Hunor Kelemen, despre parlamentarii neafiliați: Dacă mergi cu ei în pădure, îți asumi un risc uriaș
Liderul UDMR a explicat că parlamentarii neafiliați cu care Eugen Tomac discută pentru obținerea unei majorități provin din formațiuni diferite, ceea ce face dificilă conturarea unui proiect politic coerent. „Este un grup heterogen. Nu este ceva foarte, foarte coagulat. Unii vin din SOS-ul lui Șoșoacă, alții vin de la AUR, alții vin de la POT, alții vin nu știu de unde”, a declarat marți Hunor Kelemen, invitat la TVR Info. O majoritate fără garanții de loialitate În opinia sa, migrația parlamentară reprezintă una dintre problemele cronice ale vieții politice românești și favorizează apariția unor grupuri care nu au primit direct votul alegătorilor în actuala formulă. „Este boala cronică a parlamentarismului românesc că există această mișcare, acest transfer permanent dintr-o parte în alta. Apar partide care nu au participat la vot și după aceea au grup în Parlament”, a spus liderul UDMR. „Nu este o asigurare de viață să mergi cu ei. Dacă vrei să mergi cu ei în întuneric, în pădure și sunt în spatele tău, îți asumi un risc uriaș”, a declarat Kelemen, explicând că sprijinul oferit de acest grup nu reprezintă o bază suficient de solidă pentru construirea unei majorități parlamentare. Guvern tehnocrat, premier politic? Întrebat dacă formațiunea sa ar putea susține un guvern care s-ar baza și pe voturile acestor parlamentari, președintele UDMR a precizat că discuția este prematură. El a enumerat mai multe probleme pe care partidul său trebuie să le lămurească înainte de a decide dacă va acorda sau nu votul unui eventual executiv condus de Eugen Tomac. „Până să discut despre acest grup eterogen, trebuie să lămurim câteva chestiuni de principiu: dacă putem susține un guvern din care nu facem parte, dacă putem vota alături de cei care au dat jos guvernul din care am făcut parte, cum se împacă ideea unui guvern tehnocrat cu un premier politic și care este rolul Parlamentului într-o democrație parlamentară”, a declarat Kelemen. Liderul Uniunii a adăugat că, înaintea unei decizii privind susținerea viitorului executiv, vor conta și programul de guvernare, precum și componența cabinetului.
Kelemen Hunor: Poate să fie și un guvern monocolor, doar să fie un guvern care răspunde politic pentru ceea ce face
Liderul UDMR a afirmat la TVR Info că, din punctul său de vedere, formula politică a viitorului cabinet este mai importantă decât componența acestuia. „Eu sunt pentru un guvern politic. Nu mai contează pentru mine, în acest moment, dacă e format doar din PSD, poate să fie și un guvern monocolor, dacă e format doar din PNL, dacă este PSD-PNL-USR sau PSD-PNL-USR-UDMR, doar să fie un guvern care răspunde politic pentru ceea ce face”, a declarat Kelemen Hunor. Responsabilitatea aparține tuturor partidelor Întrebat dacă PSD ar trebui să fie primul partid care să propună o soluție de guvernare, având cel mai mare număr de mandate în Parlament, liderul UDMR a răspuns că responsabilitatea revine tuturor formațiunilor politice. Potrivit acestuia, deși social-democrații au cea mai mare reprezentare parlamentară, nu dețin singuri majoritatea necesară pentru formarea unui guvern. Kelemen Hunor a subliniat că fiecare partid trebuie să participe la identificarea unei soluții pentru depășirea actualului blocaj politic. Critici la adresa unei noi formule tehnocrate Liderul UDMR s-a declarat sceptic în privința posibilității instalării unui nou guvern tehnocrat în cazul în care partidele nu vor veni cu propuneri de premier. El a afirmat că partidele nu trebuie să renunțe la responsabilitatea politică de a propune un șef al Executivului. „Partidele trebuie să aibă capacitatea de a propune un prim-ministru. După aceea, președintele decide”, a spus Kelemen Hunor. Acesta a avertizat că o nouă soluție tehnocrată ar însemna, în opinia sa, un eșec al partidelor de a-și asuma responsabilitățile pentru care au primit votul cetățenilor. Liderul UDMR și-a exprimat convingerea că formațiunile parlamentare vor veni cu propuneri politice în cazul în care va fi nevoie de o nouă rundă de consultări pentru formarea guvernului.
