Alergiile de vară: ce le declanșează și cum le poți ține sub control

Vara este sezonul vacanțelor și al activităților în aer liber, însă pentru multe persoane înseamnă și strănut, nas înfundat, ochi iritați și oboseală. Deși mulți asociază alergiile doar cu primăvara, simptomele pot continua sau chiar se pot intensifica în lunile de vară din cauza polenului, sporilor de mucegai și a altor alergeni din mediul înconjurător. Potrivit dr. Mark Aronica, medic alergolog și imunolog în cadrul Departamentului de Alergologie și Imunologie Clinică al Cleveland Clinic (SUA), alergiile de vară sunt o formă de rinită alergică sezonieră, provocată de expunerea la alergeni care ating concentrații ridicate în sezonul cald. Dr. Aronica este profesor asistent la Facultatea de Medicină Cleveland Clinic Lerner din cadrul Universității Case Western Reserve și este certificat în medicină internă, pneumologie și alergologie-imunologie, tratând pacienți cu astm și alte boli alergice. Polenul și mucegaiul, printre principalii factori declanșatori În sezonul cald, polenul de iarbă, polenul buruienilor și sporii de mucegai se numără printre cei mai importanți factori care declanșează alergiile sezoniere. Polenul de iarbă atinge, de regulă, concentrații ridicate între lunile mai și iulie, iar polenul buruienilor și sporii de mucegai sunt mai prezenți din iulie până în toamnă. La acestea se adaugă alergenii din locuință. Temperaturile ridicate îi determină pe mulți oameni să petreacă mai mult timp în interior, unde pot fi expuși la acarieni, mucegai sau alergeni proveniți de la animalele de companie. Ce simptome apar Printre cele mai frecvente simptome ale alergiilor de vară se numără nasul înfundat, secrețiile nazale, strănutul repetat, presiunea la nivelul sinusurilor și durerile de cap, ochii roșii și iritați, tusea seacă, iritația în gât și senzația de urechi înfundate. Specialistul alergoloc citat atrage atenția că există și un simptom adesea trecut cu vederea. „Oboseala este, de fapt, un simptom foarte frecvent asociat rinitei alergice. Cel mai probabil este cauzată de tulburările de somn. La urma urmei, este dificil să dormi bine atunci când ai nasul înfundat, secreții nazale sau strănuți”, explică medicul. Cum deosebești alergia de o răceală de vară Deși simptomele pot semăna, există câteva diferențe importante. Febra, durerile musculare, greața, vărsăturile sau diareea sunt mai sugestive pentru o infecție virală decât pentru o alergie. În schimb, simptomele alergice se pot accentua în perioadele cu nivel ridicat de polen sau în timpul unor activități precum tunderea gazonului și grădinăritul. „Nivelurile de polen ating, de regulă, valori maxime între orele 5.00 și 10.00 dimineața, astfel că persoanele care ies devreme afară sunt mai expuse”, a precizat expertul în alergologie. Cum poți reduce expunerea la alergeni Specialiștii recomandă verificarea zilnică a nivelului de polen și evitarea activităților în aer liber atunci când concentrațiile sunt ridicate. Nivelul de polen poate fi consultat în aplicațiile meteo și pe platformele online specializate, care publică zilnic prognoze privind concentrația alergenilor din aer, în funcție de zonă. De asemenea, este recomandată păstrarea ferestrelor închise și utilizarea aerului condiționat în zilele cu mult polen. După întoarcerea din exterior, este indicată schimbarea hainelor și un duș înainte de culcare pentru îndepărtarea polenului de pe piele și din păr. Aspirarea frecventă a locuinței și utilizarea purificatoarelor de aer, atunci când este necesar, pot contribui la reducerea expunerii la alergeni. După ce revii din exterior, este bine să îți schimbi hainele și să faci un duș înainte de culcare pentru a îndepărta polenul de pe piele și din păr. Aspirarea frecventă a locuinței și utilizarea purificatoarelor de aer, atunci când este necesar, pot contribui, de asemenea, la reducerea expunerii la alergeni. Când este nevoie de tratament Dacă măsurile de prevenție nu sunt suficiente, simptomele pot fi controlate cu spray-uri nazale și antihistaminice recomandate de medic. În cazul persoanelor cu simptome persistente sau severe, este indicat un consult la alergolog, care poate recomanda investigații suplimentare și tratamentul potrivit. Specialiștii atrag atenția că antihistaminicele nu trebuie administrate preventiv, fără recomandare medicală, și nici utilizate pe termen lung dacă simptomele persistă sau se agravează. Foarte importantă este identificarea cauzei alergiei și stabilirea unui tratament adaptat fiecărui pacient. De asemenea, unele antihistaminice pot provoca somnolență și pot afecta capacitatea de a conduce autovehicule sau de a folosi utilaje. Persoanele cu boli cronice, femeile însărcinate sau cele care alăptează ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de a începe orice tratament. Dacă simptomele sunt însoțite de dificultăți de respirație, umflarea feței, a limbii sau a gâtului ori apar reacții alergice severe, este necesară solicitarea imediată a asistenței medicale de urgență.
