Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță atingerea la termen a unui jalon major din PNRR
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis într-un comunicat de presă că atingerea țintei 267 din PNRR reprezintă „un jalon major pentru dezvoltarea economiei românești și integrarea României în industrii europene strategice”. Ținta vizează participarea României la Proiectul Important de Interes European Comun „Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare”. „La acest termen, România a îndeplinit integral și a depășit angajamentele asumate, prin: selectarea a peste 10 entități participante sau asociate; contractarea unor proiecte cu o valoare totală de peste 375 milioane euro, peste pragul minim de 360 milioane euro prevăzut în PNRR; un proiect readus pe traiectoria de implementare și dus la capăt”, a precizat MIPE. Contracte de finanțare și plăți realizate Colaborarea MIPE–MEDAT a condus la semnarea a 23 de contracte de finanțare, pentru participanți direcți și indirecți, la angajarea unor investiții de peste 375 milioane de euro prin fonduri europene și la efectuarea unor plăți de aproximativ 112 milioane de lei în decembrie 2025, aferente contractelor semnate în anul 2024 cu participanții direcți din cadrul PIIEC. „Structura proiectului este gândită astfel încât investițiile europene majore să genereze un ecosistem național, în care companii, universități și institute de cercetare colaborează pentru dezvoltarea de tehnologii, competențe și soluții cu valoare adăugată ridicată, cu efecte economice pe termen lung.”, a transmis Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Pe baza acestui rezultat, România își consolidează poziția și se pregăștește pentru participarea la noi inițiative europene de tip IPCEI, în domenii precum inteligența artificială, semiconductorii avansați și infrastructura digitală, biotehnologiile, vehiculele curate și conectate, materiile prime critice și lanțurile valorice asociate, precum și tehnologiile nucleare inovatoare, mai arată ministerul.
Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%
Alexandru Rogobete anunță că luni s-au încheiat ultimele plăți pentru anul 2025 prin PNRR. „Am accelerat plățile, am redus blocajele și am lucrat pentru ca investițiile să fie implementate corect, în termene și cu riscuri cât mai mici”, susține ministrul Sănătății. Conform acestuia, în 2023 au fost făcute plăți de 108 milioane de lei, în 2024 de 1,1 miliarde de lei, în semestrul I din 2025 au fost făcute plăți de 735 milioane de lei, iar în semestrul II de 2,5 miliarde de lei. „Doar în a doua parte a anului 2025 plățile au crescut cu aproximativ 240%, un ritm care arată clar capacitatea de mobilizare și maturizarea mecanismelor de plată”, arată Rogobete. El susține că, în total, Ministerul Sănătății a plătit 4,45 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 68,7% din bugetul total alocat Sănătății prin PNRR. Potrivit ministrului, fondurile au fost direcționate pentru dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente de screening și diagnostic, reabilitarea și dotarea secțiilor ATI și achiziția de echipamente pentru controlul și reducerea infecțiilor nosocomiale (119 spitale), înființarea, extinderea, modernizarea și dotarea ambulatoriilor de specialitate (69 de spitale) și extinderea și modernizarea ATI pentru nou-născuți (37 de spitale). Alte fonduri au fost alocate pentru digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din sănătate, dezvoltarea noii platforme digitale pentru asigurările de sănătate – PIAS (CNAS) și pentru construcția celor 8 spitale noi finanțate prin PNRR.
