Avocatul fraților Tate refuză ministerul: Trabucuri scumpe
Alexandru Rîșniță, avocatul fraților Tate, a explicat, în cadrul unui podcast, care este motivul pentru care nu ar accepta niciodată o funcție publică în România. Deși a declarat că este conștient de faptul că declarațiile sale vor fi considerate controversate, avocatul a transmis că salariul unui ministru, care se situează în jurul sumei de 12.500 de lei, nu l-ar mulțumi și a punctat că, doar pentru trabucuri, cheltuie 20.000 de lei. Rîșniță a punctat că ar refuza oricând un portofoliu de ministru al Justiției și că intenționează să stea departe de funcțiile publice. ”Cum să mă duc eu, Doamne ferește, într-o funcție publică? Doamne ferește. Nu m-aș duce în nicio funcție publică. (N.r. Dacă ar refuza un portofoliu de ministru al Justiției) Oricând. Pentru că, unu la mână, din perspectiva financiară, salariul unui ministru cred că e vreo 12.500 de lei. Eu fumez trabucuri de vreo 20.000 de lei. Sună rău asta, o să-mi iau mult hate pe net pe chestia asta, dar n-am cum… Cum să mă duc pe 12.000 de lei? Sincer? Sau cum să mă duc într-o funcție publică?”, a transmis avocatul. Avocatul fraților Tate: ”Și Nicușor Dan, asistat social, finalmente, ia bani de la statul român” Mai departe, acesta a explicat că un alt motiv pentru care nu ar vrea să dețină o funcție la stat se leagă de faptul că, din punctul său de vedere, toți cei care iau bani de la stat sunt ”asistați social”. Alexandru Rîșniță l-a dat drept exemplu în acest caz pe președintele României, Nicușor Dan. ”Eu am o chestie, sună foarte urât, dar mi se pare că toți oamenii care iau bani de la stat sunt asistați social. Indiferent. Și Nicușor Dan, asistat social, finalmente, ia bani de la statul român, asistat social de către mine, de către tine, care plătim taxe”, a explicat avocatul. De-a lungul carierei sale, Rîșniță i-a reprezentat, printre alții, pe interlopul Costel Corduneanu, liderul clanului Cordunenilor din Iași, pe omul de afaceri Adrian Marțian din Cluj, pe fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, pe cunoscutul interlop Ion Clămparu, supranumit „Cap de porc”, precum și pe Romeo Stavarache, fost primar al municipiului Bacău, dar și pe frații Tate. Frații Tate cer eliberarea pe cauțiune în SUA Andrew Tate și fratele său, Tristan Tate, au fost arestați în urma unei anchete desfășurate de DIICOT, fiind acuzați de trafic de persoane și de intenția de a constitui un grup infracțional organizat. Potrivit poliției române, cei doi frați și asociații lor ar fi constrâns victimele să participe la crearea unor materiale pornografice destinate platformelor de socializare și serviciilor online cu plată. Andrew și Tristan Tate au fost arestați la Miami pe 18 iulie. O zi mai târziu, autoritățile britanice au anunțat noi acuzații privind presupuse infracțiuni comise între 2010 și 2017, în care ar fi implicate patru victime. Frații Tate, foști practicanți de kickbox cu cetățenie britanică și americană, au respins toate acuzațiile. Cei doi sunt cunoscuți pentru influența lor în mediul online, unde promovează mesaje despre masculinitate și succes financiar, iar Andrew Tate s-a autodefinit în trecut drept „misogin”. Procurorii americani trebuie să răspundă cererii de eliberare pe cauțiune până pe 10 august. Instanța va analiza solicitarea pe 13 august. Anchetatorii cer menținerea fraților Tate în arest, invocând riscul de fugă și pericolul pe care l-ar reprezenta pentru public. Procedura de extrădare în Marea Britanie ar putea dura mai multe luni, iar autoritățile britanice trebuie să transmită documentația completă până la 16 septembrie. Londra solicită extrădarea fraților Tate pentru a răspunde atât acuzațiilor mai vechi de viol și trafic de persoane, cât și celor formulate recent.
