Tanczos Barna: România a negociat cu Bruxelles-ul amânarea reformei pensiilor magistraților din PNRR
Întrebat, la Digi 24, dacă a existat o tentativă de negociere cu Comisia Europeană pentru amânarea acestui jalon care expiră pe 28 noiembrie, vicepremierul a răspuns: „A existat și va exista probabil, dacă nu reușim să terminăm”. Cu toate acestea, Tanczos a spus că nu mai există spațiu pentru noi amânări: „Nu mai avem când să amânăm, pentru că avem mai puțin de un an de zile pentru a termina PNRR-ul”. Vicepremierul a adăugat că România a pierdut oricum 7 miliarde de euro, „o sumă colosală” pentru bugetul României. „În spatele acelei sume au fost mii, poate zeci de mii de proiecte care au rămas fără finanțare. Bine, unele n-au fost începute, au fost întârziate. Este vina celor care au avut contractele de finanțare și n-au lasat licitațiile, n-au început lucrările, n-au finalizat proiectele”, a afirmat Tanczos. Pentru proiectele care mai pot fi salvate, Tanczos Barna a cerut un „focus pe proiecte, pe plăți, pe implementare, pe proceduri cât mai eficiente și rapide, ca să terminăm până la sfârșitul lunii august”. În rest, „reformele nici nu mai pot fi negociate și amânate, pentru că n-avem cum să mai promitem”, a afirmat Tanczos.
Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
Cristian Socol, profesor universitar, absolvenit al Facultății de Economie din Academia de Studii Economice, a prezentat argumente pentru care salariul minim în România trebuie crescut în 2026, recizând că blocarea acestuia înseamnă intrarea în sărăcie a 838.429 lucrători români. Socol afirmă, conform Mediafax, că nicio țară din UE nu îngheață salariul minim în 2026. „În cazul blocării creșterii salariului minim în România anului 2026, pare că se acceptă ca românii să intre din nou în cercul vicios al salariilor mici. Datele / informațiile disponibile arată că în toate țările UE salariul minim va crește în anul 2026, deci România ar fi o excepție. Pare că nu se mai dorește nici respectarea unor jaloane deja atinse și finalizate din PNRR (vezi formula adoptată privind asigurarea unui salariu minim adecvat), existând riscul activării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. Pare că ideologia învinge rațiunea argumentelor în ceea ce privește politicile publice adoptate. Pare că se dorește implementarea unei măsuri de politici publice fără o analiză de impact, bazată pe cifre corecte. Pare că se continuă ideea ca povara austerității să fie pusă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici, fără a menține un echilibru social, care să minimizeze riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români”,consideră profesorul Cristian Socol. De asemena, profesorul universitar mai prezintă și alte argumente bazate pe date statistice Eurostat: România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro din UE și o pondere dublă a salariaților cu venituri mici in total salariați, față de media UE; costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost în anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27; România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27; la productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27, avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27; productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda); productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27; creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costul vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung România la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024); sunt mituri faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor sau la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții. Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că mărirea salariului minim din România la 4590 lei începând cu 1 ianuarie 2026 se înscrie într-un trend european, în condițiile în care, în ultimii ani, majoritatea țărilor UE cu salariu minim legal au implementat creșteri substanțiale, determinate atât de inflația ridicată, cât și de dinamica productivității muncii și necesitatea conformării cu Directiva europeană privind salariile minime adecvate. „Multe state au atins / vor atinge în maximum doi ani / au depășit ținta ca salariul minim să atingă circa 50% din salariul mediu sau 60% din cel median, conform recomandărilor UE”, mai arată el. Evoluția salariului minim în principalele țări UE în ultimii 10 ani (2016-2025), precum și planurile acestor țări europene pentru anul 2026. Germania A efectuat o creștere istorică în octombrie 2022, ridicând salariul minim de la 9,6 euro la 12 euro pe oră (+25%, de la 1602 euro în dec 2021 la 1997 euro în dec 2023), măsură justificată explicit prin viitoarea directivă UE. În ultimii 10 ani, creșterea salariului minim a fost de 50%. Pentru anul 2026, Comisia germană pentru stabilirea salariului minim a propus o majorare la 13,9 euro pe oră de la 1 ianuarie 2026, urmată de 14,6 euro în 2027, pentru a atinge astfel 60% din salariul median pe economie. Aceasta implică o creștere de 8,4% față de nivelul actual, peste 5 milioane de angajați germani (mai ales din servicii și comerț) vor beneficia, recâștigând puterea de cumpărare după erodarea inflaționistă din 2022. Salariul minim brut va crește astfel de la 2161 euro în anul curent la 2343 euro în anul 2026. Franța Are un mecanism automat de indexare a salariului minim în funcție de inflație și creșterea salariului mediu. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 23%. Pentru 2026 se prevede continuarea indexării: estimările indică 1.900 euro în 2026, salariul minim crescut în funcție de rata inflației. Franța menține astfel salariul minim la 60% din salariul median – unul dintre cele mai ridicate rapoarte din UE. Acest proces nu a împiedicat șomajul să scadă spre 7%. Confruntată cu o criză bugetară persistentă, incertitudine politică și tensiuni sociale, Franța va crește salariul minim și anul viitor, estimările aratând că acesta va ajunge de la 1802 euro în 2025 la 1900 euro în 2026 (plus 5,4%). Spania Guvernul spaniol a urmărit explicit creșterea salariului minim către 60% din salariul mediu. După o majorare record de 22,2% în 2019, în ultimii 4 ani Spania a crescut salariul minim brut cu 25%, de la la 1.108 euro brut lunar în anul 2021 la 1381 euro în 2025, ceea ce reprezintă 50% din salariul mediu și 60% din median, respectând astfel principiul european. În ultimii 10 ani salariul minim brut a crescut cu 81%. Prognoza pe 2026 depinde de guvern, dar în condițiile stabilității coaliției de stânga, probabilitatea ridicată este ca salariul minim brut să ajungă la 1430-1450 euro în 2026. În trimestrul doi al anului current, rata șomajului a fost de 10,3%. Polonia A implementat creșteri accelerate în ultimii 3 ani, cu majorări bianuale. De fapt, evoluția salariului minim în Polonia indică două perioade specifice: una de creștere graduală (2016-2022,
Definiția incompetenței vine de la ministrul Fondurilor UE. Avem bani europeni, dar nu știm să-i cheltuim
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că măsurile fiscale adoptate recent de Guvernul Bolojan au prevenit suspendarea fondurilor europene destinate României. Același ministru mai spune și că cea mai mare parte din cererea de plată 3 este recuperabilă, însă, ghinion, nici banii europeni deja intrați nu s-au cheltuit. La începutul lunii septembrie, Ministrul Fondurilor UE spunea într-un interviu pentru Economedia că, în următoarele 12 luni, între 15 și 17 miliarde de euro vor intra în economia României, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin fondurile europene de coeziune. Cu toate acestea, admitea el, s-au cheltuit efectiv numai 4,5 mld. euro din PNRR. Pîslaru se laudă cu investiții „fără precedent” prin PNRR, plus un mărunțiș pe coeziune „Am avut investiții efective din PNRR de vreo 4,5 miliarde de euro și trebuie să ajungem la 21,5 miliarde de euro. Iar pe coeziune se adaugă și acolo niște miliarde. Deci suntem între minim 15 și 17 miliarde de euro care vor intra într-o perioadă de 12 luni, ceea ce este absolut fără precedent”, spunea Dragoș Pîslaru. În septembrie, Pîslaru își lăuda contribuția la Guvern și era aproape convins că nu vom pierde niciun euro din zona nerambursabilă, adică 13,55 de miliarde de euro. Toate proiectele se voiau a fi terminate și mutate pe zona de grant ca să existe siguranța că România va profita de toți banii nerambursabili. Chiar ministrul declara atunci că țara noastră „nu se află într-o criză economică, ci într-o tensiune fiscal-bugetară”. Cele 15-17 miliarde de euro, esențiale pentru investițiile în infrastructură, energie și digitalizare sunau excelent pe hârtie, însă, realitatea e cu totul alta. În conturile României sunt 9 miliarde de euro din care s-au cheltuti doar jumătate. Deci, cum putem recupera banii europeni pierduți pe care nici nu i-am cheltuit? Și nici cu suspendarea fondurilor europene nu mai avem probleme, ba chiar am evitat-o cu biro după spusele lui Pîslaru: „problema suspenderii tuturor fondurilor europene a fost evitată”. Cererea de plată 3 din PNRR e în faza finală de pregătire Acum, același ministru Pîslaru susține că „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este pe ultima sută de metri pe revizuirea PNRR. Practic, mai sunt doar câțiva pași de urmat: aprobarea Comisiei Europene pe PNRR și aprobarea formală de către Consiliu la ECOFIN-ul (Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare) de luna viitoare. În egală măsură, oficialul a explicat că România are termen până la 28 noiembrie pentru a îndeplini 6 jaloane blocate, dintre care unul este deja rezolvat. Așteptarea principală a decidenților vizează confirmarea Curții Constituționale în legătură cu legea pensiilor speciale ale magistraților. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Ministrul Pîslaru se laudă că le-a pus pe card 125 de lei românilor nevoiași: „Am promis, am livrat” / Românii l-au taxat în comentarii Cseke Attila: „PNRR va avea prioritate anul viitor, are termen final august 2026”
Nicușor Dan cere reexaminarea legii care scutește de impozit veniturile din criptomonede: creează un precedent periculos de tratament preferențial
