ANAF a colectat cu 22,4 miliarde de lei în plus în prima jumătate a anului. Ce zice ministrul Finanțelor
Ministrul interimar al Finanțelor Alexandru Nazare dă vești bune privind activitatea ANAF. Colectările au crescut cu 22,4 miliarde de lei în prima jumătate a anului, față de același semestru din anul anterior. „ANAF: 22,4 mld. lei în plus la colectare în prima jumătate de an. Este obligatoriu să dublăm rezultatele din ce în ce mai bune la venituri prin responsabilitate continuă în cheltuirea banilor publici”, a transmis Nazare, într-o postare pe Facebook. ANAF, colectări record de peste 250 de miliarde de lei Ministrul Finanțelor a publicat cifrele pe care le-a adus ANAF statului în primele șase luni ale anului. În timp ce anul trecut, ANAF a colectat în total 245,2 de miliarde de lei, în primul semestru din 2026 s-au înregistrat colectări de 267,6 miliarde de lei. „Noile cifre de colectare reconfirmă direcția de stabilizare a finanțelor României. Cu mai multă presiune pe rezultate, cu obiective clare și cu o administrație fiscală eficientă, România poate obține performanțe fiscale din ce în ce mai ambițioase”, susține ministrul despre rezultatul ANAF. Colectarea TVA, mai eficientă decât anul trecut Aceeași comparație rămâne valabilă și pentru colectarea TVA. Aici ministrul Finanțelor anunță o creștere de 25,9% față de anul anterior, reprezentând cu 13,3 miliarde de lei mai mult. În total, în prima jumătate a anului 2026, ANAF a colectat din TVA 64,8 miliarde de lei. „În același timp, ANAF a restituit companiilor 11,1 miliarde de lei din TVA”, a adăugat Alexandru Nazare. Nazare, apel la grijă față de „portofelul statului” Ministrul a făcut apel la păstrarea direcției de cheltuire eficientă a banului public atât pentru membrii executivului, cât si pentru parlamentari. Acesta a mai anunțat că, în mai puțin de o lună, România așteaptă o nouă vizită a agențiilor de rating. „La mijlocul lunii septembrie urmează misiunea de evaluare a S&P, iar la început de octombrie agenția va publica raportul privind România. Agențiile de rating analizează riguros cifrele, dar și capacitatea noastră de a păstra direcția. Iar principalul obiectiv economic al României rămâne stabilitatea finanțelor publice”, a concluzionat ministrul interimar. Statul acordă și bonusuri pentru angajații ANAF care colectează mai eficient, obicei menținut și în noua lege a salarizării, care se află acum la Guvern.
Tablou de criză. Ministrul interimar al Mediului: peste 100 de comunități au restricții de apă în România
Declarația a fost făcută în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN. „Sunt peste 100 de comunități care au restricții de apă în acest moment, în România”, a declarat ministrul interimar al Mediului. Diana Buzoianu a explicat de ce criza apei este amplificată de deciziile politicienilor. „Mai degrabă au existat comitete pentru situații punctuale, pentru crize punctuale. Avem de ani de zile blocată la sertar strategia de gestionare a secetei din România. De-a lungul anilor, domeniile cele mai afectate de acest fenomen extrem au fost domeniile cele mai reticente la măsurile de protecție a mediului”, a explicat Buzoianu. Ministrul interimar al Mediului a vorbit și despre măsurile luate de actualul Guvern. „Am alocat cei mai mulți bani pentru lucrările de infrastructura (…) lucrări necesare pentru a se menține apa, pentru a face lacuri de acumulare, pentru a putea să avem rezervele de apă. (…) Dacă ritmul de anul ăsta era susținut în ultimii 30 de ani, astăzi România ar fi arătat cu totul și cu totul altfel în fața secetei (…) am fi fost mult mai pregătiți și cu un acces la apă mult mai bun. Avem șantiere în număr record pentru baraje, diguri și poduri. Este infrastructura necesară. Mai există și zona de agricultură, care se referă la irigații, dar ca să poți să ai irigații trebuie să ai mai întâi infrastructură critică care îți păstrează apa în zonele respective”, a precizat Buzoianu. Ministrul interimar al Mediului a mai menționat măsurile privitoare la legea privind mecanismul apei și la cele privitoare la investițiile pentru lucrările la baraje.
