Copiii din România, dependenți de internet: 1 din 6 elevi consideră importante provocările periculoase de pe rețelele sociale
Internetul face parte din viața de zi cu zi a copiilor din România, fiind accesat constant, arată cel mai recent studiu realizat de Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Potrivit datelor oficiale, majoritatea elevilor folosesc mediul online pentru comunicare, divertisment sau informare, însă cercetarea scoate la iveală și aspecte îngrijorătoare legate de comportamentele riscante, în special în raport cu rețelele sociale, notează News.ro. Unul dintre cele mai alarmante rezultate arată că 1 din 6 elevi consideră importante provocările periculoase lansate online, iar 1 din 7 apreciază postările video cu acțiuni riscante. În paralel, o treime dintre elevi spun că este foarte important ca postările lor să fie apreciate cu like-uri, ceea ce denotă o presiune socială tot mai mare în mediul virtual. Copiii se simt în siguranță online, dar realitatea este mai complexă Studiul relevă că aproximativ 75% dintre elevi percep internetul ca un spațiu sigur, iar 9 din 10 se consideră bine informați cu privire la riscurile din online. De asemenea, mulți afirmă că știu să se protejeze, blocând persoane incomode, schimbând parole sau folosind setările de confidențialitate. Cu toate acestea, experiențele reale contrazic adesea percepția de siguranță. Elevii au declarat că s-au confruntat cu situații negative, precum accesarea accidentală de materiale pornografice, infectarea dispozitivelor, primirea de mesaje agresive sau chiar avansuri sexuale. În fața acestor situații, mulți au apelat la părinți sau prieteni, dar un sfert dintre ei nu au spus nimănui, fie de rușine, fie considerând că pot rezolva singuri problemele apărute. Rețelele sociale și provocările periculoase, o sursă de presiune Studiul atrage atenția asupra modului în care copiii se raportează la rețelele sociale. O treime dintre elevi consideră că este important să aibă postări apreciate, iar un sfert cred că este esențial să posteze frecvent. În mod și mai îngrijorător, 1 din 6 consideră importante provocările periculoase, iar 1 din 7 susțin că este important să posteze materiale video cu astfel de acțiuni. Motivațiile din spatele acestor comportamente includ dorința de validare, teama de a fi desconsiderați, presiunea grupului sau pur și simplu curiozitatea. Aceste tendințe pot duce la expunerea copiilor la riscuri reale, inclusiv la accidente sau interacțiuni dăunătoare în spațiul virtual. Pe fondul acestor date, s-a remarcat o creștere a autonomiei digitale a copiilor: mai mulți elevi descoperă singuri cum să navigheze internetul (+11 puncte procentuale față de 2020), iar tot mai puțini sunt ghidați de un adult din familie. A crescut și utilizarea internetului pentru jocuri, cumpărături, apeluri video și vizionarea de conținut online. Un semnal de alarmă pentru părinți, școli și autorități Rezultatele studiului, realizat între 11 februarie și 14 martie 2024 pe un eșantion de 1.351 de elevi cu vârste între 10 și 18 ani, indică necesitatea intensificării eforturilor de educație digitală și de prevenire a riscurilor online. Deși copiii afirmă că sunt informați, comportamentele lor demonstrează că presiunile din mediul virtual pot influența semnificativ deciziile și percepțiile de zi cu zi. Rețelele sociale rămân o parte integrantă a vieții tinerilor, dar și o zonă vulnerabilă, unde dorința de afirmare și imitarea comportamentelor riscante pot avea consecințe serioase. Părinții, profesorii și instituțiile trebuie să coopereze mai eficient pentru a le oferi copiilor un sprijin real în construirea unui comportament online responsabil și sigur.
