vor face niciodată”, a mai spus ministrul Alexandru Rogobete.

Ministrul Investițiilor anunță că România ar urma să beneficieze de 3 miliarde de euro: Cererea de plată 4 din PNRR consider că o vom primi integral

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că România ar putea beneficia de peste trei miliarde de euro aferenți cererilor de plată 3 și 4. „Astăzi este o zi bună pentru România. Este o zi în care coaliția arată că poate livra reformele necesare. Discutăm de două decizii importante: una legată de Romsilva – această hotărâre de guvern închide jalonul 24. Cealaltă este legată de decarbonizare și modul în care închidem jalonul 119. Cu aceste două reforme pe care Guvernul le împinge mai departe și cu adoptarea bugetului, pe care o avem acum în lucru, închidem ultimele necesități de clarificare pe cererea de plată 4 și ținta noastră este ca la sfârșitul lunii martie să avem totul clarificat pentru adoptarea preliminară a Comisiei Europene, atât pentru cererea de plată 4, cât și pentru cererea de plată 3”, a declarat ministrul Investiţiilor, Dragoş Pîslaru, după şedinţa de guvern. Ministrul a estimat că, în urma acestor cereri de plată, România ar urma să beneficieze de peste trei miliarde de euro. Banii sunt aferenți cererii de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde, dar și cererii de plată 3. Ministrul a apreciat că va exista o plată unică pentru cele două cereri. În ce privește suma de 231 de milioane de euro, bani din PNRR condiționați de îndeplinirea jalonului privind modificarea pensiilor magistraților, ministrul Pîslaru a precizat că argumentele României vor fi analizate „constructiv” de către Comisia Europeană. El a adăugat că decizia CE ar putea fi aflată până la sfârșitul acestei luni. „Avem de la Comisia Europeană o confirmare că se va uita constructiv pe argumentele pe care noi le-am pus pe masă. Evident că în acest moment așteptăm să vedem analiza Comisiei. (…) Nu vă pot confirma textual că există deja decizia Comisiei Europene pe acest subiect. Comisia Europeană a acceptat dovezile pe care noi le-am urcat în sistem, dar decizia cu privire la cuantumul acestei plăți și cuantumul întregii cereri de plată 3 urmează să aflăm după ce terminăm analiza”, a spus el. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandal pe PNRR. Adrian Câciu și Dragoș Pîslaru lansează acuzații reciproce: „Banii, unde sunt banii?” Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează asupra fondurilor europene aferente reformei pensiilor. „Dacă întârziem promulgarea, nu mai există”

Bolojan a aterizat de urgență la Bruxelles cu legea pensiile de serviciu ale magistraţilor promulgată, în plic. Ce speră să recupereze premierul

Premierul Ilie Bolojan a aterizat de urgență miercuri seara la Buxelles cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promulgată de președintele Nicușor Dan, în plic, în speranța că va putea recupera cele 231 de milioane de euro din PNRR condiționate de acest lucru. Deși acest jalon avea termenul limită în noiembrie 2025, Bolojan speră că îi va convinge pe oficialii europeni. În acest demers, premierul a făcut apel la europarlamentarii români de toate culorile să se mobilizeze. Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, săptămâna trecută, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, ceea ce înseamnă că pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte. Comunicatul oficial Premierul Ilie Bolojan a avut, în această seară, la Bruxelles, o întâlnire cu europarlamentari ai partidelor din Coaliția de guvernare. Dialogul între prim-ministrul Bolojan și europarlamentarii români a avut ca teme agenda întâlnirilor pe care șeful Executivului le va avea mâine, la Bruxelles, cu înalți oficiali europeni, postează Guvernul României. Premierul a prezentat principalele teme de discuție, de la recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, după adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, până la Programul SAFE, situația fiscal-bugetară a României și măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar. Au fost abordate, totodată, cele două ordonanțe de urgență adoptate aseară de guvern, privind relansarea economică și reforma în administrație. Au răspuns invitației europarlamentarii: Vasile Dîncu, Vlad Voiculescu, Daniel Buda, Maria Grapini, Mircea Hava, Rareș Bogdan, Virgil Popescu, Dragoș Benea, Adina Vălean, Siegfried Mureșan, Dan Motreanu și Iuliu Winkler, afirmă oficial Guvernul României.

România introduce bugetarea verde. Cum va verifica statul dacă banii publici ajută sau afectează mediul

România a adoptat acest mecanism în contextul angajamentelor europene privind combaterea schimbărilor climatice și utilizarea responsabilă a banilor publici. Reforma face parte din Componenta Energie din Planul Național de Redresare și Reziliență, fiind prevăzută la Jalonul 123, care obligă statul să creeze o metodologie prin care cheltuielile bugetare să fie analizate din perspectiva impactului asupra mediului. Autoritățile au evaluat 624 de programe și cheltuieli ale ministerelor, de la investiții în transport și clădiri publice până la digitalizarea ANAF. Toate au fost considerate compatibile cu regulile europene privind protecția mediului, ceea ce permite României să bifeze un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul de finanțe. În urma ședinței Comitetului interministerial din 19 februarie a.c., au fost analizate și avizate cu unanimitate de voturi ultimele completări transmise de șapte instituții-cheie, printre care: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; Ministerul Energiei; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Ministerul Sănătății; Ministerul Educației și Cercetării; Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului. Raportul evidențiază proiecte strategice care contribuie direct la atenuarea schimbărilor climatice, printre care: programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea ANAF, care reduc amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic; reabilitarea energetică a clădirilor publice (sedii de instanțe judecătorești și imobile administrative) și investiții în transportul feroviar; programele de alimentare cu apă, canalizare și eficiență energetică a locuințelor, precum și managementul deșeurilor agricole. În centrul acestei raportări se află investițiile în programele de digitalizare a administrației fiscale. Programele strategice derulate de Ministerul Finanțelor, precum e-Factura, platformele Big Data și modernizarea sistemelor informatice ale ANAF, au fost validate ca măsuri verzi/favorabile. Acestea reduc direct amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic și optimizează fluxurile financiare la nivel național. În schimb, facilitățile sociale, precum scutirile de taxe pentru pensii mici sau tichetele de masă, au fost încadrate ca „neutre”. Autoritățile spun că acestea ajută populația, dar nu au legătură directă cu schimbările climatice. Bugetarea verde nu aduce automat taxe noi sau beneficii imediate pentru cetățeni. Rolul ei este mai ales administrativ: să arate Uniunii Europene că banii publici sunt cheltuiți transparent și în acord cu obiectivele climatice pe termen lung. Ce înseamnă concret bugetarea verde Bugetarea verde nu reprezintă un buget separat, ci o metodă de clasificare a cheltuielilor statului. Ministerele și instituțiile publice vor trebui să arate ce efect au proiectele finanțate asupra mediului, potrivit minsterului de finanțe. Cheltuielile vor primi etichete în funcție de impact: cheltuieli verzi, considerate favorabile mediului; cheltuieli maro, cu efect negativ; cheltuieli mixte, care au atât efecte pozitive, cât și negative; cheltuieli neutre; cheltuieli neetichetate, atunci când impactul nu poate fi stabilit. Evaluarea se face după șase obiective stabilite la nivel european: reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la efectele acestora, protejarea resurselor de apă, economia circulară, reducerea poluării și protejarea biodiversității. Cum se aplică sistemul Procesul va fi introdus inițial într-o fază pilot. Ministerele vor analiza programele bugetare pe care le gestionează și vor transmite propuneri de etichetare către Ministerul Finanțelor. Un comitet interministerial va coordona procesul, iar rezultatele vor fi publicate într-un raport oficial privind modul în care sunt cheltuiți banii publici din perspectiva impactului asupra mediului. Reglementarea este stabilită prin Ordonanța de urgență nr. 75/2024 și normele metodologice aprobate ulterior prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024. De ce este importantă reforma și ce efecte ar putea avea Introducerea bugetării verzi este o condiție pentru accesarea fondurilor europene din PNRR. Uniunea Europeană cere statelor membre să demonstreze că investițiile publice nu afectează obiectivele climatice și respectă principiul „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul. Prin acest sistem, autoritățile încearcă să urmărească mai clar dacă investițiile publice contribuie la protecția mediului sau generează costuri viitoare legate de poluare și schimbări climatice. Pe termen lung, avantajul major este transparența: Comisia Europeană poate urmări mai ușor unde merg banii. Riscul este birocratizarea excesivă și transformarea procesului într-un exercițiu de raportare, fără schimbări reale în prioritățile bugetare. Totuși, faptul că toate cele 624 de măsuri au primit aviz favorabil poate însemna că, fie politicile chiar sunt aliniate climatic, fie metodologia este încă permisivă în faza pilot. În alte state UE, primele exerciții de green budgeting au scos la iveală multe cheltuieli negative pentru mediu. Bugetarea verde poate duce în timp la prioritizarea proiectelor „etichetabile verde” în detrimentul unor investiții necesare economic, dar greu de încadrat climatic, de pildă autostrăzile sau industria grea ar putea deveni mai greu de finanțat.

Bolojan se întâlnește cu Ursula von der Leyen ca să discute deblocarea PNRR-ului. Agenda premierului la Bruxelles

Prim-ministrul Ilie Bolojan va avea joia viitoare, la Bruxelles, o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a discuta aspectele actuale legate de implementarea PNRR.   Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul va discuta cu acest prilej prioritățile Guvernului privind viitorul cadru financiar multianual post-2028, aflat în curs de negociere, cu accent pe politica de coeziune, cea agricolă și componenta de competitivitate. „Obiectivul este utilizarea eficientă a resurselor europene pentru proiecte de investiții care să stimuleze creșterea economică în România”, a precizat vineri Executivul. În contextul vizitei, prim-ministrul se va întâlni și cu comisarul european Roxana Mânzatu, comisar european pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. De asemenea, Ilie Bolojan va participa la evenimentul la nivel înalt de lansare a Comunicării privind regiunile de frontieră estice, alături de președinta Comisiei Europene, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și de președinta Băncii Europene de Investiții. În aceeași zi, premierul României va participa la evenimentul la nivel înalt de lansare a Comunicării privind regiunile de frontieră estice, alături de președinta Comisiei Europene, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și de președinta Băncii Europene de Investiții. „Comunicarea, la care România și-a adus o contribuție importantă, este menită să susțină importanța strategică a regiunilor de frontieră estică pentru Uniunea Europeană și responsabilitatea europeană comună de a sprijini securitatea, reziliența și prosperitatea acestora. Evenimentul se va încheia cu semnarea Declarației de intenție privind înființarea Facilității EastInvest, ca semnal de angajament comun pentru transpunerea priorităților strategice în sprijin concret pentru investițiile din regiunile de frontieră estice, printr-o cooperare strânsă între UE, actorii financiari internaționali și naționali”, notează Guvernul. EastInvest este un mecanism de finanțare dedicat regiunilor de frontieră estice, care reunește Grupul BEI, instituții financiare internaționale, precum și bănci naționale și regionale de promovare din statele membre vizate. Participarea României la platforma EastInvest se va face prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan recunoaște că e posibil ca România să nu recupereze banii din PNRR, în ciuda adoptării pensiei magistraților: „Nu pot face speculații” Va recupera sau nu România cele 230 mil. euro din PNRR după reforma pensiilor magistraților? Bolojan: „Va trebui să vedem dacă este posibil”

Scandal pe PNRR. Adrian Câciu și Dragoș Pîslaru lansează acuzații reciproce: Banii, unde sunt banii?

Într-un schimb intens de replici pe rețelele sociale, foști și actuali miniștri ai finanțelor și fondurilor europene din România au scos în față problemele legate de fondurile PNRR. A început totul de la declarațiile lui Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene, care avertiza că România nu mai are bani din PNRR în conturile BNR. „România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi. Are 0 euro în conturi. Orice plată curentă aferentă proiectelor PNRR se face din bani naționali, bani pentru care ne împrumutăm pe piață cu 7% dobândă”, a notat Câciu. Acesta a subliniat că România are de încasat încă 3,1 miliarde euro de la Comisia Europeană și că întârzierile în încasarea acestora creează riscuri financiare majore. „Termenul de validare pentru 840 milioane euro era 28 noiembrie, iar termenul de încasare 28 ianuarie. Au trecut ambele. CP4 de 2,3 miliarde euro ar putea să nu fie validată înainte de mai 2026”, a adăugat fostul ministru. De cealaltă parte, actualul ministru al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a răspuns rapid, acuzându-l pe Adrian Câciu de dezinformare și politizare a subiectului. „Nu există niciun risc de blocaj financiar pe PNRR. Ministerul Finanțelor alocă prioritate totală plăților pe PNRR, iar cererea de plată nr. 4 depusă în decembrie este în proces de verificare și aprobare cu Comisia Europeană. În luna martie ar trebui să fie finalizată”, a explicat Pîslaru. Ca răspuns, Adrian Câciu a insistat ca datele privind conturile BNR pentru PNRR să fie făcute publice și a acuzat ministerul că folosește bani naționali în loc să atragă fondurile europene rămase. „Nu vreau să creez panică, vreau să te fac să aduci banii din PNRR. Deocamdată ești pe minus cu aproape 10 miliarde euro”, a scris el.

