Etichetă: pnrr

Ministrul Dezvoltării: Împrumuturile PNRR, limitate din motive bugetare

„Mai îndeplinim o bornă importantă din implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care nu doar că nu se opreşte, ci se accelerează cu această ocazie. După cum am anunţat deja public, avem un preacord cu Comisia Europeană pe această formă de renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi pentru a aduce claritate, inclusiv în spaţiu public şi în relaţia între autorităţile publice cu privire la ce rămâne în PNRR şi modul în care ne asumăm împărţirea între componenta de grant nereambursabilă şi de împrumuturi. Avem astăzi adoptat memorandumul care confirmă în şedinţă de guvern rezultatele acestui preacord”, a spus Pîslaru. Noua alocare creată de Comisia Europeană este de 21,62 miliarde de euro: 13,56 miliarde integral granturi şi 8,06 miliarde împrumuturi. Securizarea integrală a granturilor a fost unul din obiectivele principale de negociere şi este confirmată în memorandum, potrivit ministrului. „Pe partea de împrumuturi, evident am fost afectaţi în discuţia pe care am avut-o de modul în care suntem constrânşi pe zona fiscal-bugetară. Aşa cum vă puteţi da seama, orice alocare pe componenta de împrumuturi se duce direct în deficit şi pentru această motivă ne-am limitat la o valoare mai redusă pe componenta de împrumuturi. Ceea ce am adoptat în memorandum este lista integrală a investiţiilor şi a componentelor din PNRR, astfel încât în acest moment există predictibilitate.Astfel urmează ca în luna septembrie, ca urmarea schimburilor oficiale de documente, Comisia Europeană să aprobe această versiune renegociată iar pe data de 20 octombrie, în cedinţa ECOFIN, Consiliul să ofere aprobarea finală”, a mai precizat Pîslaru.

Stop temporar la finanțările PNRR. Ce proiecte mai pot continua

Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă, se suspendă încheierea sau emiterea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale. Măsura se aplică până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023. Prin excepţie, în scopul eficientizării şi accelerării implementării investiţiilor, precum şi pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor ce fac obiectul renegocierii în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, Guvernul poate autoriza încheierea sau emiterea de contracte/decizii/ordine de finanţare. „După aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, încheie sau emit contracte/decizii/ordine de finanţare numai pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor ce fac obiectul Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă modificat în urma renegocierii. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se suspendă încheierea de angajamente legale în cadrul reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către beneficiari sau structurile de implementare, după caz, instituţii şi autorităţi publice”, se arată în proiectul pus în consultare publică. Începând cu data intrării în vigoare a proiectului, se suspendă atribuirea de contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări în cadrul reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de către beneficiari sau structurile de implementare şi operatorii economici aflaţi în subordinea/coordonarea/sub autoritatea unei autorităţi publice centrale şi locale. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul MIPE Guvernul poate autoriza beneficiarii şi structurile de implementare, să încheie angajamente legale sau, după caz, să atribuie contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări. Contractele/deciziile/ordinele de finanţare finanţate din PNRR, pentru care beneficiarii instituţii şi autorităţi publice, precum şi operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestora, şi/sau structurile de implementare nu au iniţiat proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt denunţate unilateral de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale. Prevederile se aplică şi pentru procedurile de achiziţie publică pentru care nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziţie publică la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care este pusă în consultare publică. Denunţarea unilaterală se realizează prin notificare care se transmite în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, înainte de expirarea termenului prevăzut la alin.(3) din OUG pusă în consultare, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, Guvernul poate autoriza continuarea implementării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă până la 31 decembrie 2026, contractele/deciziile/ordinele de finanţare finanţate din PNRR pentru care au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, şi/sau obţinerea de avize şi autorizaţii iar procedurile de achiziţie de lucrări au fost finalizate fără emiterea ordinului de începere a lucrărilor se suspendă unilateral, prin notificare, de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale. Notificarea se transmite în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Prin excepţie, după aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, Guvernul poate aproba prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, continuarea proiectelor aferente investiţiilor rămase în PNRR. Ordonanţa pusă în consultare mai prevede şi faputl că acele contracte/decizii/ordine de finanţare finanţate din PNRR încheiate cu beneficiarii instituţii şi autorităţi publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, precum şi cu operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestora, în cadrul cărora progresul fizic al obiectivului de investiţii, certificat prin situaţii de lucrări este cel mult 30% se derulează în baza unui memorandum aprobat de Guvern, iniţiat de către coordonatorul de reforme şi/sau investiţii cu privire la oportunitatea continuării investiţiei şi a impactului bugetar total, avizat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în calitate de coordonator naţional al PNRR . Memorandumul va cuprinde următoarele elemente obligatorii: a) evaluarea impactului bugetar total, inclusiv a creditelor de angajament şi creditelor bugetare repartizate pe ani, până la finalizarea investiţiei b) relevanţa strategică a proiectului în contextul actual c) riscurile asociate neimplementării proiectului în raport cu continuarea acestuia, inclusiv cele de natură financiară. În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pusă în consultare publică, nu se încheie angajamente legale pentru proiecte de investiţii nou finanţate prin Programul naţional de dezvoltare locală etapa I şi etapa a II-a, Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny” şi Programul naţional de construcţii de interes public sau social. Şi în aceste cazuri sunt prevăzute excepţii: se pot încheia contracte de finanţare pentru proiectele aferente investiţiilor legate de mobilitatea militară incluse