Cum s-a întâmplat atacul informatic de la Agenția Națională de Cadastru și ce urmează mai departe
Un incident de securitate cibernetică fără precedent în România a paralizat recent infrastructura Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), scoțând la iveală disfuncții majore în modul în care instituțiile publice din România gestionează securitatea datelor. Atacul, revendicat de gruparea de criminalitate cibernetică „Bite to Bridge”, a vizat aplicația Etera, platforma prin care notarii, băncile și oficiile cadastrale realizează zilnic interogări și înregistrări de proprietate. Invitat cu ocazia unei ediții speciale a podcastului Zona, expertul în securitate cibernetică Mădălin Dumitru a oferit o radiografie tehnică detaliată a modului în care s-a desfășurat atacul, demontând mituri și arătând cum principala problemă a instituției nu a fost breșa în sine, ci absența totală a unei strategii de „reziliență operațională”. Ce și cum s-a întâmplat (Mecanismul atacului) Conform datelor analizate de experți, incidentul este opera unui atacator/grupare cunoscută sub numele de „Bite to Bridge”, recunoscut pentru spargerea infrastructurilor cu scopul de a exfiltra date și a le monetiza pe Dark Weba. Atacatorii au utilizat o strategie bine planificată, scanând serverele ANCPI în căutarea de porturi deschise, subdomenii și aplicații expuse, după care și-au ales ținta: o aplicație open-source de gestionare a identității și accesului numită Open AM (Open Access Management). Aplicația prezenta vulnerabilități de tip CVE cunoscute încă din 2021, care permiteau rularea de cod de la distanță și ocolirea autentificării. Iar de aici întră în discuție și factorul uman. Vulnerabilitatea software a fost combinată cu utilizarea unor credențiale (useri și parole) slabe sau refolosite de angajați, detalii ce fuseseră deja compromise în trecut și erau disponibile în bazele de date de pe Dark Web. Odată realizată infiltrarea inițială, atacatorul s-a mișcat prin rețea fără să fie detectat. Mădălin Dumitru a comparat această tehnică cu o spargere din viața reală: „Este ca și cum intră cineva printr-un gemuleț puțin crăpat de la baie, reușește să intre în casă și de acolo se mișcă prin toată clădirea, ajunge la subsol, deschide seiful și dă și foc în urmă.”. În cazul de față, scopul urmărit de atacator a fost accesul Active Directory, la codul sursă al aplicației Etera și la zona de backup. Obiectivul urmărit: extragerea datelor ANCPI și ștergerea backup-urilor Odată ce datele valoroase au fost obținute, atacatorul a publicat screenshot-uri pe forumuri prin care demonstrează că a avut acces la copiile de siguranță (backup-uri) și a amenințat că le șterge pentru a forța plata unei răscumpărări. Deși conform primelor indicii, datele concrete cu caracter personal ale cetățenilor (cum ar fi CNP-urile sau titlurile de proprietate) nu par să fi fost exfiltrate masiv, Mădălin Dumitru evidențiază un pericol mult mai subtil, potențat de tehnologia modernă: compromiterea codului sursă: „Odată ce atacatorul are acces la codul sursă al aplicației Etera, el îl poate uploada în modele de Inteligență Artificială din Dark Web (LLM-uri modificate, fără bariere de siguranță). Aceste motoare de AI pot descoperi instant zeci de noi vulnerabilități în cod. Chiar dacă patch-uiești breșa actuală, AI-ul le va indica atacatorilor noi modalități de penetrare. În acest punct, singura soluție sigură ar fi rescrierea completă a aplicației de la zero”, a explicat Dumitru. Conceptul esențial, dar ignorat de autoritățile române: Reziliența Operațională Mădălin Dumitru subliniază că atacurile cibernetice nu mai reprezintă o noutate absolută (incidente similare de cadastru au avut loc în Grecia și Slovacia). Adevărata problemă este cum sunt gestionate astfel de atacuri. Ce înseamnă reziliența operațională: capacitatea unei instituții sau companii de a izola rapid atacul și de a-și relua activitatea normală (back in business) în mai puțin de 48-72 de ore. Iar la acest capitol s-a greșit foarte mult. În România, securitatea cibernetică este subordonată greșit departamentului de IT. Într-o strategie bine gândită, cel care creează infrastructura (IT-ul) nu trebuie să fie același care o testează sau o supraveghează (Securitatea). O altă greșeală majoră a fost lipsa unei strategii multistrat: Impactul masiv al atacului informatic demonstrează lipsa unor măsuri de securitate pe mai multe niveluri și a unei monitorizări continue. Degeaba ai un antivirus care dă o alertă vineri noaptea dacă nu ai o echipă activă (SOC – Security Operations Center) care să intervină imediat pentru a stinge „incendiul” până luni dimineața. În cazul nostru, atacul de la Cadastru a scos la iveală un șir lung de eșecuri administrative și nerespectări ale ghidurilor de bune practici (good practices), în ciuda faptului că directivele europene (precum NIS 2) obligă instituțiile publice să aplice standarde stricte. La noi, multe instituții doar încearcă să bifeze reglementările legale la nivel de hârtii, uitând că „a fi conform nu înseamnă automat a fi sigur” Printre principalele probleme sistemice identificate de Mădălin Dumitru: Lipsa securității multistrat: Nu au existat sisteme capabile să detecteze și să izoleze anomaliile de trafic în timpul mișcării atacatorilor în rețea. Eșecul alarmării: Un antivirus simplu este inutil dacă trimite o alertă iar instituția nu dispune de o echipă de intervenție capabilă să blocheze atacul în câteva minute. Lipsa testării backup-urilor: Multe entități fac backup doar pe hârtie, fără a simula periodic proceduri de restaurare rapidă a datelor și fără a menține copii de siguranță complet deconectate de la rețea (offline). Ce e de făcut mai departe Potrivit expertului Mădălin Dumitru, trecerea la o abordare proactivă este o strategie esențială. Este nevoie de politici stricte privind utilizarea dispozitivelor de serviciu (interzicerea folosirii lor în scop personal acasă în rețele nesecurizate), iar la toate nivelurile trebuie să fie instruiți constant prin simulări împotriva atacurilor de tip phishing. În plus echipamentele hardware și software nu trebuie să fie disparate, ci integrate într-o strategie unitară. Un alt element foarte important este auditul extern. Testele de penetrare (pentesting) trebuie realizate de firme terțe, nu de cei care au implementat sistemul. Este statul român „varză” din punct de vedere cibernetic? Întrebat în limbajul caracteristic de gazda podcast-ului, Mădălin Dumitru infirmă ideea că statul român este complet vulnerabil, amintind că publicul vede doar atacurile care reușesc, nu și milioanele de atacuri respinse zilnic. Problema reală rezidă în autonomia defectuoasă a unor departamente IT din cadrul instituțiilor, care folosesc firme terțe de IT (nu de securitate) și aleg frecvent