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis Parlamentului, marți, o cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2024, contestând în special prevederile care acordă o scutire temporară de la plata impozitului pe venit pentru câștigurile obținute din tranzacțiile cu monede virtuale. Șeful statului consideră că legea, așa cum a fost adoptată de Parlament, contravine principiilor de echitate fiscală și angajamentelor României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 8 – Reforma fiscală. De asemenea, aceasta contrazice măsurile recente de ajustare fiscal-bugetară adoptate de Guvern, inclusiv majorarea impozitului pentru veniturile din criptomonede de la 10% la 16%. Președintele atrage atenția că introducerea unei derogări privind taxarea câștigurilor din criptomonede afectează efortul colectiv de consolidare fiscală, creează un precedent periculos de tratament preferențial, slăbește încrederea în coerența politicilor fiscale și transmite un semnal neclar contribuabililor și piețelor financiare. Totodată, articolul respectiv a fost introdus în Camera decizională fără o evaluare a impactului bugetar conform exigențelor constituționale. Nicușor Dan solicită Parlamentului să elimine scutirea de impozit pentru veniturile din tranzacții cu criptomonede și să mențină o politică fiscală echitabilă, responsabilă și transparentă, în concordanță cu realitățile bugetare și angajamentele internaționale ale României.
Misiune imposibilă. Ministrul Fondurilor UE spune că România trebuie să cheltuiască 13 miliarde de euro din PNRR până în august 2026
România are la dispoziție mai puțin de un an pentru a cheltui efectiv 13 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. El a explicat că, din totalul de 21,5 miliarde de euro cât mai are România în PNRR, mare parte sunt deja contractați, însă foarte multe proiecte mari de infrastructură nu mai pot fi realizate până la termenul-limită de 31 august 2026, din cauza întârzierilor și problemelor de achiziții publice. „Suntem undeva la 13 miliarde de euro care ar trebui cheltuiți efectiv din acest moment până pe 31 august 2026. În mai puțin de un an”, a spus Pîslaru, la Europa FM. Profimedia Potrivit ministrului, în țară au intrat deja 10 miliarde de euro, din care 7 miliarde s-au investit, restul urmând să fie virați. În total, România are peste 17.000 de proiecte finanțate prin PNRR – de la renovarea de case tradiționale, castele și biserici, până la construcția de școli, spitale și autostrăzi. Pentru a urmări progresul, autoritățile pregătesc un tablou de bord interactiv, cu harta tuturor proiectelor, unde românii vor putea vedea stadiul lucrărilor și chiar comenta direct dacă există probleme pe teren. „PNRR a divizat foarte mult societatea până acum şi e momentul să ne unim în jurul acestui proiect”, a subliniat Pîslaru, care vrea să transforme România într-un „mare șantier” până la finalul programului. Surse foto: Mediafax foto / Alexandru Dobre AUTORUL RECOMANDĂ: O nouă speranță pentru pacienții cu ALZHEIMER. Comisia Europeană aprobă primul tratament care poate încetini evoluția bolii DATORIA publică a Franței explodează. 115% din PIB și dobânzi care înghit banii pentru școli și armată Românii se plâng de bani, facturi și inflație, dar aruncă bani pe mașini noi. Industria auto a înregistrat creșteri semnificative în anul AUSTERITĂȚII
PNRR finanțează 3,5 milioane de buletine electronice și proiecte pentru semnătura digitală
Din această sumă, 640 milioane lei reprezintă alocare PNRR, 15,74 milioane lei finanțare publică națională și 134,4 milioane lei TVA. Primul proiect, „Stimularea adoptării cărții electronice de identitate de către cetățenii români„, are ca beneficiar Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și vizează eliberarea a 5 milioane de cărți de identitate electronică până la 30 iunie 2026. Ținta a fost modificată de la 5 milioane la 3,5 milioane de cărți. Până la 15 septembrie 2025 au fost emise 567.941 cărți electronice și preluate 583.317 cereri. Al doilea proiect, „D4eID-Digitalizare pentru promovarea cărții de identitate electronice„, are ca beneficiar Ministerul Afacerilor Interne prin DGCTI și DIRP. Obiectivul este dezvoltarea și lansarea a 11 servicii publice electronice online și realizarea unei campanii de sensibilizare pentru utilizarea la scară largă a cărții electronice. Până la 22 august 2025 au fost dezvoltate 4 servicii electronice, pentru alte 4 s-a realizat analiza de business, iar 3 funcționalități sunt în curs de implementare. Cel de-al treilea proiect, „Sistem de alertă timpurie – SAT„, are ca beneficiar Direcția Generală de Protecție Internă și vizează dezvoltarea unui sistem care să asigure un nivel ridicat de încredere și siguranță pentru creșterea atractivității utilizării cărții electronice de identitate. Din cele 8 proceduri de achiziție stabilite prin contractul de finanțare pentru proiectul SAT, au fost inițiate 4 proceduri de atribuire, dintre care 1 contract semnat și 1 în curs de semnare, iar 2 sunt în curs de evaluare.
