Europol, operațiunea Lanțul Global. Polițiștii români și austrieci, la conducerea acțiunii care a dus la arestarea a 158 traficanți de persoane
Reprezentanții Europol au transmis că 158 de traficanți de persoane au fost arestați, iar 1.194 de victime au fost protejate într-o operațiune globală denumită „Lanțul Global”. Operațiunea „Lanțul Global” a avut loc între 1 și 6 iunie 2025 și, potrivit Europol, a fost condusă de polițiști din Austria și România. Europol – a coordonat acțiunea alături de Frontex și INTERPOL – a mai transmis că această operațiune a avut ca obiectiv detectarea și desființarea „Țintelor de Mare Valoare”, dar și a grupurilor de crimă organizată. Aceste grupuri sunt responsabile pentru cele mai multe cazuri de trafic de persoane. Operațiunea „Lanțul Global” – a implicat aproape 15.000 de ofițeri din 43 de țări diferite – a mai avut ca obiective protejarea victimelor, confiscarea activelor provenite din infracțiuni și inițierea unor anchete ulterioare. „Traficul de persoane poate fi combătut doar împreună” Potențialele victime au fost raportate din 64 de țări diferite, majoritatea fiind din România, Ucraina, Columbia, China și Ungaria. Multe dintre victime fuseseră traficate peste granițe și chiar peste continente, ceea ce arată natura globală a schemelor de trafic de persoane. Investigațiile desfășurate au dezvăluit că majoritatea victimelor exploatării sexuale sunt femei adulte. Exploatarea victimelor minore este legată, în general, de cerșetoria forțată și de activitățile infracționale forțate, cum ar fi furtul din buzunare, au mai precizat reprezentanții Europol. Poliția Română a efectuat percheziții domiciliare, a citat 11 martori și a arestat 9 persoane pentru traficul de 8 victime minore, cu vârste cuprinse între 7 și 15 ani, în scopul cerșetoriei forțate. „Cooperarea strânsă și eficientă dintre autoritățile internaționale de aplicare a legii și autoritățile de frontieră rămâne esențială pentru protejarea celor mai vulnerabili la exploatare. Rezultatele operațiunii „Lanțul global” din acest an nu sunt doar statistici, fiecare individ protejat de exploatare reprezintă un succes neprețuit. Traficul de persoane poate fi combătut doar împreună și sunt recunoscător tuturor țărilor și partenerilor care și-au unit forțele cu Europol pentru a sprijini victimele și a le obține dreptate”, a declarat Jean-Philippe Lecouffe, director executiv adjunct al Europol, Direcția Operațiuni. Sursa foto main – Wikipedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce dezvăluie MOARTEA unui ministru despre verticala puterii în Rusia. „Așa cum Putin a subliniat de mai multe ori, trădătorii nu trăiesc mult” POLITICO: „Nicușor Dan, triunghi amoros politic cu Macron și Merz” Rusia asamblează drone SHAHED cu piese din China. „Componente pentru snowmobil”, firme rusești cu nume inspirate de pirații englezi Morgan și Drake China a lansat, oficial, producția de serie a avionului de vânătoare STEALTH J-35 și vrea să conteste superioritatea aeriană a SUA Soldatul modern, antrenat în dormitor, LETAL pe câmpul de luptă. Cine sunt „țintele cheie” în recrutarea operatorilor de drone
Alarmă RO-Alert în București: copilul de la Dinamo a plecat de la antrenament și nu a mai ajuns acasă!