Sorin Grindeanu, întâlnire cu ministrul Finanțelor: Povara nu trebuie pusă doar pe umerii persoanelor vulnerabile

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, anunță că miercuri a avut o întâlnire cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe tema situației finanțelor publice și a unor posibile reforme fiscale. „Salut măsura care prevede blocarea înstrăinării profiturilor în cazul multinaționalelor, ca primă etapă dintr-o reformă mai amplă privind un sistem fiscal echitabil. Este un pas necesar, dar nu suficient. Trebuie să continuăm în această direcție pentru diminuarea optimizărilor fiscale, astfel încât povara austerității să nu fie pusă doar pe umerii persoanelor vulnerabile și ai clasei de mijloc”, a declarat Sorin Grindeanu. Potrivit acestuia, s-a convenit realizarea unor analize de impact privind suprataxarea averilor mari (triplarea impozitului pe marile averi), majorarea taxării câștigurilor din speculații de capital pe termen scurt, creșterea impozitului pe câștigurile din criptomonede de la 10% la 16%, înmulțirea de zece ori a amenzilor pentru munca fără contract, reducerea perioadei în care o firmă poate rămâne în insolvență și interzicerea înființării de firme de către asociați/administratori în insolvență. „Apreciez deschiderea ministrului de Finanțe de a identifica, alături de specialiștii noștri, cele mai potrivite măsuri pentru a depăși acest moment. Un punct vital rămâne continuarea marilor proiecte de infrastructură și a investițiilor publice prin Programul Național «Anghel Saligny». Rectificarea bugetară trebuie să țină cont de nevoile de dezvoltare ale României”, a adăugat Grindeanu. El a precizat că aceste consultări vor continua, cu obiectivul de a elabora „un program de relansare pentru economia românească”.

Rogobete: România transformă în bine spitalele cu bani din PNRR, Galațiul este exemplu de performanță