Ilie Bolojan a discutat cu delegația FMI despre reforma fiscală și prioritățile de investiții publice. Când s-ar înregistra CREȘTERE economică
Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut, vineri, la Palatul Victoria, o întrevedere cu delegația Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, iar discuțiile au vizat situația economică actuală, direcțiile de reformă fiscală și prioritățile de investiții publice. Executivul anunţă, vineri, într-un comunicat de presă, că prim-ministrul Ilie Bolojan a avut o întrevedere cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Joong Shik Kang. „Reprezentanții FMI au transmis sprijinul lor pentru pachetele de măsuri adoptate și planificate de Guvern, considerându-le esențiale pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea încrederii investitorilor. Au fost apreciate în mod special eforturile de stabilizare a finanțelor publice și angajamentul pentru continuarea reformelor structurale”, se arată în comunicatul citat. Guvernul informează că, potrivit estimărilor FMI, România ar urma să înregistreze o creștere economică de 1% în 2025 și de 1,4% în 2026. „Accesarea și utilizarea eficientă a fondurilor europene vor avea un rol decisiv în atingerea acestor obiective. În același timp, experții au subliniat importanța aplicării riguroase a măsurilor adoptate și au recomandat menținerea eforturilor de ajustare bugetară în anii următori, pentru reducerea sustenabilă a deficitului”, mai scrie în comunicat. Delegația FMI a evidențiat necesitatea prioritizării și etapizării proiectelor de investiții, pentru a asigura finalizarea celor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Experții au remarcat progresele în direcția unei planificări mai prudente a cheltuielilor și au recomandat menținerea acestui echilibru pe termen lung. Prim-ministrul Ilie Bolojan a precizat că Guvernul va continua reformele și măsurile de consolidare fiscală pentru a menține stabilitatea finanțelor publice, astfel încât resursele bugetare să fie direcționate către investiții și modernizarea economiei, susținând o creștere economică stabilă și dezvoltarea pe termen lung. Delegația FMI a concluzionat că situația fiscală și economică a României permite continuarea reformelor și valorificarea oportunităților de dezvoltare în anii următori. La întâlnirea de la Palatul Victoria a participat și Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, MIhai Jurca. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ: FMI APLAUDĂ măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan: pachetul de măsuri fiscale este „foarte binevenit” Nicușor Dan recunoaște că măsurile lui Bolojan au afectat românii, dar au dus țara într-o zonă „sigură”: „Alternativa poate să fie mult mai REA”
Ilie Bolojan, consultări pentru prioritizarea investiţiilor din PNRR cu ministerele Transporturilor şi Dezvoltării
Ilie Bolojan i-a chemat la consultări pe tema prioritizării investițiilor propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe miniștrii Transporturilor și Dezvoltării, în scopul analizării proiectelor care vor fi mai departe susținute prin acest mecanism european și prin identificarea altor surse de finanțare pentru cele care nu se pot încadra în PNRR, potrivit unui comunicat al Executivului. Proiectele de transport și de dezvoltare locală care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026, precum și cele asumate de România drept ținte de investiții prin PNRR vor fi în continuare finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației vor prezenta Guvernului, în scurt timp, proiectele prioritizate, pentru a beneficia în continuare de finanțare din PNRR. Pentru celelalte proiecte contractate, care sunt vitale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și a comunităților locale, vor fi identificate surse de finanțare din Programul Operațional Sectorial Transporturi, Fondul de Modernizare, Fondul Social European, alte surse de finanțare europene sau naționale. ”Pentru mediul economic și pentru dinamica implementării proiectelor este esențial să avem o radiografie clară a stadiului de realizare a investițiilor și a finanțărilor asigurate. Fiecare ministru are deplină libertate să stabilească portofoliul de