YellowGrid pe PlayGround: Cum pot prosumatorii, bateriile și coordonarea să schimbe piața energiei din România
Vara asta bate recorduri de căldură, aerul condiționat lucrează mai mult decât Guvernul, iar prosumatorii au devenit, fără să vrea, principalii aliați ai unui sistem energetic care oscilează între panică și lipsă de date. În cel mai recent episod al podcastului PlayGround, Dan Cadar a stat de vorbă cu Cătălin Stăncel, cofondator YellowGrid, și Ciprian Cherciu, membru fondator și vicepreședinte al Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România, despre motivele pentru care sar prețurile la curent în plin val de caniculă și ce rol joacă prosumatorii în acest context. Problema nu este doar câtă energie producem, ci când o consumăm Una dintre marile probleme ale sistemului energetic este diferența dintre orele în care România produce energie și orele în care este consumată. Panourile fotovoltaice generează energie în timpul zilei, însă o mare parte a consumului are loc seara. Soluția ar putea fi dezvoltarea capacităților de stocare, astfel încât energia produsă în exces să poată fi folosită mai târziu. „Dacă cuplăm producția cu stocarea se rezolvă cam toate problemele legate de energie”, spune Ciprian Cherciu. Cătălin Stăncel susține că bateriile încep deja să-și facă simțită prezența în sistemul energetic românesc, dar capacitatea actuală este încă scăzută prin comparație cu cea a altor țări din regiune. Spre exemplu, România are 400 de MW de stocare în baterii față de 2,4 GW cât are Bulgaria. Într-un astfel de sistem, prosumatorul nu mai produce doar curent pe care îl consumă sau îl trimite în rețea. Cu ajutorul unei baterii, energia poate fi păstrată și utilizată atunci când este nevoie de ea sau când valoarea sa în piață este mai mare. Cum folosește YellowGrid datele în timp real Dialogul a arătat că problema în România vine din faptul că traderii de energie cumpără în exces „de frică”, pe baza unor știri (gen a picat rețeaua în Franța) sau estimând consumul pe baza comportamentului anterior, iar asta contribuie la creșterea prețurilor pe piața de balansare. Lipsa de date în timp real la majoritatea furnizorilor tradiționali face ca totul să se joace pe presupuneri, în timp ce câțiva jucători cu monitorizare reală profită de oscilații. Prin comparație, YellowGrid se bazează pe monitorizarea în timp real a sistemelor conectate. Compania folosește Yellow Box, un dispozitiv care verifică permanent producția, consumul și starea bateriei. Astfel, un client YellowGrid ajunge să fie plătit cu 2,70 lei pe kW injectat în rețea, iar Cătălin Stăncel explică mecanismul din spate: un algoritm care verifică în fiecare secundă cât se injectează efectiv, ca să nu existe abateri care se traduc în penalizări. În sens invers, compania spune că a stabilit pentru clienții săi un plafon de 0,55 lei/kWh (1,30 lei cu toate taxele) pentru energia consumată, astfel încât aceștia să nu fie expuși direct creșterilor bruște de preț din piață. De la 30-40 de clienți în decembrie 2025, YellowGrid a ajuns la peste 500 de dispozitive instalate și peste 12 MWh de stocare pentru producție. Ideea e simplă, cu cât prosumatorii au capacitate mai mare de stocare, nu doar panouri, cu atât se reduc și ineficiențele din sistem, ale căror costuri ajung, în cele din urmă, să fie suportate și de consumatorii obișnuiți. Mai multe astfel de dispozitive pot fi coordonate într-un VPP (Virtual Power Plant), o centrală electrică virtuală formată din numeroși producători și consumatori individuali. Ideea este ca mii de sisteme mici să poată funcționa împreună, ca o singură centrală. Discuția a alunecat și spre mașinile electrice, de ce adopția e lentă în România (5-6%, față de 30% în Germania) și cum programul Rabla a blocat practic piața din cauza unei subvenții care întârzie. Un alt subiect spinos a fost taxarea multiplă a energiei stocate de prosumatori, care ar trebui, teoretic, scutită de anumite taxe de distribuție, când e doar „împrumutată” rețelei. Cei doi invitați resping și ideea că prosumatorii dezechilibrează rețeaua. Problema e la furnizorii mari care nu știu (sau nu vor) să citească datele corect. În viitor energia ar putea fi gestionată ca o rețea inteligentă Concluzia podcastului Playground este că problema energiei nu ține doar de cât de mult putem produce, ci și de cât de eficient folosim ceea ce producem deja. Panourile fotovoltaice, bateriile, mașinile electrice și chiar marii consumatori, precum centrele de date, ar putea deveni componente ale unui sistem digitalizat centralizat. În loc ca fiecare consumator și producător să funcționeze separat, tehnologia ar putea sincroniza producția cu cererea și ar putea muta o parte din consum în intervalele în care energia este din abundență și ieftină. România ar trebui să pună accent pe creșterea stocării și pe datele în timp real care ar putea însemna o rețea mai echilibrată, mai puține pierderi și, cel puțin teoretic, costuri mai mici pentru consumatori. Iar prosumatorul viitorului s-ar putea să nu mai fie doar omul care și-a pus câteva panouri pe acoperiș, ci o piesă dintr-o rețea energetică mult mai inteligentă.
