Toni Neacșu, după ce România a pierdut 458,7 milioane euro: „Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor”
Avocatul Toni Neacșu comentează anunțul făcut de ministrul Investițiilor Dragoș Pîslaru, chiar de 1 Mai, în care anunță românii că țara noastră a pierdut aproape jumătate de miliard de euro din PNRR. Neacșu atrage atenția că ministrul liberal Pîslaru consideră „o victorie” faptul că Uniunea Europeană nu a tăiat României și cele 350 de milioane de euro suspendate. „România pierde definitiv 460 de milioane euro din PNRR pentru ca nu și-a indeplint obligații restante încă din 2023, aproape exact suma de care spun încă de anul trecut că va fi pierdută, iar ministrul Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor suspendate (350 mil euro). Când ești la putere, politician, și vinovat, printre mulți alții, pentru pierderi, vezi numai partea plină a paharului”, transmite pe Facebook Toni Neacșu. „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat” Potrivit avocatului, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat din energie și transporturi, precum și pentru activitatea AMEPIP”, mai menționează Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4” Neacșu aduce în discuție și cererea de finanțare nr.4, în valoare de 2,6 miliarde de euro, despre care Dragoș Pîslaru anunțase încă din luna februarie că a fost depusă la Comisia Europeană, încă nici până la acest moment nu se știe răspunsul Comisiei Europene. Avocatul Toni Neacșu consideră că și acest demers este, cel mai probabil, un eșec. „Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, adaugă, concluzionează, ironic, Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4 (2,6 miliarde euro), despre care același ministru Dragoș Pâslaru spunea că va fi soluționată la pachet cu cererea nr. 3. Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, conchide avocatul. Dragoș Pîslaru anunță de 1 Mai că România a pierdut aproape jumătate de miliard de euro În plină vacanţă de 1 Mai, când nimeni nu este atent, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, pe Facebook, că România pierde încă o tranşă din PNRR, de aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, își începe Dragoș Pîslaru postarea. „Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, spune Pîslaru. Banii pierduți, jalon cu jalon În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. „Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, mai arată Pîslaru. Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, adaugă ministrul. Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie: „Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”, mai adaugă ministrul. Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți
Dragoș Pîslaru: Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 mil. euro
„Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, spune Pîslaru. Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. Din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro „Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, mai arată Pîslaru. Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, adaugă ministrul. Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie: „Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”, potrivit ministrului. Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, maiu spune Dragoș Pîslaru. Cine este de vină și cine plătește Ministrul Dragoș Pîslaru spune că de vină este „fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile, fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți, fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români. Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public. Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale”. Cine plătește? „Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot. Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte”.
Radu Miruță: Nu o să las trenurile noi să se bronzeze la soare
„Nu o să las trenurile noi să se bronzeze la soare”, a declarat Radu Miruță marți la Euronews Romania, referindu-se la trenurile PESA aflate în triajul Gării Obor. Ministrul spune că a cerut deja documente pentru a înțelege de ce aceste garnituri nu sunt introduse în circulație, în condițiile în care infrastructura feroviară are nevoie urgentă de modernizare. „Pentru cetățeanul român plătitor de taxe este absurd să nu poți merge cu un tren nou care stă și nu parcurge niciun kilometru”, a spus ministrul. În același timp, Miruță a criticat starea trenurilor aflate în circulație, subliniind contrastul cu garniturile noi nefolosite: „Avem pe calea ferată trenuri groaznice, cu banchete rupte, cu uși care nu se închid, murdare”, a spus ministrul. Trenurile noi, blocate de birocrație Potrivit lui Miruță, problema ar fi legată de obligații contractuale privind infrastructura de mentenanță. „Înțeleg că ar fi trebuit să le facem niște hale de mentenanță, unde ei (n.r. producătorul trenurilor) să asigure prin contract mentenanța, doar că noi n-am făcut halele. Unii consideră că obligația este bifată pe hârtie, prin închiriere, nu prin construcție”, a explicat ministrul. El a adăugat că trebuie clarificat dacă obligațiile au fost respectate, în condițiile în care acestea ar fi fost considerate îndeplinite „pe hârtie”. Banii europeni, în pericol și la Transporturi România poate pierde bani din programele europene din cauza întârzierilor la proiectele de infrastructură, susține ministrul. „Provocarea pentru mine la Ministerul Transporturilor este să fac tot ce ține de mine pentru ca instituția să nu piardă banii și România să nu piardă banii”, a declarat Radu Miruță. El a menționat că există blocaje și întârzieri pe mai multe tronsoane de autostradă și cale ferată, unele proiecte fiind în contestații sau în dificultate de implementare. „Sunt riscuri pe A7 și A8, unele proiecte sunt în contestații și trebuie să vedem ce putem accelera astfel încât să tragem banii. Sunt probleme și pe calea ferată, pe tronsoanele Timișoara–Lugoj, Cluj–Napoca, Cluj–Oradea”, potrivit lui Miruță.