Alergia la ambrozie – problemă majoră de sănătate publică / Cel puțin 2 milioane de români sunt afectați / Când trebuie mers de urgență la spital
Ambrozia sau „iarba pârloagelor” sau „iarba de paragină” este o plantă invazivă, extrem de alergenă, foarte răspândită în România, mai ales în zonele urbane și rurale lăsate în paragină. Considerată unul dintre cei mai importanți factori ai alergiilor respiratorii din țară, are un vârf de activitate la sfârșitul lui august – începutul lui septembrie, după care urmează perioada de declin, înspre începutul lui octombrie. Una dintre cele mai severe alergii Este originară din America de Nord, dar a fost adusă cumva accidental în Europa, în secolul al XIX-lea. Crește rapid pe terenuri neîngrijite, margini de drumuri, șantiere, câmpuri nelucrate. O recunoaștem după florile verzi-gălbui, care produc cantități uriașe de polen, care, fiind foarte ușor, poate fi purtat de vânt pe kilometri întregi. Sezonul critic începe la sfârșitul lui august, începutul lui septembrie. Alergia la ambrozie este una dintre cele mai severe din Europa. Simptomele ei sunt ușor de confundat cu o răceală, dar fiecare dintre noi trebuie să învețe să discearnă simptomatologiile, pentru că nu e de glumit cu ambrozia: strănutul repetitiv, prurit al nasului, gâtului, urechilor, ochi roșii, lăcrimoși, uneori umflați, tuse, respirație șuierătoare, dificultăți de respirație, oboseală cronică. În câteva ore, calitatea vieții scade, persoana nu se mai poate concentra la școală sau la serviciu și poate dezvolta urgent complicații, iar cea mai severă este astmul. Diagnosticul este pus de medic, care va prescrie, în urma testului cutanat specific sau a analizelor de sânge, administrarea de antihistaminice, spray-uri nazale cu corticosteroizi, la nevoie bronhodilatatoare. Mai există varianta administrării unui vaccin antialergic, ce constă în administrarea progresivă a extractului de polen, pentru a reduce sensibilitatea. Este de mers de urgență la spital atunci când persoana afectată are erupție cutanată, la care se adaugă pruritul, vorbirea din ce în ce mai greoaie și respirația tot mai dificilă. În cazuri rare, în lipsa unui tratament corespunzător, alergia la ambrozie poate fi fatală, pe fondul instalării șocului anafilactic. Măsuri de protecție Nu aerisiți Evitați ieșirea în aer liber mai ales dimineața Nu ieșiți la alergat în perioada de activitate intense (începutul lui septembrie) Curățați bine filtrele aparatelor de aer condiționat Protejați-vă pielea acoperind-o cât mai mult cu textile, pentru a Evita contactul cu polen Odată intrați în casă, scuturați hainele, periați încălțămintea, faceți duș Când faceți curățenie, utilizați mănuși și mască de protecție. Ștergeți Praful cu lavete umede și folosiți aspiratoare etanșe Problemă majoră de sănătate publică Ambrozia este o problemă majoră de sănătate publică. Există o lege, Legea 62/2018, care îi oblige pe proprietarii de terenuri să îndepărteze ambrosia, dar acest lucru este foarte greu de făcut. Peste 2,5 milioane de români sunt alergici la ambrozie – aproximativ una din 5 persoane s-a sensibilizat, de-a lungul vieții, la polenul de ambrozie. Aprox. 5,35% din populația active a României (482.000 de persoane dintr-un total de 9 milioane) prezintă alergie la polenul de ambrozie, adică o prevalență comparabilă cu cea a diabetului zaharat și indică o morbiditate ridicată. Cele mai expuse regiuni ale României sunt sudul și vestul. În Oltenia, de pildă, dintre pacienții cu rinită alergică, 49% au alergie la ambrozie. Alte polenuri alergene frecvente sunt iarba (42,6%) și artemisia (31%).
Polenul extrem din Europa afectează mai mulți oameni: A declanșat simptome și în cazul persoanelor care nu știau că suferă de alergii
Datele publicate joi arată că nivelurile de polen au fost atât de extreme în unele părți ale Europei în timpul primăverii, încât chiar și persoanele care nu știau că suferă de alergii au simțit efectele, scrie The Guardian. Finlanda, în special, s-a confruntat cu „medii zilnice extreme de polen de mesteacăn” în luna mai „care au condus la simptome chiar și în rândul persoanelor fără alergii cunoscute”, a declarat agenția Cams în ultima sa actualizare. Criza climatică modifică producția și distribuția polenului și a sporilor, în timp ce tot mai multe persoane raportează apariția simptomelor de alergie, spun oamenii de știință. Potrivit directorului Cams, Laurence Rouil, episoadele cu niveluri extrem de ridicate de polen nu sunt neobișnuite primăvara, însă a subliniat „severitatea și amploarea” deosebită a episodului din acest an. Aproximativ un sfert dintre adulții din Europa suferă de alergii transmise prin aer, inclusiv astm sever. În rândul copiilor, proporția este și mai mare, de 30-40 %.