Tensiune uriașă. Rusia a mutat o fregată cu o armă periculoasă la bord lângă o insulă germană
Rusia a trimis o fregată, dotată cu rachete hipersonice Zircon, în apropierea insulei germane Fehmarn, în Marea Baltică, potrivit The Telegraph. Este o nouă escaladare a tensiunilor dintre Rusia și NATO. O navă modernă și o rachetă periculoasă Fregata Admiral Kasatonov a fost observată în apropierea insulei Fehmarn săptămâna trecută. Este considerată una dintre cele mai avansate nave militare ale Rusiei și poate să lanseze atacuri la mare distanță. Zircon este o rachetă de croazieră hipersonică manevrabilă, dezvoltată și utilizată de armata Rusiei. Aceasta este concepută pentru a atinge viteze de până la 9 ori mai mari decât viteza sunetului (Mach 9). Racheta poate lovi ținte maritime și terestre la distanțe de peste 1.000 de kilometri. Sistemul de urmărire al navei a fost dezactivat, astfel încât nu este clar dacă fregata se mai află în zonă. Recent, în zonă a ajuns și distrugătorul Admiral Levchenko al armatei ruse. Rusia amenință, NATO ia măsuri Nava Admiral Kasatonov a apărut în Marea Baltică ca urmare a amenințărilor Kremlinului de a ataca nave europene. Președintele Vladimir Putin a declarat că este gata să „răspundă” la tentativele de a captura nave legate de „flota sa umbră”. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fostul președinte Dmitri Medvedev a mers și mai departe, susținând că Moscova are dreptul de a ataca navele comerciale ale „statelor ostile” chiar și în ape neutre, dacă suspectează că acestea transportă încărcături în numele inamicului. Recent, un raport al serviciilor de informații americane a sugerat că Rusia ar putea ataca NATO în următoarele săptămâni, pentru a testa capacitatea Alianței de a răspunde. Se vorbește despre mai multe scenarii, inclusiv despre atacuri limitate asupra Poloniei sau asupra statelor baltice.
Diana Buzoianu caută 20 de tineri care să participe la deciziile României privind clima și mediul
Diana Buzoianu: „Vocea tinerilor trebuie să conteze” Ministra Mediului, Diana Buzoianu, susține că noul mecanism ar trebui să le ofere tinerilor posibilitatea de a participa constant la elaborarea politicilor publice în domeniul climei și al mediului. „Deciziile pe care le luăm astăzi în domeniul mediului și al climei îi privesc direct pe tineri și le vor influența viitorul. De aceea, este important ca vocea lor să nu fie doar ascultată, ci să aibă un cadru real și constant prin care să poată contribui la politicile publice”, a declarat Diana Buzoianu. Potrivit ministrei, Consiliul va încerca să aducă împreună tineri din regiuni și medii diferite și să creeze „un dialog bazat pe date, știință și informații verificate”. Ce va face noul Consiliu Activitatea CCT-CM va acoperi teme precum schimbările climatice și adaptarea la efectele acestora, biodiversitatea, poluarea, gestionarea deșeurilor, educația climatică și de mediu și participarea publică. Cei 20 de membri vor putea participa la consultări cu instituții, experți, comunități și alți tineri, vor analiza subiecte de actualitate și vor formula recomandări de politică publică. Ei vor putea, de asemenea, să urmărească modul în care propunerile lor sunt analizate de instituții. Cine se poate înscrie Selecția este deschisă persoanelor cu vârste între 14 și 35 de ani, care locuiesc în România și sunt interesate de climă, mediu, participare civică, comunicare, educație sau domenii conexe. Ministerul precizează că nu este necesară experiență profesională anterioară în domeniul mediului, climei sau al politicilor publice. Candidații vor fi evaluați în funcție de motivație, capacitatea de analiză și argumentare, gândirea critică, interesul pentru verificarea informațiilor, disponibilitatea de implicare și capacitatea de colaborare. Organizatorii spun că vor urmări și o reprezentare cât mai diversă din punct de vedere teritorial, social și al categoriilor de vârstă. Înscrierile sunt deschise până pe 31 august Aplicațiile pot fi depuse până la 31 august 2026, ora 23:59. Evaluarea va avea loc între 1 și 4 septembrie, iar candidații ajunși pe lista scurtă vor susține interviuri în perioada 8–11 septembrie. Cei 20 de membri vor fi anunțați pe 12 septembrie 2026, iar prima întâlnire fizică a Consiliului este programată în perioada 14–18 septembrie. Transportul și cazarea participanților din alte localități vor fi suportate de organizatori. Secretariatul tehnic al Consiliului va fi asigurat de Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate, în timp ce Ministerul Mediului va asigura legătura cu procesele instituționale de elaborare a politicilor publice. UNICEF România va sprijini participarea copiilor și aplicarea unor metode adaptate vârstei.