Potrivit ministrului Sănătății, unitățile medicale din Galați au primit peste 150 de milioane de lei din fonduri PNRR. „România transformă în bine spitalele cu bani din PNRR – iar Galațiul este un exemplu de performanță, ambiție și angajament față de viitor. La Galați, ceea ce altădată părea imposibil devine realitate: spitale renovate, echipamente medicale moderne, secții digitalizate și cabinete de medicină de familie aduse la cele mai înalte standarde. Toate acestea – prin peste 150 de milioane de lei din fonduri PNRR, fonduri locale și o viziune clară, cu respect pentru oameni. Sunt finanțate ambulatorii moderne, echipamente de înaltă performanță, secții de terapie intensivă neonatală, infrastructură pentru reducerea infecțiilor nosocomiale și digitalizarea completă a sistemului sanitar”, a explicat Alexandru Rogobete, pe Facebook. Vizite la mai multe unități medicale din oraș Ministrul Sănătății a fost pe șantierul viitorului spital din orașul Tecuci construit în cadrul unui proiect al Consiliului Județean Galați. De asemenea, ministrul a vizitat Spitalul Clinic Județean „Sf. Apostol Andrei”, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan” și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Cuvioasă Parascheva”, toate din orașul Galați. „Fapte, nu vorbe. La Spitalul Județean Sf. Apostol Andrei – dotări moderne și lucrări pentru reducerea riscului infecțiilor nosocomiale. La Spitalul de Boli Infecțioase și la Spitalul pentru Copii Sf. Ioan – investițiile sunt aproape finalizate. La Spitalul Municipal Anton Cincu Tecuci – lucrări pentru reducerea infecțiilor și digitalizare, iar Ministerul Sănătății va sprijini dotarea cu echipamente medicale moderne. Cabinetele de medicină de familie – dotate sau renovate, sprijin direct pentru medici și pacienți. Toate spitalele importante din județ – de la Galați la Tecuci și Târgu Bujor – incluse în valul de modernizare. Ministerul Sănătății rămâne partenerul județului Galați pentru dezvoltarea continuă a unui pol medical puternic în regiune. Îl felicit încǎ o datǎ pe domnul Președinte al Consiliului Județean Galați, domnul Costel Fotea pentru viziune și determinare”, a transmis ministrul Sănătății. În unitățile menționate, în ultimii ani s-au făcut investiții importante, atât în modernizarea și construirea unor clădiri, cât și în dotarea cu aparate performante, unele unice în România.

Ministrul Dragoș Pîslaru anunță că va face MILITĂRIE pentru a grăbi progresul PNRR. Care este stadiul renegocierii cu Comisia