Șefa Curții Supreme, Lia Savonea, îl pune la zid pe Ilie Bolojan: două teme în care a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției
Șefa ÎCCJ a acuzat Executivul Bolojan că a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției, pe două mari teme. Prima temă de atac a fost pensiile magistraților: „Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale – chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare. Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă. Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților. S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii. Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, spune Lia Savonea. Președintele Curții Supreme susține că și folosirea prescripției ca temă de atac împotriva Justiției a fost o manipulare, pentru că adevărații vinovați sunt parlamentarii și procurorii care țin dosarele cu anii în fișete: „Apoi, la loc cu această tematică (repet: îndelung prezentată și la ore largi de audiență), a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală. Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple. Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee – că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare – populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil. Și materia penală, cum e ea – nimic nu este perfect – , a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale. Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu. O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”. Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția, după ce judecătorii s-au eliberat după epoca monitorizărilor SRI-DNA: „Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept. Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar nu doresc să mai rețin, pentru că dumneavoastră ați acoperit, în linii mari, aproape toate chestiunile. Dar ar fi multe și ar merita să fie dezvoltate. Sigur: eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice – a Guvernului, a Parlamentului – în România. (…) Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor„.
Mihai Fifor, avertisment asupra riscurilor de securitate la Marea Neagră: Întrebarea este simplă: ne trezim și noi? Sau ne vom trezi după ce se va întâmpla ceva grav?”
Deputatul PSD Mihai Fifor a făcut marți o serie de precizări despre problemele de securitate ale României la Marea Neagră, în special în contextul incidentului recent din Portul Constanța și al riscurilor pentru infrastructura energetică strategică. „În urmă cu șase luni trăgeam un semnal de alarmă referitor la vulnerabilitățile uriașe de la Marea Neagră. Șase luni! Mă refeream atunci la securitatea infrastructurii critice, la exploatările energetice offshore și la riscurile tot mai evidente la adresa unor obiective strategice esențiale pentru România.”, a scris el pe pagina de Facebook. Fifor susține că incidentul recent din Portul Constanța reprezintă o confirmare a acestor riscuri. „Săptămâna trecută, realitatea ne-a lovit din nou în moalele capului și s-a dovedit chiar mai gravă decât anticipam. O dronă a reușit să pătrundă chiar în Portul Constanța și să explodeze în apropierea terminalului petrolier. Nu în larg. Nu în apropierea portului. În port.”, a scris acesta. „Conștientizăm oare cât de norocoși am fost și de această dată? Că nu a fost rănit nimeni? Că nu a murit nimeni? Se întreabă însă cineva cât ne va mai ține norocul?” Deputatul PSD mai afirmă că Portul Constanța este „vulnerabil la astfel de amenințări”. „Săptămăna trecută am avut dovada clară că Portul Constanța este vulnerabil la astfel de amenințări, lucru de nepermis după mai bine de patru ani de război la Marea Neagră. Este de neconceput ca cea mai importantă infrastructură portuară a României și una dintre