Guvernul României a depus a patra cerere de plată din PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat într-o postare pe pagina personală de Facebook că România a depus oficial cea de-a patra cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cererea de plată în valoare de 2,6 miliarde de euro conține 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili. Depunerea celei de-a patra cereri de plată este un pas esențial pentru continuarea fluxului de finanțare din fondurile europene alocate țării noastre. Sumele obțiute ar urma să fie folosite pentru proiecte strategice care sprijină dezvoltarea economică și instituțională a României. Cererea de plată are o valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro și este aferentă exclusiv componentei de bani nerambursabili din PNRR, fără a include împrumuturi. „Bună seara, la propriu: a patra cerere de plată PNRR a fost depusă oficial astăzi, vineri, 19 decembrie, la ora 20:06. Ea conține un număr de 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani nerambursabili, cu o valoare totală de 2,62 miliarde Euro. Mai exact: 2.620.279.973 Euro. Aceasta este suma de bani europeni pe care o așteptăm să intre în contul României. Implementarea PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte ale României, de succesul căruia depinde dezvoltarea economiei naționale, din mai multe perspective: infrastructură, sănătate, educație, mediu, digitalizare, cultură, energie și eficiență energetică”, a scris Dragoș Pîslaru pe Facebook. Comisia Europeană trebuie să răspundă la solicitarea transmisă de România în maximum două luni. Țara noastră nu a mai depus o cerere de plată din decembrie 2023, pentru că guvernul Ciolacu a ratat mai multe ținte asumate. În trecut, România a mai depus 3 cereri de plată din PNRR, una cu o valoare de aproximativ 3 mld. euro, pe 31 mai 2022, una de 3,22 mld. euro pe 15 decembrie 2022 și ultima pe 15 decembrie 2023, cu o valoare de aproximativ 2,7 mld. euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan spune că economia României poate fi stimulată prin absorbția fondurilor europene. „Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR” Ministrul Dragoş Pîslaru sesizează Parchetul European pentru achiziţiile la suprapreț de microbuze electrice pentru elevi
Jalonul din PNRR care include Legile Justiției nu a fost inclus în nici o cerere de plată, anunță Comisia Europeană. Undă verde pentru modificarea legislației
„În cadrul Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, Comisia Europeană evaluează fiecare jalon (milestone) utilizând dovezi furnizate de autoritățile naționale, fiind ghidată de criterii clare și obiective. Legile Justiției, legate de jalonul 423 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României, nu au fost încă evaluate de Comisie, deoarece nu au fost incluse până în prezent în nicio cerere de plată”, a declarat pentru G4Media un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Într-o declarație, ministrul Justiției, Radu Marinescu, afirmase miercuri că jalonul respectiv ar fi fost îndeplinit. „Aceste legi sunt și jalon înscris în PNRR, apreciat de noi ca îndeplinit, și pentru care se va depune cererea de plată numărul 4 foarte curând, ca să primim banii europeni. Așadar, Ministerul Justiției și-a îndeplinit competențele în legiferarea unui cadru modern pentru a asigura independența și funcționarea eficientă a justiției, mai departe acestea ținând de autoritatea judecătorească, parchete și CSM”, a declarat ministrul Radu Marinescu. „Principiul esențial al independenței justiției impune neamestecul politic, iar CSM este, conform Constituției, garantul independenței justiției. Am observat că, totuși, se menționează că majoritatea magistraților este considerată de bună credință ori membrii CSM se aleg prin formule majoritare. Toate procedurile privind alegerile, cercetarea și promovarea, selecția în funcții de conducere se desfășoară conform legilor sus menționate, recent adoptate ca jalon în PNRR”, a mai spus ministrul Justiției. Trebuie precizat că, pentru a lua banii europeni din PNRR, România trebuie să facă o serie de reforme asumate și care trebuie verificate de Comisia Europeană. Printre aceste jaloane se numără și legile justiției. Actualele legi ale justiției au fost elaborate de Cătălin Predoiu în 2022, când acesta era ministru al Justiției. Legile lui Predoiu au fost criticate de comisara europeană Vera Jourova, de Comisia de la Veneția, dar și de o parte a societății civile și a presei. G4Media a scris pe larg la acel moment despre efectul profund nociv al legilor, multe din ele inspirate de tentativele lui Liviu Dragnea de a distruge justiția. Printre principalele modificări făcute de Predoiu și votate de coaliția PSD-PNL-UDMR din 2022 se numără mutarea competenței de investigare a infracțiunilor comise de magistrați la Parchetul General, în loc de DNA sau DIICOT.