Viorica Dăncilă îl critică dur pe Ilie Bolojan: Este arogant și complet desprins de realitatea din România
Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu” difuzată pe Gândul.ro. „Și arogant, dar mie mi se pare că dânsul este într-o campanie electorală. Adică dânsul este complet desprins de realitatea din România. Tocmai vorbeam de crizele suprapuse. Dânsul inaugurează creșe, pasaje în condițiile în care provocările cu care se confruntă România sunt foarte mari. Deci mie mi se pare că dânsul, în loc să dea un răspuns problemelor pe care le au românii, dânsul încearcă să se ducă în alte zone legate mai mult de imaginea dânsului”, a declarat Viorica Dăncilă. Fosta șefă a Guvernului l-a criticat pe Bolojan și pentru întâlnirea cu președinta CCR. „Pe de altă parte, această abordare a dânsului, că trebuie să ne întâlnim cu șef de companie, păi nu poți să pui egalitate între președintele Curții Constituționale și un șef de companie. Adică, totuși, repet, este o separare a puterilor în stat. Nu mai există și tot dânsul a fost cel care a transformat executivul în legislativ. Să nu uităm că Dânsul, de când a venit la putere, a guvernat prin asumarea răspunderii și ordonanțe de urgență. Parlamentul pentru dânsul nu prea a existat. Iar acum face același lucru în ceea ce privește justiția. Justiția nu i se subordonează. Justiția trebuie să fie independentă. Iar astfel de întâlniri trebuie făcute publice, dacă nu au nimic de ascuns”, a precizat Viorica Dăncilă. Simina Tănăsescu, întâlnire secretă cu Bolojan înainte ca CCR să se pronunțe asupra legii integrității Ședința CCR de luni a avut loc după informațiile apărute în spațiul public privind o întâlnire, vineri, între președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan. Consiliul Superior al Magistraturii a cerut clarificări publice privind împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, motivul pentru care s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului și subiectele discutate. CSM a arătat că informațiile apărute au generat „întrebări legitime”, în condițiile în care întrevederea ar fi avut loc într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională. CCR a transmis duminică seara că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanți ai autorității executive au exclusiv un caracter administrativ și organizatoric.
O țară din spațiul ex-sovietic a emis un mandat internațional de arestare pentru trei propagandiști ruși
O instanță din Azerbaidjan a inclus trei cetățeni ruși pe lista de persoane căutate și a decis arestarea lor în absență, potrivit publicației Apa. Decizia a fost luată ca urmare a transmisiunilor de pe YouTube care instigau la schimbarea violentă a regimului azer, amenințau cu eliminarea fizică a unor persoane și incitau la ură împotriva Azerbaidjanului. Procurorii azeri i-a acuzat pe cei trei de incitare la terorism, încălcarea integrității teritoriale a țării și incitare la ură. Persoanele condamnate sunt un jurnalist, un consultant politic și un consilier al ministrului Transporturilor din Rusia. Autoritățile din Azerbaidjan solicită asistență internațională, inclusiv prin intermediul canalelor Interpol, pentru prinderea celor trei. Azerbaidjan și Rusia, o relație cu o istorie îndelungată Azerbaidjan a făcut parte din spațiul ex-sovietic. Țara și-a dobândit independența după destrămarea Uniunii Sovietice în decembrie 1991. Ulterior, țara din Caucaz a rămas în sferă de influență a Rusiei. În ultimii ani, la fel ca în cazul Georgiei și Armeniei, Azerbaidjan a încercat să se distanțeze de Rusia.
Trump amenință o țară aliată după ce a fost refuzat de președintele ei
Președintele SUA a dezvăluit că a fost refuzat de omologul său din Coreea de Sud. „L-am sunat pe președintele Coreei de Sud. I-am spus: Ați putea ajuta cu Iranul? Dacă doriți, nu avem nevoie de ajutor. El a răspuns: Nu, mulțumesc”, a declarat Donald Trump în timpul unor declarații pentru presă făcute la Casa Albă. Președintele american a dezvăluit și replica pe care i-a dat-o președintelui din Coreea de Sud. „I-am spus: Ce înseamnă asta? Avem 39.000 de soldați acolo care vă protejează de Kim Jong Un, și nu ne veți ajuta cu Iranul? Asta este ciudat. Atunci, de ce suntem implicați în a vă ajuta? Protejarea Coreei de Sud ne costă miliarde de dolari”, a adăugat Trump. Concluzia președintelui Trump Concluzia a aparținut tot liderului american. „Nu putem merge în jurul lumii și să protejăm toate aceste țări, mai ales când acestea nu sunt acolo pentru a ne ajuta”, a precizat Donald Trump. Președintele american s-a declarat nemulțumit și a amenințat cu retragerea sprijinului mai mulți aliați care au refuzat să se implice în conflictul din Iran.