cele mai importante ale Flancului Estic să fie lipsită de un nivel minim de protecție împotriva unor asemenea riscuri.” „Au trecut deja câteva zile. Incidentul e deja la și altele, acoperit de zgomotul politic cotidian atât de specific României. Mai contează astăzi a cui era responsabilitatea? Mai contează cine a greșit? Ca de fiecare dată, răspunderea este pasată de la o instituție la alta, între ministere, agenții și structuri cu atribuții în domeniu, până când nimeni nu mai răspunde pentru nimic. Și s-a făcut liniște. Începe Campionatul Mondial de fotbal…românii sunt fericiți.” Acesta a precizat însă că problema rămâne una serioasă, mai ales în contextul proiectelor energetice din Marea Neagră. „Rămâne însă un fapt care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți: o dronă a ajuns în Portul Constanța și a explodat în incinta celui mai important obiectiv portuar al României. Acesta este adevărul pe care nicio explicație birocratică și nicio pasare a responsabilității nu îl poate șterge. Și este doar o chestiune de timp până când un nou incident se poate petrece.” Totodată, deputatul a criticat și lipsa de reacție politică în tot acest context și a spus că atenția autorităților este concentrată pe formarea noului guvern. „Și, cu toate acestea, nimeni nu pare să se agite prea tare. Cu sacul plin, Bolojan e deja la ușa Palatului Victoria. Pentru noul guvern, dacă trece, urmează perioada de dibuit ușile și butoanele. Parlamentul intră în vacanță în două săptămâni.” „România nu își poate permite să investească miliarde într-un proiect energetic fără să investească, în paralel, în securitatea lui. Este obligația noului Guvern al României, oricum se va numi el, și a instituției prezidențiale să trateze cu celeritate această problemă în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și să gândească un plan clar de protecție a infrastructurii critice din Marea Neagră.”, a mai declarat Fifor. „Întrebarea este simplă: ne trezim și noi? Acum? Sau, ca de obicei, ne vom trezi după ce se va întâmpla ceva grav?”, a completat deputatul.
Guvernul Tomac merge la începutul săptămânii viitoare în Parlament pentru vot: Sunt încrezător că vom obține peste 233 de voturi
Eugen Tomac a spus, luni seara, la Antena 3 CNN, că este încrezător că în ziua votului, peste 233 de membri al Parlamentului României, îi vor acorda încrederea pentru a forma Guvernul. „Doresc mâine (marți – n.r.) să închei consultările cu toți actorii politici și, evident, undeva pe miercuri vom stabili calendarul final, dar cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare vom fi în măsură să ne prezentăm în fața Parlamentului pentru acele voturi”, a spus Eugen Tomac. Fără „plan B” Întrebat despre un plan B în condițiile în care partidele, precum PNL sau USR nu vor dori să voteze acest guvern tehnic în Parlament, premierul desemnat a spus că nu are plan B. De asemenea, a spus că nu va intra în dialog cu AUR: „Nu am de ce să discut cu partide care votează împotriva interesului național al României. Și aici vreau să fiu foarte clar. Eu respect opinia și votul fiecărui cetățean român. Este fiecare liber în această țară să voteze așa cum simte. Însă nu voi accepta niciodată și nu voi înțelege niciodată partidele care, prin gesturi concrete, acționează împotriva interesului național. Și AUR a avut un asemenea comportament de mai multe ori. Și chestiunea aceasta, evident, nu este negociabilă”. Discuții cu parlamentari „la bucată”, dar nu cu AUR Întrebat, însă, dacă va sta de vorbă cu parlamentari din aceste separat, „la bucată”, Tomac a spus că nu a avut dialog și nici nu a fost contactat, dar nici nu a fost interesat să intre în contact până acum. „Dar evident, pentru mine fiecare vot va fi important”, a mai spus Tomac.