Toni Neacșu: Scrisoarea trimisă de România către Comisia Europeană sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului
Toni Neacșu, fost membru CSM, susține că, scrisoarea trimisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene către Comisia Europene cu privire la neîndeplinierea obligațiilor necesare pentru deblocarea sumei de 869 de milioane de euro din PNRR, suspendată la 28 mai 2025, este „un document oficial care sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului pe ultimele 6 luni.” Avocatul, explică pe pagina personală de Facebook că scrisoarea trimisă de România care ar fi trebuit să facă dovada îndeplinirii jaloanelor restante din cererea de paltă numărul 3 este un text al unei moțiuni de cenzură care arată „incapacitatea” și „nepriceperea” coaliției de guvernare. Toni Neacșu spune că Guvernul lui Ilie Bolojan a exploatat politic doar un singur jalon, cel care face referire la pensiile speciale și acuză Executivul pentru faptul că a renunțat la banii aferenți a două jaloane, bani care au fost pierduți definitiv de România. „România a trimis vineri, 28.11.2025, către Comisia Europeană un document oficial care sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului pe ultimele 6 luni. Este vorba despre scrisoarea de informare a Comisiei Europene cu privire la (ne)îndeplinirea obligațiilor în vederea deblocării sumei de 869 milioane euro din PNRR, suspendate în data de 28.05.2025.” „Scrisoarea, secretă, este o dovadă scrisă a eșecului Guvernului Bolojan” Neacșu spune că, deși Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a susținut o conferință de presă pe această temă, nu a reușit să atragă atenția nimănui. Practic, fostul judecător CSM susține că scrisoarea trimisă la Bruxelles nu confirmă îndeplinirea jaloanelor, ci surprinde „nepriceperea coaliției de guvernare”. De asemenea, acesta susține că fondurile suspendate erau aferente pentru 6 jaloane PNRR, nu 4, așa cum a fost ransmis către presă. „Ministrul Dragoș Pîslaru a ținut o conferință de presă marți pe tema asta, dar nu a atras atenția nimanui. Scrisoarea, secretă, este o dovadă scrisă a eșecului Guvernului Bolojan și portretizează mai bine decât orice text al unei moțiuni de cenzură amatorismul și nepriceperea coaliției de guvernare. Mai întâi, exact așa cum am spus, fondurile suspendate erau aferente a 6 jaloane PNNR, iar nicidecum numai a 4, cum a fost intoxicata presa să creadă.” Potrivit lui Neacșu, Guvernul Bolojan ar fi recunoscut în scrisoarea trimisă către Comisia Europeană, că România a renunțat deja la 51 de milioane euro, bani aferenți jaloanelor 72 și 86 care au în vedere achizițiile publice pentru metroul din Cluj și București. Un singur jalon ar fi considerat îndeplinit, numirea conducerii AMEPIP, pentru care țara ar putea primi 330 de milioane de euro, iar celelalte sume, până la 809 milioane de euro ar depinde de jaloanele pe care Guvernul „le explică în mod confuz” ca „să păcălească dâmbovițește Comisia Europeană”. „România a renunțat deja la 51 milioane euro, aferenți jaloanelor 72 și 86, achiziții publice pentru metroul din Cluj și București. Aceștia sunt banii pierduți sigur, prin renegocierea PNRR renunțându-se la ei. Pe celelalte jaloane doar unul este îndeplinit, cel puțin formal, numirea conducerii AMEPIP., deși Comisia va trebuie să evalueze dacă asta echivalează cu operaționalizarea reală a acestei autorități. Procedura este contestată în justiție de un fost președinte al AMEPIP.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Toni Neacșu: În alte vremuri, Ilie Bolojan și miniștrii lui ar fi fost arestați și cercetați pentru subminarea economiei naționale Toni Neacșu comentează criza apei din Prahova: „Trăim la Ministerul Mediului o adevărată supremație a idioților”
