VIDEO | Ambasadorul SUA la București are rădăcini est-europene, dar tot nu s-a putut hotărî: sarmale sau burgeri?
Diplomatul, care a preluat funcția ca reprezentant personal al președintelui Donald Trump, a povestit că, înainte să ajungă la post, a făcut ceva ce puțini s-ar fi gândit: a căutat lista completă a foștilor ambasadori americani în România. Așa a aflat că primul dintre ei, pe atunci trimis diplomatic, venea, la fel ca el, din nordul statului New York. Ce l-a surprins la România Nirenberg spune că bunicii lui aveau rădăcini est-europene și că moștenirea asta i-a transmis din copilărie anumite așteptări despre România, familie, credință, muncă. Ce nu se aștepta să găsească a fost cealaltă latură: căldura oamenilor, reziliența lor și, spune el, energia unei țări aflate în plină ascensiune. „Când americanii aud România, se gândesc la Dracula”, a spus ambasadorul, adăugând însă că țara are mult mai mult de oferit, de la peisaje spectaculoase până la o economie și o societate în plină dezvoltare. Întrebat dacă preferă mâncarea românească sau pe cea americană, Nirenberg nu a ales, a spus că le vrea pe amândouă, cu o singură condiție impusă de soția lui: să nu uite de legume. A fost unul dintre răspunsurile din „Ping Pong„-ul pus la punct special pentru interviu, alături de întrebări despre selfie-uri cu lideri mondiali sau despre statul american cu care ar compara România. 322 de zile dedicate studiului limbii române Ambasadorul a rostit și o propoziție în limba română, direct în fața camerei: „Mi-e foame.” A mărturisit apoi că a ajuns la peste 300 de zile consecutive de exersat limba pe Duolingo și că spune „mulțumesc” din reflex, chiar și atunci când se întoarce în Statele Unite. De ce România ar fi mai multe state americane Pus să aleagă un singur stat american cu care ar compara România, Nirenberg a spus că e imposibil să se limiteze la unul. Ar fi, spune el, o combinație între zonele montane din vestul Statelor Unite, statele agricole din Midwest, ospitalitatea din sud și diversitatea culturală din nord-est, la fel cum România însăși e o îmbinare de regiuni unite sub o singură identitate națională. Mesajul pentru tinerii care vor să ajungă diplomați Întrebat ce sfat ar da unui tânăr care își dorește o carieră diplomatică, ambasadorul a răspuns simplu: să fie el însuși, să muncească din greu și să aibă o pasiune reală pentru serviciul public. Iar despre ce și-ar dori să se spună despre el atunci când nu e de față, a spus că politica lui a fost mereu aceeași, să nu vorbească despre nimeni pe la spate ceva ce nu i-ar spune direct, în față.
După Oana Gheorghiu, și Dragoș Pîslaru își asumă public mandatul de președinte al unei filiale PNL din Capitală
Ministrul interimar, Dragoș Pîslaru, și-a adăugat astăzi în portofoliu o nouă funcție. Alături de cea cu care a intrat în PNL la începutul lunii iulie, Oana Gheorghiu, au primit de la Ciprian Ciucu, primarul PNL al Capitalei, câte o funcție de conducere a unei filiale de sector din București. Lui Pîslaru i-a revenit filiala PNL Sector 3. Câte funcții are acum Dragoș Pîslaru Dragoș Pîslaru deține două portofolii în Guvernul interimar Bolojan, cel de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, iar după moțiunea de cenzură care a demis executivul, el a mai primit portofoliul de ministru al Muncii. Acesta a anunțat vineri că liberalii i-au mai acordat o funcție interimară. „Nu privesc acest moment ca pe o distincție, ci ca o responsabilitate în plus față de oamenii în slujba cărora politicienii trebuie să se afle întotdeauna. […] De aceea am ales să mă implic, alături de Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și echipa extinsă a PNL care își propune o agendă reformatoare pentru România și în beneficiul fiecărui român”, a transmis Pîslaru, într-o postare pe Facebook. Pîslaru și Gheorghiu, noi funcții în PNL Liberali cu aproape două luni vechime în partid, Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu au intrat în PNL într-o perioadă dificilă, după ce colegul lor cu funcție de prim-vicepreședinte, Adrian Veștea, fusese nominalizat pentru a prelua funcția de premier, în locul lui Ilie Bolojan. Atunci, PNL a decis organizarea unui Congres Extraordinaar, prin care cei doi ar fi urmat să preia funcțiile de conducere, în locul celor considerați trădători. Numai că o decizie a instanței a anulat hotărârile congresului, iar Pîslaru și Gheorghiu au rămas simpli membri ai PNL. Dragoș Pîslaru a fost președintele partidului REPER până în acest an, iar în alegerile pentru primăria Capitalei și-a anunțat public susținerea pentru candidatul PNL Ciprian Ciucu. După câștigarea alegerilor, s-a vorbit despre fuziunea REPER cu PNL.