Radu Miruță: Cinci loturi de autostradă din A7 și A8 riscă să piardă finanțarea
Radu Miruță susține că mai multe proiecte de infrastructură rutieră sunt în pericol să piardă finanțarea din PNRR, în special pe autostrăzile A7 și A8. „Pe PNRR avem șapte loturi pentru autostrăzile A7 și A8, care pot să piardă banii. Două sunt mai în regulă, cinci sunt cu risc, pentru că sunt în procedură de contestații”, a declarat luni Miruță, într-o intervenție la B1 TV. Riscuri și pentru proiectele feroviare El a adăugat că situația vizează și alte proiecte din țară. „Avem în PNRR o serie de proiecte, șapte loturi de lângă Bacău”, a mai spus ministrul. Referindu-se la proiectele finanțate prin PNRR, Miruță a atras atenția că riscurile nu se limitează la autostrăzi. „Avem pe calea ferată magistrala Timișoara–Lugoj și Cluj–Oradea, care de asemenea sunt cu risc”, a spus acesta. Termen limită pentru sistemul de taxare a camioanelor „Avem acel proiect prin PNRR de măsurare automată a distanței și plată în funcție de greutate pentru traficul greu, care trebuie să fie și el terminat. Până la finalul lunii august”, a declarat acesta, referindu-se la sistemul de taxare a camioanelor în funcție de distanța parcursă și de caracteristicile vehiculului, prevăzut în PNRR. Miruță: Merg pe fiecare proiect Oficialul a explicat că intervenția punctuală în blocaje este esențială pentru deblocarea proiectelor și a precizat că a avut deja o discuție cu fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban (PSD), pentru continuitatea proiectelor. „Merg pe fiecare proiect, văd care sunt pașii de făcut, cine este persoana responsabilă, văd unde se blochează și intervin exact acolo unde apare problema”, a spus ministrul. Despre schimbările din minister: Ineficiență Miruță a criticat și schimbările frecvente de conducere din minister: „Oamenii din minister, odată la câteva luni, văd câte o față nouă. Ce randament are ministerul în aceste condiții? Este o ineficiență foarte mare”. Întrebat cât timp poate face acest lucru în regim de interimat, Miruță a răspuns: „Pentru cât timp pot. O zi pot, o zi deblochez. Așa dă România înainte”.