Grindeanu continuă atacurile la adresa lui Bolojan: vă prezint datele reale din economie, propaganda oficială le ascunde
Sorin Grindeanu a organizat o conferință de presă luni după amiaza. El l-a acuzat din nou pe Ilie Bolojan că a provocat o prăbușire a economiei naționale. Grindeanu a vorbit despre date incredibile și despre un dezastru. „Astăzi vreau să continui să prezint datele reale din economie, pe care propaganda oficială le ascunde în mod deliberat românilor. Iar datele arată o prăbușire a investițiilor străine directe în România în primele șase luni ale anului cu 82%. Repet, investițiile străine în mandatul premierului demis Bolojan sunt de 5,5 ori mai mici decât în 2025. De la 3.7 miliarde de euro la o prăbușire incredibilă de doar 669 de milioane de euro. Acest indicator reprezintă hârtia de turnesol care arată dezastrul pe care l-a produs Ilie Bolojan în economie. Este cea mai clară radiografie a catastrofei economice produsă de orgoliul absurd al unui singur om, care a luat decizii singur fără a ține cont de partenerii de guvernare”, a transmis Sorin Grindeanu. Grindeanu: străinii nu au încredere în premierul demis Șeful PSD a mai spus că în ultimele 3 luni, România a pierdut peste 500 de milioane de euro din investițiile străine. „Iar în ritmul acesta, dacă Ilie Bolojan se mai ține mult de scaun și insistă cu reformele atunci este posibil să ajungem la zero. Oricum s-a atins deja recordul negativ din ultimii 12 ani. Este clar că investitorii străini nu au încredere în politicile economice promovate de premierul demis Bolojan. Investitorii străini nu sunt de la PSD și nu au partizanate politice – ei pur și simplu nu își riscă banii într-o economie distrusă”, a adăugat Grindeanu. Grindeanu îi cere lui Bolojan să plece de la guvernare De asemenea, liderul social-democrat a declarat că România este în cădere economică și acumulează datorii uriașe. „Mitul eroului salvator s-a spulberat astăzi definitiv. România are a doua cea mai mare cădere economică din Uniunea Europeană la 6 luni și investiții străine mai mici cu 82%. În același timp, datoria externă a crescut cu peste 23 de miliarde de euro în ultimul an, iar deficitul de cont curent s-a adâncit și el cu 1.6 miliarde de euro. Unde sunt reformele, Ilie?, s-a întrebat Grindeanu. La final, Grindeanu i-a cerut premierului Bolojan să plece de la Palatul Victoria ca „să lase România să respire”. Totodată, el a reiterat mesajul conform căruia PSD este dispus să-și asume o soluție politică rațională”
Scandal uriaș. Ambulanță în misiune, oprită de polițiști pentru a permite trecerea unei coloane oficiale
O ambulanță care avea semnalele luminoase pornite a fost oprită de polițiștii indieni. Potrivit Clash Report, incidentul s-a produs în Delhi, India, și a stârnit un scandal uriaș după ce imaginile au devenit virale pe rețelele de socializare. Imaginile arată ambulanța oprită de polițiștii care, astfel, permit trecerea unei coloane oficiale. Mai multe mașini SUV, de culoare neagră, cu semnale luminoase pornite, trec prin zona aglomerată și prin cordonul format de polițiști. Numeroase persoane care au comentat imaginile susțin că în coloana de mașini se afla chiar Narendra Modi, premierul Indiei. Acuzația este susținută și de politicieni din opoziție care spun că în convoi se afla premierul indian. Modi și scandalurile Premierul Narendra Modi și administrația sa au fost implicați în mai multe scandaluri. O anchetă a făcut legătură între guvern și conglomeratul Adani, ridicând semne de întrebare privind direcționarea fondurilor publice sau protecția acordată marilor corporații. Apoi, un documentar BBC despre revoltele din Gujarat a fost interzis pe teritoriul Indiei provocând acuzații privind restrângerea libertății presei. În trecut, autenticitatea diplomelor universitare ale premierului Modi a provocat dispute politice aprinse și solicitări de clarificare din partea instituțiilor statului. De asemenea, în India au loc periodic manifestații de amploare ale unor grupuri care acuză administrația de corupție, inegalitate socială tolerată tacit de autorități și gestionare proastă a economiei. În ciuda presiunii publice, Modi ocupă funcția de premier al Indiei din 2014. În septembrie, el va împlini 76 de ani. A viral video from Delhi shows an ambulance held back by traffic police while a black SUV convoy passes. Opposition accounts claim it’s Indian PM Modi’s convoy.pic.twitter.com/Nfi5kvLuOu — Clash Report (@clashreport) August 17, 2026