Victor Ponta, despre viitorul Executiv: Practic, se anulează și alegerile parlamentare
Ponta a declarat că așteaptă anunțarea oficială a componenței noului Cabinet, dar a apreciat că numele vehiculate în spațiul public sunt mai bine pregătite decât actualii membri ai Guvernului. „Mâine (marți n.r.) aștept să ne spună și numele. Dacă sunt numele alea din presă, ne propune niște oameni de 100 de ori mai bine pregătiți și mai deștepți decât ăștia pe care îi are acum Bolojan. La Externe, la Apărare, la Agricultură, la Mediu…”, a afirmat fostul premier luni, invitat la emisiunea Marius Tucă Show. Ponta: republică prezidențială Victor Ponta spune că influența președintelui asupra viitorului Executiv este fără precedent și a comparat situația cu o republică prezidențială. „N-am văzut așa ceva. Nici la Iliescu, nici la Băsescu. Nici la Iohannis. Adică să fie un guvern prezidențial, efectiv. O republică prezidențială, de la un cap la altul”, a afirmat el. De asemenea, Ponta susține că președintele își impune propria formulă guvernamentală, iar rolul Parlamentului devine unul marginal. „Să stabilim un lucru. Chiar nu mai are rost să votăm. N-are rost. Prezidențialele le-am anulat, acum, practic, se anulează și parlamentarele. Uite, avem un președinte care conduce el”, a declarat politicianul. Parlamentul, „pus în paranteză” Potrivit fostului premier, influența Parlamentului în procesul de guvernare din România este în scădere. „Parlamentul devine o paranteză. Iar acum punem definitiv Parlamentul în paranteză. Pentru că nu mai contează”, a afirmat el. Precedentul Iohannis Ponta a comparat situația actuală cu proiectul „guvernul meu”, asociat fostului președinte Klaus Iohannis. „Iohannis a încercat să facă «guvernul meu». Nu i-a ținut. Până la urmă a adus PSD-ul la guvernare”, a declarat Ponta. Acesta a apreciat însă că actualul context politic este diferit deoarece următoarele alegeri sunt programate abia în 2028.
Cine sunt numele vehiculate în viitorul Guvern. Executivul va avea doi vicepremieri
Potrivit informațiilor obținute din surse apropiate discuțiilor, noul Cabinet ar urma să aibă doi vicepremieri. Sorin Costreie, vicepremier și ministru al Educației Una dintre variantele aflate pe masa negocierilor îl indică pe Sorin Costreie pentru funcția de vicepremier și ministru al Educației. Pentru poziția de vicepremier este vehiculat și numele lui Radu Burnete, însă formula finală a Guvernului este încă în discuție. Cine ar putea prelua ministerele Conform surselor MEDIAFAX, structura viitorului Executiv ar putea include următoarele nume: Vicepremier – Radu Burnete; Vicepremier și ministrul Educației – Sorin Costreie; Ministerul Afacerilor Externe – Luca Niculescu; Ministerul Apărării Naționale – Mihnea Motoc; Ministerul Dezvoltării – Vladimir Ionaș; Ministerul Finanțelor – o propunere din zona Băncii Naționale a României sau economistul Bogdan Glăvan; Ministerul Transporturilor – Ionuț Laurențiu Mașala; Ministerul Energiei – Sorin Elisei; Ministerul Muncii – Diana Morar; Ministerul Agriculturii – Nicolae Istudor; Ministerul Mediului – Teodor Dulceață; Ministerul Culturii – Adrian Papahagi; Ministerul Justiției – Cosmin Alexandru Soare-Filatov. Europarlamentarul Eugen Tomac, desemnat de Nicușor Dan să formeze noul Guvern Eugen Tomac, premierul desemnat de președintele Nicușor Dan, începe luni negocierile cu partidele politice pentru formarea noului guvern. Liberalii vor fi primii care se vor întâlni cu premierul desemnat, de la ora 11.00. Apoi, de la ora 14.00, Tomac va discuta cu reprezentanții USR, iar de la 17.00 cu social-democrații. Toate consultările vor avea loc la sediile partidelor politice. Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri decretul prin care Eugen Tomac este desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru. Potrivit Constituției, Eugen Tomac are la dispoziție 10 zile de la momentul nominalizării pentru funcţia de premier, pentru a veni în faţa Parlamentului ca să ceară un vot de încredere. Pentru ca noul Executiv să fie învestit, sunt necesare cel puțin 233 de voturi din partea senatorilor și deputaților.