Prețurile la carburanți s-au stabilizat, dar criza politică amenință PNRR, afirmă Tánczos Barna
Măsurile adoptate de Guvern în privința plafonării adaosului comercial la carburanți au avut efecte vizibile, iar prețurile la pompă s-au apropiat de nivelurile din februarie-martie. Este observația făcută de vicepremierul Tánczos Barna într-o emisiune la Digi24. Potrivit acestuia, piața carburanților începe să se stabilizeze inclusiv pe plan internațional, în condițiile în care România beneficiază de un mix de producție internă și importuri. Vicepremierul a menționat însă și episoade punctuale de dezechilibru, precum situații în care unele stații au rămas temporar fără motorină din cauza cererii ridicate generate de prețurile mai mici. Avertisment privind PNRR: „Vom pierde bani” Tánczos Barna a atras atenția că principala provocare a următoarelor luni rămâne implementarea PNRR, în contextul instabilității politice. „De pierdut vom pierde. Vor fi lucrări care nu se vor finaliza la timp”, a spus vicepremierul, explicând că unele investiții riscă să nu fie finalizate până la termenele limită din vară, ceea ce înseamnă pierderea fondurilor nerambursabile. Guvernul minoritar poate fi o soluție temporară Întrebat despre posibilitatea unui guvern minoritar, vicepremierul a spus că acesta ar putea funcționa doar pe termen scurt, pentru câteva luni, dar nu reprezintă o soluție stabilă. „Pe termen lung este greu să funcționeze. Practic, ar întârzia criza, dar ar putea fi o opțiune pentru a duce la bun sfârșit PNRR-ul”, a explicat Tánczos Barna, sugerând că o astfel de formulă ar putea fi utilizată până la stabilizarea scenei politice. UDMR și relația cu Ungaria: „S-a îngropat securea războiului” În plan extern, Tánczos Barna a vorbit despre relația dintre UDMR și autoritățile de la Budapesta, după discuțiile dintre Kelemen Hunor și viitorul premier ungar, Péter Magyar. Vicepremierul a afirmat că cele două părți au convenit ca UDMR să nu mai intervină în campaniile electorale din Ungaria și să se concentreze strict pe sprijinirea comunității maghiare. „S-a îngropat securea războiului și se caută soluții pentru a merge mai departe împreună”, a declarat acesta.
Ion Cristoiu: Nicușor Dan a dat câteva perle. A zis că ne uităm spre viitor, nu spre trecut și să ne uităm la soluții, nu la probleme
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum Nicușor Dan a avut câteva perle în ultima conferință de presă. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Nicușor a fost la conferință în Cipru și a fost întrebat de o coțofană… Mie îmi plac întrebările lor. Ce se întâmplă acum pe scena politică de la noi, ținând cont și de proiectele din PNRR? Citesc întrebarea… Ce le veți spune liderilor europeni dacă vă vor întreba? Păi de ce să întrebe? Poate liderii nu îl întreabă de situația din România. Poate îl întreabă ce facem concubina.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit cum Nicușor Dan a avut câteva perle în ultima conferință de presă. Acesta a început prin a spune că președintele încearcă să oprească cearta dintre partide, dar acolo e o bătălie întreagă. Ironic, jurnalistul spune că e ca și cum doi se bat pe maidan și un preot încearcă să îi oprească. Șansele, spune acesta, sunt să își ia vreo două palme și preotul. Analistul susține că președintele a fost întrebat de jurnaliști ce spun liderii europeni despre situația din țară. Acesta a glumit prin a spune că poate liderii europeni întreabă de Mirabela Grădinaru, nu de conflictele dintre partide. „Nicușor Dan a zis câteva perle. A zis că să ne gândim la soluții și nu la probleme. Păi nu există să ai soluții, dacă nu vezi problemele. A mai zis să ne uităm spre viitor și nu spre trecut. Și a mai zis că să nu se mai certe. Adică sunt doi tipi care se bat pe maidan și vine popa. Și mie îmi plac ăștia. Iisus a zis să ne iubim și ei bam, își crapă capul cu totul. Păi a zis să ne iubim. Îl iau la bătaie și pe popă. Nicușor a fost la conferință în Cipru și a fost întrebat de o coțofană… Mie îmi plac întrebările lor. Ce se întâmplă acum pe scena politică de la noi, ținând cont și de proiectele din PNRR? Citesc întrebarea… Ce le veți spune liderilor europeni dacă vă vor întreba? Păi de ce să întrebe? Poate liderii nu îl întreabă de situația din România. Poate îl întreabă ce face concubina. Despre ce se întâmplă acum pe scena politică… Adică cum ajunge… Răspunsul lui? Ce le-am spus și cetățenilor români în declarația pe care le-am avut aseară sau alaltăseară. Nici el nu mai știe… Sigur o să îl întrebe Macron, Nicușor Dan, ce-i cu România? Ce face, România? E bolnavă?”, a explicat jurnalistul.