România este pe cale să închidă renegocierile pentru rearanjarea proiectelor incluse în PNRR, pentru a reduce pe cât posibil să piardă banii alocați, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, miercuri, în conferința de presă organizată pentru prezentarea bilanțului după o lună de mandat. În acest scop, demnitarul a dat asigurări că o sa facă militările cu ministerele de resort, indiferent de „popularitatea” pe care și-ar atrage-o în Guvern. Dragoș Pîslaru a anunțat că se așteaptă ca în zilele următoare să finalizeze renegocierea PNRR cu oficialii Executivului de la Bruxelles. „Vestea bună este că suntem foarte aproape de finalizarea renegocierii. Foarte aproape înseamnă că speranța noastră este că astăzi, când am un call, un apel cu doamna Céline Gauer (director general al Comisiei Europene – n.r.) la ora 16:30 și respectiv mâine, când mai sunt eventual de rezolvat ultimele lucruri tehnice, să închidem practic cu un acord pe sume, deci pe sumele legate de componenta de grant și de investiții”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, în conferința de presă organizată miercuri, pentru prezentarea bilanțului după o lună de mandat. Potrivit ministrului, un plan final ar urma să fie aprobat în octombrie. „Acest lucru ne-ar permite mai întâi să trecem prin grafic, ca, în timpul verii, luna august să pregătim documentele necesare pentru evaluarea Comisiei, ce va avea loc în septembrie – deci practic pregătim ceea ce se numește «cover note» și toate detaliile tehnice pentru aceste sume. Vom avea din partea Comisiei o foarte mare deschidere pe care am negociat-o – și mi se pare că este una din veștile cele mai bune – de a simplifica major jaloanele și țintele. Deci de la 580 și ceva câte aveam inițial și din care mai avem încă niște sute bune, să putem ajunge la o înjumătățire a jaloanelor și țintele rămase și cu o simplificare fundamentală a descrierii acestora. Acest lucru ar însemna că în septembrie Comisia să-și termine evaluarea, astfel încât pe 20 octombrie la ECOFIN, la Consiliu, să putem avea planul aprobat și evident, ceea ce se numește noul CID, adică noul cadru pe care de care avem nevoie pentru a formaliza aceste elemente”, a detaliat demnitarul. În paralel, a detaliat ministrul, se lucrează la cererea de plată patru. „Cererea de plată patru trebuie să cuprindă toate investițiile pe care le-am terminat în perioada aceasta și pe care vrem să o depunem imediat, în două, trei zile după confirmarea în Consiliu, de comun acord cu Comisia, planul, fiind că în luna decembrie să putem încasa banii pe cererea de plată patru”, a anunțat Dragoș Pîslaru. Un tablou de bord în pregătire În acest context, ministrul a apreciat colaborarea din interiorul Executivului. „Ceea ce este foarte important e că negocierea aceasta pe care am avut-o în ultima vreme nu ar fi fost posibilă fără o colaborare de echipă la nivelul Guvernului. Știu că conferința mea de presă anterioară a cauzat o grămadă de lucruri și de reacții în spațiu public, dar cred că este foarte important acuma să clarificăm unde suntem cu discuțiile. După cum știți, încercarea acestui Guvern a fost de a convinge Comisia Europeană să păstrăm o serie întreagă de proiecte care fuseseră considerate irecuperabile de către Comisia Europeană, să accelerăm și să găsim soluțiile pentru ca ele să nu fie pierdute din PNRR”, a subliniat șeful MIPE. „În perioada următoare veți vedea practic cum se așează întreaga matrice de proiecte, astfel încât să vedem cum proiectele prioritare, rest de spitale, autostrăzile care se mută, își vor continua finanțarea așa cum ne dorim. Este adevărat însă că vor exista și proiecte care, mai ales cele care nu au început încă sau nu au reușit nici măcar să ia avizele, pentru care va trebui, la nivelul coaliției, să existe o decizie legat de viitorul acestuia, așa cum este și discuția pe Anghel Sagliny sau pe alte tipuri de programe similare”, a spus ministrul. „Ceea ce este foarte important este că în acest moment avem un echilibru fin între dorința de a avea cât mai multe proiecte finalizate pe PNRR, spațiul fiscal pe care îl avem nevoie ca să putem finaliza și, evident, dorința sau lupta contracronometru ca să putem avea predictibilitate cât mai repede, pentru că, evident, lumea vrea să știe dacă e prinsă pe PNRR, nu e prinsă unde e, cum se mută. Deci lucrurile acestea se vor clarifica în luna august”, a detaliat Dragoș Pîslaru. Șeful MIPE a anunțat cu această ocazie că în luna august se va lucra la un tablou de bord pentru a vedea stadiul PNRR. „Din punctul meu de vedere, ar trebui să avem cât mai curând o imagine care să poată fi urmărită și public cu privire la progresul PNRR. Evident, voi avea această plăcere să vin în conferință de presă în fața dumneavoastră, dar cred și mărturisesc că este un lucru la care țin, aș vrea să am și publicul, românii alături de noi în implementare a PNRR, astfel încât odată ce am bătut în cuie pe ce ne concentrăm un an de zile – ăsta e termen, până în august 2026 -, să știm împreună ca țară, aceste proiecte nu sunt numai proiectele unui minister sau unei alte instituții sau coordonate de MIPE, sunt proiectele României și orice putem să facem ca să ni le ducem la bun sfârșit trebuie făcut”, a subliniat ministrul. „Îmi doresc un proces de mobilizare național” Ministrul a subliniat că actualul obiectiv este implementarea PNRR. Pentru asta vreau ca din septembrie să poată să vadă toată lumea care e stadiu implementat. Mi se pare absolut firesc, este un exercițiu de transparență, evident, de la prim-ministru până la ultimul cetățean din România să poată exista această transparență legată de progres. Vom avea un exercițiu de asistență tehnică cu Banca Mondială, finanțat de Comisia Europeană, la care va avea, sper, în septembrie acest rezultat”, a detaliat ministrul. „Ce vă zic că se va întâmpla este că, odată ce închidem perioada asta de incertitudine de peste un an de zile legată

