Ce spune un fost președinte despre Legea Salarizării. Băsescu: Îți bați capul degeaba încercând să ajungi la un rezultat
Traian Băsescu, fostul președinte al României, a declarat într-o intervenție la B1TV că Legea Salarizării este o reformă dificil de adoptat, atât pe plan național, cât și la nivel european. Fostul șef de stat a declarat că legea nu ar avea cum să mulțumească nici bugetarii, dar nici Comisia Europeană. „Spre exemplu, pe legea salarizării, atâta timp cât președintele a emis deja un punct de vedere, ca nu va promulga aceasta lege daca ea reprezintă scăderi de salarii. Deci asta a devenit clar pentru toată lumea. Că-ți bați capul degeaba să încerci să ajungi la un rezultat”, a susținut Traian Băsescu joi, la B1TV. Păstrarea deficitului, ultimul test al Legii Salarizării Traian Băsescu spune că situația cu Legea Salarizării din România este cunoscută și printre oficialii de la Bruxelles, care urmăresc cu atenție dacă executivul va reuși să-și mențină obiectivele de deficit, odată cu implementarea reformei. „Mai mult decât atât, această declarație este bine notată și la Bruxelles. Și nimeni nu-și mai face iluzii că va putea să iasă o lege care să corespundă exigențelor situației de deficit excesiv pe care România o are”, a mai declarat fostul președinte al României. Legea Salarizării corespunde unui jalon important din PNRR, iar dacă aceasta nu va fi adoptată până la finalul lunii august, România va pierde 770 de milioane de euro.
Consilierul prezidențial Radu Burnete anunță ce se întâmplă cu proiectul legii salarizării
Consilierul prezidențial a spus că proiectul va fi analizat de partide și că o decizie va fi luată peste câteva zile. „Astăzi liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește în principiu toate obligațiile asumate de România prin PNR și satisface constrângerile fiscale pe care le avem (…) Partidele vor fi rugate sa analizeze acest proiect. În weekend vom mai avea discuții (…) Săptămâna viitoare liderii partidelor se vor reuni cu președintele și vom afla daca avem consens politic”, a transmis Radu Burnete. Dacă nu există consens, niciun partid nu și va asuma un proiect separat, a mai explicat consilierul prezidențial. „Acum este la partide (proiectul n.r.), nu este asumat de niciun partid”, a precizat Radu Burnete. Întâlnire importantă la Palatul Cotroceni pentru legea salarizării Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit joi, la Palatul Cotroceni, cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, într-o nouă încercare de a ajunge la un acord asupra reformelor care trebuie închise înainte de expirarea termenului pentru PNRR. Una dintre principalele mize este noua lege a salarizării bugetarilor, asupra căreia partidele nu au reușit până acum să ajungă la un consens. Întâlnirea a avut loc cu numai 11 zile înainte de termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. În cazul României, una dintre cele mai sensibile reforme rămase este noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Adoptarea reformei este legată de accesarea banilor rămași din PNRR, iar în spațiul public a fost indicată o miză de aproximativ 770 de milioane de euro. Partidele au mai avut discuții la Cotroceni pe această temă, însă negocierile nu au produs până acum un acord final. Principalele divergențe au vizat impactul bugetar al noii grile, salariile din Educație și Sănătate și modul în care vor fi reașezate veniturile diferitelor categorii de bugetari.