O țară din apropierea României va amplasa lansatoare capabile să trimită rachete până la Moscova
Polonia este pregătită să amplaseze rachete care pot ajunge până la Moscova. Potrivit Nexta, ministrul polonez Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că, în cadrul programului „Scutul de Est”, Varșovia intenționează să amplaseze rachete capabile să lovească ținte la o distanță de până la 1000 de kilometri. O parte din aceste arme cu rază lungă de acțiune, inclusiv sistemele Homar-A, sunt deja în dotarea armatei poloneze. În plus, dacă este necesar, Polonia poate închide complet punctele de frontieră de la granița de est. Polonia și Rusia, o istorie agitată Relațiile dintre Polonia și Rusia sunt extrem de tensionate. În ultima perioadă, acestea au ajuns la un nivel minim istoric din cauza sprijinului acordat Ucrainei de către Varșovia. De asemenea, Polonia a sprijinit sancțiunile impuse Moscovei ca urmare a declanșării războiului din Ucraina. Tensiunile au și motive istorice care includ, printre altele, secole de dispute și împărțiri teritoriale, și dominația sovietică de după al Doilea Război Mondial.
Oana Gheorghiu, după ce a fost numită președintele filialei PNL Sector 4: În viața mea nu mi-am dorit să ocup o funcție sau alta
Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul interimar Bolojan, a transmis un mesaj pe rețelele de socializare, după ce a fost numită președintele filialei PNL Sector 4, în care explică cum a acceptat propunerea făcută de Ciprian Ciucu. „Cu multă recunoștință, dar și cu la fel de multe îndoieli și dubii interioare, am acceptat propunerea lui Ciprian Ciucu de a prelua coordonarea interimară a filialei Sector 4 a Partidului Național Liberal”, a scris Oana Gheorghiu, într-o postare pe Facebook. Gheorghiu: Nu am pretenții, reacții sau instincte de politician Co-fondatoarea „Dăruiește viață” a intrat în politică în toamna anului 2025, atunci când Ilie Bolojan i-a oferit funcția de vicepremier în Guvern. În iulie 2026, în pragul Congresului Extraordinar al PNL, Bolojan anunță intrarea în partid a doi membri noi, care ar fi urmat să preia funcții de vicepreședinți: Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru. O hotărâre a instanței a anulat deciziile acelui Congres PNL, lăsând în funcțiile din partid vechea conducere. Vineri, 21 august, Ilie Bolojan anunță că Oanei Gheorghiu și lui Dragoș Pîslaru li s-au oferit alte funcții importante în PNL, la nivel de Capitală. „Am acceptat să vin în politică înțelegând că singura cale în care putem cu adevărat schimba politica este implicându-ne și asumându-ne responsabilitatea. Sunt cu siguranță prea idealistă, însă doar prin implicare se poate produce o schimbare. Dincolo de mine, sper că tot mai mulți oameni onești și cinstiți să accepte această luptă. Dacă o vor face, eu voi fi cu siguranță alături de ei”, a reacționat Oana Gheorghiu, după numirea în funcția de președinte de filială.
Vizită misterioasă la Kiev. Liderul celei mai importante structuri NATO face prima călătorie în Ucraina de la începutul războiului
Mykhailo Drapatyi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a făcut anunțul vineri, potrivit Ukrainska Pravda. El a spus că în octombrie Comitetul Militar NATO va vizita Ucraina. Va fi prima vizită din ultimii opt ani și tot prima de la începutul războiului, în 2022. „Astăzi (21 august n.r.) am vorbit pentru prima dată cu președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone… Ne așteptăm ca în octombrie Comitetul Militar NATO să viziteze Ucraina. Ultima astfel de vizită a avut loc acum opt ani”, a transmis șeful armatei ucrainene. Comandantul-șef a menționat că amiralul a vizitat Ucraina de trei ori și a văzut situația de pe teren. „L-am informat despre situația de pe front și prioritățile noastre: atacuri la distanță lungă, tactici flexibile de infanterie și utilizarea sistemelor robotice pe linia frontului. De asemenea, am discutat separat despre apărarea aeriană. Protejarea cerului este prioritatea mea”, a spus Drapatyi. Gest simbolic sau schimbare de strategie Prima vizită a Comitetului după opt ani poate fi un gest simbolic, de susținere, dar și o posibilă schimbare de strategie a aliaților în ceea ce privește suportul pentru Ucraina Recent, un purtător de cuvânt al Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa al NATO a declarat pentru European Pravda că o întâlnire între Mykhailo Drapatyi și generalul Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și comandantul Comandamentului European al SUA, este doar o chestiune de timp, deoarece NATO acordă o atenție considerabilă apărării Ucrainei. Ce este Comitetul Militar NATO Comitetul Militar NATO, cea mai înaltă autoritate în cadrul organizației, are rolul de a furniza recomandări Consiliului Nord-Atlantic privind modalitățile în care Alianța poate răspunde la provocările globale de securitate. De regulă, pe durata unui an, reuniunile la nivelul șefilor Apărării se desfășoară de două ori la sediul NATO din Bruxelles și o dată într-o țară membră a Alianței.
Bogdan Ivan revine în scandalul energiei, după ce Bolojan l-a acuzat de iresponsabilitate: Mai mulți mari consumatori au primit și astăzi notificări
Ivan susține, într-o postare publicată vineri pe Facebook, că mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie. „Așa cum am arătat încă de ieri, mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie”, a transmis Bogdan Ivan. Notificarea provoacă îngrijorare Potrivit fostului ministru, notificările ar fi generat îngrijorare în rândul angajaților și conducerilor unor fabrici, deoarece ar fi fost transmise fără o explicație publică prealabilă. Ivan afirmă că a fost contactat de reprezentanți ai mai multor companii care au vrut să afle ce urmează și dacă există riscul ca activitatea lor să fie afectată. „Oamenii au nevoie de răspunsuri clare, nu de hârtii seci care ridică mai multe întrebări decât lămuresc”, a scris Ivan. Fostul ministru îl critică din nou pe premierul interimar Ilie Bolojan și susține că lipsa comunicării publice alimentează temerile din industrie. „Vedeți, domnule Bolojan, așa se întâmplă când lucrurile sunt ținute departe de ochii publicului și comunicate abia în ultimul moment”, a transmis Bogdan Ivan. Mesajul vine după un schimb dur de replici între Bogdan Ivan și Ilie Bolojan pe tema situației energetice. În urmă cu două zile, Bolojan l-a criticat pe fostul ministru după ce acesta a avertizat public asupra unei posibile crize energetice și a situației marilor consumatori. Premierul interimar a susținut că o eventuală limitare a consumului nu înseamnă că România se îndreaptă spre un blackout și a calificat mesajul lui Ivan drept „iresponsabil”. Potrivit explicațiilor oferite de autorități, notificările adresate marilor consumatori țin de procedurile existente pentru situațiile în care sistemul energetic ar ajunge într-un punct critic. O eventuală reducere a consumului nu reprezintă automat o deconectare a companiilor. Deocamdată, Bogdan Ivan susține însă că notificările continuă să fie transmise și că reprezentanții companiilor sunt îngrijorați de posibilitatea ca activitatea industrială să fie afectată.
Ce spune fostul ministru al Sănătății despre Legea Salarizării. Rogobete: Legea actuală este mai slabă
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, este nemulțumit de Legea Salarizării primită astăzi dinspre Guvern și spune că este mai slabă decât versiunea anterioară. „Colegul de la USR, cei care susțin acest guvern demis până la urmă de atâta timp și cei care susțin aceste reforme, care doar reforme nu sunt, spunea că la Sănătate crește cam cu 2,5 miliarde anvelopa salarială. Este cea mai mare minciună și cea mai mare dezinformare. În proiectul actual al legislației, prin lege, ceea ce este complet absurd, sporurile se plătesc la valoarea minimă, din lege”, a declarat fostul ministru, într-un interviu acordat Antena 3 CNN. Ce se va întâmpla cu salariile din Sănătate Alexandru Rogobete critică dur reforma propusă de executiv și acuză Guvernul de dezinformare. De asemenea, fostul ministru își ridică o întrebare legată de creșterea anvelopei salariale, anunțată de Guvern pentru această lege. „Nu crește nimic. În proiectul de lege probabil crește cu 2,5 miliarde, dar per global scade cu 3,5-4 miliarde. Și atunci unde trebuie să ducă acei bani? Pentru că ni se tot spune așa că proiectul anterior avea o anvelopă de 12 miliarde, că acum trebuie să se ajungă la 8 miliarde bani în plus. Și atunci unde se duc banii în plus? Mi este greu să spun acum. Vă dați seama că noi am primit forma, mă rog, actuala proiectului, varianta 2.0 sau cum se cheamă, care e mai dezastru decât cealaltă”, a adăugat Rogobete. Legea Salarizării, „varianta 2.0” Versiunea elaborată în ultimele săptămâni de ministerul Muncii nu este nici de această dată pe placul social democraților, care amenință în continuare că nu o vor susține în Parlament. Fostul ministru PSD a făcut și calcule, motivându-și astfel alegerea. „Un medic de la universitar care în loc să vadă doi pacienți vede 4-5 și mai are și terapie intensivă, și bloc operator, și sală de operație, și urgențe, și gărzi peste gărzi, da, va pierde în jur de 2.000 de lei la salariu”, a explicat social-democratul. Reforma din domeniul salarizării ar trebui votată până la finalul lunii august de o majoritate parlamentară. În caz contrar, România riscă să piardă bani europeni și, implicit, jalonul aferent Legii Salarizării, care valorează 770 de milioane de euro.
Ce spune un fost președinte despre Legea Salarizării. Băsescu: Îți bați capul degeaba încercând să ajungi la un rezultat
Traian Băsescu, fostul președinte al României, a declarat într-o intervenție la B1TV că Legea Salarizării este o reformă dificil de adoptat, atât pe plan național, cât și la nivel european. Fostul șef de stat a declarat că legea nu ar avea cum să mulțumească nici bugetarii, dar nici Comisia Europeană. „Spre exemplu, pe legea salarizării, atâta timp cât președintele a emis deja un punct de vedere, ca nu va promulga aceasta lege daca ea reprezintă scăderi de salarii. Deci asta a devenit clar pentru toată lumea. Că-ți bați capul degeaba să încerci să ajungi la un rezultat”, a susținut Traian Băsescu joi, la B1TV. Păstrarea deficitului, ultimul test al Legii Salarizării Traian Băsescu spune că situația cu Legea Salarizării din România este cunoscută și printre oficialii de la Bruxelles, care urmăresc cu atenție dacă executivul va reuși să-și mențină obiectivele de deficit, odată cu implementarea reformei. „Mai mult decât atât, această declarație este bine notată și la Bruxelles. Și nimeni nu-și mai face iluzii că va putea să iasă o lege care să corespundă exigențelor situației de deficit excesiv pe care România o are”, a mai declarat fostul președinte al României. Legea Salarizării corespunde unui jalon important din PNRR, iar dacă aceasta nu va fi adoptată până la finalul lunii august, România va pierde 770 de milioane de euro.
Consilierul prezidențial Radu Burnete anunță ce se întâmplă cu proiectul legii salarizării
Consilierul prezidențial a spus că proiectul va fi analizat de partide și că o decizie va fi luată peste câteva zile. „Astăzi liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește în principiu toate obligațiile asumate de România prin PNR și satisface constrângerile fiscale pe care le avem (…) Partidele vor fi rugate sa analizeze acest proiect. În weekend vom mai avea discuții (…) Săptămâna viitoare liderii partidelor se vor reuni cu președintele și vom afla daca avem consens politic”, a transmis Radu Burnete. Dacă nu există consens, niciun partid nu și va asuma un proiect separat, a mai explicat consilierul prezidențial. „Acum este la partide (proiectul n.r.), nu este asumat de niciun partid”, a precizat Radu Burnete. Întâlnire importantă la Palatul Cotroceni pentru legea salarizării Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit joi, la Palatul Cotroceni, cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, într-o nouă încercare de a ajunge la un acord asupra reformelor care trebuie închise înainte de expirarea termenului pentru PNRR. Una dintre principalele mize este noua lege a salarizării bugetarilor, asupra căreia partidele nu au reușit până acum să ajungă la un consens. Întâlnirea a avut loc cu numai 11 zile înainte de termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. În cazul României, una dintre cele mai sensibile reforme rămase este noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Adoptarea reformei este legată de accesarea banilor rămași din PNRR, iar în spațiul public a fost indicată o miză de aproximativ 770 de milioane de euro. Partidele au mai avut discuții la Cotroceni pe această temă, însă negocierile nu au produs până acum un acord final. Principalele divergențe au vizat impactul bugetar al noii grile, salariile din Educație și Sănătate și modul în care vor fi reașezate veniturile diferitelor categorii de bugetari.
Ilie Bolojan critică amendamentul Fritz din Legea Integrității: A vota un jalon PNRR nu înseamnă să vii să-l folosești ca o ghioagă politică
Ilie Bolojan, premierul interimar al României, a declarat miercuri la B1TV că amendamentul Fritz a fost folosit ca un instrument politic împotriva lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei. „Între PNL și USR, de exemplu, că m-ați întrebat de asta, și am întărit relațiile de încredere între partide pentru că nu am avut niște divergențe majore, deși nu vedem toate lucrurile în aceeași direcție, bet ne-am respectat între noi, am respectat programul de guvernare și fiecare acolo unde a fost a încercat să împingă lucrurile.”, a declarat premierul într-o intervenție la B1TV. Deși legea a fost contestată la Curtea Constituțională atât de PNL și USR, cât și de președintele Nicușor Dan, amendamentul Fritz a fost declarat constituțional. Ilie Bolojan spune că vrea sa comenteze efectele pe care le va produce. „Deși, în mod evident, cele două amendamente care au fost votate împreună de PSD și de AUR în Parlament, unul a avut o țintă colaterală și celălalt l-a avut ca țintă pe Dominic Fritz, pentru că nu au apărut astfel de amendamente decât în astfel de situații și până acum nu s-a discutat deloc de aceste lucruri. […] Astea sunt în mod evident acțiuni care au fost o linie de atac care ține de persoane, care trebuie respinsă, pentru că nu poți să faci legi pentru persoane, nu poți să încalci principii gândind că vei construi încredere și seriozitate”, a motivat Ilie Bolojan. Repercursiuni asupra României, după contestarea la CEDO a deciziei CCR Dominic Fritz a anunțat că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului inclusiv decizia Curții Constituționale a României, chiar după ce judecătorii au decis că amendamentul propus de social-democrați este constituțional. Ilie Bolojan, în replică, spune că acest demers poate avea consecințe grave asupra modului în care este privită România după acest scandal politic. „Gândiți-vă dacă mai luăm o condamnare la CEDO. Asta nu va fi bine nici pentru imaginea României, iar a vota un jalon pe PNRR nu înseamnă în legea ANI să vii și să-l folosești ca o ghioagă politică. E greu de presupus că asta va fi interpretată ca îndeplinirea unui jalon pe PNRR, pentru că se mai uită cineva și pe la Românie”, a mai spus premierul interimar. Cine va candida la primăria Timișoara după ce Dominic Fritz își încheie mandatul Despre fotoliul de primar al Timișoarei, care se va elibera după plecarea lui Dominic Fritz din funcție, Ilie Bolojan a declarat că PNL nu exclude o colaborare cu USR la nivel local. „În condițiile în care analizele arată că pentru a putea menține un oraș cum este Timișoara într-o formulă de administrare care să modernizeze orașul în continuare, să-i garanteze dezvoltarea, cu siguranță vom discuta aceste lucruri inclusiv cu partenerii de la USR, inclusiv voi discuta cu organizația noastră de acolo așa fel încât să luăm cea mai bună decizie”, a mai declarat Bolojan. Conform legii care urmează să fie promulgată de președinte, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii Integrității.