Poliția Română și BNR, subiect de fraude online în rândurilor românilor. Rămâi fără bani în cont, conform avertismentului DNSC
În plin avans tehnologic și într-o epocă a digitalizării accelerate, românii devin tot mai des ținta unor scheme de fraudă tot mai sofisticate. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) trage un semnal de alarmă: în luna aprilie 2025, a fost identificată o nouă metodă de înșelătorie care implică apeluri telefonice și comunicări false în numele Poliției Române și al Băncii Naționale a României (BNR). Scopul final: extragerea de date bancare și furtul direct din conturi. Fraude elaborate cu autoritate falsificată Noua schemă de tip vishing (voice phishing) folosește tactici de intimidare psihologică și manipulare emoțională. Victima primește un apel telefonic de la o presupusă reprezentantă a Poliției Române, care invocă un dosar penal legat de un infractor internațional ce ar fi încercat să contracteze un împrumut în numele persoanei contactate. Pentru a spori credibilitatea poveștii, escrocii trimit fotografii cu legitimații false de poliție prin aplicații precum WhatsApp, iar apoi introduc în conversație un „reprezentant al BNR”. Acesta susține că este responsabil de monitorizarea tranzacțiilor suspecte și că are nevoie de informații bancare pentru a verifica identitatea. De multe ori, se pretinde chiar că există un document semnat de guvernatorul Mugur Isărescu, menit să confirme gravitatea situației. Victimei i se cere apoi să continue comunicarea prin Telegram sau Signal, sub pretextul unui „mediu securizat”, și este rugată să trimită extrasul de cont sau chiar să instaleze aplicații de control la distanță, ceea ce duce la compromiterea completă a conturilor bancare. Cum te protejezi de acest tip de atac DNSC avertizează că escrocii folosesc apeluri cu număr falsificat (caller ID spoofing), documente falsificate digital, limbaj juridic amenințător și manipulare emoțională pentru a crea un sentiment de urgență. În astfel de situații, autoritățile recomandă: Nu oferi date personale sau bancare la telefon, indiferent de cât de convingător pare apelantul. Întrerupe apelul și sună instituția la un număr verificat de pe site-ul oficial. Nu răspunde și nu continua conversații pe aplicații precum WhatsApp, Telegram sau Signal cu necunoscuți care pretind a fi oficiali. Nu instala aplicații care oferă acces la telefonul tău de la distanță. Verifică legitimitatea documentelor primite cu instrumente precum reverse image search. Activează alerte de tranzacții în aplicația băncii și monitorizează constant activitatea contului. Specialiștii recomandă ca orice tentativă de fraudă să fie raportată de urgență către Poliția Română sau DNSC, iar intervenția rapidă poate preveni pierderi financiare majore și poate proteja și alți utilizatori din ecosistemul digital. Fraudele care folosesc imaginea unor instituții precum BNR sau Poliția Română sunt o formă de inginerie socială în continuă evoluție. În spatele acestora se află rețele organizate, care exploatează neîncrederea, panica și lipsa de informare. Cu cât cunoști mai bine aceste metode, cu atât îți poți proteja mai eficient datele și banii.
Cum te înregistrează radarul în trafic pe străzile din România. De la ce distanță, când ar trebui să frânezi și la ce ajută
Radarul rămâne cel mai eficient instrument al Poliției Rutiere pentru a ține sub control viteza pe drumurile publice. Mulți șoferi cred însă că, dacă frânează brusc când zăresc un echipaj sau un trepied pe marginea drumului, pot evita amenda. Realitatea din 2025 arată însă cu totul altfel. Noile sisteme radar sunt cu mult mai rapide și mai performante decât reflexele tale. În primele luni ale acestui an, Poliția Rutieră din România a fost echipată cu 700 de noi radare pe trepied. Acestea au capacitatea de a scana permanent traficul, fără să aibă nevoie de intervenție umană. Odată ce ai intrat în raza de acțiune a dispozitivului și ai depășit viteza legală, amenda e deja în drum spre cutia ta poștală. Radarul nu iartă: detectarea se face de la peste un kilometru Sistemele radar moderne din dotarea poliției sunt capabile să înregistreze viteza unui vehicul de la peste 1.000 de metri distanță. În cazul pistoalelor radar, raza de acțiune poate atinge 1.500 de metri. Asta înseamnă că, până să vezi echipajul sau să-ți semnaleze detectorul prezența unui radar, viteza ta a fost deja captată. Echipamentele funcționează în mod automat și continuu. Toate înregistrările sunt transferate în serverele securizate ale Ministerului Afacerilor Interne, iar sistemul asociază rapid viteza măsurată cu numărul de înmatriculare. Cei care încalcă legea vor primi procesul-verbal prin poștă, fără nicio interacțiune directă cu poliția. În plus, aceste radare nu sunt sensibile la trucuri precum “ascunderea” după alt vehicul sau frânarea bruscă. Odată înregistrată viteza, nu mai poți schimba nimic, iar frâna nu te va salva. Practic, ai trecut deja în “obiectivul” radarului cu secunde bune înainte să-l observi. Limitele de viteză în 2025 și consecințele depășirii lor Codul Rutier 2025 vine cu limite clare pentru toate categoriile de drumuri. Este important să le cunoști, pentru că nerespectarea lor nu doar că îți golește portofelul, dar îți poate și suspenda permisul de conducere: 50 km/h în localitate 90 km/h pe drumurile naționale sau județene 100 km/h pe drumurile europene 120 km/h pe drumurile expres 130 km/h pe autostradă Legea prevede o toleranță de 10 km/h peste limită, fără sancțiune. Însă, depășirile mai mari atrag sancțiuni progresive: 10–20 km/h peste limită: 2–3 puncte de amendă 21–30 km/h peste: 4–5 puncte 31–40 km/h: 6–8 puncte Peste 41 km/h: 9–20 puncte și riscul suspendării permisului Peste 50 km/h: permisul este suspendat timp de 90 de zile Peste 70 km/h: 120 de zile fără drept de a conduce În 2025, punctul de amendă este echivalent cu 5% din salariul minim brut, ceea ce face orice abatere destul de costisitoare. Nu te baza pe noroc, respectă limita de viteză Radarul modern nu iartă și nu poate fi păcălit cu frânări bruște sau sisteme de detecție. În plus, viteza legală nu este impusă doar ca să eviți o amendă, ci pentru a proteja vieți. În cele din urmă, cel mai sigur și eficient mod de a circula fără stres este să respecți regulile și să reduci viteza din timp, nu în ultimul moment.