Ilie Bolojan critică amendamentul Fritz din Legea Integrității: A vota un jalon PNRR nu înseamnă să vii să-l folosești ca o ghioagă politică
Ilie Bolojan, premierul interimar al României, a declarat miercuri la B1TV că amendamentul Fritz a fost folosit ca un instrument politic împotriva lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei. „Între PNL și USR, de exemplu, că m-ați întrebat de asta, și am întărit relațiile de încredere între partide pentru că nu am avut niște divergențe majore, deși nu vedem toate lucrurile în aceeași direcție, bet ne-am respectat între noi, am respectat programul de guvernare și fiecare acolo unde a fost a încercat să împingă lucrurile.”, a declarat premierul într-o intervenție la B1TV. Deși legea a fost contestată la Curtea Constituțională atât de PNL și USR, cât și de președintele Nicușor Dan, amendamentul Fritz a fost declarat constituțional. Ilie Bolojan spune că vrea sa comenteze efectele pe care le va produce. „Deși, în mod evident, cele două amendamente care au fost votate împreună de PSD și de AUR în Parlament, unul a avut o țintă colaterală și celălalt l-a avut ca țintă pe Dominic Fritz, pentru că nu au apărut astfel de amendamente decât în astfel de situații și până acum nu s-a discutat deloc de aceste lucruri. […] Astea sunt în mod evident acțiuni care au fost o linie de atac care ține de persoane, care trebuie respinsă, pentru că nu poți să faci legi pentru persoane, nu poți să încalci principii gândind că vei construi încredere și seriozitate”, a motivat Ilie Bolojan. Repercursiuni asupra României, după contestarea la CEDO a deciziei CCR Dominic Fritz a anunțat că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului inclusiv decizia Curții Constituționale a României, chiar după ce judecătorii au decis că amendamentul propus de social-democrați este constituțional. Ilie Bolojan, în replică, spune că acest demers poate avea consecințe grave asupra modului în care este privită România după acest scandal politic. „Gândiți-vă dacă mai luăm o condamnare la CEDO. Asta nu va fi bine nici pentru imaginea României, iar a vota un jalon pe PNRR nu înseamnă în legea ANI să vii și să-l folosești ca o ghioagă politică. E greu de presupus că asta va fi interpretată ca îndeplinirea unui jalon pe PNRR, pentru că se mai uită cineva și pe la Românie”, a mai spus premierul interimar. Cine va candida la primăria Timișoara după ce Dominic Fritz își încheie mandatul Despre fotoliul de primar al Timișoarei, care se va elibera după plecarea lui Dominic Fritz din funcție, Ilie Bolojan a declarat că PNL nu exclude o colaborare cu USR la nivel local. „În condițiile în care analizele arată că pentru a putea menține un oraș cum este Timișoara într-o formulă de administrare care să modernizeze orașul în continuare, să-i garanteze dezvoltarea, cu siguranță vom discuta aceste lucruri inclusiv cu partenerii de la USR, inclusiv voi discuta cu organizația noastră de acolo așa fel încât să luăm cea mai bună decizie”, a mai declarat Bolojan. Conform legii care urmează să fie promulgată de președinte, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii Integrității.
În ce tabără se poziționează UDMR pentru formarea viitorului Guvern. Ilie Bolojan: E decizia lor
Ilie Bolojan, premierul interimar al României, spune că UDMR va decide în ce tabără se vor poziționa pentru formarea unui nou executiv, după ce partidul a primit deja o ofertă de colaborare pentru un viitor executiv de la președintele PSD. „UDMR a fost un partid care a lucrat în actuala coaliție. Sunt colegii noștri în actualul guvern. Am făcut o propunere de premier. Am rămas pe aceste poziționări”, a declarat Bolojan despre relația cu UDMR. După relația de colegialitate din Coaliție, UDMR ar putea pleca La ultima încercare, PNL, USR si UDMR s-au aliat pentru a-l susține pe Siegfried Mureșan, propunerea de premier a dreptei, în timp ce PSD a anunțat că îl va propune pe Sorin Grindeanu. Cele două variante nu s-au mai concretizat la Cotroceni într-o desemnare, însă Ilie Bolojan susține acum că UDMR ar putea să aleagă tabăra social-democrată. „În această perioadă am avut o colaborare corectă cu UDMR. V-am spus. Am lucrat împreună, am susținut proiecte și sigur este decizia lor viz-a-viz de ceea ce vor face. Toți suntem oameni raționali și înțelegem că la un moment dat trebuie să găsim o formulă de guvern. […] Dar sigur e decizia lor viz-a-viz de ceea ce vor face în perioada următoare”, spune premierul într-un interviu acordat B1TV. Joi va avea loc o ședință la Palatul Cotroceni cu toți liderii din vechea Coaliție pe tema PNRR, dar acolo ar putea să fie și discuții legate de formarea unui viitor Guvern, așa cum a decurs și întâlnirea de săptămâna trecută, unde mai mulți lideri politici au confirmat că s-a discutat și despre viitorul executiv cu puteri depline.