Maria Sharapova a început o nouă carieră
Maria Sharapova (38 de ani), fost lider mondial al tenisului feminin, cu cinci titluri de Grand Slam în palmares, a început o nouă carieră. Dubla campioană de la Roland Garros și-a lansat podcastul cu vedete feminine – Pretty Tough – iar primul episod va fi difuzat săptămâna viitoare. Sharapova se alătură astfel altor jucătoare care au devenit realizatoare de podcasturi, precum surorile Serena și Venus Williams, care în septembrie 2025 au lansat „Stockton Street”, ori „Player’s Box”, un podcast amuzant, realizat în cadrul turneelor de tenis și unde realizatoare sunt Madison Keys, Jessica Pegula, Jennifer Brady și Desirae Krawczyk. Maria Sharapova a început o nouă carieră și este realizatoare de podcast Maria Sharapova, multiplă campioană de Grand Slam, a început o nouă carieră și a devenit realizatoare de podcast cu vedete feminine, „Pretty Tough”, „o emisiune despre căutarea excelenței, fără complexe”, potrivit unei postări făcute pe platforma X. „Ea pune sub semnul întrebării modul în care discutăm despre ambiția feminină și explorează multitudinea de fațete care ne definesc”, a mai scris Sharapova, care a postat și un scurtă descriere a podcastului său, al cărui prim episod va fi difuzat pe 22 aprilie. „Umile, dar nu tăcute. Hotărâte, dar nu arogante. Deschise la minte, dar nu nesigure. Frumoase, dar nu fragile. Puternice, furioase, complexe, de succes, imperfecte. Ni se spune că aceste trăsături se contrazic, când, de fapt, multitudinea lor e cea care ne definește. De-a lungul carierei mele, am auzit de multe ori că nu pot întruchipa toate aceste lucruri, că nu pot fi dură pe teren și grațioasă în afara lui, că nu pot exista în toate aceste spații. Iar femeile aud asta constant, se confruntă cu sceptici care încearcă să le încadreze într-o categorie și cu voci care le întreabă: «Ai permisiunea să faci asta?». Așa a luat naștere acest podcast. Vreau să vorbesc cu femeile care și-au dat permisiunea să meargă mai departe, să facă și să creadă în mai mult decât ceea ce cred alții despre ele. Și exact despre asta este vorba în «Pretty Tough»: urmărirea realizărilor fără scuze”, a explicat Sharapova, în scurtul video unde a prezentat imagini din copilăria sa, dar și din cariera sa ca sportivă de top. Potrivit WTA Tennis, invitatele Mariei Sharapova din primele episoade ale podcastului sunt: Zoe Saldana, actriță cu multiple premii, Jeanie Buss, coproprietara echipei de baschet Los Angeles Lakers și Chelsea Handler, actriță și comediantă. Maria Sharapova, succes și în afara tenisului Maria Sharapova a arătat că are succes și în afara tenisului, care i-a adus 36 de titluri WTA, din care cinci de Grand Slam (Wimbledon 2004, US Open 2006, Australian Open 2008, Roland Garros 2012 și 2014) și unul la Turneul Campioanelor (2004). Potrivit Forbes, Maria Sharapova are o avere estimată la 220 de milioane de dolari, din care 39 de milioane de dolari sunt din sport. De-a lungul timpului, Sharapova a fost imagine pentru branduri precum Nike sau Evian, iar în 2012 și-a lansat afacerea Sugarpova, unde deține 100% din marcă, însă scandalul legat de dopaj i-a afectat afacerea. În octombrie 2024, Maria Sharapova a fost inclusă în „Hall of Fame” al tenisului mondial.
Eram o lumânare care trece prin fereastră / Lavinia Bârlogeanu despre vise și moarte: Este important momentul în care visăm pe cineva care a murit
Omul și moartea sa. Omul în raport cu propria sa Trecere (pentru că așa o numea Mircea Eliade – Marea Trecere). Cum mă raportez la Trecerea mea? De ce visăm persoane decedate care ne-au fost apropiate? Cine sunt eu în raport cu Trecerea mea Dincolo? Întrebările lui Adrian Artene la podcastul „Altceva” sunt, de fapt, întrebările tuturor și tocmai de aceea podcastul de săptămâna asta trebuie urmărit cu creionul în mână și cu caiețelul de luat notițe. Pentru că orice întâlnire cu psihoterapeuta Lavinia Bârlogeanu nu e doar o întâlnire, e transcendență. Întrebată cum se manifestă apropierea morții în experiențele relatate de pacienți, Lavinia Bârlogeanu a descris astfel de momente ca fiind surprinzător de liniștite. „Foarte calm, foarte calm”, a spus ea, evocând un caz relatat de un psihanalist care își vizita o pacientă în spital înainte de moartea acesteia. Pacienta i-ar fi povestit psihanalistului un vis chiar în ziua în care aceasta a murit – un vis-premoniție, de bună seamă: „Imaginea din vis era foarte senină. Spunea: eram o lumânare pe pervazul ferestrei și vedeam lumânarea în interiorul salonului. La un moment dat am văzut că lumânarea trece prin fereastră de partea cealaltă și-și menține lumina”, a explicat psihoterapeuta. „Mărturii cutremurătoare, sacre” Ea a descris astfel de relatări drept „mărturii frumoase, cutremurătoare, sacre”. „Mă gândesc la privilegiul de a fi terapeut și de a însoți pe cineva în aceste momente. Ce dar frumos primești! Ce apropiere de această forță a spiritului care ne ține pe toți și ne pune pe toți la locul nostru”! În opinia sa, experiențele directe ale unor astfel de momente sunt mult mai puternice decât explicațiile teoretice. „Mărturia vie e ceva inimaginabil. E chiar mai mult decât dacă ai citi o carte sau dacă ți s-ar spune, așa cum se spune uneori în biserică sau la slujbele de înmormântare”, a afirmat ea. Cei doi au vorbit și despre semnificația viselor în care apar persoane decedate Adrian Artene a întrebat dacă aceste vise sunt legate de frica de moarte sau pot avea alte explicații, precum dorul sau nevoia de a procesa o pierdere. Lavinia Bârlogeanu a subliniat că visele trebuie interpretate pe mai multe planuri și că ele indică faptul că psihicul uman depășește nivelul conștiinței imediate. „Sunt oameni care și-au dedicat o viață întreagă studiului viselor și au arătat că noi suntem mult mai mult decât această minte conștientă a noastră. Iar visele ne arată în fiecare clipă că suntem mult mai mult”, a spus ea. „UN vis nu are niciodată o signură semnificație” Psihoterapeuta a explicat că un vis nu are niciodată o singură semnificație. „Un astfel de vis nu ne spune niciodată doar ceva. Trebuie să-l vizităm pe multe planuri, inclusiv să-l corelăm cu viața de aici și de acum a celui care a visat”. Ea a adăugat că momentul în care apare visul este esențial pentru interpretarea lui. „Faptul că cineva a visat azi-noapte este important. Azi noapte, și nu acum cinci ani și nu peste nu știu cât timp”, a spus psihoterapeuta.