Ministrul Muncii spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR dacă nu se respectă termenul limită de 28 noiembrie pentru noua lege a pensiilor speciale ale magistraților. Oficialul nu a putut garanta un termen rapid pentru avizul din partea CSM, deși susține că a făcut tot ceea ce se poate. Florin Manole e convins că echipa sa de la Ministerul Muncii a îndeplinit toate condițiile pentru ca legea pensiilor speciale să fie acceptată. Ministrul spune că a colaborat îndeaproape cu Cancelaria și cu premierul Ilie Bolojan și consideră că a făcut toate demersurile necesare ca să nu piardă banii din PNRR. „Am făcut tot ce puteam, am făcut tot ce ni s-a cerut, am colaborat cu Cancelaria și cu premierul cât de loial s-a putut, 100% loial, 100% constructiv, așa că de acum încolo, partea noastră de muncă a fost făcută”, a spus Florin Manole, la Antena 3 CNN. În urmă cu o lună, Manole spunea că „Riscăm să pierdem 231 de milioane de euro. Nu ne permitem și nici că este corect să pierdem acești bani după ce plătim pensii atât de mari”. Acum, ministrul insistă că, în cazul pierderii celor 231 de milioane de euro din PNRR, România trebuie să-și asume responsabilitatea. Deși Manole e convins că echipa sa a îndeplinit toate cerințele, el nu poate să garanteze un termen rapid pentru avizul CSM. „Este un eșec pe care trebuie să-l asumăm. Cine a greșit, trebuie să-și asume asta. Eu vă spun în dreptul ministerului Muncii că sunt ferm convins că am făcut absolut tot ce mi s-a cerut, tot ce am putut, tot ce trebuia și nu mai e nimic care ar fi putut fi făcut și pe care să nu-l fi făcut, ca Ministrul al Muncii, ca Minister al Muncii”, a mai spus ministrul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor Bolojan a trimis proiectul de lege privind pensiile magistraților la CSM pentru avizare – SURSE
România a obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență revizuit
„Aprobarea planului revizuit vine după o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană. Renegocierea PNRR a fost începută cu peste 1 an în urmă, acesta fiind al 3-lea Guvern care duce discuții cu Comisia Europeană referitor la aspectele ce țineau de implementarea planului și renegocierea alocărilor. (…) Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești. (…) Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a transmis Alexandru Nazarea, ministrul de Finanțe, oficialul care a reprezentat România la reuniune. Potrivit comunicatului emis de Ministerul Finanțelor, noul PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi, structurate pe șase cereri de plată. De asemenea, numărul jaloanelor a fost redus de la 518 la 390. „Modificările au vizat în principal eliminarea investițiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU”, continuă comunicatul. În plus, în cadrul întâlnirii, au fost aprobate și planurile revizuite ale Luxemburgului, Belgiei, Estoniei, Croației și Slovaciei. Pe agenda Consiliului s-au aflat, de asemenea, reforma vamală a Uniunii Europene și revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a energiei electrice (ETD). În ceea ce privește reforma vamală, miniștrii de finanțe au ajuns la un acord privind eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale la vânzările online, măsură susținută de România.
90% dintre candidații la conducerea AMEPIP au fost respinși pe același criteriu. Procedura ridică semne de întrebare privind transparența și aplicarea standardelor OCDE
O proporție neobișnuit de mare dintre candidații înscriși la selecția pentru conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost eliminată în prima etapă a procesului. Conform listei oficiale publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), 31 din 35 de candidați au fost respinși, pentru majoritatea invocându-se același motiv: neîndeplinirea art.16 alin.(2) lit.b) din H.G. nr.617/2023. Semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului Acest articol se referă la obligația ca persoanele care candidează pentru funcțiile de președinte sau vicepreședinte AMEPIP să fi deținut „cel puțin 7 ani de experiență în funcții de conducere executivă în societăți cu capital privat, în întreprinderi publice sau în administrația publică, perioadă în care au exercitat atribuții de conducere sau supraveghere asupra unor întreprinderi publice”. Din analiza rezultatelor reiese că acest criteriu a fost aplicat extrem de restrictiv, în sensul că doar cei care au condus efectiv întreprinderi publice — companii de stat sau municipale — au fost considerați eligibili. Astfel, experiența managerială acumulată în administrația publică sau în mediul privat nu a fost recunoscută ca relevantă, deși actul normativ menționează explicit ambele sectoare. Rezultatul: doar patru candidați au fost declarați admiși, ceea ce ridică semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului și asupra modului în care România aplică principiile de guvernanță corporativă pe care le-a asumat prin PNRR și în procesul de aderare la OCDE. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului” Principiile OCDE privind guvernanța întreprinderilor publice, la care România s-a angajat prin Jalonul 440 al PNRR, subliniază importanța diversității de experiență în selecția conducerilor — inclusiv din mediul privat, tocmai pentru a aduce în sectorul public practici de eficiență, transparență și performanță. „Consiliile și conducerea întreprinderilor publice ar trebui să includă membri cu experiență relevantă în sectorul privat, pentru a asigura o perspectivă obiectivă și orientată spre performanță”, se arată în Ghidul OCDE pentru guvernanța companiilor de stat (2021). Aplicarea restrictivă a criteriului din H.G. nr.617/2023 contrazice acest principiu și riscă să blocheze exact scopul pentru care AMEPIP a fost creată: profesionalizarea și depolitizarea managementului din companiile de stat. Potrivit mai multor surse administrative, proporția neobișnuit de mare de respingeri ar putea duce la reluarea etapei I a selecției sau chiar la anularea procedurii, întrucât un criteriu care exclude aproape toți candidații ridică suspiciuni de aplicare neunitară și lipsă de proporționalitate. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului”, afirmă o sursă apropiată procesului de selecție. Este posibil ca procedura să fie reluată În plus, o astfel de selecție formală poate genera observații din partea Comisiei Europene, întrucât jalonul PNRR privind operaționalizarea AMEPIP presupune un proces deschis, competitiv și aliniat la bunele practici internaționale. Mai mulți candidați au depus contestații, solicitând reevaluarea dosarelor și clarificarea modului de aplicare a criteriilor, invocând principiile OCDE și spiritul O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Dacă SGG va admite existența unei aplicări neunitare a legii, este posibil ca procedura să fie reluată, iar dosarele respinse să fie reconsiderate. Până la o eventuală decizie, cazul AMEPIP ridică o întrebare esențială: Cum poate România să vorbească despre profesionalizarea conducerii companiilor de stat dacă elimină, din start, 90% dintre profesioniști? AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Economiei anunță că a sesizat la Parchet, DNA și AMEPIP modul de numire a conducerii Romarm și a membrilor Consiliului de Administrație
Licența industrială unică un pas esențial spre o administrație modernă, cooperantă și orientată către mediul de afaceri
România intră într-o nouă etapă de modernizare administrativă prin Oficiul pentru Licență Industrială (OLI), instituția care gestionează procesul de acordare a „licenței industriale unice”. Având la bază OUG nr. 140/2022, creat prin Hotărârea Guvernului nr. 1251/2023 și aflat sub coordonarea Guvernului României, OLI are misiunea de a simplifica, digitaliza și unifica procedurile administrative din domeniul industrial, eliminând birocrația inutilă. Licența industrială unică – un pas esențial spre o administrație modernă În contextul în care România se află în proces de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), înființarea Oficiului pentru Licență Industrială reprezintă una dintre recomandările asumate de către statul român în procesul de evaluare. Totodată, OLI este creat ca o autoritate de reglementare în zona proceselor de autorizare, având rolul de a asigura coerența și eficiența cadrului legislativ și procedural. Toate procedurile interne instituționale de autorizare sectorială vor fi avizate și modificate la recomandările OLI, astfel încât să se mențină o abordare unitară, modernă și orientată către mediul de afaceri. În prezent, o companie care dorește să își desfășoare activitatea într-un domeniu industrial are nevoie de o serie de autorizații și avize din partea mai multor instituții publice – de la mediu, sănătate și securitate în muncă până la energie, protecția consumatorului sau inspecția muncii. Această fragmentare a dus adesea la pierdere de timp, costuri suplimentare și blocaje administrative. OLI își propune să transforme această realitate, unificând toate etapele într-un proces integrat, gestionat digital și finalizat printr-un singur document – licența industrială unică. Prin noul sistem, fiecare instituție implicată își păstrează rolul și competențele specifice. OLI nu elimină