proiecte și etapizarea lor, pe baza unor principii clare de dezvoltare strategică, cu încadrarea în anvelopa de finanțare. Obiectivul nostru ferm este să menținem un nivel cât mai ridicat al investițiilor”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan. În domeniul transporturilor, au fost analizate proiectele de infrastructură rutieră, cu accent pe Autostrada Moldovei – A7, precum și proiectele de modernizare a infrastructurii feroviare. Cu ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, discuțiile s-au concentrat pe investițiile incluse în componenta ”Valul Renovării”, achiziționarea de vehicule nepoluante de către comunitățile locale și susținerea mobilității urbane durabile. sursa foto: Guvernul României
Memorandumul prin care Executivul stabilește pașii și termenele pentru a obține banii din PNRR, pe masa lui Ilie Bolojan
Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să finalizeze și să clarifice ultima rundă de negocieri cu Bruxelles-ul privind PNRR-ul (Planul Național de Redresare și Reziliență), ca să știe exact când și în ce ordine vor cere banii de la Uniunea Europeană, arată un memorandum aflat pe ordinea de zi a ședinței de joi. Propunerile Guvernului: transmiterea pachetului de documente necesare revizuirii PNRR; continuarea procesului de renegociere și agrearea cu COM (Comisia – n.red.) a pachetului de simplificare a jaloanelor și țintelor până la finalizarea PNRR, inclusiv cu negocierea termenelor revizuite și a descrierii anumitor jaloane sensibile (ex: Jalonul 119 privind decarbonizarea); agrearea calendarului final și stabilirea secvenței cererilor de plată. Principiile de negociere care au stat la baza propunerii de ajustare a PNRR au avut ca obiectiv principal eficientizarea utilizării fondurilor alocate investițiilor incluse în plan. Aceste principii au fost formulate având în vedere recomandările orizontale ale Comisiei Europene, după cum urmează: asigurarea continuării tuturor recomandărilor specifice de țară; garanția contribuției planului la atingerea obiectivelor privind tranziția verde și digitală, în conformitate cu procentele stabilite prin Regulamentul (UE) 2021/241; corelarea nivelului de realizare privind indicatorii de rezultat cu bugetele alocate, prin reducerea proporțională a alocărilor financiare în cazul diminuării acestora; maximizarea eficienței în utilizarea componentei de grant; menținerea în plan exclusiv a investițiilor care prezintă cele mai ridicate șanse de a fi implementate în termenul prevăzut de regulament”, se arată în document. Ce s-a stabilit în urma renegocierii PNRR din 15 iulie Componenta de grant în valoare de 13,56 mld. euro a fost securizată integral, prin includerea proiectelor cu risc scăzut de implementare, care să fie în linie cu criteriile de eligibilitate ale MRR, precum și transferul altor investiții și reforme din componenta de împrumut, astfel încât România să beneficieze integral de alocarea de fonduri nerambursabile. Astfel, în urma analizei investițiilor finanțate din grant, a fost necesară eliminarea din această componentă a investițiilor care înregistrau întârzieri și înlocuirea acestora cu investiții transferate din componenta de împrumut, în valoare de 3,5 mld. euro. De asemenea, a fost agreat cu COM transferul a 5 loturi din Autostrada 7 din componenta de împrumut în componenta de grant, în valoare de 2,169 mld. euro, prin schimbarea sursei de finanțare a investiției privind infrastructura feroviară. La aceasta se adaugă transferul a 70% din valoarea alocată investiției eficienței energetice a fondului construit din portofoliul MDLPA, în valoare de 1,35 mld. euro, aspect care contribuie la reducerea deficitului bugetar. În ceea ce privește componenta de împrumut, o parte din investiții și reforme au fost transferate parțial sau total în componenta de grant. O altă parte, formată din investiții care prezentau risc ridicat de neimplementare în termen, au fost eliminate din PNRR. Ajustările componentei de împrumut de aproximativ 6,88 mld. euro au fost efectuate luând în considerare necesitatea încadrării în traiectoria fiscală asumată de RO și ținând cont de capacitatea maximă a spațiului fiscal necesar pentru gestionarea acesteia. Se cuvine să menționăm și