SCUT în ZONA pe final de 2025. De la Hackerii n-au sărbători, la CVE-2025-55182
Sărbătorile vin cu luminițe, vacanțe și relaxare, iar pentru atacatorii cibernetici vin cu oportunități. Într-un nou episod al podcastului ZONA, Dan Cadar a stat de vorbă cu Mădălin Dumitru, CEO SCUT, despre motivele care fac din perioada sărbătorilor de iarnă un sezon de vârf pentru fraude online, ce se întâmplă când companiile sunt atacate și de ce securitatea cibernetică nu mai este „just nice-to-have”. SCUT este o companie românească de securitate cibernetică, activă în zona de prevenție și răspuns la incidente, cu experiență în protejarea infrastructurilor critice și a mediilor enterprise. Discuția începe cu o poveste reală: acum, de Crăciun, un amic de-ai lui Dan a primit pe WhatsApp o cerere de plată pentru o cazare pe care deja o achitase. Cum funcționează metoda, potrivit lui Mădălin? Atacatorii compromit sistemele pensiunii sau hotelului unde e făcută rezervarea, pentru că cele ale platformelor mari sunt mai sigure și mai greu de spart, și contactează victimele (clienții) cu mesaje care par legitime, folosind detalii reale despre rezervare. „Hackerii lucrează pe alt fus orar”, explică Mădălin Dumitru. În perioada sărbătorilor, când companiile sunt în vacanță și echipele de securitate funcționează la capacitate redusă, atacatorii profită de vulnerabilități. Presiunea timpului („oferta expiră în 2 ore”), emoția sărbătorilor și dorința de a rezolva rapid problemele transformă oamenii în ținte perfecte. Impactul atacurilor cibernetice, dincolo de cifre Cât costă de fapt un atac cibernetic? CEO-ul SCUT explică prin prisma triadei CIA, care înseamnă confidențialitate, integritate și disponibilitate. Costurile directe (măsurabile) includ răscumpărarea, restaurarea datelor din backup și pierderile din perioada în care afacerea nu funcționează. La acestea se adaugă impactul reputațional, pierderile la bursă și impactul psihologic asupra oamenilor. Mădălin spune că executivii și proprietarii de business sunt profund afectați de aceste incidente. Un singur atac cibernetic reușit ar putea acoperi bugetul de securitate al companiei pentru următorii 15 ani. Chiar și în aceste condiții, oamenii de securitate din departamentele IT ale companiilor se luptă să convingă conducerea de necesitatea bugetelor pentru cybersecurity. 100% pregătit, nu 100% securizat „Niciodată nu poți fi 100% securizat, dar poți să fii 100% pregătit să intervii în cazul unui atac cibernetic”, este unul din mesajele importante ale lui Mădălin Dumitru. Securitatea trebuie să fie proactivă. Comparația cu armata este clară, adică nu trebuie să aștepți să înceapă războiul ca să te pregătești. Cât despre responsabilitate în cazul țepelor din turism, aceasta se împarte între cel care a plătit, compania care a fost hackuită și platforma de rezervări, pentru că fiecare are o parte din vină. Iar pentru ofertele „prea bune ca să fie adevărate” de pe site-uri obscure, modelul de reacție al CEO-ului SCUT e simplu: ascultă-ți instinctul, pune-ți întrebări, folosește AI ca prim filtru. Semnele de alarmă includ prețul suspect de mic, presiunea pe timp, lipsa conexiunii criptate și absența unei adrese fizice a magazinului. 2025, anul „marilor atacuri”. România în vizor Retrospectiva anului 2025 prezentată de Mădălin Dumitru nu e deloc încurajatoare. În ianuarie-februarie, Episource a suferit o breșă care a expus 1,2 milioane de înregistrări ale pacienților, iar Coinbase a fost atacată prin intermediul unui subcontractor, aproape 70.000 de utilizatori fiind afectați. Primăvara a adus atacul asupra Co-op, unde gruparea Scattered Spider a furat datele a 6,5 milioane de utilizatori, recuperarea durând săptămâni. În mai, retailerul M&S a fost atacat cu ransomware DragonForce, tot de Scattered Spider. Iunie a văzut un șir de victime: United Natural Foods, NorthFace, Cartier, WestJet, The Washington Post, toate având date valoroase care puteau fi monetizate pe darkweb. Iulie a adus exploatarea SharePoint atribuită Chinei, care a afectat infrastructuri critice din SUA și Singapore. Perioada august-septembrie a fost marcată de atacuri în lanțul de aprovizionare: Jaguar Land Rover și Stellantis prin furnizori, Bridgestone a întrerupt producția, iar gruparea Shiny Hunters a atacat Kering, afectând Gucci, Balenciaga și Alexander McQueen. În octombrie, SimonMed Imaging a fost ținta unui atac ransomware revendicat de gruparea Medusa, care