Înalta Curte, mesaj dur după întâlnirea șefei CCR cu Ilie Bolojan: Situația nu poate rămâne fără consecințe instituționale
Înalta Curte de Casație și Justiție a intervenit luni în controversa provocată de întâlnirea dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, susținând că explicațiile oferite până acum nu clarifică pe deplin circumstanțele întrevederii și nu înlătură îngrijorările apărute în sistemul judiciar. Instanța supremă vorbește despre o situație de o „gravitate instituțională aparte” și invocă direct faptul că Ilie Bolojan este parte într-o cauză aflată pe rolul Curții Constituționale. „Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător”, arată ÎCCJ. ÎCCJ: Arbitrul constituțional trebuie să fie în afara oricărei aparențe de influență Înalta Curte susține că problema nu este numai existența unei eventuale influențe, ci și aparența pe care o asemenea întâlnire o poate crea. „Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, transmite instanța supremă. ÎCCJ critică și condițiile în care a avut loc întrevederea, arătând că, potrivit informațiilor disponibile public, aceasta nu s-a desfășurat la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi și nu fusese anunțată anterior. Instanța supremă consideră că această conduită poate afecta încrederea publică în imparțialitatea viitoarelor soluții ale CCR. Finlul comunicatului este formulat în termeni deosebit de duri. Înalta Curte afirmă că situația „nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale” și susține că responsabilitatea funcției presupune „asumarea consecințelor necesare” atunci când apar îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate. Comunicatul nu cere explicit demisia Simonei Tănăsescu, însă formularea referitoare la „consecințe instituționale” și la „asumarea consecințelor necesare” ridică presiunea asupra conducerii Curții Constituționale. De ce întâlnirea Tănăsescu-Bolojan a provocat controverse Controversa a izbucnit după apariția informațiilor potrivit cărora Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-au întâlnit vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întâlnirea nu fusese anunțată public și a avut loc cu numai câteva zile înainte ca CCR să reia dezbaterile asupra unor dosare cu miză politică și instituțională, inclusiv Legea integrității. CCR a răspuns criticilor susținând că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanții Executivului au ca obiect exclusiv chestiuni privind „buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției”. Curtea a mai precizat că nicio cauză aflată pe rol nu poate fi discutată în afara cadrului procedural și legal. Explicațiile nu au stins însă controversa. Consiliul Superior al Magistraturii a cerut la rândul său clarificări despre împrejurările întâlnirii, motivele pentru care aceasta a avut loc în biroul președintelui Senatului și subiectele discutate. CSM a amintit inclusiv precedentul din 2018, când Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, și-a dat demisia în urma controverselor provocate de o întâlnire cu un judecător al CCR. Conflictul de miliarde dintre Guvern și Înalta Curte, aflat chiar pe masa CCR Un element central al intervenției ÎCCJ este faptul că instituția este ea însăși parte într-un conflict constituțional cu Guvernul, conflict declanșat prin sesizarea făcută de Ilie Bolojan. Disputa privește plata restanțelor salariale ale magistraților. Înalta Curte a cerut obligarea Guvernului la plata unor drepturi restante de aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar Curtea de Apel București a admis în primă instanță acțiunea. Guvernul a susținut că o instanță nu poate obliga Executivul să redistribuie bani din buget și că puterea judecătorească s-ar fi substituit astfel puterii executive și legislative. CCR a dezbătut conflictul în luna iulie, dar a amânat pronunțarea pentru 23 septembrie. În aceste condiții, ÎCCJ consideră că întâlnirea dintre persoana care a declanșat conflictul constituțional și președinta instituției care trebuie să îl arbitreze necesită un standard de transparență și imparțialitate deosebit de ridicat. Noua poziție a Înaltei Curți amplifică astfel disputa instituțională începută la finalul săptămânii trecute: după CSM și conducerile instanțelor din țară, chiar una dintre părțile conflictului aflat pe masa CCR reclamă acum riscul ca asupra viitoarei decizii să planeze o „suspiciune rezonabilă” de influență sau lipsă de imparțialitate.