faptul că, în cadrul aceleiași componente de împrumut, au fost aprobate investiții noi în valoare de 284 mil. euro (capitalizare Banca de Investiții și Dezvoltare și achiziția a 1.200 de ambulanțe), precum și ajustări de prețuri în cadrul investițiilor inițiale menținute în program. Ca urmare a finalizării negocierii sumelor aferente investițiilor menținute în PNRR, MIPE va continua demersurile cu privire la agrearea cu COM a pachetului de simplificare a jaloanelor și țintelor până la finalizarea PNRR, inclusiv negocierea termenelor revizuite și a descrierii anumitor jaloane sensibile (ex: Jalonul 119 privind decarbonizarea). Alocarea PNRR agreată cu COM la acest moment este de 21,62 mld. euro (13,56 mld. euro sub formă de granturi și 8,06 mld. euro sub formă de împrumuturi), se arată în memorandumul citat. Toate aceste date au fost prezentate de ministrul Dragoș Pîslaru într-o conferință de presă, pe 15 iulie, la Palatul Victoria. Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ AUTORUL RECOMANDĂ:
Ministrul Fondurilor Europene anunță care proiecte PNRR și Anghel Saligny vor fi SUSPENDATE
Guvernul a discutat joi, în primă lectură, un proiect de Ordonanță de Urgență privind limitarea proiectelor finanțate prin PNRR. Dragoș Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a anunțat că Executivul va renunța la proiectele pentru care nu există încă ordin de începere a lucărilor. Potrivit ministrului, până în septembrie va fi disponibil un „tablou de bord” care va permite prioritizarea proiectelor și transformarea PNRR într-o „poveste de succes” până în august 2026. „Al doilea act normativ care a fost astăzi, în primă lectură, este Ordonanța de Urgență pentru instituirea unor măsuri legate de PNRR și ce se întâmplă cu proiectele care, ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut cu Comisia Europeană, nu vor mai fi finanțate în PNRR. Și aici trebuie să fim foarte sinceri și să ne uităm și la cifre. Pe un PNRR care avea o valoare totală de 28,5 miliarde de euro s-au pus contracte de finanțare de 47,4 miliarde de euro. Cumva, prin acest mecanism de fracționare și supracontractare, România a încercat să acopere foarte, foarte multe proiecte benefice pentru dezvoltarea țării, dar cumva peste capacitatea, posibilitățile de finanțare pe care România le-a avut. Ia să ne gândim practic: vrem să pregătim o masă de prânz și ne apucăm să gătim în același timp 10 feluri de mâncare și nu terminăm niciunul și problema este că rămânem nemâncați. În situația pe care noi o avem astăzi, am încheiat aceste contracte de finanțare pentru foarte, foarte multe proiecte și în acest moment avem o problemă că mai avem doar un an de zile pentru a stabili care sunt proiectele pe care vrem să ne concentrăm și să luăm banii, resursele financiare pentru ele”, a spus, în briefingul de la finalul ședinței de Guvern, Dragoș Pîslaru. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a adăugat că proiectele aflate între 0 și 30% progres fizic vor fi suspendate temporar, pentru a concentra resursele pe cele mai avansate, cu șantiere deschise și lucrări în derulare: „Pentru proiectele care sunt între 0 și 30% ca progres fizic, aceste proiecte sunt într-un stadiu incipient care aduce riscuri majore ca ele să mai poată fi finalizate și avem și problema aceasta de constrângeri bugetare. Aceste proiecte ar urma să fie suspendate. Deci asta înseamnă că nu se renunță la ele, dar se suspendă pentru că acum ne concentrăm pe cele care sunt la un stadiu mai avansat de implementare și pe care trebuie să vedem cum alocăm banii puțini pe care le avem în 2025 și 2026”. Proiectele peste 30% progres vor fi prioritare și vor primi finanțare suplimentară pentru finalizare, Pîslaru precizând că ordonanța urmărește „să pună ordine” și să genereze rezultate concrete, iar studiile și proiectele în stadiu incipient vor putea fi continuate ulterior prin alte surse europene. Foto: ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Dragoș Pîslaru: „Este o PRIORITATE în a ne gândi că proiectele Saligny ar putea fi recuperate ca finanțare pe bani europeni” Împrumuturile din PNNR, LIMITATE din cauza situației bugetare. Ministrul Investițiilor: „Evident am fost afectați. Orice alocare se duce în deficit”