a cerut o răscumpărare de 1 milion de dolari pentru a nu publica pe darkweb datele a aproximativ 1,2 milioane de pacienți. În aceeași lună, Vietnam Airlines a pierdut datele a 23 de milioane de clienți printr-o vulnerabilitate legată de supply chain. Noiembrie a adus atacul asupra consiliilor londoneze (500.000 de rezidenți fiind afectați), DoorDash a căzut victimă ingineriei sociale, iar Universitatea Pennsylvania a fost și ea atacată. Nici România nu a fost ferită. În noiembrie 2024, cu o săptămână înainte de alegeri, au fost înregistrate 85.000 de atacuri în doar 7 zile, adică circa 507 atacuri pe oră asupra infrastructurilor. Atacatorii au folosit tehnici sofisticate de SQL injection și cross-site scripting, atacurile venind din 33 de țări. CVE-2025-55182, vulnerabilitatea level 10 Dialogul a culminat cu vulnerabilitatea momentului, CVE-2025-55182, numită „react to shell”, clasificată cu scorul CVSS 10.0, adică maximul absolut. React, framework-ul care permite dezvoltatorilor să facă site-urile mai dinamice (tehnic vorbind, React e o bibliotecă pentru UI-uri interactive), avea parametri nesanitizați, adică nu filtra datele primite de la utilizatori. Concret, componentele React Server permit aplicațiilor să ruleze părți din logică pe server, nu în browser. Problema? Când serverul primea un HTTP request malițios, nu valida corect structura acestuia, permițând unui atacator să execute comenzi direct pe server, practic un command injection, fără niciun fel de autentificare. Să „traducem” asta din română în română: completezi un formular într-un site, dar în câmpul nume și email, pui o comandă deghizată care are ca efect ștergerea datelor de pe server sau poate citi fișierul cu utilizatori. Serverul, în loc să verifice ce primește, execută orbește comanda sau comenzile primite. Atacatorul poate astfel să citească fișiere, să instaleze malware sau să preia controlul serverului. Magnitudinea problemei este uriașă. Cercetătorii de la Wiz (o companie israeliană recent achiziționată de Google) au descoperit că 39% din toate site-urile găzduite în cloud au instanțe de React sau Next.js cu versiuni vulnerabile. Soluția? Upgrade de la React 19.0 la 19.2 și de la Next.js 15 la 16. Dar patching-ul într-un ecosistem JavaScript distribuit e un coșmar pentru că multe companii nici nu au un inventar complet al aplicațiilor Next.js. Lecțiile și amenințările din
Parolele tale sunt deja pe net. Avertismentele experților SCUT privind securitatea online
În cel de-al 17-le episod al podcastului PlayGround, Dan Cadar a stat de vorbă cu Mădălin Dumitru (CEO SCUT) și Valentin Popa (CTO SCUT), care au demonstrat cât de vulnerabile sunt parolele românilor și au oferit sfaturi concrete pentru protejarea datelor personale. Discuția a acoperit și subiecte avansate precum slăbiciunile blockchain-ului, cursurile de cyberwarfare și tehnicile moderne de atac cibernetic. Folosind date reale dintr-un breach al LinkedIn din 2012, cei doi experți în securitate cibernetică au arătat că marea majoritate a parolelor sunt lipsite de imaginație și pot fi sparte în câteva minute. Experimentul care arată realitatea și cele mai folosite parole în România Contextul este alarmant, în ianuarie 2024 a avut loc „Mother of All Breaches”, cea mai mare breșă din istorie, cu peste 26 miliarde de parole furate din multiple platforme. „Gândiți-vă că suntem opt miliarde de locuitori pe planetă și sunt douăzeci și șase de miliarde de parole”, spune Valentin Popa. Cu o rată de utilizare a internetului de 67%, înseamnă că fiecare utilizator are în medie 4 parole compromise. Pentru demonstrație, Valentin Popa a explicat că echipa SCUT a folosit date din breach-ul LinkedIn din 2012, când peste 6,5 milioane de conturi au fost compromise. „Am luat numai conturile care aveau linkedin.ro ca să vedem conturi din România și sunt în jur de 80.000 de conturi care au fost sparte atunci”, spune Popa. Rezultatele analizei SCUT arată că cea mai folosită parolă pe domeniile ”.ro” din breach-ul LinkedIn a fost „123456”, folosită de circa 900 de utilizatori, circa 1,1% din totalul analizat. Pe doi se află chiar cuvântul „parola”, iar pe trei „alexandru”. O altă parolă des folosită este „cristina”. Analiza statistică a parolelor românești a scos la iveală un model nefericit, mulți utilizatori folosesc „pa$$” sau „a$$” ca bază pentru parolele lor, adăugând apoi variații. De asemenea, o practică des întâlnită este folosirea