George Simion a fost reconfirmat vicepreședinte al ECR Party
În cadrul ședinței de astăzi a Consiliului ECR, un vot în unanimitate a reconfirmat poziția lui George Simion drept unul dintre cei trei vicepreședinți ECR, alături de italianul Carlo Fidanza și alături de Marion Marechal. Președintele formațiunii este Mateusz Morawiecki, Premierul Poloniei în perioada 2018-2023. Alegerea lui George Simion ca vicepreședinte al ECR Party, una dintre cele mai influente formațiuni de pe scena politică europeană actuală, este o recunoaștere a eforturilor depuse de AUR în lupta pentru democrație și valorile conservatoare. Totodată, reprezintă un angajament al partenerilor europeni de a sprijini inițiativele AUR și de a colabora în promovarea unui model european bazat pe respectarea suveranității statelor membre. Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni a fost înființat în 2009 de către conservatorii britanici și cei polonezi. În urma alegerilor din 2024, Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) a devenit a treia formațiune ca mărime din legislativul UE. Tot de atunci, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) face parte din grupul ECR din Parlamentul European, alături de alte partide puternice, precum Frații Italiei, condus de Georgia Meloni și Partidul Lege și Justiție din Polonia. ECR Party continuă să promoveze o Europă a națiunilor puternice, în care cetățeanul european ocupă un loc central în prioritățile instituțiilor europene.
Președintele CSM, despre relația cu Nicușor Dan: La fiecare ședință l-am invitat. Până acum nu a venit
Liviu Odagiu a vorbit despre relația președintelui cu justiția, amintind de inițiativele venite de la Palatul Cotroceni în contextul documentarului publicat de Recorder în luna decembrie a anului trecut. „Este o certitudine, faptul că președintele României a propus atunci organizarea unui referendum în magistratură. Dar spuneam de fapte. La fel de adevărat este că acel referendum nu s-a mai organizat”, a declarat președintele CSM, la OFF The Record, emisiunea găzduită de Mediafax. „Nu știu dacă președintele României îl va mai organiza sau nu. Este o chestiune care exclusiv de dânsul depinde”, a mai declarat liderul din sistemul de justiție. Odagiu a mai precizat că șeful statului nu a participat până acum la nicio ședință a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, punctând că instituția l-a invitat la fiecare ședință organizată în decursul anului curent. „Este adevărat că președintele României nu a fost prezent până la acest moment la niciuna dintre ședințele plenului CSM. la fiecare ședință, cel puțin de la momentul ianuarie, de când am preluat conducerea vremelnică pentru un an de zile a CSM, la fiecare ședință președintelui României i-am trimis o invitație. La unele președintele României a răspuns că programul dânsului nu permite”, susține Odagiu. „Sunt convins că atunci când președintele României va considera, va fi și prezent. Și noi așteptăm o întâlnire cu dânsul într-un cadru constituțional și de exercitarea atribuțiilor domniei sale”, a conchide președintele CSM. Emisiunea integrală poate fi urmărită aici:
Liberalii se reunesc vineri în Consiliul Național pentru a convoca Congresul Extraordinar al partidului
Decizia a fost luată miercuri, 17 iunie, în ședința Biroului Politic Național, la propunerea președintelui PNL, Ilie Bolojan. Liderul liberal a spus atunci că partidul are nevoie de „claritate, de decizii asumate și de o direcție confirmată fără echivoc”. „Nu ni l-am dorit, dar situația o impune. Este momentul să punem lucrurile în ordine, să clarificăm direcția partidului și să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut pentru românii care ne-au acordat încrederea”, a transmis Ilie Bolojan, după ședința BPN. Potrivit PNL, la Consiliul Național Extraordinar de vineri vor participa 800 de delegați liberali. Pe ordinea de zi se află aprobarea convocării Congresului Extraordinar pentru 21 iunie și aprobarea modificării statutului partidului. Congresul Extraordinar al PNL este propus să aibă loc duminică, 21 iunie, de la ora 12:00, la Romexpo, în București. La eveniment ar urma să participe 2.500 de delegați din toată țara: 500 de delegați de drept și 2.000 de delegați aleși de organizațiile din teritoriu. Adrian Veștea și-a anunțat candidatura la șefia PNL Adrian Veștea și-a anunțat candidatura la șefia partidului și i-a cerut lui Ilie Bolojan să amâne Congresul pentru 28 iunie, pentru a putea pregăti o moțiune de candidatură. „Este nevoie de o schimbare profundă de optică la vârful partidului”, a transmis Adrian Veștea. El a susținut că amânarea Congresului ar fi „o solicitare corectă și de bun-simț” și „un gest de minimă decență democratică”. Război în PNL Contextul politic din PNL este tensionat. Luni, Biroul Politic Național al partidului a decis ca PNL să nu participe la un guvern cu PSD, să nu susțină un guvern condus de Adrian Veștea și să îi ceară acestuia să își depună mandatul de premier desemnat. Tot luni, conducerea PNL a decis că parlamentarii liberali care ar vota Guvernul Veștea sau care ar accepta funcții într-un astfel de cabinet își pierd calitatea de membri ai partidului. Marți, PNL a anunțat că Adrian Veștea se situează în afara partidului, după ce acesta nu și-a depus mandatul de premier desemnat. Joi, mai mulți parlamentari PNL, contestatari ai lui Ilie Bolojan, au cerut Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor luate de BPN pe 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor liberali care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov le-a dat câștig de cauză și a dispus suspendarea provizorie a acestor decizii. PNL a anunțat ulterior că va ataca hotărârea în termenul legal și a susținut că își va continua activitatea politică „fără impedimente”, pe baza propriilor decizii.
Dominic Fritz contestă la CEDO decizia ICCJ care îi interzice candidatura până în 2030
UPDATE 21:20 Dominic Fritz, după decizia ÎCCJ: Să fie foarte clar: nu abandonez lupta Dominic Fritz a transmis un mesaj pe pagina sa de Facebook, după decizia ÎCCJ. „Nu mai e o surpriză pentru nimeni, ÎCCJ mi-a respins azi cererea de anulare a raportului ANI. Voi contesta sentința la CEDO. Consecința sentinței (și miza reală a raportului ANI) este interdicția de a candida la orice funcție aleasă până în 2030, inclusiv. Este o sancțiune administrativă, nu o condamnare penală”, a scris Fritz. „Sentința nedreaptă nu a venit din senin. A venit după ce eu personal și întregul partid USR am ajuns pe lista „dușmanilor Justiției” întocmită chiar de CSM.S-au întâmplat multe lucruri ciudate în ultimul timp, inclusiv cu procesul meu. Puse cap la cap, încetează să mai pară coincidențe. Să fie foarte clar: nu abandonez lupta. Voi duce până la capăt mandatul de primar pe care timișorenii mi l-au încredințat, a doua oară, în 2024”, a adăugat acesta. Știrea inițială: Dominic Fritz, liderul USR, va contesta la CEDO decizia care are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv. „Sancțiunea este una administrativă, nu reprezintă o condamnare penală și nici nu conduce la pierderea mandatului de primar al Timișoarei”, au transmis reprezentanții partidului. Potrivit comunicatului de presă al USR, raportul ANI, rămas definitiv cu sentința ICCJ, a constatat un conflict de interese în urma unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) elaborat în întregime înainte de preluarea mandatului său de primar. „I se impută o singură faptă: a semnat, în a doua zi de mandat, dublura unui referat deja semnat de predecesor. Cu această semnătură, deși complet inutilă și fără vreo valoare juridică, ANI spune că Dominic Fritz a adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ și care împrumutase campania USR cu 25.000 de lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă”, se arată în comunicatul de presă. „Fiecare dintre aceste elemente, luate separat, ar putea fi considerate coincidențe. Împreună, însă, ridică semne de întrebare cu privire la motivația și momentul acestei decizii”, a declarat Dominic Fritz. Decizia de joi a ICCJ subliniază că interdicția produce efecte exact în perioada alegerilor din 2028 și 2030, iar Fritz amintește că și în trecut candidaturile sale au fost contestate prin diverse proceduri administrative și juridice. Potrivit comunicatului, pentru a reconfirma sprijinul politic necesar exercitării funcției de președinte al partidului, Dominic Fritz va solicita un vot de încredere atât în Biroul Național al USR, cât și la Congresul partidului programat în luna octombrie. „Drumul nostru nu se oprește la o sentință pe care o consider nedreaptă. Viitorul se decide prin votul cetățenilor și prin încrederea oamenilor pentru care muncim în fiecare zi”, a transmis președintele USR.
Războiul din PNL continuă. Tabăra Bolojan contestă decizia Tribunalului Ilfov: Nu avea competența teritorială pentru a se pronunța
„Partidul Național Liberal va ataca în termenul legal hotărârea Tribunalului Ilfov de a suspenda efectele a două decizii recente ale BPN al PNL, care aveau drept obiect conduita parlamentarilor liberali în legătură cu votarea unui eventual guvern Veștea, respectiv acceptarea unor eventuale poziții în cadrul unui asemenea guvern de către membrii de partid. PNL informează că hotărârea Tribunalului Ilfov de azi nu afectează în niciun fel activitatea și opțiunile politice ale partidului – nici decizia de a NU vota un eventual guvern Veștea, nici organizarea Congresului Extraordinar, nici respingerea colaborării politice cu PSD”, se arată în comunicatul PNL emis joi seara. PNL mai precizează că își va desfășura în continuare activitatea politică fără impedimente, pe baza propriilor decizii, dar și că Tribunalul Ilfov „nu avea competența teritorială pentru a se pronunța cu privire la o astfel de cerere, competența teritorială revenind Tribunalului București, în condițiile în care sediul central al PNL se află în municipiul București”. „Notăm că cererea depusă de cei 16 reclamanți a fost soluționată fără niciun fel de transparență, fără informarea PNL, fără afișarea pe portalul instanței în timp util și fără verificarea competenței instanței. Solicităm, de asemenea, tuturor actorilor politici abținerea de la folosirea justiției în lupta politică. PNL nu cedează și nu-și schimbă deciziile politice în urma unor astfel de manevre”, mai anunță PNL. Contestatarii lui Bolojan au cerut suspendarea în instanță a deciziilor PNL privind votul asupra Guvernului Veștea Joi, mai mulți contestatari ai președintelui PNL, Ilie Bolojan, au atacat la Tribunalul Ilfov două decizii adoptate de Biroul Politic Național al partidului din data de 15 iunie, prin care grupurile parlamentare liberale sunt mandatate să nu voteze Guvernul Veștea, iar parlamentarii sunt amenințați cu sancțiuni dacă nu respectă această linie, au declarat surse politice. Instanța a admis cererea acestora. Redăm minuta instanței: „Tip solutie: Admite cererea Solutia pe scurt: Admite cererea având ca obiect ordonanță prețedințială. Suspendă provizoriu executarea și efectele Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 22 din 15.06.2026 și ale Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 25 din 15.06.2026, până la soluţionarea în mod definitiv a litigiului înregistrat la Tribunalul Ilfov sub nr. 1923/93/2026, având ca obiect antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului. Executorie de drept. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Ilfov, în situația exercitării căii de atac. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 18.06.2026”.
Reacție din tabara Bolojan după chemarea lui Ciucu la DNA, înainte de congres: Să fim serioși
Eurodeputatul PNL Daniel Buda a respins ideea unei ingerințe politice în cazul chemării lui Ciprian Ciucu la DNA, cu doar câteva zile înaintea congresului liberalilor. Întrebat de jurnaliști dacă momentul poate avea o semnificație politică, Buda a susținut că nu comentează actele justiției și că instituțiile statului trebuie lăsate să își facă datoria. „Niciodată n-am comentat niciun fel de act al justiției. Nu voi face nici acum”, a declarat Daniel Buda. Întrebat dacă vede o ingerință politică în această situație, eurodeputatul PNL a respins categoric ipoteza. „Nu cred, Doamne ferește. Sunt convins că România este o democrație autentică și nu putem vorbi de astfel de ingerințe politice ale unor structuri în zona politică. Să fim serioși”, a spus Buda. Liberalul a fost întrebat și ce consecințe ar putea avea asupra partidului chemarea lui Ciucu la DNA și suspiciunile apărute în spațiul public. Buda a subliniat că, între existența unor suspiciuni sau a unor dosare penale și eventuale acte procedurale ulterioare, „este cale lungă”. „Respectăm autoritățile statului. Fiecare autoritate este responsabilă de ceea ce face. Partidele sunt responsabile, structurile celorlalte autorități sunt responsabile”, a afirmat eurodeputatul PNL. Întrebat dacă există riscul ca și alți colegi de partid să se teamă că ar putea fi chemați la DNA, Buda a respins și această variantă. „Vorbim de România anului 2026. Suntem într-o situație de consolidare democratică. Lăsați-mă să resping din capul locului o astfel de afirmație, o astfel de posibilitate în România anului 2026”, a declarat acesta. Daniel Buda a evitat să se pronunțe asupra legitimității acțiunii DNA, precizând că doar instanțele pot evalua legalitatea actelor procurorilor. „Nu putem să punem sub semnul întrebării o acțiune a unei autorități a statului, dacă ar fi sau nu legitimă. Sunt instanțe de judecată care cenzurează activitatea parchetelor și doar autoritățile judecătorești pot să se pronunțe cu privire la legalitatea sau ilegalitatea unor acțiuni”, a spus liberalul. În contextul tensiunilor dintre zona politică și magistrați, Buda a afirmat că nu vrea să vorbească despre un „război” între magistratură și premierul Ilie Bolojan. El a susținut că sistemul judiciar din România este independent și capabil să ia decizii fără influențe politice. „Cunosc foarte mulți magistrați și aș putea spune că, în mod nedrept, uneori s-a aruncat o anatemă asupra acestora. Avem un corp judecătoresc foarte bine consolidat, independent, care are capacitatea de a lua decizii dincolo de orice influență politică”, a declarat Daniel Buda. Este afectata imaginea lui Ilie Bolojan? Întrebat dacă situația poate afecta imaginea PNL înaintea congresului de duminică, în condițiile în care Ciucu va sta lângă Ilie Bolojan, Daniel Buda a invocat prezumția de nevinovăție. „Orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție, să fim serioși”, a conchis eurodeputatul PNL.
Extinderea UE și pregătirea pentru apărare pe agenda CE de joi și vineri. Prăbușirea unei drone cu explozibil în România, pe agendă
Liderii europeni vor discuta joi și vineri la Bruxelles despre competitivitate, bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034, Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, migrație și droguri. Liderii îl vor asculta pe președintele Zelenski care va vorbi despre cele mai recente evoluții din Ucraina. „Abordarea noastră pe două flancuri – sprijinirea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei – dă roade”, a declarat António Costa, președintele Consiliului European. În ceea ce privește extinderea UE, liderii vor discuta deschiderea primului grup tematic de capitole în cadrul negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. „Aceasta este o recunoaștere a hotărârii, curajului și eforturilor susținute de care au dat dovadă ambele țări în promovarea reformelor, chiar și confruntându-se cu provocări imense. De asemenea, este un semnal că oferta UE de pace, stabilitate și oportunități este de neegalat”, a spus Ursula von der Leyen. În acest context, președintele Costa a remarcat că există un nou impuls în procesul de extindere, lucru care s-a observat și în urma recentului summit UE-Balcanii de Vest de la Tivat. O europă, o piață De asemenea, liderii UE vor trece în revistă progresele înregistrate în ceea ce privește agenda „O Europă, o piață”, care stabilește măsuri și calendare concrete pentru inițiative legislative și de politică în cinci domenii-cheie: simplificarea normelor și reducerea sarcinilor administrative, aprofundarea și consolidarea pieței unice, promovarea unei agende comerciale ambițioase, reducerea costurilor energiei, promovând totodată decarbonizarea și accelerarea transformării digitale și a transformării prin inteligența artificială. Totodată, liderii vor discuta despre dezechilibrele macroeconomice la nivel mondial și impactul acestora asupra competitivității și prosperității Europei. Discuția va viza construirea unei înțelegeri comune a provocărilor întâmpinate și orientarea lucrărilor viitoare ale Comisiei. Cadrul financiar multianual Liderii UE își vor continua discuțiile cu privire la următorul Cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, luând ca bază Consiliul European informal desfășurat în Cipru în perioada 23-24 aprilie 2026. Pe baza cadrului de negociere prezentat de președinția cipriotă la 11 iunie 2026, aceștia vor discuta elementele principale ale bugetului pe termen lung, inclusiv realizarea de progrese în ceea ce privește noile resurse proprii. Obiectivul este de a crea condițiile pentru ca un acord să fie obținut până la sfârșitul anului. Liderii UE vor discuta cele mai recente evoluții din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul din Iran și impactul acestuia asupra prețurilor energiei, situația dramatică din Gaza și Cisiordania, precum și evoluțiile din Liban, inclusiv sprijinul acordat în continuare de UE pentru încetarea focului și pentru statul și poporul libanez. Dronele, pe agendă Liderii UE vor discuta punerea în aplicare a agendei UE privind pregătirea pentru apărare. „Recentele incursiuni ale unor drone în spațiul aerian al UE, inclusiv prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozivi în România, au scos în evidență necesitatea urgentă de continua acțiunea în acest domeniu, inclusiv prin consolidarea flancului estic al UE”, se arată în agenda întâlnirii. Liderii UE vor trece în revistă progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a concluziilor anterioare ale Consiliului European cu privire la migrație, dar și eforturile de combatere a drogurilor ilicite. Potrivit agendei prezentate de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan va participa joi și vineri la reuniunea Consiliului European.
Kelemen Hunor respinge acuzațiile privind legătura dintre Bolojan și Magyar în decizia UDMR referitor la guvernul Veștea: Fabulații și invenții
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat miercuri seara, pe Facebook, la mai multe informații apărute în spațiul public privind presupuse influențe externe asupra deciziei partidului de a nu vota guvernul Veștea. Acesta a respins categoric scenariile vehiculate și a spus că este vorba despre „fabulații și invenții”. „Văd că unii susțin, fără nicio dovadă și fără un pic de rușine, că noi, UDMR, am fi luat decizia de a nu vota Guvernul Veștea după ce am fost sunat de premierul Ungariei, Magyar Peter. Alții, merg chiar mai departe și au reușit să dezvolte o conspirație întreagă: Ilie Bolojan a făcut o înțelegere cu Magyar pentru gazele din Marea Neagră, apoi l-a rugat pe Magyar să mă sune pe mine și să mă roage să nu-l votăm pe domnul Veștea. Alții delirează și spun că europarlamentarul Siegfried Mureșan l-a pus pe președintele PPE, Manfred Weber, să-l sune pe premierul Magyar, ca să mă sune, apoi, pe mine pentru a nu vota investirea Guvernului Veștea. Toate aceste povești sunt fabulații și invenții, lipsite și de orice logică.”, a transmis liderul UDMR. Kelemen Hunor a mai precizat că, în opinia sa, astfel de scenarii care au apărut în spațiul public în ultimele ore nu au nicio bază reală. El a adăugat că, în cazul unei eventuale discuții cu partea maghiară despre resursele energetice, aceasta nu ar fi avut sens în forma care a fost vehiculată public, care îl implică pe Ilie Bolojan. „Dacă Magyar Peter ar fi făcut vreo înțelegere pentru a cumpăra gaze din România, trebuia să se înțeleagă cu președintele Nicușor Dan și cu viitorul premier, nu cu cel care pleacă.” Liderul UDMR a mai precizat că nu a mai avut contact recent cu premierul Ungariei. „Stați liniștit oameni buni, n-am vorbit cu premierul Ungariei din data de 23 aprilie. Deciziile pe care noi le luăm în politica românească sunt deciziile noastre și nu sunt influențate de nimeni. N-au fost și nu vor fi. Suntem în stare să gândim cu capul nostru și suntem în stare să evaluăm situația politică și perspectivele politice, iar deciziile noastre țin cont doar de ceea ce credem că este bine pentru comunitatea noastră și pentru România.”, a scris Kelemen. Acesta a mai spus că nu a discutat nici cu președintele PPE, Manfred Weber, și că a aflat despre vizita acestuia la București din presă: „N-am vorbit nici cu Manfred Weber. Săptămâna trecută, când a fost în București, am aflat de la televizor.” „Ar fi foarte frumos să nu mai manipulați și dezinformați opinia publică. Scenarita și teoriile conspiraționiste nu ne fac o societate nici mai bună, nici mai rezilientă. Și nu îl vor ajuta nici pe domnul Veștea să obțină mai ușor voturile necesare pentru învestire.”, a transmis liderul UDMR. În ultimele ore s-a vehiculat în spațiul public că Peter Magyar și Ilie Bolojan ar fi purtat discuții privind un contract avantajos pentru gazele extrase de OMV din proiectul Neptun Deep. Potrivit unor surse citate de Gândul, acest aspect ar reprezenta, de fapt, motivul din culise pentru care UDMR nu susține Guvernul Adrian Veștea.
Reformă dură în sănătate, în programul Veștea. Mai puține paturi de spital, plată după performanță și controale la concediile medicale
Guvernul propune reducerea cu peste 20% a numărului de paturi de spitalizare continuă până în anul 2030, concomitent cu introducerea unui sistem de plată a medicilor bazat pe performanță. De asemenea, sporurile din spitale vor fi corelate cu numărul și tipul serviciilor medicale furnizate. Programul prevede consolidarea managementului spitalelor, introducerea unor criterii de performanță pentru șefii de secție și formarea de consorții de spitale, inclusiv pentru achiziții comune la nivel județean, regional sau național. Concedii medicale sub control Executivul vizează creșterea bazei de plătitori la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin descurajarea acordării concediilor medicale fictive. Sunt anunțate controale atât asupra medicilor prescriptori, cât și asupra beneficiarilor concediilor. Reguli mai stricte pentru sistemul privat contractat cu CNAS Potrivit programului, unitățile medicale private care vor contracte cu CNAS vor fi obligate să asigure că minimum 80% din personal este angajat cu normă întreagă. De asemenea, personalul medical din sistemul public care desfășoară activități private în timpul programului de lucru riscă desfacerea contractului de muncă. Unitățile sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente vor putea fi transformate în ambulatorii, spitale de recuperare sau unități de îngrijiri paliative. Investiții în spitalele regionale Programul de Guvernare prevede dezvoltarea unei rețele naționale de centre medicale comunitare, în special în mediul rural și în orașele mici, inclusiv servicii de telemedicină, stomatologie și farmacie comunitară. Totodată, sunt menționate investiții în spitalele regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, finanțate inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și posibila extindere a rețelei de spitale regionale. Digitalizare, telemedicină și dosar electronic de sănătate Guvernul Veștea propune o nouă platformă informatică a asigurărilor de sănătate, operaționalizarea dosarului electronic de sănătate și extinderea serviciilor de telemedicină, cu obiectivul reducerii birocrației și creșterii accesului pacienților la servicii medicale.
Tomac susține că Guvernul său nu a trecut deoarece Bolojan s-a răzgândit: a fost nesincer cu domnul președinte
Eugen Tomac a dezvăluit că, inițial „liderii PSD și PNL au manifestat deschidere” față de un guvern tehnocrat, eventual cu unii miniștri politici. Ulterior, președintele PNL, Ilie Bolojan, s-a răzgândit, a spus Tomac miercuri seara, în timpul unei intervenții telefonice la Antena 3 CNN. „Evident, faptul că domnul Bolojan a fost nesincer cu domnul președinte (Nicușor Dan n.r.) ne-a dus în acest blocaj”, a declarat Eugen Tomac. După ce a renunțat la mandatul acordat de președintele Nicușor Dan, Eugen Tomac a discutat cu Adrian Veștea despre șansele acestuia de a forma un Guvern. „S-a plecat de la raționamentul că formațiunile politice ar prefera un om politic”, a explicat Tomac. El a dezvăluit ce a discutat cu Veștea. „Eu i-am spus că am reușit să adun peste 200 de voturi (…) Nu aveam de unde să garantez așa ceva, doar am subliniat ipoteza de la care pleca în urma discuțiilor pe care le-am avut (…) Eu aveam peste 200 de voturi (ca asigurări n.r.) atunci când am încheiat negocierile cu părțile implicate”, a precizat Tomac.