UPDATE 11:20. Albhaisi Mahmud, copilul dat dispărut de Poliția Română joi, 10 iulie 2025, a fost găsit în dimineața aceasta la moschee. Potrivit primelor informații, puștiul s-a dus la lăcașul de cult pentru a se ruga, el fiind musulman. Joi, 10 iulie 2025, în București a fost emisă o alarmă RO-Alert, după ce un copil de la Dinamo București a plecat de la antrenament și nu a mai ajuns acasă. Puștiul a avut antrenament miercuri seara, iar părinții au fost șocați să afle de dispariția lui. În acest context au contactat autoritățile. Un copil de la Dinamo București, dat dispărut: a plecat de la bazin miercuri seară și e de negăsit! A fost emisă alarmă RO-Alert O veste înspăimântătoare a lovit Bucureștiul, după ce un copil care făcea înot la Clubul Sportiv Dinamo București, la inițiere, nu a mai ajuns acasă după un antrenament la care a luat parte miercuri seară, 9 iulie 2025. Din primele informații, copilul le-a dat părinților mesaj în momentul în care a părăsit bazinul, însă ulterior nu a mai putut fi contactat. În acest context, joi dimineață, 10 iulie 2025, autoritățile au emis o alarmă RO-Alert în București: La data de 09.07.2025, Albhaisi Mahmud, în vârstă de 11 ani, a plecat în mod voluntar din București, Șos. Ștefan cel Mare, nr. 7-9, Sector 2. Semnalmente: înălțime 1.60 m, greutate 75 kg, ochi căprui, cicatrice braț drept. Era îmbrăcat cu pantaloni scurți și tricou de culoare neagră, șapcă verde, încălțăminte neagră și poartă ochelari de vedere. Orice informație va fi transmisă la 112”, se arată în mesajul RO-Alert. Reacția Poliției Române Albhaisi Mahmud, născut în Siria, a fost introdus deja și pe site-ul PolitiaRomana.ro, la secția „copii dispăruți”. La data de 10.07.2025, Poliția Sectorului 2 a fost sesizată cu privire la dispariția numitului Albhaisi Mahmud, plecat la data de 09.07.2025 în jurul orei 19:00 de pe raza Sectorului 2 Poliție și nu a mai revenit până în prezent”, se arată pe site-ul Poliției Române. Medalie de aur pentru secția de înot de la CS Dinamo Duminica trecută, pe 6 iulie, secția de înot de la CS Dinamo a adus o nouă medalie de aur în vitrina clubului, după ce Daria Silișteanu s-a impus în proba de 100 de metri spate la Campionatul European U18 de la Samorin: AUR pentru Daria Silișteanu la 100 m spate! Înotătoarea dinamovistă Daria Măriuca Silișteanu (16 ani) a obținut aurul la proba de 100 m spate cu un timp senzațional de 1:00.40. În aceeași finală, Aissia Claudia Prisecariu a încheiat pe poziția a șasea cu 1:01,70. Antrenori: Andrei Pinticanu și Luis Lăcătuș. Chiar dacă a întors de pe locul 5 și părea că are o șansă importantă pentru a prinde podiumul, Daria Asaftei (16 ani) a încheiat finala de la 100 m bras pe locul 8 cu 1:10.33”, se arată pe pagina de Facebook a CS Dinamo București. Antonio, Toni pentru prieteni, îmbină foarte bine sportul cu „mondenul”. Nu are legătură de rudenie cu jucătorul care e campion alături de CFR Cluj, Andrei Burcă, e doar o coincidență de nume. Scrie despre fotbal și alte sporturi fără nicio problemă, fiind un mare fan al celor de … citește mai mult Jurnalist sportiv din anul 2003, în prezent reporter special și realizatorul emisiunii EXCLUSIV DINAMO de la ProSport. Ziarist acreditat la clubul Dinamo București încă din anul 2004, Cătălin Mureşanu este autorul a mii de articole, interviuri, reportaje, cronici pe care le-a scris pentru … citește mai mult
Cum a încercat o bandă de hoți de porumbei să păcălească mai mulți milionari din România
Liderii unei bande de hoți de porumbei din județul Mehedinți, care furau păsări foarte valoroase de la crescători din Belgia, ar fi încercat să păcălească mai mulți columbofili români. Hoții au fost prinși cu ajutorul polițiștilor din România, care au reușit să recupereze inclusiv 69 de porumbei foarte scumpi. Autoritățile din România au fost alertate, la începutul lunii aprilie, de către autoritățile belgiene, prin intermediul atașatului de afaceri interne la București, cu privire la faptul că există presupunerea că o bandă românească a furat o mulțime de porumbei de mare valoare. Anchetatorii din Belgia au transmis că, în perioada decembrie 2024 – ianuarie 2025, au fost comise pe teritoriul Belgiei 12 furturi de porumbei de concurs și de reproducere, al căror prejudiciu nu a fost încă stabilit, cu excepția unui singur caz, în care paguba este estimată la 2,2 milioane euro. Anterior primirii cererii de asistență, anchetatorii belgieni au identificat, cu ajutorul camerelor de supraveghere, o mașină marca Peugeot, înmatriculată în Bulgaria, care ar fi fost folosită de hoți. Totodată, s-a demonstrat că același Peugeot a fost folosit și la alte furturi, însă după ce răufăcătorii i-au montat diferite numere de înmatriculare. Chiar și așa, automobilul a fost ținut sub observație și a fost oprit la data de 5 decembrie 2024, în comuna belgiană Zemst. La bord se aflau doi cetățeni români, care au fost lăsați să plece în așa fel încât să nu bănuiască nimic. Mașina a fost apoi oprită și la data de 26 februarie 2025, în comuna Elsene. La momentul controlului, înăuntru se aflau alți doi români, astfel că s-a putut stabili faptul că gruparea este formată din cetățeni români care s-ar afla în spatele a nu mai puțin de 12 furturi și tentative de furt al unor porumbei scumpi. Poliția a recuperat 69 de porumbei valoroși Surse judiciare au dezvăluit pentru Gândul că hoții intrau pe timpul nopții în crescătoriile de porumbei, după care transportau păsările cu autoturismul respectiv. Poliția belgiană a percheziționat, la data de 31 martie, locuința unuia dintre suspecți și a descoperit la adresa respectivă 96 de porumbei, dintre care 10 erau foarte scumpi. Păsările au fost recuperate și restituite păgubitului, însă alți porumbei, dintre care unii evaluați la peste 2,2 milioane de euro, au rămas de negăsit. Ulterior, autoritățile belgiene au apelat la sprijinul polițiștilor Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), care, susținuți și de colegii lor din cadrul inspectoratelor Județene de Poliție Mehedinți și Bistrița-Năsăud, au reușit să recupereze 69 de porumbei care fuseră ținuți în patru cuști, la o adresă din județul Mehedinți. Totodată, la adresa respectivă au fost găsite cutii cu mâncare specială și vitamine, produse în Belgia. Cei 69 de porumbei au fost deja predați polițiștilor belgieni. Porumbeii furați își pierd valoarea Omul de afaceri Sorin Florea, care este unul dintre cei mai cunoscuți crescători de porumbei de curse din România, a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că hoții fură păsările în mod inutil, deoarece, odată furate, acestea își pierd valoarea. Apoi, caută oameni cu bani, așa cum în mod sigur au făcut și hoții din Mehedinți, oameni pe care să-i păcălească să cumpere, cu bani mulți, porumbeii furați.
Copiii din România, dependenți de internet: 1 din 6 elevi consideră importante provocările periculoase de pe rețelele sociale
Internetul face parte din viața de zi cu zi a copiilor din România, fiind accesat constant, arată cel mai recent studiu realizat de Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Potrivit datelor oficiale, majoritatea elevilor folosesc mediul online pentru comunicare, divertisment sau informare, însă cercetarea scoate la iveală și aspecte îngrijorătoare legate de comportamentele riscante, în special în raport cu rețelele sociale, notează News.ro. Unul dintre cele mai alarmante rezultate arată că 1 din 6 elevi consideră importante provocările periculoase lansate online, iar 1 din 7 apreciază postările video cu acțiuni riscante. În paralel, o treime dintre elevi spun că este foarte important ca postările lor să fie apreciate cu like-uri, ceea ce denotă o presiune socială tot mai mare în mediul virtual. Copiii se simt în siguranță online, dar realitatea este mai complexă Studiul relevă că aproximativ 75% dintre elevi percep internetul ca un spațiu sigur, iar 9 din 10 se consideră bine informați cu privire la riscurile din online. De asemenea, mulți afirmă că știu să se protejeze, blocând persoane incomode, schimbând parole sau folosind setările de confidențialitate. Cu toate acestea, experiențele reale contrazic adesea percepția de siguranță. Elevii au declarat că s-au confruntat cu situații negative, precum accesarea accidentală de materiale pornografice, infectarea dispozitivelor, primirea de mesaje agresive sau chiar avansuri sexuale. În fața acestor situații, mulți au apelat la părinți sau prieteni, dar un sfert dintre ei nu au spus nimănui, fie de rușine, fie considerând că pot rezolva singuri problemele apărute. Rețelele sociale și provocările periculoase, o sursă de presiune Studiul atrage atenția asupra modului în care copiii se raportează la rețelele sociale. O treime dintre elevi consideră că este important să aibă postări apreciate, iar un sfert cred că este esențial să posteze frecvent. În mod și mai îngrijorător, 1 din 6 consideră importante provocările periculoase, iar 1 din 7 susțin că este important să posteze materiale video cu astfel de acțiuni. Motivațiile din spatele acestor comportamente includ dorința de validare, teama de a fi desconsiderați, presiunea grupului sau pur și simplu curiozitatea. Aceste tendințe pot duce la expunerea copiilor la riscuri reale, inclusiv la accidente sau interacțiuni dăunătoare în spațiul virtual. Pe fondul acestor date, s-a remarcat o creștere a autonomiei digitale a copiilor: mai mulți elevi descoperă singuri cum să navigheze internetul (+11 puncte procentuale față de 2020), iar tot mai puțini sunt ghidați de un adult din familie. A crescut și utilizarea internetului pentru jocuri, cumpărături, apeluri video și vizionarea de conținut online. Un semnal de alarmă pentru părinți, școli și autorități Rezultatele studiului, realizat între 11 februarie și 14 martie 2024 pe un eșantion de 1.351 de elevi cu vârste între 10 și 18 ani, indică necesitatea intensificării eforturilor de educație digitală și de prevenire a riscurilor online. Deși copiii afirmă că sunt informați, comportamentele lor demonstrează că presiunile din mediul virtual pot influența semnificativ deciziile și percepțiile de zi cu zi. Rețelele sociale rămân o parte integrantă a vieții tinerilor, dar și o zonă vulnerabilă, unde dorința de afirmare și imitarea comportamentelor riscante pot avea consecințe serioase. Părinții, profesorii și instituțiile trebuie să coopereze mai eficient pentru a le oferi copiilor un sprijin real în construirea unui comportament online responsabil și sigur.
Poliția Română și BNR, subiect de fraude online în rândurilor românilor. Rămâi fără bani în cont, conform avertismentului DNSC
În plin avans tehnologic și într-o epocă a digitalizării accelerate, românii devin tot mai des ținta unor scheme de fraudă tot mai sofisticate. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) trage un semnal de alarmă: în luna aprilie 2025, a fost identificată o nouă metodă de înșelătorie care implică apeluri telefonice și comunicări false în numele Poliției Române și al Băncii Naționale a României (BNR). Scopul final: extragerea de date bancare și furtul direct din conturi. Fraude elaborate cu autoritate falsificată Noua schemă de tip vishing (voice phishing) folosește tactici de intimidare psihologică și manipulare emoțională. Victima primește un apel telefonic de la o presupusă reprezentantă a Poliției Române, care invocă un dosar penal legat de un infractor internațional ce ar fi încercat să contracteze un împrumut în numele persoanei contactate. Pentru a spori credibilitatea poveștii, escrocii trimit fotografii cu legitimații false de poliție prin aplicații precum WhatsApp, iar apoi introduc în conversație un „reprezentant al BNR”. Acesta susține că este responsabil de monitorizarea tranzacțiilor suspecte și că are nevoie de informații bancare pentru a verifica identitatea. De multe ori, se pretinde chiar că există un document semnat de guvernatorul Mugur Isărescu, menit să confirme gravitatea situației. Victimei i se cere apoi să continue comunicarea prin Telegram sau Signal, sub pretextul unui „mediu securizat”, și este rugată să trimită extrasul de cont sau chiar să instaleze aplicații de control la distanță, ceea ce duce la compromiterea completă a conturilor bancare. Cum te protejezi de acest tip de atac DNSC avertizează că escrocii folosesc apeluri cu număr falsificat (caller ID spoofing), documente falsificate digital, limbaj juridic amenințător și manipulare emoțională pentru a crea un sentiment de urgență. În astfel de situații, autoritățile recomandă: Nu oferi date personale sau bancare la telefon, indiferent de cât de convingător pare apelantul. Întrerupe apelul și sună instituția la un număr verificat de pe site-ul oficial. Nu răspunde și nu continua conversații pe aplicații precum WhatsApp, Telegram sau Signal cu necunoscuți care pretind a fi oficiali. Nu instala aplicații care oferă acces la telefonul tău de la distanță. Verifică legitimitatea documentelor primite cu instrumente precum reverse image search. Activează alerte de tranzacții în aplicația băncii și monitorizează constant activitatea contului. Specialiștii recomandă ca orice tentativă de fraudă să fie raportată de urgență către Poliția Română sau DNSC, iar intervenția rapidă poate preveni pierderi financiare majore și poate proteja și alți utilizatori din ecosistemul digital. Fraudele care folosesc imaginea unor instituții precum BNR sau Poliția Română sunt o formă de inginerie socială în continuă evoluție. În spatele acestora se află rețele organizate, care exploatează neîncrederea, panica și lipsa de informare. Cu cât cunoști mai bine aceste metode, cu atât îți poți proteja mai eficient datele și banii.
Cum te înregistrează radarul în trafic pe străzile din România. De la ce distanță, când ar trebui să frânezi și la ce ajută
Radarul rămâne cel mai eficient instrument al Poliției Rutiere pentru a ține sub control viteza pe drumurile publice. Mulți șoferi cred însă că, dacă frânează brusc când zăresc un echipaj sau un trepied pe marginea drumului, pot evita amenda. Realitatea din 2025 arată însă cu totul altfel. Noile sisteme radar sunt cu mult mai rapide și mai performante decât reflexele tale. În primele luni ale acestui an, Poliția Rutieră din România a fost echipată cu 700 de noi radare pe trepied. Acestea au capacitatea de a scana permanent traficul, fără să aibă nevoie de intervenție umană. Odată ce ai intrat în raza de acțiune a dispozitivului și ai depășit viteza legală, amenda e deja în drum spre cutia ta poștală. Radarul nu iartă: detectarea se face de la peste un kilometru Sistemele radar moderne din dotarea poliției sunt capabile să înregistreze viteza unui vehicul de la peste 1.000 de metri distanță. În cazul pistoalelor radar, raza de acțiune poate atinge 1.500 de metri. Asta înseamnă că, până să vezi echipajul sau să-ți semnaleze detectorul prezența unui radar, viteza ta a fost deja captată. Echipamentele funcționează în mod automat și continuu. Toate înregistrările sunt transferate în serverele securizate ale Ministerului Afacerilor Interne, iar sistemul asociază rapid viteza măsurată cu numărul de înmatriculare. Cei care încalcă legea vor primi procesul-verbal prin poștă, fără nicio interacțiune directă cu poliția. În plus, aceste radare nu sunt sensibile la trucuri precum “ascunderea” după alt vehicul sau frânarea bruscă. Odată înregistrată viteza, nu mai poți schimba nimic, iar frâna nu te va salva. Practic, ai trecut deja în “obiectivul” radarului cu secunde bune înainte să-l observi. Limitele de viteză în 2025 și consecințele depășirii lor Codul Rutier 2025 vine cu limite clare pentru toate categoriile de drumuri. Este important să le cunoști, pentru că nerespectarea lor nu doar că îți golește portofelul, dar îți poate și suspenda permisul de conducere: 50 km/h în localitate 90 km/h pe drumurile naționale sau județene 100 km/h pe drumurile europene 120 km/h pe drumurile expres 130 km/h pe autostradă Legea prevede o toleranță de 10 km/h peste limită, fără sancțiune. Însă, depășirile mai mari atrag sancțiuni progresive: 10–20 km/h peste limită: 2–3 puncte de amendă 21–30 km/h peste: 4–5 puncte 31–40 km/h: 6–8 puncte Peste 41 km/h: 9–20 puncte și riscul suspendării permisului Peste 50 km/h: permisul este suspendat timp de 90 de zile Peste 70 km/h: 120 de zile fără drept de a conduce În 2025, punctul de amendă este echivalent cu 5% din salariul minim brut, ceea ce face orice abatere destul de costisitoare. Nu te baza pe noroc, respectă limita de viteză Radarul modern nu iartă și nu poate fi păcălit cu frânări bruște sau sisteme de detecție. În plus, viteza legală nu este impusă doar ca să eviți o amendă, ci pentru a proteja vieți. În cele din urmă, cel mai sigur și eficient mod de a circula fără stres este să respecți regulile și să reduci viteza din timp, nu în ultimul moment.