Ministrul Justiției, Radu Marinescu: Avem război la graniţă, ne apără justiţia şi trebuie să fie puternică

„PNRR stă sub un semn al accelerării demersurilor noastre, în 2026 avem deja o finalitate. Trebuie să adoptăm aceste acte normative cât mai repede”, a declarat Marinescu la Antena 3 CNN, referindu-se la jalonul care include pensiile de serviciu. Ministrul a legat reforma de contextul geopolitic actual: „Suntem cu un război la graniţă, suntem sub un atac hibrid, ne apără justiţia, şi e important să avem o justiţie puternică”. El a adăugat că „ne apără şi componenta de forţă publică şi trebuie să asigurăm stabilitatea statului nostru”. Marinescu a precizat că „orice formă de extremism trebuie să fie combătută cu mijloacele legale”, dar a avertizat că nu pot fi grăbite procedurile pentru că „acestea presupun respectarea drepturilor şi libertăţilor legale”. „Nu sunt de acord cu niciun fel de stagnare, dar nu pot să susţin că ele trebuie terminate mai repede”, a explicat ministrul, menţionând că a cerut parchetelor să fie operative şi că „dacă intervine o delăsare a unor cauze asta nu este acceptabil”. Marinescu şi-a exprimat încrederea în sistemul românesc: „Cred în eficacitatea statului român. Se poate şi trebuie să facem şi mai mult ca să asigurăm încrederea cetăţeanului în actul de justiţie”.

Toma, despre eliminarea de autostrăzi din PNRR: Grindeanu se lăuda, nu a spus că licitația e incorectă

Primarul PSD al Buzăului, Constantin Toma, spune că eliminarea unor autostrăzi din PNRR reprezintă un „dezastru” și arată cu degetul spre președintele interimar al partidului, Sorin Grindeanu, care „se lăuda singur fără să ne spună și faptul că nu a ținut licitația corect”. „Toată lumea îl lăuda sau se autolăuda domnul Sorin Grindeanu, fără să ne spună și faptul că nu a ținut licitația corect”, a spus la RFI primarul PSD al Buzăului, Constantin Toma, după ce autoritățile au anunțat că anumite tronsoane din autostrăzile A7 și A8 au fost eliminate din PNRR, din cauza unor întârzieri sau a încălcării unor proceduri. Constantin Toma comentează eliminarea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8 din PNRR: „E un dezastru. Vreau să vă spun că nu trec două săptămâni să nu vină un investitor important, o parte dintre ei au și cumpărat terenuri sau cei existenți încearcă să-și dezvolte afacerile aici, la Buzău, pentru că pe lângă București, pe lângă Ploiești, s-au ocupat toate terenurile viabile pentru a ține industrie și iată, Buzăul e în pole position, datorită autostrăzii și acest lucru este minunat”. Primarul PSD al Buzăului îl critică pe liderul interimar al partidului, Sorin Grindeanu, fost ministru al Transporturilor: „Sigur, nu este bine. Licitația se pare că s-a ținut prost acolo. Toată lumea îl lăuda sau se autolăuda domnul Sorin Grindeanu, fără să ne spună și faptul că nu a ținut licitația corect și avem o situație foarte proastă pe finanțarea autostrăzilor, în continuare”. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat acum câteva zile că unele segmente din A7 și A8 au fost scoase de la finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a precizat că „sunt segmente de autostradă, nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”.