primei litere cu majusculă, urmată de litere mici. „Am observat că românul ia pattern-ul de la recomandările băncilor și pune prima literă cu majusculă. Asta este un lucru care este destul de ușor de descoperit și acum folosind inteligența artificială poți să generezi astfel de cuvinte pe care să le pui în acel dicționar”, avertizează Dumitru. Valentin Popa a evidențiat că breach-ul LinkedIn a fost ușurat de folosirea unui algoritm de criptare învechit (SHA-1) fără salt (randomizare suplimentară). „Companiile de securitate pe care ne bazăm nu sunt nici ele cele mai sigure. LinkedIn folosea un algoritm de encripție foarte vechi care este foarte ușor de spart”, explică Popa. Prin comparație, un algoritm modern precum SHA-256 sau SHA-512 împreună cu salt ar fi făcut atacul mult mai dificil. Trucul cu adresa de email. Cum știi de unde ți-a fost furată parola Unul dintre cele mai practice sfaturi oferite de Mădălin Dumitru se referă la modul în care poți urmări exact care cont ți-a fost compromis. Trucul constă în adăugarea unui, să-i spunem „identificator”, după adresa ta de email, folosind semnul „+”. „Când îți faci un cont pe Instagram, poți pune [email protected]. Dacă îți faci un cont pe Facebook, pui [email protected]. Tot ce este după user-ul tău, după plus, îți vine tot la [email protected]”, explică Dumitru. Această metodă funcționează cu Gmail, Outlook configurat prin Office 365 și cu domeniile proprii de email, dacă ai o companie cu domeniu propriu. Deci dacă ai [email protected], poți folosi [email protected] sau [email protected] și așa mai departe, toate emailurile vor ajunge în căsuța ta de Gmail. Dar nu funcționează cu Yahoo, spre exemplu. Astfel, dacă primești un email de phishing sau vezi că adresa ta apare într-un breach, vei ști exact care serviciu a fost compromis și vei putea schimba parola respectivă, presupunând că nu refolosești parola. Poți verifica dacă adresa ta apare în vreun breach pe haveibeenpwned.com. Demonstrația video a arătat cum parolele salvate în browserele clasice (Edge, Chrome, Safari) pot fi extrase cu ușurință folosind un tool executabil. „Browserul creează niște fișiere care sunt criptate cu toate parolele, dar aceste fișiere au tool-uri care le pot decripta”, avertizează Popa. Cei de la SCUT au vorbit și despre Mimikatz, un script extrem de popular în lumea hacking-ului, programat să extragă credențiale direct din RAM-ul computerului. „El este configurat să meargă targetat și să ia ce e de interes, credențiale, user, parolă. Este foarte inteligent”, explică Mădălin Dumitru. Problema e că acest tool poate fi modificat să treacă de antivirusurile clasice care se bazează pe semnături. „Până îl detectează primul antivirus și se populează baza de date, malware-ul a plecat demult cu datele tale”, spune Dumitru. Soluția modernă la problema Mimikatz vine din tehnologiile EDR (Endpoint Detection and Response) care nu mai analizează doar semnătura unui fișier, ci comportamentul acestuia. „Dacă ai un document Word care de fapt e un virus, el ar trebui să ruleze procese specifice Word-ului. Dacă începe să facă altceva, să cripteze date sau să acceseze memoria, acela este un comportament malițios și îl taie”, explică Dumitru. Valentin Popa insistă pe importanța monitorizării: „Nu e doar partea de blocare, e și partea de monitorizare. Chiar dacă s-a blocat un pic mai târziu, cineva ar trebui să vadă. Ca la medic când îți ies analizele proaste, un medic ar trebui să se uite de ce.” Un atacator care reușește să execute un malware pe calculatorul tău poate extrage toate parolele salvate în browser și le poate trimite către serverele sale . „Există un trade market, sunt grupări de hackeri care nu fac decât credential harvesting. Prețul la un wallet de bitcoin este zece la sută din valoarea wallet-ului”, spune Popa. Mai mult, există grupări specializate în „mixing”, care se ocupă cu pierderea urmei banilor. „Ai avut zece bitcoin, acum s-au dus către un wallet, iar din wallet-ul atacatorului există grupări care le transformă în Monero, în Ether, ca să-și piardă urma”, detaliază Dumitru. Astfel se evită software-urile specializate care urmăresc tranzacțiile pentru a preveni finanțarea terorismului. Soluțiile recomandate de experții SCUT ca alternativă la parole Mădălin Dumitru recomandă folosirea unui password manager profesional pentru stocarea parolelor. Printre opțiunile menționate se numără: Dashlane, KeePass și LastPass.
Cu ce se ocupă nepoata lui Neti Sandu. A luat-o pe urmele celebrității mătușii sale cu noua ei pasiune
Nepoata lui Neti Sandu, voleibalista Alexandra Alice Kapelovies (36 de ani), a luat-o pe urmele celebrității mătușii sale cu noua ei pasiune și este gazda unui podcast. Sportiva care din acest an evoluează la Rapid spune că realizarea acestui podcast este ca o „ieșire din zona de confort”, dar că este la fel de pasionată de ceea ce face, la fel ca și pe terenul de volei, la antrenamente sau în meciurile oficiale. La microfonul „Sport Spririt Podcast” a avut ca invitați nume sonore din sportul românesc, din diferite domenii, de la volei și baschet la tenis. Alexandra Alice Kapelovies este nepoata lui Neti Sandu, una dintre cele mai emblematice figuri din televiziunea din România, prezentatoare de aproape 30 de ani a horoscopului de la Pro TV. Alice Kapelovies are 36 de ani, este voleibalistă la Rapid, din această toamnă, iar în paralel cu activitatea sportivă, una remarcabilă, are o pasiune care o pune pe urmele celebrității mătușii sale. Concret, Alice Kapelovies este gazda unui podcast, iar acesta îi permite să iasă „total din zona de confort”, dar în același timp să aducă la suprafață partea mai puțin vizibilă a sportivilor. „E mult mai ușor pe teren, e o viață de sportiv în care totul se repetă, am experiență. La podcast, îmi ies total din zona de confort, însă sunt foarte pasionată și îmi place mult ce fac”, declarat Alice Kapelovies, scrie OrangeSport. La fel ca mulți români care urmăresc horoscopul pentru a ști cum le va fi ziua, și Alice Kapelovies face acest lucru, însă are parte de un horoscop personalizat, primit direct de la Neti Sandu. „Nu trebuie să mă uit în horoscop, că vine el la mine, mi-e spus de mătușa mea. Am ceva de suflet pentru mine. 100% cred în el, cred că mă influențează ”, a mai spus voleibalista cu nume de poveste, pe care deși nu a citit-o, ci doar i-a văzut filmul, o consideră cu „un mesaj aparte”. Alice Kapelovies, parte dintr-un Rapid majoritar românesc Alice Kapelovies este campioană națională cu CSO Voluntari, iar de-a lungul carierei sale a jucat la Dinamo, Rapid, CSM Sibiu, CSM Volei Alba Blaj, Tomis Constanța CSM și Știința Bacău. La nivel internațional, Kapelovies a evoluat la VC Mosan Yvoir, Terville-Florange, Union Stade Francais Paris Saint-Cloud și Saint-Rapael Var. În această toamnă a revenit la Rapid, unde face pate dintr-un lot format din 13 jucătoare române și una din Bosnia. În plus, cele mai multe dintre coechipere sunt tinere, iar acest lucru o face pe coordonatoare să se simtă ca o mamă. „De multe ori încerc să mă gândesc că și eu aveam nevoie tot așa de jucătoare cu experiență în jurul meu și să pot să le ofer genul de ajutor de care au nevoie”, a mai spus jucătoarea, subliniind că tinere jucătoare îi „sorb” fiecare sfat și încearcă să învețe din experiența ei.
Serena Williams și Venus Williams au lansat un podcast împreună: E o șansă reală
Serena Williams (43 de ani) și Venus Williams (45 de ani) vor face din nou pereche, de data aceasta nu pe terenul de tenis ci în mediul online, cele două fiind gazdele unui podcast numit după strada pe care se afla casa copilăriei lor. Primul episod din „Stockton Street” va fi difuzat miercuri, 17 septembrie, și a fost filmat pe cea mai mare arenă de tenis din lume „Arthur Ashe”, parte din complexul unde se desfășoară US Open. Serena Williams s-a retras din activitatea sportivă în 2022, însă pentru Venus anul 2025 a fost anul revenirii în tenis, iar cea mai recentă apariție a sa a fost chiar la US Open, unde a pierdut în fața Karolinei Muchova. Legendara Serena Williams și sora sa mai mare, Venus, au lansat un podcast împreună, iar primul episod, filmat înainte de a începe turneul de la US Open, va fi difuzat miercuri 17 septembrie. Potrivit fostului număr 1 mondial, realizarea acestui podcast alături de Venus este „o șansă reală” pentru cele două să dezvăluie cum sunt și dincolo de rivalitatea de pe teren, o rivalitate adesea comentată și criticată de către fani. „Deși suntem foarte apropiate, a trebuit să păstrăm distanța în multe privințe din cauza meseriilor noastre. Deși este sora mea, este și adversara mea, și nu poți să fi atât de deschisă pe cât ți-ai dori. Așadar, aceasta este o șansă reală de a face ceva ce am încercat sî facem de mult timp, dar și o descoperire”, a declarat Serena Willimas pentru Hollywood Reporter. Rivalitatea pe care au arătat-o pe teren nu a fost mereu bine privită, fiind acuzate că se prefac în această privință. Iar acest subiect se află printre cele pe care surorile Williams le vor aborda în podcastul lor. „Cred că mulți oameni s-au întrebat, și vorbesc despre asta în primul episod, «Ne placem cu adevărat una pe cealaltă, pentru că trebuie să jucăm una împotriva celeilalte? Vă urâți? Vorbiți una cu cealaltă?» Sunt atât de multe lucruri în relația noastră pe care le împărtășim și pe care nu le-am împărtășit niciodată înainte. Sunt multe de dezvăluit”, a explicat, la rândul său, Venus Williams. Serena Williams, dominare categorică în meciurile directe cu Venus Cele două surori s-au întâlnit în circuit în 31 de meciuri, în perioada 1998 – 2020, iar 19 dintre acestea au fost câștigate de Serena Williams. În 2020, la Lexinton, Serena se impunea în fața lui Venus, în trei seturi, iar la precedentul meci dintre cele două, la Roma, în 2019, Venus a mers mai departe după ce Serena a abandonat, prin neprezentare. Dacă la simplu au fost adversare, în proba de dublu au reușit să facă performanțe impresionante, cucerind 22 de titluri împreună, din care 14 titluri majore și trei titluri olimpice (2000, 2008 și 2012). Ultimul trofeu major a fost în 2016, la Wimbledon. Venus Williams a revenit în circuit după o pauză de 16 luni, cauzată de o serie de probleme medicale, iar o dată cu revenirea sa a devenit a doua cea mai în vârstă jucătoare care a câștigat un meci, după Martina Navratilova.