Acuzații fără precedent de la un fost ministru de finanțe: Bolojan ascunde cifrele privind datoria publică și coafează deficitul bugetar

Adrian Câciu, fostul ministru al Finanțelor, îi reproșează premierului Bolojan, într-o postare pe Facebook, că evită să publice indicatorii economici pe luna decembrie 2025, pentru a ascunde faptul că România a încheiat anul cu o datorie fabuloasă de 1131 de miliarde, ce reprezintă 60% din PIB. Fostul ministru de Finanțe precizează că deficitul cash în 2025 ajunge, de fapt, la 8,1%, dacă ar fi fost calculat „corect”. „Știați că? România a închis anul 2025 cu o datorie publică de 1131 miliarde, adica 60% din PIB? Nu stiati, pentru ca Bolojan, nici in februarie 2026 nu publica datele aferente lunii decembrie 2025 (sunt publice doar la septembrie). Stiati ca deficitul pe cash, în 2025, daca era calculat corect, este 8,1%? Si ca deficitul pe 2024, ar fi trebuit recalculat si dus la 8,2% pe cash si la 8,9% pe ESA?”, precizează Adrian Câciu. „Trecerea sumelor din PNRR de pe imprumut pe grant nu s-a facut corect” Acesta explică și modul în care Ilie Bolojan a făcut manevră contabilă cu sumele din PNRR, pentru a modifica din pix deficitul. „Stiati ca trecerea sumelor din PNRR de pe imprumut(adica de pe deficit) pe grant(adica pe impact neutru) nu s-a facut corect si ca sumele trebuiau trecute, retrospectiv, la momentul cheltuirii lor efective? Adica in luna si anul cand s-a facut cheltuiala? Adica, daca ai cheltuit in 2024 pentru autostrazi si ai trecut pe deficit ca era imprumut PNRR, in mod normal trebuia sa te duci si sa treci, retrospectiv, pe grant in 2024 si asta iti reducea deficitul cu suma echivalenta? Un 0,4 puncte procentuale? Nu s-a intamplat asa!” , mai menționează Câciu. Avertisment pentru Bolojan: „Sistemul European de Conturi nu permite astfel de coafări” Adrian Câciu atrage atenția că premierul Bolojan ar fi încălcat regulile Sistemului European de Conturi (ESA), atunci când a calculta deficitul României. Mai mult, acesta precizează că Guvernul ar fi oferit informații false privind PIB-ul pe 2025, care ar fi 1895 de miliarde, ci nu 1909 miliarde așa cum a fost anunțat public. „Bolojan a ales sa isi coafeze deficitul(vedem daca Eurostat va fi de acord cu asta pentru ca sistemul ESA 2010 nu permite astfel de „coafări”) si a trecut toate sumele in 2025, in decembrie! Stiati si ca PIB-ul pe 2025 este 1895 miliarde lei si nu 1909 miliarde lei? Si ca a fost umflat tot ca sa coafeze deficitul? (vedeti prognoza de primavara cand INS, in mila sa, dadea crestere economica)”, explică Câciu. „Au coafat date ca la salon” „Ieri, statistica româneasca ne-a arătat ca poate juca cu modelul european de statistică si ca poate introduce variatii si de trei ori mai mari decat media europeana admisa (medie europeana =0,2%, media la INS =0,6%). Au coafat date ca la salon!(Nu intru in detalii tehnice ca sa nu va plictisesc)”, afirmă fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu. „Dacă făcea Ciolacu asta ziceati ca suntem Grecia si falsificam date” „Stiati ca nici unul din analistii din Romania nu ne pot combate aceste date, cifre și evaluari pe care le facem si ca se rezuma doar la a ne cataloga drept nepregatiti? Nu ne pot combate pentru ca avem dreptate! Daca ar fi, cât de cât, la nivel de elocință precum pretind cu mină serioasă, ar demonstra că ne înselam. Dar, nu pot. Și pentru ca nu știu si pentru ca avem dreptate. Dar ei nu sunt platiti sa ne dea dreptate. Ei sunt platiti sa ne injure. Na, provocare: Combateti ce am spus, pe reguli ESA 2010 si legat de deficit si de datorie publica! Daca făcea Ciolacu asta ziceati ca suntem Grecia si falsificam date. Na, ca o face prințul vostru din Ardeal!”, mai precizează Adrian Câciu. FOTO: Mediafax/Facebook Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”. Pe cine dă vina ministrul Fondurilor UE Lovitură pentru Ilie Bolojan. Agenția de rating Fitch menține România aproape de „junk”, deşi deficitul a scăzut. Economia scade Nicușor Dan, mesaj pentru români, după ce țara a intrat în recesiune tehnică: „Avem motive de optimism”

Guvernul lansează finanțări de 10 milioane de euro din fonduri europene pentru Organizațiile de Management al Destinației

„Am reușit să pornim finanțarea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD), via fonduri prin PNRR. Va fi pus la dispoziție OMD-urilor din țară un buget de 10 milioane de euro, cu scop clar: pentru a putea funcționa eficient și în avantajul promovării destinațiilor turistice pe care le reprezintă”, se arată în mesajul publicat miercuri de Irineu Darău pe Facebook.  Acesta a mai anunțat că ghidul programului este disponibil pentru consultare publică pe site-ul ministerului.  Irineu Darău a subliniat că OMD-urile trebuie să devină „motoarele turismului local” și a subliniat că fondurile alocate OMD-urilor au fost direcționate în principal către proiecte de infrastructură turistică, în timp ce funcționarea efectivă a organizațiilor era subfinanțată. „Acum, în parteneriatul (pentru această finanțare) dintre o organizație de management al destinației și o unitate administrativ-teritorială, minimum 20% din finanțare este dedicat funcționării organizației. Este condiția de bază pentru ca rezultatele să poată apărea în mod real”, mai transmite ministrul.  Ministrul a precizat că schema de finanțare ține cont de diferențele dintre localități, fiind concepută astfel încât să ofere șanse și comunităților mici, care nu dispun de bugete considerabile pentru promovare.  Acesta a mai anunțat că procedurile administrative au fost simplificate, astfel încât o singură cerere de finanțare să poată include mai multe investiții, cu scopul de a reduce birocrația.  „Turismul se dezvoltă datorită oamenilor care lucrează constant pentru a promova o destinație, iar organizațiile de management al destinației au exact acest rol: să construiască o direcție, să pună o destinație pe hartă și să coordoneze promovarea și serviciile pentru turiști”, a conchis Darău. 

Diana Buzoianu critică CCR: Blocajul de la Curtea Constituțională ne costă pe toți peste câteva sute de milioane de euro

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a criticat, în cadrul unei intervenții la B1 TV, blocajul de la Curtea Constituțională cu privire la pensiile speciale și a avertizat că această situație costă România sute de milioane de euro și implică sancțiuni din partea Comisiei Europene.  Diana Buzoianu a spus că o parte semnificativă dintre români își doresc această reformă și crede că sistemul judiciar nu ar trebui să se închidă „într-un turn de fildeș” atunci când apar critici. Declarațiile ministrei vin în contextul în care premierul Ilie Bolojan a trimis la CCR o scrisoare în care arată că amânarea deciziei privind pensiile magistraților va duce la pierderea a 230 mil. euro din PNRR. „Cred că este cu atât mai revoltător cu cât procente uriașe dintre români își doresc această reformă. La un moment dat trebuie să înțeleagă și sistemul judiciar și cei care conduc acest sistem că nu se mai pot închide într-un turn de fildeș și orice critică să fie luată ca pe presiune”, a spus ministra Mediului. Ministra Mediului a avertizat că blocajul de la Curtea Constituțională pe tema pensiilor speciale are consecințe financiare uriașe pentru țara noastră, care se vor reflecta inclusiv în amenda care va veni de la Comisia Europeană dacă jalonul din PNRR nu va fi îndeplinit. „Blocajul de la Curtea Constituțională ne costă pe toți peste câteva sute de milioane de euro, inclusiv în amenda care va veni de la Comisia Europeană prin PNRR dacă nu îndeplinim acest jalon. Vorbim despre niște bani pe care să îi luăm dintr-o anumită parte să îi ducem în altă parte pentru persoane vulnerabile, iar aici vorbim despre sume foarte mari care ar putea fi pierdute.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Toni Neacșu revine în controversa Bolojan – CCR – pensii speciale. „O comunicare oficială a Guvernului este contrazisă chiar de unul dintre miniștrii de resort și de purtătorul de cuvânt al Guvernului” România a pierdut alte 231 de milioane de euro din PNRR. Ministrul Fondurilor Europene a recunoscut public dezastrul. Bolojan încearcă să arunce vina pe CCR