Precizări ale CNAIR: Nu se pierd bani din PNRR din cauza unor erori

CNAIR precizează într-un comunicat de presă că afirmația conform căreia România ar pierde bani din PNRR destinați infrastructurii rutiere, din cauza unor greșeli în licitarea contractelor, este neadevărată. „În ultimele două zile o serie de persoane încearcă să acrediteze ideea că infrastructura rutieră pierde bani din PNRR și din cauza unor erori, voite sau nu, în licitarea contractelor de către CNAIR, ca urmare a “nepublicării anumitor erate, respectiv cele privind suspendarea unor licitații, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”. Aceste alegații sunt total neadevărate!”, a transmis CNAIR. Reprezentanții CNAIR prezintă argumente „⁠Ținând cont de identificarea unor necorelări între platforma SEAP/SICAP și platforma JOUE/TED privind posibilitatea tehică de modificare a statusurilor procedurilor de achiziție publică la nivelul JOUE, CNAIR a prezentat situația Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) în data de 18 septembrie 2023, solicitând consiliere pentru identificarea unei modalități efective de corelare a informațiilor dintre SEAP/SICAP și JOUE/TED”. CNAIR mai explică faptul că Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a transmis CNAIR, în data de 21 septembrie 2023 o adresă prin care precizează că: „La nivelul anunțului din JOUE/TED nu se publică stările intermediare, adică suspendările, deoarece formularul standard european nu conține câmpuri sau secțiuni dedicate acestor informații; starea de suspendare poate fi vizualizată pe partea publică a SEAP/SICAP pentru procedura respectivă; toate anunțurile publicate în JOUE/TED conțin un link care redirecționează automat ofertanții spre partea publică a SEAP/SICAP unde sunt prezentate inclusiv informațiile privind eventuala suspendare a procedurilor (Anexa 1)”. Prin notificarea ADR din data de 28 septembrie 2023, mai precizează CNAIR, operatorul SEAP/SICAP confirmă că nu există nicio situație în care un eventual ofertant român sau străin (din UE sau din afara spațiului UE) ar fi putut fi vătămat în vreun fel în intenția de a depune oferte. Ce reiese din notificare Notificarea spune clar că în conformitate cu prevederile legale, pentru a participa la o procedură, ofertanții trebuie să parcurgă procesul de înregistrare în SEAP/SICAP, înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor. Practic, multitudinea de oferte pentru fiecare contract din partea unor antreprenori străini arată clar posibilitatea că toți cei care au dorit au putut avea acces la informații despre condițiile procedurilor de atribuire. Ulterior, ca urmare a solicitării CNAIR din 18 septembrie 2023, ADR a adus la cunoștiința tuturor autorităților contractante din România informațiile mai sus prezentate prin publicarea unei notificări pe platforma electonică SEAP/SICAP, în data de 28 septembrie 2023 (Anexa 2). ⁠În urma eforturilor României de corectare și de corelare a bazelor de date pentru preluarea din SEAP/SICAP a unor categorii de informații, în data de 4 decembrie 2023 s-a realizat corelarea între cele două platforme ( JOUE/TED și SEAP/SICAP) (Anexa 3). În concluzie, prin toate aceste demersuri s-a reușit inclusiv sincronizarea platformelor electronice privind achizițiile publice (JOUE/TED și SEAP/SICAP). Recent, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru a anunțat că anumite loturi din A7 și A8 au fost scoase de la finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Emil Boc insistă cu METROUL de la Cluj și acuză informații false și alarmiste, deși a pierdut finanțarea din PNRR