Ziua demisiilor la Guvern: cine sunt cei șase miniștri PSD care pleacă din Executiv
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis public că social-democrații nu îl mai susțin pe Ilie Bolojan în fruntea Executivului. Partidul este dispus să treacă în opoziție dacă premierul nu va fi înlocuit. La consultările cu președintele Nicușor Dan, PSD a transmis că va sprijini în continuare proiectele naționale strategice. Sunt vizate aderarea României la OCDE și atragerea fondurilor europene prin PNRR. Cine sunt miniștrii care părăsesc Executivul PSD are șase portofolii ministeriale. Pleacă din Guvern: ministrul Transporturilor Ciprian Șerban, ministrul Agriculturii Florin Barbu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, ministrul Justiției Radu Marinescu și ministrul Muncii Florin Manole. De asemenea, vicepremierul Marian Neacșu și șeful Secretariatului General al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, sunt și ei social-democrați. Ce urmează după demisii Odată cu demisia miniștrilor PSD, Guvernul Bolojan își modifică semnificativ compoziția politică. PSD iese efectiv din coaliția de guvernare. Premierul va numi interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului. Interimatul este limitat la 45 de zile. Risc de moțiune de cenzură În această perioadă, opoziția poate depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului în Parlament. AUR a anunțat deja că va vota orice moțiune îndreptată împotriva actualului Executiv. Premierul Bolojan a declarat miercuri, după întâlnirea cu liderii UDMR, că au discutat despre funcționarea Guvernului într-un scenariu fără miniștrii PSD. Concluzia: înlocuirea demisionarilor trebuie făcută cât mai rapid.
Parchetul European a început ancheta în dosarul microbuzelor electrice cumpărate de Costel Alexe prin PNRR la prețuri duble
Parchetul European a deschis oficial o anchetă în dosarul achiziției microbuzelor școlare electrice finanțate prin PNRR, după sesizarea făcută în decembrie 2025 de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Investigația vizează suspiciuni de supraevaluare a contractelor și nereguli în cheltuirea fondurilor europene de către Costel Alexe, președintele CJ Iași. Microbuze mai puține, la prețuri mult mai mari achiziționate de Costel Alexe Potrivit datelor analizate, România a cumpărat aproximativ 1.300 de microbuze electrice, plătind în medie circa 200.000 de euro pentru fiecare. Suma este de aproape două ori mai mare decât estimarea inițială a Comisiei Europene, care indica un cost de aproximativ 78.000 de euro per unitate. În total, Uniunea Europeană alocase 250 de milioane de euro pentru achiziția a 3.200 de microbuze, însă, din cauza prețurilor ridicate, numărul vehiculelor cumpărate a fost mult mai mic. Ministrul Dragoș Pîslaru a confirmat demararea anchetei. „Am primit confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR. Sper ca ancheta să se desfășoare cât mai rapid și, dacă legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”, a transmis ministrul Dragoș Pîslaru. Un alt aspect investigat este faptul că o singură firmă din Prahova a câștigat peste jumătate dintre contracte. În plus, au existat diferențe mari de preț între județe pentru același tip de microbuz, cum este și în cazul județului Iași. Așadar, dosarul este acum în lucru la Parchetul European, iar dacă se vor confirma neregulile, cei responsabili riscă sancțiuni. De asemenea, există posibilitatea ca o parte din fondurile europene să fie recuperate. Citește și: Parchetul European sesizat pentru microbuzele electrice cumpărate la Iași. Costel Alexe a dat 200.000 de euro fără TVA pentru un singur vehicul Marea escrocherie PNL cu microbuze electrice este una dintre afacerile liberalilor Achiziționarea microbuzelor electrice la 250.000 de euro bucata este doar una dintre multe alte escrocherii pe care PNL le face pe banii oamenilor de zeci de ani. Această problemă nu este altceva decât vârful icebergului, iar dacă am trăi într-o țară în care autoritățile ar veghea la corectitudine, atunci acești politicieni nu ar mai avea curajul să manevreze banul public după bunul lor plac. Însă, toți sunt în cârdășie: și partidele politice PNL, PSD, USR, dar și autoritățile de control. Atât Ilie Bolojan, cât și toți liberalii din București, de la centru și din Iași, cunosc în detaliu combinația din spatele achiziționării autobuzelor electrice la suprapreț, însă toată lumea tace, iar Parchetul se face că nu știe. Pentru ei, totul e bine. Deși după izbucnirea scandalului în care președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, este acuzat că a plătit o sumă enormă, adică 250.000 de euro, pe un autobuz electric, cumpărând 1.300 de bucăți, nicio autoritate nu se sesizează!