instituțiile care până acum emiteau avizele, ci le aduce împreună într-un cadru comun, mai clar și mai eficient. Fiecare autoritate continuă să își exercite expertiza și atribuțiile, însă toate informațiile și aprobările se reunesc într-un singur flux digital, coordonat prin platforma Punctul de Contact Unic Electronic (PCUEL). Astfel, cooperarea interinstituțională devine regula, nu excepția. Platforma PCUEL va permite companiilor să depună documentele online, să urmărească în timp real stadiul cererilor și să primească licența electronic, cu semnătură digitală. Interacțiunea cu statul va fi mai transparentă, mai predictibilă și, cel mai important, mai rapidă. După cum a subliniat președintele OLI, Mihai Rădoi, într-un interviu recent, “Obiectivul principal al instituției este de a transforma birocrația într-un proces fluent, colaborativ și complet digitalizat, fără să afecteze competențele instituțiilor partenere”. Reforma licenței industriale unice este parte integrantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și se aliniază obiectivelor prevăzute în Strategia Industrială a României 2023–2027. Aceasta vizează creșterea competitivității economiei, reducerea poverii administrative și crearea unui climat atractiv pentru investiții. În această viziune, OLI devine nu doar o instituție tehnică, ci un catalizator al colaborării între stat și mediul privat. Pentru companii, avantajele sunt evidente: mai puțin timp pierdut, costuri mai mici, proceduri mai clare și o comunicare unificată cu administrația. Toate informațiile, notificările și cerințele suplimentare vor fi gestionate printr-un singur canal digital. De asemenea, regulile și termenele vor fi publice, astfel încât fiecare solicitant să știe exact ce documente sunt necesare și în ce etapă se află cererea sa. Implementarea sistemului aduce administrația într-o nouă logică de funcționare – una bazată pe date, procese conectate și decizii rapide. Instituțiile implicate lucrează deja la integrarea fluxurilor și la consolidarea unei infrastructuri digitale care sprijină mediul de afaceri. Prin această reformă, statul român transmite un mesaj clar: eficiența nu se obține prin desființare, ci prin cooperare și digitalizare. Instituțiile publice implicate rămân parteneri egali într-un proces comun, iar OLI devine liantul care asigură coerența și fluiditatea întregului mecanism administrativ. În esență, Oficiul pentru Licență Industrială este o dovadă că statul român poate deveni un facilitator al investițiilor, al progresului și al modernizării. Prin funcționalitatea și designul său, platforma PCUEL are potențialul de a transforma OLI într-unul dintre cele mai relevante exemple de modernizare instituțională din ultimii ani – un model al felului în care digitalizarea și colaborarea pot îmbunătăți relația dintre stat și mediul de afaceri. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ministrul Finanțelor, despre consumul populației: Este prematur să vorbim despre efectele acestei scăderi
Aceste efecte le putem evalua într-un număr de luni. Adică la finalul anului o să vedem exact care au fost efectele”, a adăugat ministrul. Deși deficitul bugetar este mai mare nominal decât anul trecut – de la 96 de miliarde în 2024 la 102 miliarde în 2025 – ministrul susține că procentual vorbind, „deficitul nu este mai mare, este ușor mai mic”. Pe de altă parte, Nazare spune, la Antena 3 CNN, că scad cheltuielile de personal: „În ultimele trei luni, ele scad semnificativ. Vorbim cumulat, în trimestru 3, de aproape 600 de milioane de lei la cheltuieli de personal”. La TVA, România a încasat cu 2 miliarde de lei în plus după majorarea cotei, dar rezultatele generale ale primului pachet de măsuri de austeritate sunt mixte. Ministrul a subliniat că România a avut „patru validări consecutive de la cele trei agenții de rating” și că situația nu este „chiar așa” de gravă. „Puteam fi într-o situație gravă dacă nu luam măsurile la timp, foarte rapid la început. Dacă nu luam măsurile exact în momentul în care le-am luat în iulie, atunci era un pericol foarte mare în august”, a explicat Nazare. „Ne așteaptă un consiliu pe 13 noiembrie, un consiliu foarte important în care, pe lângă faptul că se aprobă noul PNRR, renegociat, este evaluată și situația fiscal-bugetară a României. Eu mă aștept la o evaluare bună”, a adăugat Nazare.