Lucrările de la metroul de la Cluj au fost anunțate cu surle și trâmbițe de primarul Emil Boc. Mai mult, în campania electorală pentru alegerile locale din 2024, Emil Boc a luat lopata în mână, alături de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, pentru a marca evenimentul într-un gest de PR electoral. Marți însă, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat, după discuția cu Celine Gauer, că mai multe proiecte au fost scoase de pe finanțarea europeană, respectiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deoarece nu mai pot fi terminate până în august 2026. Printre ele și metroul de la Cluj. Metroul de la Cluj nu va mai fi finanțat din bani europeni. Comisia Europeană va retrage finanțarea de 300 de milioane de euro pentru investiție. În 2024, Sabin Sărmaș declara pentru Gândul că din cele 9 erate publicate de Primăria Cluj în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 4 dintre ele au fost respinse. „Anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE. În anumite cazuri au fost depuse chiar contestații (…) Concluziile din partea Comisiei și, fără argumente adiționale din partea autorităților române, pe care le-am găsit la preluarea mandatului, sunt că aceste proiecte nu pot fi considerate că îndeplinesc toate condițiile regulamentelor europene”, a spus Dragoș Pîslaru, în conferința de marți, 7 iulie 2025. Emil Boc: „Noi nu putem lucra după cum se alarmează unii sau alții” Tot marți, 15 iulie, în ședința Consiliului Local, Emil Boc a ținut să facă câteva precizări despre proiectul metroului clujean. „Fac două precizări pentru a lămuri opinia publică, pentru că mulți lansează tot felul de informații false și alarmiste, că nu are contract de finanțare, că nu are autorizație de construire. Metroul are contract de finanțare, semnat în 29 decembrie 2022, între Ministerul Transporturilor și Municipiul Cluj-Napoca. Pentru cei care spun că nu există contract de finanțare, îi invit să se uite pe site-urile aferente sau să ni-l ceară nouă. Noi suntem cu faptele, ei sunt cu vorbele, asta e diferența. N-au crezut nici că vor veni cârtițele vreodată. Când au venit au spus: «No, stați acuma că nu se vor începe vreodată lucrările.» Ei bine, uite că încep, dar după pașii legali. Noi nu putem lucra după cum se alarmează unii sau alții. Lucrarea aceasta este pentru eternitate, nu-i făcută pentru un an de zile. Cum îți faci o casă sau un coteț pentru animale sau un coteț pentru cățel. În egală măsură, vreau să se știe că, la solicitarea Ministerului Sănătății, în vederea corelării cu viitorul Spital Regional de Urgență, am modificat ordinea de execuție a lucrărilor din secțiunea 1 în secțiunea 2. Inițial, trebuia să începem din Sopor, dar cu aprobarea Comisiei Europene de modificare a calendarului, a trebuit să începem, pe bună dreptate, dinspre Florești, pentru a avea încă o cale alternativă de acces la Spitalul de Urgență”, a spus Emil Boc. Pro-infrastructura: Livrează doar gogoși clujenilor cu privire la acest proiect Asociația Pro Infrastructura a atras atenția în 9 iulie că atât antreprenorul general Gulermak, cât și primarul Emil Boc servesc gogoși clujenilor privind proiectul metroului ușor din Cluj. „Primăria Cluj-Napoca a plătit în 2024 un avans de 232 milioane euro, bani primiți de la guvernul Ciolacu, către antreprenorul general Gülermak. Probabil domnul Boc are un plan precis de a face rost de ceilalți bani necesari ca să acopere valoarea contractului de aproximativ 1,8 miliarde € fără TVA. Fiindcă n-a fost în stare să pregătească bine și la timp magistrala, aceasta a fost scoasă de pe PNRR și pusă pe Programul Transport, însă doar verbal, fiindcă n-are nici măcar cererea de finanțare depusă. Din alocarea de 1,2 miliarde € disponibilă, doar M4 din București are contract de finanțare semnat de 2,15 miliarde €, și mai sunt cereri ale beneficiarilor în valoare de 658 milioane € pentru trenul metropolitan Cluj-Napoca, linia tram-train Oradea și modernizarea M2 București. Primarul Boc nu se grăbește să-și asigure măcar o parte din restul de 1,5 miliarde € plus TVA cât mai are nevoie. Și nici nu mai are loc în Programul Transport, unde mai este spațiu doar de vreo 800 milioane € până când se atinge pragul de supracontractare de 300%, bani iluzorii pe care oricum se bat și alții”, a spus Asociația Pro Infrastructura. Ei adaugă că primarul Boc „vinde gogoși” clujenilor: „Vin tot mai multe semnale că și Gülermak ne vinde gogoși… pe care domnul Boc le servește mai departe clujenilor”. Gândul a scris încă din 10 octombrie 2024 că metroul de la Cluj va fi scos din PNRR, citând surse guvernamentale. Atunci, potrivit informațiilor noastre, ministrul fondurilor europene, Adrian Câciu, a anunțat-o personal pe Celine Gauer despre întârzierile la acest proiect. Metroul de la Cluj a fost anunțat că va fi finalizat în 2031 cu o investiție de 2,2 miliarde de euro, din care 300 de milioane de euro proveneau din finanțări europene. Foto colaj: Facebook/ Emil Boc + Hepta AUTORUL RECOMANDĂ:

Ministrul Dragoş Pîslaru: PNRR va fi revizuit puternic, vom face lucruri foarte faine

„PNRR-ul va fi revizuit puternic”, afirmă ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. „Vom face niște lucruri foarte faine”, susține ministrul. Ministrul Fondurilor Europene precizează, la RFI, că la unele proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență se va renunța, pentru că nu mai au șanse să fie duse la bun sfârșit. „Vom simplifica major numărul de jaloane și ținte și modul în care sunt scrise”, spune demnitarul. Dragoș Pîslaru precizează că reprezentanții Comisiei Europene au cerut României să renunțe la proiectele din PNRR care nu mai au șanse să fie duse la bun sfârșit: „Comisia Europeană și corespondența este… te iei cu mâinile de cap când vezi cât de mult ne-au rugat să scoatem proiectele care nu mai pot fi terminate, să facem ajustările, de anul trecut cel puțin au început mesajele să devină un pic mai incisive: haideți să facem chestiile astea, să lucrăm împreună”. Ministrul precizează că a reușit să relanseze discuțiile cu CE pe tema PNRR: „Când am fost acum la Bruxelles și m-am întâlnit cu Celine Gauer (responsabila CE pentru implementarea PNRR-urilor) și cu echipa sa, am agreat că e o bună bază de plecare, ca să nu pierdem deloc banii europeni și să avem un PNRR revizuit, verde, clean, curat, care să nu-mi mai creeze probleme și acum practic, ce fac este pe partea de împrumuturi, unde nu se știa dacă mai avem spațiu fiscal, dacă ne mai putem permite, să văd ce mai pot recupera din proiectele care cumva fuseseră sugerate că mai bine le lași în pace pentru că-ți creează și riscuri și nici nu ai oricum capacitate de împrumut. Și acum avem aceste discuții și este firesc și am discutat cu CE să nu ne pună în fața unui fapt împlinit. Comisia de fapt nu mai vroia să mai discute cu noi, a spus de un an de zile stăm și vă rugăm, vreți să faceți lucruri, uite, avem o versiune și aia e. Și acum am deschis un pic aceste discuții, astfel încât să am două săptămâni să pot să testez ultimele ipoteze, să am noile asumări și analize de la ministere”. Totodată, ministrul arată că „după ce s-a făcut pomul de Crăciun, în care s-au pus toate și am beculețe de toate felurile, nimeni nu a avut curajul politic – că discutăm iarăși de curaj și asumare – și nici onestitatea să recunoască faptul că proiectele alea nu se mai pot face și că trebuie date jos”. Întrebat dacă se va renunța la unele proiecte din PNRR, Dragoș Pîslaru a răspuns: „Asta deja știm, pentru că nu ai cum să le termini, este ceva care e obiectiv, deci nu este subiectiv, nu e că eu vreau să le dau jos sau Comisia vrea să le dea jos”. Ministrul Fondurilor Europene anunță o simplificare masivă a PNRR: „Vom face niște lucruri foarte faine. PNRR-ul României era unul dintre cele mai complicate și cu cele mai multe jaloane și ținte și era groaznic de greu de implementat. Vom simplifica major numărul de jaloane și ținte și modul în care sunt scrise”. El mai spune că „noul PNRR, că până la urmă va fi revizuit destul de puternic, va arăta mult mai clar, simplu și să știm cum putem să-l finalizăm”. Foto: ANDREEA ALEXANDRU /MEDIAFAX   CITEȘTE ȘI: Ministrul Fondurilor Europene: Țara risca să intre în COLAPS, fără măsuri dure Ilie Bolojan, după întâlnirea cu liderii de SINDICATE: Propunerile vor fi analizate și incluse în pachetul de măsuri, dacă va fi posibil Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele