Președintele Nicușor Dan a promulgat Legea Nordis. Modificările aduse în domeniul imobiliar
„Am semnat astăzi decretul de promulgare a legii care introduce reguli mai clare și mai stricte în domeniul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare, pentru a proteja mai bine cetățenii care cumpără locuințe aflate în fază de proiect”, a scris șeful statului pe pagina sa de Facebook. Reguli mai ferme pentru dezvoltatori Potrivit președintelui, noua lege modifică cadrul legal privind calitatea în construcții și sistemul de cadastru și „introduce reguli mai ferme pentru dezvoltatori, care vor putea promite vânzarea unei locuințe viitoare doar după ce autorizația de construire este notată în cartea funciară și după realizarea procedurii de preapartamentare”. Totodată, actul normativ limitează avansurile cerute cumpărătorilor: maximum 5% pentru rezervări, maximum 25% pentru realizarea structurii de rezistență și 20% pentru instalații, în cazul promisiunilor de vânzare-cumpărare. „Sumele plătite de cumpărători nu pot fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, iar nerespectarea se sancționează cu amendă în cuantum de 1% din cifra de afaceri”, a mai transmis șeful statului. Nicușor Dan subliniază că scopul pachetului de măsuri este „creșterea încrederii în piața imobiliară, responsabilizarea dezvoltatorilor și protejarea investitorilor și a familiilor care își achiziționează o locuință”. Legea va fi publicată în Monitorul Oficial la începutul săptămânii viitoare.
Informații CNSAS: Candidat la Primăria Capitalei, cadru al Securității din București
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a anunțat vineri că a primit o fișă de cadre din care rezultă că Gheorghe Nețoiu a fost „cadru al Securității Municipiului București în perioada 1985-1989”. „Pentru domnul Nețoiu Gheorghe, n. 01.08.1959, candidat la funcția de primar general al Municipiului București, CNSAS a primit la data de 25.11.2025, informații noi și neprocesate, respectiv, o fișă de evidență cadre, din care rezultă faptul că a fost cadru al Securității Municipiului București în perioada 1985-1989”, a transmis vineri CNSAS. Potrivit comunicatului, verificările în acest caz sunt în curs de finalizare. CNSAS a anunțat că a primit și procesat de la Birourile Electorale de circumscripție date pentru persoanele care candidează în 6 unități administrativ-teritoriale și 1 consiliu județean, din totalul de 14 unități administrativ teritoriale în care se organizează alegeri locale parțiale. „Au fost procesate informații pentru 43 de persoane, dintre care 29 sunt născute după 22.12.1973 și, conform art. 2, lit. b, teza 3 din OUG 24/2008, nu se încadrează în prevederile legale”, transmite CNSAS.
Istoric: cum s-a votat în București la ultimele alegeri pentru Primăria Capitalei și ce știm despre prezență
Locuitorii Capitalei sunt așteptați – pentru a șaptea oară în aproximativ un an și jumătate – în secțiile de vot, de data aceasta pentru a vota un nou primar general, după ce câștigătorul de la alegerile din iunie anul trecut, Nicușor Dan, a fost ales șef al statului prezidențialele din acest an. Primarul desemnat câștigător în urma scrutinului de duminică, 7 decembrie, va avea un mandat mai scurt decât aleșii instalați în funcție după alegerile din iunie anul trecut, respectiv mai puțin de trei ani, până la termenul din 2028. Din iunie 2024 au fost 8 tipuri de alegeri la care bucureștenii au putut să își exercite dreptul constituțional: Locale + europarlamentare (9 iunie 2024) Prezidențiale (turul 1) + referendum local (24 noiembrie 2024) Parlamentare (1 decembrie 2024) Prezidențiale (tur 2, anulat) – (8 decembrie 2024) Prezidențiale (turul 1) – (4 mai) Prezidențiale (turul 2) – (18 mai) Conform celor mai recente statistici publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), numărul de alegători înscriși în Registrul electoral la data 11 noiembrie 2025 pentru circumscripţia electorală nr. 42 a municipiului Bucureşti este de 1.782.163. Ce și unde votează bucureștenii Locuitorii cu drept de vot, care au împlinit 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv au dreptul de a alege primarul general al municipiului București, numai la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința și doar pe teritoriul României. Buletinul de vot pe care îl vor primi bucureștenii duminică, 7 decembrie, include 17 candidați din care să își aleagă preferatul pentru a ocupa funcția de primar general. Validarea și ordinea de pe buletine au fost finalizate înainte de retragerea anunțată de doi dintre ei, respectiv independenții Vlad Gheorghe și Orlando Teordorovici. Votarea se desfășoară duminică, 7 decembrie 2025, între orele 7:00 – 21:00. Pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. Galeria primarilor generali ai României de după Revoluție Duminică are loc al treilea tur de scrutin parțial din Capitală, din 1992 în prezent. Cei doi primari care au câștigat mandatele în urma alegerilor parțiale au fost Viorel Lis, în 1998, și Adriean Videanu, în 2005. Primari generali aleși și interimari din 1992 în prezent: 1992: Crin Halaicu (CDR) 1996: Victor Ciorbea (CDR) – (iunie – decembrie 1996 – numit premier) Interimar: Viorel Lis – ianuarie 1997 — noiembrie 1998 1998: Viorel Lis (PNȚCD) – alegeri parțiale 2000: Traian Băsescu (PD) 2004: Traian Băsescu (Alianța Dreptate și Adevăr PNL-PD) (iunie — decembrie 2004, ales președinte) Interimar: Răzvan Murgeanu (decembrie 2004 – aprilie 2005) 2005: Adriean Videanu (Alianța Dreptate și Adevăr PNL-PD) – alegeri parțiale 2008: Sorin Oprescu (PSD/Independent) 2012: Sorin Oprescu (PSD/Independent) (2012— septembrie 2015) Interimari: Ștefănel Dan Marin (septembrie 2025– noiembrie 2015) Ioan-Răzvan Sava (noiembrie 2015 – iunie 2016) 2016: Gabriela Firea (PSD) 2020: Nicușor Dan (Independent) 2024: Nicușor Dan (Independent) (2024 – mai 2025, ales președinte) Interimar: Stelian Bujduveanu (mai 2025 – prezent) Cele mai „strâse” rezultate și cea mai mare prezență la vot Primii doi clasați la alegerile locale în ultimul sfert de secol: Alegeri 2000: Traian Băsescu: 51,62% Sorin Oprescu: 50,22% Alegeri 2004 Traian Băsescu: 51,23% Adrian Năstase: 48,77% Alegeri 2008 Sorin Oprescu: 56,55% Vasile Blaga: 43,44% Alegerile 2012: Sorin Oprescu: 54,79% Silviu Prigoană: 17,12% Alegeri 2016: Gabriela Firea: 42,97% Nicușor Dan: 30,52% Alegeri 2020 Nicușor Dan: 42,81% Gabriela Firea: 37,97% Alegeri 2024 Nicușor Dan: 47,94% Gabriela Firea: 22,17% Prezența la vot la alegerile locale la termen, conform statisticilor electorale, a fost în scădere cu 15% din 1992 până în 2024: 2024 – 49,55% 2020 – 45,57% 2016 – 48,14% 2012 – 56,26% (din 2012 se votează într-un singur tur la locale) 2008 – 48,84% (primul tur); 48,36% (turul 2) 2004 – 54,26% (primul tur); 50,25% (turul 2) 2000 – 50,86% (primul tur); 46,97% (turul 2) 1996 – 58,73% (primul tur); 52,95% (turul 2) 1992 – 65% (primul tur) – Prezență – record postdecembristă, 50% (turul 2) În ceea ce privește Capitala, prezența a fost mai redusă decât media națională. Prezența la ultimele trei scrutine locale a fost de: 2024 – 41,19% 2020 – 36,72% 2016 – 33,23% (Sursa: AEP/Rezultate vot)
Ce vor bucureștenii de la viitorul primar al Capitalei înainte de vot
Jurnaliștii MEDIAFAX au mers prin mai multe zone din București, într-un moment în care campania electorală este în ultima ei săptămână, pentru a lua pulsul locuitorilor înainte de alegerile pentru Primăria Generală, programate duminică, 7 decembrie. Întrebați dacă vor merge la vot, mulți dintre respondenți au spus că își vor exercita dreptul, considerând că viitorul primar are un rol crucial în gestionarea problemelor cotidiene ale Capitalei. Alții, însă, s-au arătat indeciși sau dezamăgiți de ofertele electorale. Întrebat despre prioritățile pe care ar trebui să le aibă viitorul edil, majoritatea bucureștenilor au menționat traficul, infrastructura și calitatea serviciilor publice. Printre problemele cel mai des invocate se numără blocajele rutiere, transportul în comun, starea drumurilor, lipsa parcărilor și gestionarea spațiilor verzi. Problema traficului Cetățenii capitalei percep traficul ca una dintre cele mai importante priorități ale viitoarei administrații. Maria, în vârstă de 28 de ani, doctorandă a spus: „Cea mai mare problemă a mea în București e traficul și că nu merg autobuzele cum ar trebui să meargă. Pentru că dacă ar merge transportul public bine, n-ar mai fi nevoie de atâtea mașini. E un ciclu vicios”, adăugând că viitorul primar ar trebui să se axeze pe fluidizarea traficului. Pentru Florian traficul reprezintă, de asemenea, o problemă: „În primul rând, neapărat trebuie făcut ceva în privința traficului. Traficul trebuie reorganizat, pus la punct, pentru că e un haos total”. „Având în vedere traficul, care este infernal în București. Trebuiesc suplimentate mijloacele de transport în comun față de ceea ce există la ora actuală. Mă refer pentru tot Bucureștiul”, ne-a spus Traian, 55 de ani, avocat. O doamnă care a rămas anonimă a punctat problema parcărilor „circulație cu fluidizare și parcări”. Salubritate și spații verzi O altă prioritate identificată de bucureștenii cu care am vorbit a fost curățenia stradală și gestionarea spațiilor verzi. „Pe urmă, partea de salubritate. Cred că partea asta de administrație care ține de salubritate la fel. Nu e pusă deloc la punct și trebuie organizată cumva. Pentru că-s gunoaie pe străzi. Nu știu, mi se pare că oamenii nu-și fac treaba și cineva nu ține evidența acestor aspecte”, ne-a spus Florian. Privind salubritatea, Simona ne-a spus: „În primul rând e vorba de curățenie. Sunt sectoare, chiar și aici zona unde ne aflăm, în care cred că se mătură, se adună gunoiul, frunzele și alte chestii o dată pe lună sau o dată la două săptămâni. Sunt zone de promenadă care nu sunt iluminate”. Despre același aspect, Traian a susținut: „Ar mai fi problema poluării din trafic și nu numai, prin efectuarea unei centuri verzi a capitalei. Mă refer la o centură din pădure. Astea ar fi cele mai stringente probleme pe care le are Bucureștiul în perioada asta”. Maria a spus: „Problemele cu parcul IOR, cu tăierea de copaci, amenda este foarte mică”. Rețeaua de termoficare Furnizarea de apă caldă și căldură rămâne o preocupare a populației capitalei. Liviu, un avocat de 59 de ani ne-a spus: „În primul rând cu termoficarea, dar aici ține de capacitatea tehnică a celor care fac și de posibilitățile societăților care lucrează efectiv, multe, puține, foarte multe investiții. Prioritizarea aș da înnoirii conductelor pentru termoficare, apă curentă, apă caldă și așa mai departe”. „Eu vara asta am avut o lună întreagă apă caldă tăiată. Mie mi-ar plăcea să avem apă caldă. Cred că ar trebui să se continue lucrările la sistemul de termoficare și cred că ar trebui rezolvat odată”, ne-a spus Horia, un student de 20 de ani. Urbanism și reabilitarea clădirilor cu risc seismic Starea clădirilor din București și lipsa investițiilor în reabilitarea în special a clădirilor cu risc seismic provoacă îngrijorare. „O bună parte din Bucureștiul vechi care este lăsat în paragină și sunt clădiri istorice în care nu s-a investit deloc în ultimii ani. Cred că pe aici. Doamne ferește, în caz de cutremur de ceva, sunt clădiri vechi care nu s-au reabilitat. Nu înțeleg cum de atâția ani de zile putem să trăim într-un oraș în care s-au tăiat blocuri și clădiri vechi cu bulină și nimeni nu se gândește la chestia asta”, a mai spus Florian. Simona ne-a spus: „Să se respecte PUG-urile, PUZ-urile aflate în vigoare. respectarea legislației în domeniul construcțiilor, a vizelor pentru amplasamente, fie că este un monument de for public, fie că este o plăcuță, fie că se construiește, se ridică o casă. Sunt foarte multe zone care par la limita existenței. Sunt și zone, spre exemplu, în sectorul 3, uitate de lume. Dacă schimbi din 3 în 3 ani bordurile, asta nu înseamnă că ai făcut ceva pentru comunitate”. Transparență și gestionarea bugetului public O altă prioritate a bucureștenilor este gestionarea corectă a finanțelor publice locale dar și o comunicare mai deschisă față de cetățeni. Un domn care nu a vrut să fie identificat a spus: „Să fie transparentă cheltuială pe care o fac. Că impozitele se strâng. În primul rând și în primul rând ar trebui ca primarul să reprezinte interesul cetățeanului”. Despre acest aspect, Simona ne-a mai spus. „Să fie deschis cu cetățenii, să nu se baricadeze într-un birou, să apară numai când e Paștele și Crăciunul. Să gestioneze banul public cu parcimonie, iar la solicitările cetățenilor să răspundă cu celeritate”. Un alt tânăr a subliniat că este necesară prezența decidenților în spațiul public pentru a stabili un contact cu populația, în special cu tinerii: „ Indiferent cine o să fie el. Să fie cât mai transparent, să fie transparent pe social media, să fie transparent cu oamenii, să posteze, să zicem, pe social media, deși lumea nu se uită, de exemplu, pe Instagram, la pagina primăriei generale. Dar, totuși, cred că tinerii o să înceapă să se uite și cred că e o chestie importantă”. Poziționarea față de centralizarea administrației și desființarea sectoarelor O parte din locuitorii intervievați s-au pronunțat și pe reorganizarea administrativă și bugetară a capitalei. „Sunt de acord cu planul urbanistic comun cu administrare unică, adică renunțarea la sectoare, la împărțirea asta”, ne-a spus Mihai. Despre acest subiect, Liviu a spus: „Nu sunt pentru desființarea sectoarelor.
ŞTIRI PE SURSE: Misterul banilor din afacerile imobiliare ale familiei Băluță. Un certificat de la Registrul Comerțului clarifică totul: de unde sunt sumele investite
Consultarea documentelor publice arată însă o serie de neconcordanțe între informațiile vehiculate și datele oficiale disponibile, potrivit unei analize realizate de publicația Știri pe Surse. Sursa citată scrie că dezvăluirile virale au ignorat exact datele publice care ar fi lămurit totul. Așa-zisele dezvăluiri despre sursa banilor investiți de familia Băluță s-ar fi prăbușit ca un castel de nisip dacă ar fi avut în vedere un banal certificat constatator de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Un document prezentat de Știri pe Surse arată clar structura de proprietate, vechimea, activitatea economică și situația financiară a firmei familiale BD MEDICAL 2002 SRL, invocată în ”dezvăluirile virale”. Potrivit certificatului ONRC, firma este deținută de familia Băluță, având capital privat integral românesc și funcționând din 2003. La acestea se adaugă datele financiare anuale, publice și ușor de consultat, care arată o evoluție solidă și constantă a companiei timp de aproape două decenii. Datele privind sursa fondurilor erau disponibile public Bilanțul BD MEDICAL 2002 SRL arată cifre de afaceri consistente și profituri semnificative, suficiente pentru a explica integral achizițiile prezentate în investigația Snoop. Concret, potrivit datelor publice: cifra de afaceri a firmei în 2024 este de 2.019.803 lei, cu un profit de 716.363 lei, în 2023: 1.759.801 lei cifră de afaceri, 868.084 lei profit, în 2022: 1.870.564 lei cifră de afaceri și 865.094 lei profit. Aceste date provin din bilanțurile oficiale, disponibile public și incluse în documentația certificată de ONRC. Nu este explicat în investigație de ce au fost omise cele trei bilanțuri consecutive care indică profituri între 700.000 și 860.000 de lei, precum și informațiile publice privind activitatea medicală a firmei, vechimea de 22 de ani și faptul că asociații sunt aceleași persoane despre care investigația Snoop sugerează că ar avea „surse neclare de bani” Informațiile privind pregătirea și activitatea profesională, omise Un alt aspect omis în investigație este că membrii familiei Băluță nu sunt figuranți într-o schemă imaginară, ci profesioniști medicali cu studii, specializări și venituri reale, care explică perfect posibilitatea unor investiții imobiliare. Soția lui Daniel Băluță este doctor în științe medicale, cu o carieră academică și clinică consolidată, deci venituri semnificative, predictibile, peste media profesiei. Cumnata acestuia, Denisa Băluță, este medic rezident în chirurgie maxilo-facială, profesie cu venituri peste medie și cu o traiectorie profesională clară în domeniul medical. Părinții, Florica și Marin Băluță, sunt acționari în firma de familie încă de la început; un business construit treptat, prin muncă, cu activitate licită și continuitate documentată de peste 20 de ani. Datele publice arată că nu e vorba despre o familie fără resurse și „pensionari misterioși”, ci despre o afacere medicală de familie, în care fiecare membru contribuie prin profesia, munca și specializarea lui. Veniturile firmei, activitatea economică, profesiile cu venituri peste medie și parcursurile profesionale verificabile ale membrilor familiei erau disponibile în spațiul public și puteau fi consultate cu ușurință. O prezentare realizată fără verificarea documentelor relevante În loc să prezinte tabloul real, un business medical funcțional, profitabil și transparent, investigația creează impresia unei rețele oculte de achiziții, bazate pe „coincidențe”, insinuări și imagini cu blocuri, scrie publicația Știri pe Surse. Adevărul, documentat oficial, este că: ● sursa banilor e complet legală și verificabilă, ● firma are vechime de peste două decenii, ● cifrele de afaceri justifică achizițiile, ● profesiile membrilor familiei explică veniturile, ● ONRC și bilanțurile publice sunt accesibile oricui – mai puțin, se pare, jurnaliștilor Snoop. Pentru o investigație care pretinde rigoare, omiterea acestor informații fundamentale ridică mari semne de întrebare. Promovarea investigației în context electoral La scurt timp după publicare, materialul a fost distribuit intens pe rețelele sociale de Ciprian Ciucu, contracandidatul lui Daniel Băluță. În acest context, apar întrebări privind utilizarea investigației în disputa electorală. Tocmai de aceea, au fost verificate separat datele financiare și documentele oficiale menționate în spațiul public. O analiză care ar fi inclus consultarea bilanțurilor, a certificatelor ONRC, a activității firmei și a informațiilor profesionale despre membrii familiei ar fi oferit o imagine diferită față de cea prezentată în material.
Ionuț Stroe solicită intervenția lui Nicușor Dan în cazul Legii Novak. Petiție susținută de cluburi din Superliga | Reacția lui Eduard Novak
„Am transmis Președintelui României, domnului Nicușor Dan, o petiție semnată de reprezentanți ai celor mai importante cluburi sportive din România. Mesajul principal e clar: legea discriminatorie care afectează valoarea echipelor românești pe criterii de cetățenie trebuie oprită!”, a scris Ionuț Stroe pe Facebook. Legea Novak modifică regulile din competițiile sportive naționale, stabilind că echipele trebuie să includă minimum 40% sportivi români care pot evolua efectiv pe teren. Stroe menționează că pețiția a fost semnată și de oficiali importanți din Superligă: Mihai Rotaru (Universitatea Craiova), Iuliu Mureşan (CFR Cluj), Andrei Nicolescu (Dinamo), Mihai Stoica (FCSB), Cristian Munteanu (Oţelul Galaţi), Valeriu Iftime (FC Botoşani) și Dan Şucu (Rapid). Stroe afirmă că legea afectează autonomia sportului „Cei mai mulți oameni din sport spun limpede că politicul nu are ce căuta în vestiar și că autonomia sportului trebuie respectată”, a adăugat Stroe. El mai susține că măsura riscă să afecteze competitivitatea internă și să izoleze sportul românesc pe plan internațional. „Această lege nu protejează sportul românesc, ci dimpotrivă, îl slăbește și îl izolează internațional (…) Pentru a se dezvolta, sportul românesc are nevoie de investiții, sprijin financiar, academii puternice pentru copii și juniori, școli de antrenori și management sportiv adevărate, facilități acordate investitorilor în sport, programe naționale și competiții sportive școlare, reguli europene corecte, liberă competiție și autonomie în raport cu decizia politică, nu de pașapoarte numărate în vestiar după bunul plac al parlamentarilor. Când statul impune prin lege, după modelul țărilor nedemocratice, cine are voie să intre pe teren și cine nu, înseamnă că, în plan sportiv, am pierdut deja meciul ca națiune, cel puțin în competițiile europene”, a subliniat deputatul liberal. Replica lui Eduard Novák Fostul ministru al Sportului Carol Eduard Novák a reacționat dur, acuzându-l pe Stroe de lipsă de rezultate în mandatul său și de faptul că nu ar avea experiența necesară pentru a evalua impactul legii. „Fostul Ministru al Sportului, domnul Ionuț Stroe, cel mai vehement contestatar al Legii Novak, vorbește despre motivele pentru care consideră că această reglementare nu este benefică pentru sportul românesc. Sincer, pot spune că, în afară de faptul că ați apărut la televizor într-o stare incomodă, nu ați reușit să obțineți nimic semnificativ în calitatea dumneavoastră de ministru al sportului pentru România”, a scris Novak pe pagina sa de Facebook. Novak susține că parlamentarul reprezintă cluburi care investesc masiv în sportivi străini, în detrimentul celor români, și afirmă că poziția lui Stroe ridică semne de întrebare. „Toți cei pe care îi reprezentați sunt cluburi care cheltuiesc bugetul statului pe sportivi străini, iar sportivii români sunt adesea sabotati în acest proces. Acțiunile dumneavoastră sunt foarte ciudate, având în vedere faptul că ați fost ministru al sportului și sunteți unul dintre puținii parlamentari care nu a semnat legea. Este foarte dubios ce motiv vă ghidează și pentru cine acționați în acest sens”, a mai spus Novák.
Ilie Bolojan despre decizia ÎCCJ de a sesiza CCR pe legea pensiilor: Sper că acest proiect respectă prevederile constituționale”
Premierul Ilie Bolojan a comentat vineri, în briefingul de presă de la Guvern, două situații care au apărut în aceeași zi pe scena politică. Bolojan a vorbit despre Înalta Curte de Casație și Justiție, care a sesizat Curtea Constituțională cu privire la noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților și despre depunerea unei moțiuni de cenzură de către opoziție. El a explicat că următoarele zile vor arăta cât de puternică este coaliția de guvernare și dacă aceasta poate rezista presiunilor politice, inclusiv celor generate de rezultatele alegerilor de duminică, 7 decembrie. Întrebat despre legitimitatea guvernului în cazul în care CCR respinge din nou proiectul privind pensiile magistraților, Bolojan a declarat că adevăratul test va fi votul moțiunii de cenzură. „Soliditatea coaliției va fi testată în momentul în care se va ajunge la un vot pe o moțiune de cenzură. Atunci vom vedea cât este de solidă coaliția. Eu mă bazez, așa cum am spus de fiecare dată, că avem cu toții o responsabilitate și că stabilitatea politică este un element de bază care ține de ratingul României, de predictibilitate fiscală și de capacitatea de a pune economia pe baze sănătoase de anul viitor, în așa fel încât să putem ieși din această situație”, a declarat premierul. În ceea ce privește decizia ÎCCJ de a sesiza CCR cu privire la noul proiect de lege privind pensiile magistraților, Ilie Bolojan a afirmat că Guvernul a respectat toate procedurile cerute după prima respingere a proiectului. El a reamintit că, anterior, Curtea Constituțională considerase insuficient termenul de 10 zile pentru avizare, însă acum această problemă a fost clarificată. „Sper că acest proiect respectă prevederile constituționale. Dacă data trecută, cu un vot de 5 la 4, s-a considerat că perioada de așteptare nu a fost suficientă, acum, și prin concursul CSM, am respectat acest aspect, chiar dacă avizul a fost negativ. Aspectele de neconstituționalitate pe probleme de proceduri astăzi nu se mai pun. Sper să se ajungă pe fond și să se constate că măsurile propuse de guvern nu doar sunt corecte din punct de vedere social, al echității și al sustenabilității sistemului de pensii, dar sunt și constituționale”, a spus Bolojan. Premierul a evitat să comenteze scenariile privind o posibilă rupere a coaliției în funcție de rezultatele alegerilor.
Alegeri Primăria Capitalei 2025. Ce arată cele mai recente sondaje publicate. Între ce candidati se dă batălia pentru funcția de primar
Bucureștenii sunt chemați la vot duminică pentru alegerea primarului general, după ce Nicușor Dan a părăsit funcția în urma alegerii sale ca președinte al României. Primăria Capitalei este condusă în prezent de Stelian Bujduveanu, care a preluat atribuțiile de primar general după validarea lui Nicușor Dan ca șef al statului. Cum arată buletinul de vot la alegerile pentru Primăria Capitalei Buletinul de vot pe care îl vor primi bucureștenii duminică, 7 decembrie, cuprinde 17 candidați înscriși în cursa pentru funcția de primar general. Lista și ordinea acestora au fost stabilite înainte ca doi independenți, Vlad Gheorghe și Orlando Teodorovici, să își anunțe retragerea: Cătălin Drulă (USR); Daniel Băluță (PSD); George Burcea (Partidul Oamenilor Tineri); Ciprian Ciucu (PNL); Ana Maria Ciceală (Partidul Sănătate Educație Natură Sustenabilitate); Liviu Gheorghe Floarea (Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache); Gheorghe Macovei (Partidul România Mare); Oana Crețu (Partidul Social Democrat Unit); Mihai Ioan Lasca (Partidul Patrioții Poporului Român) Rareș Lazăr (Partidul România în Acțiune); Anca Alexandrescu (candidat independent propus de Alianța electorală ”Dreptate pentru București”); Dănuț Angelo Trifu (independent); Eugen Orlando Teodorovici (independent / candidat retras); Gheorghe Nețoiu (independent); Vlad Gheorghe (independent / candidat retras); Angela Negrotă (independent); Constantin-Titian Filip (independent). Votarea la alegerile locale parțiale din 7 decembrie va începe la ora 7:00 și se va încheia la ora 21:00. Alegătorii pot vota la secția unde sunt arondați conform domiciliului sau reședinței. Evoluția sondajelor de opinie pentru alegerile la Primăria Capitalei MEDIAFAX prezintă evoluția sondajelor de opinie din ultimele luni, pentru a urmări cum s-au modificat intențiile de vot în cursa pentru Primăria Capitalei. Sondaj CURS – 19 octombrie 1. Daniel Băluță – 25%2. Cătălin Drulă – 18%3. Ciprian Ciucu – 18%4. Anca Alexandrescu – 10%5. Cristian Popescu Piedone – 9% Sondajul CURS a fost realizat în perioada 8–17 octombrie 2025, pe un eșantion de 1.072 de respondenți, reprezentativ pentru populația adultă din București. Marja de eroare este ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj Avangarde – 26 octombrie 1. Daniel Băluță – 25%2. Ciprian Ciucu – 23%3. Cătălin Drulă – 18%4. Anca Alexandrescu – 16%5. Cristian Popescu Piedone – 8% Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 19–25 octombrie 2025, pe un eșantion de 1.000 de respondenți. Marja de eroare este de ±3,2%. Sondaj Avangarde – 12 noiembrie 1. Daniel Băluță – 24%2. Ciprian Ciucu – 21%3. Cătălin Drulă – 20%4. Anca Alexandrescu – 17%5. Vlad Gheorghe – 5% Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 2–7 noiembrie, pe un eșantion de 1.080 de respondenți, prin interviuri față în față. Marja maximă de eroare este ±3,2%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj CURS – 15 noiembrie 1. Daniel Băluță – 27%2. Ciprian Ciucu – 22%3. Cătălin Drulă – 22%4. Anca Alexandrescu – 15%5. Virgil Alexandru Zidaru – 5% Sondajul CURS a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte din București. Datele au fost colectate față în față, în perioada 3–14 noiembrie 2025. Marja maximă de eroare este ±3%, la un nivel de încredere de 95%, iar rezultatele au fost ponderate conform structurii pe vârste a populației Capitalei, potrivit datelor INS. Sondaj AtlasIntel – 17 noiembrie 1. Cătălin Drulă – 19,2%2. Daniel Băluță – 18,6%3. Ciprian Ciucu – 18,1%4. Anca Alexandrescu – 17,9%5. Ana Ciceală – 7,1% Sondajul AtlasIntel a fost realizat pentru HotNews în perioada 12–14 noiembrie 2025, pe un eșantion de 2.429 de persoane, prin recrutare digitală aleatorie. Marja de eroare este de ±2%. Sondaj INSCOP – 20 noiembrie 1. Daniel Băluță – 26,6%2. Ciprian Ciucu – 24,2%3. Anca Alexandrescu – 19,1%4. Cătălin Drulă – 11,6%5. Ana Ciceală – 6,5% Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 17–19 noiembrie 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.107 persoane. Eroarea maximă este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj Flashdata – 21 noiembrie 1. Ciprian Ciucu – 21,5%2. Daniel Băluță – 20,5%3. Cătălin Drulă – 19%4. Anca Alexandrescu – 18%5. Ana Ciceală – 7% Sondajul Flashdata a fost realizat pe un eșantion de 1.200 de respondenți, selectați aleatoriu din aproximativ 4.500 de chestionare online completate. Metoda de colectare a datelor a fost CAWI (chestionare online), distribuite pe mai multe site-uri, cu targetare prin ads pe criterii socio-demografice și filtre anti-răspunsuri nevalide. Marja de eroare teoretică este ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj CIRA – 28 noiembrie 1. Daniel Băluță – 24%2. Ciprian Ciucu – 21%3. Anca Alexandrescu – 19%4. Cătălin Drulă – 18%5. Ana Ciceală – 5% Sondajul CIRA a fost realizat online, în perioada 20–26 noiembrie 2025, pe un eșantion de 1.182 de respondenți adulți. Marja de eroare este de ±3,1%. Cercetarea a fost efectuată la comanda candidatului Vlad Gheorghe. Sondaj AtlasIntel – 1 decembrie 1. Daniel Băluță – 23,3%2. Anca Alexandrescu – 23,2%3. Ciprian Ciucu – 21,7%4. Cătălin Drulă – 15,5%5. Ana Ciceală – 8,4% Sondajul AtlasIntel a fost realizat pentru HotNews în perioada 27–30 noiembrie 2025, prin recrutare digitală aleatorie. Au participat 2.964 de respondenți. Marja de eroare este de ±2 puncte procentuale. Sondaj CURS – 3 decembrie 1. Daniel Băluță – 26%2. Ciprian Ciucu – 23%3. Cătălin Drulă – 22%4. Anca Alexandrescu – 17%5. Ana Maria Ciceală – 7% Sondajul CURS a fost realizat în perioada 26–30 noiembrie 2025, pe un eșantion probabilistic, multistadial și stratificat, format din 1.031 de respondenți adulți din București. Datele au fost colectate prin metoda CATI. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj INSCOP – 4 decembrie 1. Daniel Băluță – 28,2%2. Ciprian Ciucu – 27,1%3. Anca Alexandrescu – 21%4. Cătălin Drulă – 11,1%5. Ana Ciceală – 6,9% Sondajul INSCOP a fost realizat pentru informat.ro în perioada 2–3 decembrie 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.200 de persoane. Marja de eroare este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj ARA – 5 decembrie 1. Daniel Băluță – 26%2. Ciprian Ciucu – 24%3. Cătălin Drulă – 20%4. Anca Alexandrescu – 18%Alt candidat – 12% Sondajul ARA, realizat la comanda Antena 3 CNN, a fost efectuat
Summitul India-Rusia 2025: Puncte-cheie din declarația comună Modi-Putin
Președintele rus Vladimir Putin le-a mulțumit președintei Droupadi Murmu, prim-ministrului Narendra Modi și oficialilor indieni pentru primirea călduroasă oferită delegației ruse la New Delhi, potrivit India Today. El i-a mulțumit, de asemenea, premierului Modi pentru cina privată de ieri seara, subliniind relația personală puternică dintre cei doi lideri. În declarațiile sale de la Summitul India-Rusia 2025, Putin a reafirmat disponibilitatea Moscovei de a continua furnizarea neîntreruptă de combustibil pentru a sprijini economia în creștere a Indiei, numind cooperarea energetică un pilon central al parteneriatului bilateral. El a evidențiat și o schimbare majoră în cooperarea economică, anunțând că 96% din tranzacțiile comerciale India-Rusia sunt acum decontate în monedele naționale, marcând o îndepărtare importantă de plățile denominate în dolari. Putin a spus că această tranziție reflectă o coordonare financiară tot mai strânsă și o rezistență crescută în comerțul bilateral. Declarațiile au venit în contextul în care cele două țări au analizat cooperarea strategică mai largă în domeniile comerțului, investițiilor și securității, stabilind direcția pentru o colaborare mai profundă în mai multe sectoare. Foaia de parcurs strategică „Viziunea 2030” India și Rusia au convenit asupra unui plan detaliat pentru cooperare economică pe termen lung, cu accent pe creșterea comerțului, coproducție și co-inovare. Creșterea comerțului bilateral Cei doi lideri și-au confirmat obiectivul de a ajunge la 100 de miliarde de dolari în comerț bilateral până în 2030. Ei au analizat și progresul unui posibil Acord de Liber Schimb India-UEEA (Uniunea Economică Eurasiatică) și au discutat modalități de a spori exporturile indiene în sectoare precum industria farmaceutică, agricultura și segmentul bunurilor de consum. Cooperare energetică Energia rămâne un element central al parteneriatului. Pe agendă s-au aflat cooperarea în proiecte nucleare civile, colaborarea în domeniul mineralelor rare și garanția oferită de președintele Putin că India va primi livrări de energie stabile și neîntrerupte. Eforturi de combatere a terorismului Premierul Modi a subliniat că India și Rusia stau „umăr la umăr” în lupta împotriva terorismului, arătând că atacurile asupra ambelor țări provin din aceleași surse. El a cerut o acțiune globală unită împotriva terorismului. Conflictul din Ucraina Prim-ministrul Modi a reiterat poziția constantă a Indiei de a susține pacea și dialogul. Președintele Putin l-a informat despre eforturile Rusiei pentru o soluție pașnică și despre propunerile aflate în discuție. Cooperare în apărare și tehnologii de vârf Discuțiile au vizat cooperarea militară existentă și proiecte comune în domeniul explorării spațiale, inteligenței artificiale și construcțiilor navale, domenii care sprijină și obiectivele Make in India. Acord privind mobilitatea forței de muncă Ambele părți lucrează la un acord care ar facilita deplasarea lucrătorilor indieni calificați și semi-calificați către Rusia. Cooperare globală și multilaterală India și Rusia au convenit să mențină o coordonare strânsă în cadrul platformelor internaționale precum ONU, G20, BRICS și SCO.
Parlamentul german susține controversata lege privind serviciul militar în contextul amenințării rusești
Parlamentul Germaniei a adoptat vineri o lege nouă a serviciului militar, care are ca scop să mărească efectivele Bundeswehr și să atingă obiectivele NATO. Această decizie a Germaniei este luată în contextul în care tensiunile cu Rusia determină apeluri la consolidarea capacităților de apărare în întreaga Europă. Legea, votată după luni de discuții, introduce un sistem dublu: un serviciu voluntar cu beneficii mai mari pentru a atrage recruți tineri și, dacă înscrierile nu sunt suficiente, parlamentarii pot activa recrutarea obligatorie în funcție de necesități. Acest lucru ar necesita un vot separat în Bundestag și ar putea implica o selecție aleatorie dacă numărul persoanelor eligibile este mai mare decât cel necesar. Ministerul Apărării ar raporta cifrele privind recrutarea către parlament la fiecare șase luni. Proiectul de lege prevede obiective noi pentru Bundeswehr, cu scopul de a ajunge la 260.000 de soldați activi, față de 183.000 în prezent, și cel puțin 200.000 de rezerviști până în 2035. Într-o măsură fără precedent de la suspendarea recrutării obligatorii în 2011, toți bărbații născuți după 1 ianuarie 2008 vor fi supuși evaluărilor medicale. Atât bărbații, cât și femeile de 18 ani vor primi cereri de declarare a disponibilității de a servi, deși răspunsul obligatoriu revine doar bărbaților.