Ce se întâmplă dacă Legea Salarizării nu este adoptată. Bolojan: Îi va fi greu viitorului Guvern să mai țină salariile în sectorul public plafonate
Ilie Bolojan, premier interimar al României, a declarat miercuri la B1TV că Legea Salarizării ar trebui adoptată până la finalul lunii august și nu doar din motive legate de banii europeni. Rating-ul de țară, nivelul investițiilor, și plafonarea salariilor bugetarilor din 2025 se află printre argumentele prim-ministrului. „Inevitabil, orice guvern va veni într-o formulă sau alta, îi va fi greu să mai țină salariile în sectorul public plafonate, pentru că deja este al doilea an și va trebui, într-o formă sau alta, să le ridice. Și ceea ce am susținut în această perioadă și sper că în aceste zile avem înțelepciunea să găsim o formulă. Astăzi, pentru că și astăzi sunt discuții tehnice, mâine, pentru că mai e o întâlnire la Cotroceni, să găsim o formulă de a susține această lege. Pentru că anvelopa de creștere ea tot va exista”, a explicat premierul într-o emisiune B1TV. Legea Salarizării, jalon important în PNRR Ilie Bolojan spune că legea oricum va trebui adoptată până la finalul anului din cauza primei plafonări din 2025, iar dacă liderii politici reușesc să găsească un consens acum, România ar avea și o lege a salarizării unitare, dar și 770 de milioane de euro, banii din jalonul PNRR aferent acestei reforme. „Dar dacă am votat legea, ne-am luat niște bani din PNRR, aproape 800 de milioane de euro, am creat o predictibilitate pentru anii următori care asigură o încredere suplimentară în România. Deci nu ne mai expunem unui risc de downgradare și de scăderea încrederii și mai ales corectează niște deziechilibre care sunt în salarizarea din sectorul public și inechități mari în sensul în care celor care sunt astăzi cu un salariu mai mic decât li s-ar cuveni, le va crește cu 10, cu 15, cu 20%, iar cei care au salarii mai mari decât li s-ar cuveni le va scădea? Nu le va scădea”, a mai adăugat Bolojan. Scad sau nu salariile după noua lege a salarizării? Premierul a explicat și mecanismul conform căruia salariile bugetarilor vor fi calculate după adoptarea noii legi și a insistat că acestea nu vor suferi modificări, ci vor rămâne înghețate până când valoarea de referință, stabilită anual, va crește. Mai apoi, salariile angajaților de la stat urmează să crească. „Subliniez asta, vor rămâne la acest nivel un an, doi, cât timp până ajunge la zi în urmă și în felul acesta vom avea o echitate. Deci o creștere a fondului de salarii va fi o scădere a volumului de investiții și asta va fi o presiune pe acest buget în condițiile în care noi trebuie să ne mai reducem cu aproape un punct procentual deficitul deci să coborâm de la 6% aproximativ la puțin peste 5% ceea ce înseamnă că reformele care au fost adoptate în această perioadă trebuie continuate. Măsurile de reducere a cheltuielilor statului sunt necesare”, a concluzionat premierul. Chiar dacă premierul anunță că salariile bugetarilor care vor rămâne înghețate pentru primii ani nu vor scăde, sindicaliștii sunt în continuare nemulțumiți de reformă și spun că efectele produse de lege sunt contrare.
USR propune eliminarea admiterii paralele la liceu: Nu face decât să adâncească inechitățile deja existente în sistem
Un proiect de lege prin care se propune eliminarea admiterii paralele la liceu a fost depus miercuri de către parlamentarii USR Corina Atanasiu și Ștefan Pălărie. Potrivit inițiatorilor, eliminarea admiterii paralele ar asigura un proces de selecție bazat pe rezultatele Evaluării Naționale și pe repartizarea computerizată, fără introducerea unei probe suplimentare organizate de fiecare liceu. În plus, formațiunea susține că sistemul de selecție paralelă ar accentua inechitățile din educație și ar favoriza elevii care își permit pregătire suplimentară. „O probă de selecție organizată de licee, adăugată peste Evaluarea Națională, ar accentua una dintre cele mai grave probleme ale școlii românești: lipsa egalității de șanse. Evaluarea unică și repartizarea computerizată permit și copiilor cu rezultate foarte bune din mediul rural sau din familii cu posibilități reduse să obțină un loc în cele mai căutate licee și clase din județul lor ori din marile orașe. În schimb, examenele proprii ale liceelor ar avantaja elevii ai căror părinți pot plăti meditații și programe de pregătire adaptate fiecărei probe. Dubla selecție nu ar verifica exclusiv cunoștințele și meritul elevilor, ar transforma veniturile familiei, accesul la meditații și sprijinul educațional de acasă în criterii indirecte de admitere, adâncind inechitățile deja existente în sistem”, declară deputata USR Corina Atanasiu. Copiii performanți, dar vulnerabili din perspectiva situației financiare, ar fi dezavantajați Potrivit comunicatului de presă emis de formațiune, problema ar fi cu atât mai importantă în cazul elevilor cu rezultate foarte bune, dar care provin din familii cu posibilități financiare limitate. Aceștia ar putea fi puși în situația de a participa la examene fără aceeași pregătire suplimentară ca alți candidați sau chiar de a renunța la liceele de top. Senatorul USR Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, afirmă că USR a contestat încă din 2023 introducerea admiterii paralele. „În anul 2023, când legile Educației au ajuns în dezbatere parlamentară, alături de colegii mei din USR am criticat vehement aberațiile din proiectul România Educată. Una dintre cele mai proaste idei, lipsită de orice argument valabil sau de sprijinul specialiștilor, a fost admiterea paralelă în liceu”, a declarat Pălărie. Controversa din ultimele zile privind admiterea la liceu Admiterea la liceu din 2027 a provocat, în numai câteva zile, una dintre cele mai puternice controverse recente din Educație. Un proiect publicat de Ministerul Educației pe 14 august permite liceelor să organizeze propriul concurs pentru până la jumătate dintre locuri, după Evaluarea Națională. Pentru a putea participa la concursul unui liceu, elevul trebuie, potrivit proiectului, să fi obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale. Concursul ar avea două probe. Liceul stabilește disciplinele, în funcție de profil, însă subiectele sunt unice la nivel național și sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare. Prin urmare, un elev care țintește un loc scos la concurs de un liceu ar susține mai întâi Evaluarea Națională, apoi încă două probe. Nu toți copiii vor fi însă obligați să dea aceste examene. Participarea este opțională. Elevii care nu se înscriu sau care nu sunt admiși prin concurs vor putea participa la repartizarea computerizată pentru locurile rămase. În replică, părinții și organizațiile pentru copii reclamă riscul creșterii meditațiilor și al inechităților, iar partidele critică lipsa unor garanții suficiente împotriva favoritismului. Miercuri, 19 august, au apărut deja două inițiative parlamentare pentru amânarea reformei. Scandalul admiterii la liceu, explicat pe larg, poate fi citit AICI.
Ministerul Economiei lansează Platforma de dialog strategic cu mediul de afaceri și societatea civilă. Darău: Deciziile nu vor mai fi luate din spatele unui birou
„Am deschis procesul de selecție pentru Platforma de dialog strategic pentru o economie competitivă și rezilientă. Ce înseamnă asta, mai simplu spus? Că deciziile și politicile publice ale Ministerului se vor baza și pe soluțiile și recomandările venite de la cei pe care îi afectează, nu din spatele unui birou”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Darău. Mecanismul va reuni organizațiile patronale, asociațiile profesionale, companiile relevante, mediul academic și societatea civilă. Mecanismul va funcționa prin șapte Grupuri de Dialog Sectorial. Cele șapte grupuri vor aborda politicile economice și capitalul uman, industria de apărare și tranziția multi-use, industriile, antreprenoriatul și IMM-urile, diplomația economică, ecosistemele digitale de inovare și start-up-urile, precum și simplificarea reglementării și debirocratizarea. „Pe lângă politici publice noi, îmi doresc și să identificăm blocaje și bariere în calea antreprenoriatului și capitalului, după care să le îndepărtăm și să ușurăm viața și activitatea celor care riscă și creează valoare în România”, mai transmite ministrul Darău. Procesul de selecție este structurat pe criterii de transparență, competitivitate și meritocrație, spune ministrul. Organizațiile eligibile pot aplica pentru maximum trei grupuri de lucru distincte, până la termenul-limită de 18 septembrie.
ANAF a colectat cu 22,4 miliarde de lei în plus în prima jumătate a anului. Ce zice ministrul Finanțelor
Ministrul interimar al Finanțelor Alexandru Nazare dă vești bune privind activitatea ANAF. Colectările au crescut cu 22,4 miliarde de lei în prima jumătate a anului, față de același semestru din anul anterior. „ANAF: 22,4 mld. lei în plus la colectare în prima jumătate de an. Este obligatoriu să dublăm rezultatele din ce în ce mai bune la venituri prin responsabilitate continuă în cheltuirea banilor publici”, a transmis Nazare, într-o postare pe Facebook. ANAF, colectări record de peste 250 de miliarde de lei Ministrul Finanțelor a publicat cifrele pe care le-a adus ANAF statului în primele șase luni ale anului. În timp ce anul trecut, ANAF a colectat în total 245,2 de miliarde de lei, în primul semestru din 2026 s-au înregistrat colectări de 267,6 miliarde de lei. „Noile cifre de colectare reconfirmă direcția de stabilizare a finanțelor României. Cu mai multă presiune pe rezultate, cu obiective clare și cu o administrație fiscală eficientă, România poate obține performanțe fiscale din ce în ce mai ambițioase”, susține ministrul despre rezultatul ANAF. Colectarea TVA, mai eficientă decât anul trecut Aceeași comparație rămâne valabilă și pentru colectarea TVA. Aici ministrul Finanțelor anunță o creștere de 25,9% față de anul anterior, reprezentând cu 13,3 miliarde de lei mai mult. În total, în prima jumătate a anului 2026, ANAF a colectat din TVA 64,8 miliarde de lei. „În același timp, ANAF a restituit companiilor 11,1 miliarde de lei din TVA”, a adăugat Alexandru Nazare. Nazare, apel la grijă față de „portofelul statului” Ministrul a făcut apel la păstrarea direcției de cheltuire eficientă a banului public atât pentru membrii executivului, cât si pentru parlamentari. Acesta a mai anunțat că, în mai puțin de o lună, România așteaptă o nouă vizită a agențiilor de rating. „La mijlocul lunii septembrie urmează misiunea de evaluare a S&P, iar la început de octombrie agenția va publica raportul privind România. Agențiile de rating analizează riguros cifrele, dar și capacitatea noastră de a păstra direcția. Iar principalul obiectiv economic al României rămâne stabilitatea finanțelor publice”, a concluzionat ministrul interimar. Statul acordă și bonusuri pentru angajații ANAF care colectează mai eficient, obicei menținut și în noua lege a salarizării, care se află acum la Guvern.
Tablou de criză. Ministrul interimar al Mediului: peste 100 de comunități au restricții de apă în România
Declarația a fost făcută în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN. „Sunt peste 100 de comunități care au restricții de apă în acest moment, în România”, a declarat ministrul interimar al Mediului. Diana Buzoianu a explicat de ce criza apei este amplificată de deciziile politicienilor. „Mai degrabă au existat comitete pentru situații punctuale, pentru crize punctuale. Avem de ani de zile blocată la sertar strategia de gestionare a secetei din România. De-a lungul anilor, domeniile cele mai afectate de acest fenomen extrem au fost domeniile cele mai reticente la măsurile de protecție a mediului”, a explicat Buzoianu. Ministrul interimar al Mediului a vorbit și despre măsurile luate de actualul Guvern. „Am alocat cei mai mulți bani pentru lucrările de infrastructura (…) lucrări necesare pentru a se menține apa, pentru a face lacuri de acumulare, pentru a putea să avem rezervele de apă. (…) Dacă ritmul de anul ăsta era susținut în ultimii 30 de ani, astăzi România ar fi arătat cu totul și cu totul altfel în fața secetei (…) am fi fost mult mai pregătiți și cu un acces la apă mult mai bun. Avem șantiere în număr record pentru baraje, diguri și poduri. Este infrastructura necesară. Mai există și zona de agricultură, care se referă la irigații, dar ca să poți să ai irigații trebuie să ai mai întâi infrastructură critică care îți păstrează apa în zonele respective”, a precizat Buzoianu. Ministrul interimar al Mediului a mai menționat măsurile privitoare la legea privind mecanismul apei și la cele privitoare la investițiile pentru lucrările la baraje.
Tensiune uriașă. Rusia a mutat o fregată cu o armă periculoasă la bord lângă o insulă germană
Rusia a trimis o fregată, dotată cu rachete hipersonice Zircon, în apropierea insulei germane Fehmarn, în Marea Baltică, potrivit The Telegraph. Este o nouă escaladare a tensiunilor dintre Rusia și NATO. O navă modernă și o rachetă periculoasă Fregata Admiral Kasatonov a fost observată în apropierea insulei Fehmarn săptămâna trecută. Este considerată una dintre cele mai avansate nave militare ale Rusiei și poate să lanseze atacuri la mare distanță. Zircon este o rachetă de croazieră hipersonică manevrabilă, dezvoltată și utilizată de armata Rusiei. Aceasta este concepută pentru a atinge viteze de până la 9 ori mai mari decât viteza sunetului (Mach 9). Racheta poate lovi ținte maritime și terestre la distanțe de peste 1.000 de kilometri. Sistemul de urmărire al navei a fost dezactivat, astfel încât nu este clar dacă fregata se mai află în zonă. Recent, în zonă a ajuns și distrugătorul Admiral Levchenko al armatei ruse. Rusia amenință, NATO ia măsuri Nava Admiral Kasatonov a apărut în Marea Baltică ca urmare a amenințărilor Kremlinului de a ataca nave europene. Președintele Vladimir Putin a declarat că este gata să „răspundă” la tentativele de a captura nave legate de „flota sa umbră”. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fostul președinte Dmitri Medvedev a mers și mai departe, susținând că Moscova are dreptul de a ataca navele comerciale ale „statelor ostile” chiar și în ape neutre, dacă suspectează că acestea transportă încărcături în numele inamicului. Recent, un raport al serviciilor de informații americane a sugerat că Rusia ar putea ataca NATO în următoarele săptămâni, pentru a testa capacitatea Alianței de a răspunde. Se vorbește despre mai multe scenarii, inclusiv despre atacuri limitate asupra Poloniei sau asupra statelor baltice.