Dragoș Pîslaru, despre legea integrității și banii din PNRR: Legea bifează pe fond celelalte repere ale reformei
În ceea ce privește legea integrității, Pîslaru a explicat că proiectul a generat o dezbatere publică amplă, în special în jurul amendamentului referitor la aplicarea retroactivă a unor principii. Ministrul a precizat că, din perspectiva Comisiei Europene, legea îndeplinește condițiile prevăzute în cadrul reformei, însă există în continuare o problemă legată de decizia Curții Constituționale. „Avem o observație a Curții Constituționale și, evident, legea trebuie să fie constituțională ca să poată să fie promulgată”, a declarat Dragoș Pîslaru la Digi24. El a subliniat că, în cazul în care actul normativ va trece de procedura legislativă și va putea fi promulgat, acesta va îndeplini, pe fond, celelalte jaloane prevăzute în cadrul reformei din PNRR. „În condițiile în care legea trece și se poate promulga, ea bifează pe fond celelalte repere pe care le aveam în reformă”, a spus ministrul. România a modificat condițiile pentru finalizarea proiectelor din PNRR Pîslaru a vorbit și despre una dintre principalele condiții pentru accesarea integrală a fondurilor din PNRR: finalizarea proiectelor până la termenul-limită. Ministrul a explicat că, în urma renegocierii PNRR, România a reușit să obțină condiții mai flexibile în ceea ce privește modul în care sunt considerate finalizate anumite investiții. „La renegociere am făcut niște lucruri despre care am vorbit puțin, pentru ca să nu creăm invidia altor state membre ale Uniunii Europene. Practic, am schimbat din finalizarea și recepționarea finală la recepție parțială, la finalizarea unor procente din execuții și lucruri de genul acesta”, a afirmat Pîslaru. Potrivit ministrului, modificările au fost importante pentru ca România să poată utiliza cât mai mult din fondurile disponibile. „Ca să ne putem lua absolut toți banii pe care îi cheltuim până la 31”, a explicat el. România a redus semnificativ împrumuturile prin PNRR Dragoș Pîslaru a vorbit și despre componenta de împrumuturi a PNRR, precizând că România și-a redus considerabil nivelul acestora față de forma inițială a planului. „România și-a redus față de versiunea inițială semnificativ zona de împrumuturi. Acum suntem la circa 6,8 miliarde pe zona de împrumuturi”, a declarat ministrul. El a precizat că, în total, România are în prezent un PNRR de puțin peste 20 de miliarde de euro, față de aproximativ 28 de miliarde de euro, cât era planul la un moment dat în forma inițială. Pîslaru a explicat că reducerea componentei de împrumuturi trebuie privită și prin prisma impactului asupra deficitului bugetar. „Pe partea de împrumuturi, având în vedere faptul că ceea ce se pune pe împrumut de fapt se duce în deficit bugetar și că la SAFE am luat un împrumut cel puțin la fel de avantajos, dar care se duce pe mult mai mult timp și cu perioada de grație, practic nu aveam cum să ne îndatorăm mai mult decât e cazul”, a spus el. Ministrul a respins astfel ideea că reducerea împrumuturilor din PNRR ar fi fost determinată exclusiv de faptul că România nu ar fi reușit să finalizeze anumite proiecte. „Nu a fost vorba numai că am renunțat, că n-am terminat proiectele și asta a fost un caz. Au fost proiecte care au fost mutate pe coeziune”, a explicat Pîslaru. Spitalele și unele proiecte de autostrăzi, mutate pe fonduri de coeziune Printre investițiile transferate din PNRR către alte surse de finanțare se numără proiecte importante din infrastructura sanitară și rutieră. „Spitalele le-am mutat pe coeziune, anumite lucrări de autostrăzi unde au fost probleme de achiziții publice au fost mutate pe politica de coeziune și de aici, cumva, aceste diferențe”, a declarat Dragoș Pîslaru. Ministrul a explicat astfel de ce valoarea actuală a PNRR este mai mică decât cea stabilită inițial și de ce componenta de împrumuturi a fost redusă.
Bogdan Ivan: Grupul de la Turceni va fi repornit luni. Situația de la Cernavodă, gestionată cu foarte mare amatorism
Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, a anunțat, duminică seara, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN, că grupul 5 de la Turceni, care a fost oprit din cauza unor defecțiuni tehnice, urmează să fie repornit luni. El a afirmat că acesta a fost reparat în cursul zilei de duminică și că repornirea este programată pentru luni după-amiază. „Va fi repornit mâine (luni – n.r.). Chiar astăzi am discutat cu foștii mei colegi din Complexul Energetic Oltenia. El a fost reparat în cursul zilei de astăzi. Mâine la ora 15 va injecta energia în Sistemul Energetic Național undeva la 220 de megawați”, a declarat Ivan la Antena 3 CNN. Situația actuală nu permite repornirea reactorului 2 al Centralei de la Cernavodă Întrebat despre situația de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, Bogdan Ivan a afirmat că reactorul 2 nu poate fi repornit în acest moment, pentru că nu există suficientă apă pentru sistemul de răcire. „De la Cernavodă am datele publice, pentru că am discutat și cu cei de acolo care mi-au spus că nu reușesc în momentul de față să repornească măcar reactorul numărul 2 în condițiile în care nu au suficientă apă pentru răcire”, a spus fostul ministru al Energiei. Totodată, Ivan a criticat și modul în care a fost gestionată problema din zona de captare a apei pentru Cernavodă, făcând referire la lucrările care, în opinia sa, ar fi trebuit realizate pentru a preveni agravarea situației. „Nu e cineva care a adus seceta. Dar faptul că am văzut mai multe acțiuni de PR, acea stâncă care ba explodează, ba sunt 2 centimetri, ba nu sunt ăia 2 centimetri (…) au făcut o confuzie întreagă”, a afirmat ministrul. Ivan: Autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme Potrivit lui fostului ministru al Energiei, autoritățile ar fi trebuit să intervină mai devreme pentru a menține un nivel suficient al apei în zona respectivă. „În loc să se ocupe de ce trebuia să facă de la început, anume să dragheze acea zonă, să redirecționeze cursul de apă, s-a ajuns la acea situație de compromis. Din ceea ce se vede din afară, pare că toată această situație extrem de gravă a fost gestionată cu foarte mare amatorism”, a declarat Bogdan Ivan la Antena 3 CNN”, a conchis Ivan. Guvernul a anunțat măsuri pentru menținerea răcirii Centralei de la Cernavodă Sâmbătă, Guvernul a anunțat că în cursul zilei de vineri, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat noi măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire ale Centralei nucleare de la Cernavodă. Potrivit Guvernului, printre noile măsuri se numără continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă, construirea unui epiu pe Dunărea Veche și suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. România este în stare de alertă energetică, din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, cu o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual. Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor al centralei care asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie.
Parlamentul se reunește luni în sesiune extraordinară. Aleșii dau votul decisiv pentru legile PNRR. Ce propuneri are pe masă legislativul
Parlamentul se reunește săptămâna viitoare, între 24 și 26 august, în cea de-a patra sesiune extraordinară din această vară. Atât senatorii, cât și deputații, își vor da votul pentru legi importante de care depind banii europeni. Legea Integrității, din nou pe masa Parlamentului În ultimele sesiuni extraordinare, aleșii au reușit să treacă Legea Integrității, după multe discuții și amendamente controversate. Ea a fost contestată la CCR, iar magistrații Curții au retrimis-o în Parlament, după ce au declarat unul din amendamente neconstituțional. Este vorba despre amendamentul sesizat de Nicușor Dan, care ar fi obligat-o pe partenera lui de viață, Mirabela Grădinaru, să își facă publică declarația de avere. Președintele a publicat însă documentul, chiar înainte de a face sesizarea de neconstituționalitate. Ce a decis CCR despre publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor Judecătorii Curții Constituționale au considerat că modificarea propusă de AUR și susținută de PSD nu se supune Legii Fundamentale, problema fiind în sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. Astfel, parlamentarii vor trebui să regândească paragrafele din lege care au ca obiect publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor. Luni, deputații vor supune din nou Legea Integrității la vot. Vot „de miliarde” pe Legea Hidrogenului Legea Hidrogenului se află acum pe masa Senatului. Reducerea folosirii carbonului în industrii face un pas înainte, dacă această propunere va trece, căci hidrogenul ar urma să îl înlocuiască. Și în sectorul transporturilor ar urma să fie folosită energia verde. Aleșii își doresc să elimine combustibilii poluanți, conform noilor reglementări europene. Dubla variantă la legea care i-ar salva pe elevii de clasa a VIII-a de la dublul examen La Camera Deputaților au fost înregistrate două propuneri de lege, ambele vizând aceeași problemă: dublul examen de la finalul studiilor gimnaziale. Deputații PSD au propus amânarea acestei măsuri din legea învățământului preuniversitar cu doi ani. În același timp, doi liberali și un social-democrat vor același lucru, dar cu o prorogare de patru ani. Dintre legile de care depind banii europeni, mai intră la votul parlamentarilor în această săptămână și Legea biodiversității. Dacă aceste legi nu vor trece de testul Parlamentului, România riscă să piardă miliarde de euro, bani din PNRR.
Război comercial SUA-Canada. Trump atacă din nou statul vecin: Gata
Mesajul a fost publicat pe rețeaua Truth Social. „Canada își dorește beneficiile de a fi stat, fără a fi unul!!! De asemenea, le-au perceput marilor noștri fermieri, timp de mulți ani, sume masive de tarife vamale. Gata!!!”, a scris președintele american Donald Trump pe propria rețea de socializare. Canada a anunțat sâmbătă că va impune, începând cu 8 septembrie, tarife pentru o serie de produse importate din Statele Unite. Este răspunsul canadian la impunerea de către Donald Trump a unor taxe vamale de 50%. Acestea au intrat în vigoare sâmbătă și afectează aproximativ 20 de miliarde de dolari din exporturile Canadei către Statele Unite. Premierul Mark Carney a spus că Ottawa va răspunde „dolar pentru dolar”, în contextul deteriorării relațiilor comerciale dintre cele două țări. Noile taxe canadiene vor viza produse precum oțelul, produsele lactate, electrocasnicele, echipamentele agricole, hârtia și celuloza, precum și electronicele. Carney a declarat că măsurile canadiene urmăresc protejarea angajaților, fermierilor, familiilor și companiilor din Canada. „Canada va egala noile tarife ale Washingtonului dolar pentru dolar pentru a proteja muncitorii, fermierii, familiile și companiile canadiene”, a spus premierul canadian, citat de Reuters. Întrebat dacă situația poate fi descrisă drept un război comercial între Canada și SUA, Mark Carney a avut un răspuns tranșant. „Ești în război când ești atacat. Noi am fost atacați”, a afirmat premierul canadian. Tensiunile comerciale complică și mai mult relația dintre cele două state, care sunt de mult timp parteneri comerciali și aliați strategici. Disputa ar putea avea implicații inclusiv asupra viitorului acordului de liber schimb nord-american, cunoscut sub numele de USMCA.
Aproape trei săptămâni de stare de alertă energetică. Bogdan Ivan: Deocamdată, nici vorbă de repornirea reactoarelor
Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, transmite sâmbătă că nu se întrevede încă repornirea CNE Cernavodă. Social-democratul anunță însă că de luni ar putea să se repornească Grupul 5 de la Turceni, oprit în această săptămână pentru remedierea unor defecțiuni. „Am vorbit și cu cei de la Turceni, unde, zilele trecute, Grupul 5 de producție a fost oprit din cauza unor defecțiuni tehnice. Dacă lucrările de reparații merg conform planului, de luni ar putea începe din nou să livreze energie în Sistemul Energetic Național”, a transmis Bogdan Ivan. Bogdan Ivan: Energia produsă de termocentrale este esențială Până când România va beneficia din nou de energie produsă nuclear, social-democratul susține că energia pe cărbune rămâne vitală pentru funcționarea sistemului energetic național. „Până atunci, ne bazăm în continuare și pe Termocentrala Rovinari. Avem cărbune, avem capacitate de producție, iar oamenii de acolo, atât cei din centrală, cât și cei de la Cariera Roșia, fac o treabă extraordinară pentru ca România să aibă energia de care are nevoie”, a mai precizat fostul ministru. România rămâne în stare de alertă energetică până la începutul lunii septembrie, iar ANM a transmis deja că ne putem aștepta ca precipitațiile să reînceapă în regiunea Dobrogei.
Amenințările Iranului par să dea roade. Americanii și-au retras avioanele cisternă din Bulgaria
Amenințările Iranului par să fi produs efecte deoarece două avioane cisternă americane au părăsit baza aeriană Bezmer din Bulgaria, a declarat sâmbătă ministrul bulgar al Apărării, citat de Reuters. Avioanele au plecat la aproape o lună de la sosirea lor în Bulgaria, măsură care a stârnit revolta Iranului. Americanii au solicitat desfășurarea temporară a aeronavelor în baza unui acord privind utilizarea comună a facilităților militare. Ulterior, Iranul a transmis că prezența aeronavelor reprezintă o complicitate la „agresiune și crime de război”. Acuzația a fost respinsă de Sofia. Avioanele americane i-au speriat pe bulgari Cele două aeronave KC-135 ale Forțelor Aeriene ale SUA au părăsit Bulgaria vineri. Americanii nu au comentat informația. Sosirea avioanelor a fost aprobată de Parlamentul Bulgariei pe 22 iulie. Decizia a provocat proteste din partea unor localnici care s-au temut că baza bulgară ar putea fi atacate de rachete și drone iraniene. Unele surse au susținut că Bulgaria a ajuns pe lista neagră a iranienilor care au luat în calcul un atac asupra țării de la sud de Dunăre. Ar putea fi vizate obiective americane și baze folosite de SUA în Bulgaria, au dezvăluit sursele. În aceeași situație se află și Cipru. Iranienii analizează varianta care ar putea fi folosită în cazul în care conflictul cu americanii din Orientul Mijlociu se va intensifica. Astfel, conflictul din Orientul Mijlociu s-ar putea extinde în Europa și ar obliga aliații NATO să aloce noi resurse. Iranul a amenințat și România În urmă cu câteva luni, Iranul a amenințat și România. În primăvară, oficialii iranieni au spus că punerea bazelor militare din România la dispoziția SUA echivalează, în opinia Teheranului, cu participarea la o agresiune militară împotriva Republicii Islamice. „Dacă România pune bazele sale la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei. Oficialul iranian a mai spus că o astfel de mișcare ar fi inacceptabilă din perspectiva dreptului internațional și ar atrage răspunderea internațională a României. Declarația de atunci a apărut la câteva zile după ce România a aprobat solicitarea Statelor Unite de a disloca pe teritoriul său avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații prin satelit pentru operațiuni legate de Iran. Decizia a fost aprobată la 11 martie atât de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, cât și de Parlament. Președintele Nicușor Dan a afirmat atunci că echipamentele americane sunt „defensive” și nu transportă muniție, precizând că acestea sunt corelate cu sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu și cu parteneriatul strategic româno-american.
Statele NATO din Europa de Est se dau bine pe lângă Trump. I-au pregătit liderului SUA o ofertă financiară
Membrii est-europeni ai NATO se oferă să reducă costurile pentru trupele americane staționate pe teritoriul lor pentru a descuraja administrația Trump să își reducă prezența militară. Informația este prezentată de Bloomberg care citează surse familiarizate cu situația. Aliații estici ai NATO au pregătit o ofertă pentru Trump care va fi prezentată la o întâlnire a alianței la care va participa și subsecretarul american al Apărării pentru Politici, Elbridge Colby. Întâlnirea va avea loc la Bruxelles pe 27 august. Chestionarul i-a speriat pe aliații NATO de pe flancul estic Oferta apare după ce americanii au anunțat un chestionar prin care se evaluează sprijinul aliaților NATO pentru planurile lui Donald Trump. De asemenea, în chestionar se vorbește despre utilizarea bazelor militare de către americani și despre volumul investițiilor realizate în colaborare cu contractori americani în domeniul apărării. Numărul militarilor americani din Europa fluctuează între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții. Cei mai mulți se află în Germania. Europa de Est găzduiește mai puțini militari. Câteva sute se află în țările baltice, peste o mie sunt în România și circa 10.000 sunt găzduiți de Polonia. Țările de pe flancul estic al NATO văd prezența americană ca pe o puternică garanție de securitate.
VIDEO | Ambasadorul SUA la București are rădăcini est-europene, dar tot nu s-a putut hotărî: sarmale sau burgeri?
Diplomatul, care a preluat funcția ca reprezentant personal al președintelui Donald Trump, a povestit că, înainte să ajungă la post, a făcut ceva ce puțini s-ar fi gândit: a căutat lista completă a foștilor ambasadori americani în România. Așa a aflat că primul dintre ei, pe atunci trimis diplomatic, venea, la fel ca el, din nordul statului New York. Ce l-a surprins la România Nirenberg spune că bunicii lui aveau rădăcini est-europene și că moștenirea asta i-a transmis din copilărie anumite așteptări despre România, familie, credință, muncă. Ce nu se aștepta să găsească a fost cealaltă latură: căldura oamenilor, reziliența lor și, spune el, energia unei țări aflate în plină ascensiune. „Când americanii aud România, se gândesc la Dracula”, a spus ambasadorul, adăugând însă că țara are mult mai mult de oferit, de la peisaje spectaculoase până la o economie și o societate în plină dezvoltare. Întrebat dacă preferă mâncarea românească sau pe cea americană, Nirenberg nu a ales, a spus că le vrea pe amândouă, cu o singură condiție impusă de soția lui: să nu uite de legume. A fost unul dintre răspunsurile din „Ping Pong„-ul pus la punct special pentru interviu, alături de întrebări despre selfie-uri cu lideri mondiali sau despre statul american cu care ar compara România. 322 de zile dedicate studiului limbii române Ambasadorul a rostit și o propoziție în limba română, direct în fața camerei: „Mi-e foame.” A mărturisit apoi că a ajuns la peste 300 de zile consecutive de exersat limba pe Duolingo și că spune „mulțumesc” din reflex, chiar și atunci când se întoarce în Statele Unite. De ce România ar fi mai multe state americane Pus să aleagă un singur stat american cu care ar compara România, Nirenberg a spus că e imposibil să se limiteze la unul. Ar fi, spune el, o combinație între zonele montane din vestul Statelor Unite, statele agricole din Midwest, ospitalitatea din sud și diversitatea culturală din nord-est, la fel cum România însăși e o îmbinare de regiuni unite sub o singură identitate națională. Mesajul pentru tinerii care vor să ajungă diplomați Întrebat ce sfat ar da unui tânăr care își dorește o carieră diplomatică, ambasadorul a răspuns simplu: să fie el însuși, să muncească din greu și să aibă o pasiune reală pentru serviciul public. Iar despre ce și-ar dori să se spună despre el atunci când nu e de față, a spus că politica lui a fost mereu aceeași, să nu vorbească despre nimeni pe la spate ceva ce nu i-ar spune direct, în față.
După Oana Gheorghiu, și Dragoș Pîslaru își asumă public mandatul de președinte al unei filiale PNL din Capitală
Ministrul interimar, Dragoș Pîslaru, și-a adăugat astăzi în portofoliu o nouă funcție. Alături de cea cu care a intrat în PNL la începutul lunii iulie, Oana Gheorghiu, au primit de la Ciprian Ciucu, primarul PNL al Capitalei, câte o funcție de conducere a unei filiale de sector din București. Lui Pîslaru i-a revenit filiala PNL Sector 3. Câte funcții are acum Dragoș Pîslaru Dragoș Pîslaru deține două portofolii în Guvernul interimar Bolojan, cel de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, iar după moțiunea de cenzură care a demis executivul, el a mai primit portofoliul de ministru al Muncii. Acesta a anunțat vineri că liberalii i-au mai acordat o funcție interimară. „Nu privesc acest moment ca pe o distincție, ci ca o responsabilitate în plus față de oamenii în slujba cărora politicienii trebuie să se afle întotdeauna. […] De aceea am ales să mă implic, alături de Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și echipa extinsă a PNL care își propune o agendă reformatoare pentru România și în beneficiul fiecărui român”, a transmis Pîslaru, într-o postare pe Facebook. Pîslaru și Gheorghiu, noi funcții în PNL Liberali cu aproape două luni vechime în partid, Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu au intrat în PNL într-o perioadă dificilă, după ce colegul lor cu funcție de prim-vicepreședinte, Adrian Veștea, fusese nominalizat pentru a prelua funcția de premier, în locul lui Ilie Bolojan. Atunci, PNL a decis organizarea unui Congres Extraordinaar, prin care cei doi ar fi urmat să preia funcțiile de conducere, în locul celor considerați trădători. Numai că o decizie a instanței a anulat hotărârile congresului, iar Pîslaru și Gheorghiu au rămas simpli membri ai PNL. Dragoș Pîslaru a fost președintele partidului REPER până în acest an, iar în alegerile pentru primăria Capitalei și-a anunțat public susținerea pentru candidatul PNL Ciprian Ciucu. După câștigarea alegerilor, s-a vorbit despre fuziunea REPER cu PNL.
O țară din apropierea României va amplasa lansatoare capabile să trimită rachete până la Moscova
Polonia este pregătită să amplaseze rachete care pot ajunge până la Moscova. Potrivit Nexta, ministrul polonez Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că, în cadrul programului „Scutul de Est”, Varșovia intenționează să amplaseze rachete capabile să lovească ținte la o distanță de până la 1000 de kilometri. O parte din aceste arme cu rază lungă de acțiune, inclusiv sistemele Homar-A, sunt deja în dotarea armatei poloneze. În plus, dacă este necesar, Polonia poate închide complet punctele de frontieră de la granița de est. Polonia și Rusia, o istorie agitată Relațiile dintre Polonia și Rusia sunt extrem de tensionate. În ultima perioadă, acestea au ajuns la un nivel minim istoric din cauza sprijinului acordat Ucrainei de către Varșovia. De asemenea, Polonia a sprijinit sancțiunile impuse Moscovei ca urmare a declanșării războiului din Ucraina. Tensiunile au și motive istorice care includ, printre altele, secole de dispute și împărțiri teritoriale, și dominația sovietică de după al Doilea Război Mondial.