Bolojan o rupe total cu PSD: Ne-am pierdut încrederea / Au mințit opinia publică și au dinamitat coaliția
Fostul premier Ilie Bolojan a lansat un atac extrem de dur la adresa PSD, pe care îl acuză că a sabotat guvernarea și a refuzat să își asume măsurile necesare pentru corectarea deficitului bugetar al României. Într-un dialog amplu la podcastul politic „Ce se întâmplă în România”, Bolojan a susținut că social-democrații „au fugit de orice răspundere”, deși au participat la toate deciziile importante ale coaliției. „Unele partide (…) dinamitează coaliția” „Unele partide nu respectă înțelegerile pe baza cărora s-a făcut coaliția, nu-și asumă răspunderea, dinamitează coaliția, așa cum a făcut Partidul Social Democrat, încălcându-și înțelegerile, mințindu-și partenerii, fugind de orice răspundere, mințind opinia publică”, a declarat Ilie Bolojan. Fostul premier spune că experiența ultimelor luni a distrus complet încrederea PNL în PSD și susține că liberalii nu mai vor o nouă alianță cu social-democrații. „PNL, după această lecție pe care am trecut-o din nou, am luat decizia, pierzându-ne total încrederea în Partidul Social Democrat, să nu mai facem coaliții cu PSD”, afirmă Bolojan. „Toate deciziile au fost luate cu PSD de față” Potrivit acestuia, PSD a acceptat inițial măsurile economice asumate de guvern, însă ulterior a început să se delimiteze public de ele și să transfere costurile politice asupra partenerilor de coaliție. „Toate deciziile au fost luate de față cu reprezentanții PSD. Nimic nu s-a luat împotriva lor. Pentru că a fost un consens pe tema asta. Să caute vinovați, (…) să mintă, să blocheze lucruri care trebuiau îndreptate (…) asta nu face decât să continue să livreze voturi împotrivă”, a spus fostul premier. Funcționarea mașinăriei de propagandă a PSD, explicată de Bolojan Bolojan a descris și atmosfera tensionată din interiorul coaliției, acuzând PSD că pregătea atacuri publice chiar înaintea ședințelor comune. „Făceau ședințe înainte de coaliție, luau niște decizii și veneau și le aruncau pe masa coaliției, dar deja pregăteau știrile. (…) Se transmiteau parțial adevărat, cuplate cu o minciună, în așa fel încât să se creeze senzația în spațiul public că există un om rău în încăpere”, a afirmat acesta. „Formula tehnocrată permite PSD să fugă de răspundere” Fostul premier consideră că PSD încearcă și acum să evite asumarea directă a guvernării, inclusiv prin susținerea unei formule tehnocrate. „Formula tehnocrată permite PSD să fugă de răspundere”, a declarat Bolojan, susținând că social-democrații ar fi trebuit să își asume deschis conducerea Executivului, fiind partidul cu cel mai mare număr de parlamentari. Ilie Bolojan a avertizat că România traversează o perioadă economică extrem de dificilă și că reformele dure nu mai pot fi amânate. „Nu mai putem continua ca până acum. Dacă vrem să nu-i mințim pe oameni, trebuie să le spunem adevărul”, a spus acesta.
Miruță spune că navele petroliere nu au fost incluse pe lista de sancțiuni UE / SUA când au trecut ultima oară în Portul Constanța
„În ultimele ore au circulat informații potrivit cărora 6 nave petroliere aflate pe listele de sancțiuni ale UE/SUA ar fi operat în portul Constanța. Subiectul este unul serios, e legitim să fie de interes public, dar merită discutat pe baza faptelor, nu a speculațiilor. Adevărul este unul singur: niciuna dintre cele 6 nave nu se afla pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA în momentul în care a intrat ori a ieșit din portul Constanța”, a scris Miruță, pe Facebook. Acesta a enumerat navele în cauză. Primul petrolier amintit de ministru este DASHAN / MIANZIMU, despre care spune că a trecut ultima dată prin portul Constanța în august 2023 și a fost inclusă pe lista de sancțiuni abia în 2024. A doua navă este CELINE, iar ultima trecere prin Portul Constanța a fost în 14.10.2023, iar sancțiunile au fost impuse în octombrie 2025. Cel de-al treilea petrolier, IRA / BELA, a intrat în portul Constanța la 12.03.2024 și a plecat la 15.03.2024; a fost inclusă pe lista de sancțiuni în 2025, potrivit ministrului. Petrolierul CROCO / ARIA, a intrat în portul Constanța în aprilie 2025 și a fost sancționată internațional la 21.05.2025. Petrolierul SATNA a intrat în portul Constanța la 12.01.2023, iar sancțiunile au fost impuse în mai 2025. Nava PAXMARIS a trecut ultima dată prin portul Constanța la 08.09.2024 și a fost inclusă pe lista de sancțiuni în mai 2025. Miruță precizează că această cronologie reiese din datele primite de la instituțiile statului. „O navă nu poate fi acuzată că a încălcat sancțiuni care nu existau la momentul la care a operat într-un port. Faptele și datele contează”, a conchis Miruță. Declarațiile ministrului interimar Radu Miruță vin în contextul unei analize ce susține că șase petroliere aflate pe lista de sancțiuni UE / SUA ar fi acostat în portul Constanța, potrivit unor date publicate de guvernul ucrainean.
USR vrea retragerea decorațiilor pentru persoanele condamnate definitiv la închisoare și foștii colaboratori ai Securității
Proiectul de lege a fost depus de parlamentarii USR Sorin Șipoș, Cynthia Păun și Vlad Șendroiu și vizează modificarea sistemului național de decorare al României. Potrivit USR, distincțiile ar urma să fie retrase de drept în cazul persoanelor condamnate definitiv la pedepse privative de libertate, indiferent de modul de executare a pedepsei, dar și în cazul celor care au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securității. „În România, regimul comunist a însemnat foame, durere și teroare. Până la această lege, acești oameni care și-au terorizat conaționalii puteau primi, din partea statului român, decorații. În memoria celor morți, bătuți, spionați și terorizați, această lege face dreptate și interzice acordarea de decorații celor care au făcut parte din Securitate”, a declarat deputatul Vlad Șendroiu. Inițiativa prevede și includerea persoanelor decorate în lista publică a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, astfel încât cetățenii și presa să poată verifica dacă acestea au avut sau nu calitatea de colaborator al Securității. „Pentru a asigura o deplină transparență și o corelare legislativă corespunzătoare, am inclus persoanele decorate în lista publică a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pentru a permite oricărui cetățean și presei accesul liber și neîngrădit la informațiile cu privire la existența sau nu a calității de colaborator al Securității a unor persoane”, a declarat Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat. Conform proiectului, Cancelaria Ordinelor va solicita, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, o declarație pe proprie răspundere de la fiecare membru, privind o eventuală calitate de lucrător sau colaborator al Securității. „Onoarea nu poate depinde de un detaliu procedural privind executarea pedepsei” Inițiatorii susțin, în expunerea de motive, că decorațiile sunt conferite pentru servicii excepționale aduse statului și poporului român, acte de eroism sau merite deosebite, iar menținerea lor în posesia unor persoane condamnate sau compromise moral afectează valorile pe care aceste distincții le reprezintă. „Nu poți purta pe piept o decorație a statului român și, în același timp, să ai o condamnare penală definitivă. Onoarea nu poate depinde de un detaliu procedural privind executarea pedepsei. Dacă ai fost condamnat definitiv la închisoare, chiar și cu suspendare, nu mai poți reprezenta valorile pe care statul român le recompensează prin decorații”, a declarat senatoarea USR Cynthia Păun. Proiectul mai prevede limitarea la cinci ani a mandatului Cancelarului Ordinelor, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.