Parchetul European începe investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR la sesizarea ministrului Dragoș Pîslaru
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat luni seară că Parchetul European a confirmat oficial că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR. „Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o. Sper ca ancheta să se desfășoare cât mai rapid și, dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”, a transmis Dragoș Pîslaru printr-o postare pe Facebook. Ministrul Dragoș Pîslaru, s-a sesizat în vara anului trecut cu privire la acest subiect și a anunțat că va trimite Corpul de Control pentru verifica achizițiile de microbuze electrice prin PNRR în urma unori informații apărute în presă conform cărora achizițiile au fost făcute la prețuri supraevaluate. „Am citit cu profundă indignare informațiile apărute în presă despre posibile prețuri supraevaluate la microbuzele școlare electrice finanțate prin PNRR”. Ministrul a anunțat că va trimite Corpul de Control cu scopul de a realiza verificări privind modul de achiziție al microbuzelor electrice „Voi trimite Corpul de Control al ministrului pentru a verifica în detaliu cum au fost realizate aceste achiziții: procedurile, prețurile plătite, criteriile tehnice și modul în care au fost respectate regulile de utilizare a fondurilor europene”. De asemena, el anunțase că în cazul descoperirii de nereguli, ele „vor fi urmate de corecții financiare și, acolo unde este cazul, sesizarea Parchetului European”, lucru care s-a și întâmplat.
Ministrul Sănătății: Spitalele aflate în construcție cu finanțare PNRR vor fi finalizate la timp
Minstrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat în interviul de la G4Media că România are în prezent 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, ceea ce este o situație fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. „România tranzitează o perioadă importantă acum și vă spun că indiferent, cu bune, cu rele, cu șapcă fără șapcă cum suntem, pentru că oricum ar fi, niciodată nu este suficient de bine, ceea ce este absolut corect. Nu suntem perfecți și întotdeauna este loc de mai bine, dar așa imperfecți cum suntem, astăzi România are 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. Nouă dintre ele au fost mutate în Programul Operațional Sănătate, tot fonduri europene nerambursabile și aici gradul mediu de execuție este undeva la 40%, deci ele au practic și acestea nouă vor fi finalizate, dar au un termen mai lung, 2028, fiind un alt exercițiu financiar. Cele două centre de arși grav, primele într-un final apoteotic, foarte târziu este adevărat, sunt finalizate”, a declarat Alexandru Rogobete. Fără a preciza o dată certă, ministrul Sănătății a spus că din vară spitalele din Timișoara și Târgu Mureș vor putea primi pacienți. „O să fie greu să zic o dată anume, dar pot să vă zic că în această vară și Timișoara și Târgu Mureșul vor putea primi pacienți. Construcțiile sunt finalizate, acum se instalează echipamente, circuite, mă rog, ultimele detalii de acest gen, dar gândiți-vă că șantierul efectiv la Timișoara. Îmi aduc aminte ziua ca și cum ar fi fost ieri. Prima sapă a fost dată în 4 iunie 2023, deci iată că la 3 ani distanță vorbim de un spital făcut de la zero. Asta după ce timp de 10 ani, unii și-au dat cu părerea cum ar trebui sau nu să fie făcute. Vorbesc cu pasiune despre aceste proiecte pentru că le știu de când erau pe hârtie. Eram la începutul meu în Ministerul Sănătății și mai îmi aduc aminte ceva care voi spune. Acest lucru îl voi spune întotdeauna: erau niște proiecte pe hârtie, nimeni nu avea încredere în noi și 99% din oameni îmi spuneau cu nonșalanță în față că nu vom reuși și că nu se vor face niciodată”, a mai spus ministrul Alexandru Rogobete.