Etichetă: Politic

Radu Miruță: Intervenția pe Dunăre a prelungit cu 7 zile funcționarea reactorului 2 de la Cernavodă

„Cifrele arată un singur lucru. După soluția propusă de Apele Române și pusă în practică de AFDJ și de Apărare, reactorul 2 de la Cernavodă a funcționat încă șapte zile”, a spus Radu Miruță, duminică, la B1 TV. „S-a prelungit funcționarea unui reactor nuclear care injectează 680 de megawați-oră în bandă, încă o săptămână. (…) Șapte zile este un câștig enorm pentru un reactor nuclear”, a afirmat el. Miruță a respins însă ideea că intervenția ar fi rezolvat definitiv problema nivelului Dunării și a subliniat că acțiunea a fost una punctuală, menită să ofere timp suplimentar. „Nu se joacă în nicio țară cu reactoare nucleare. Se știe la milimetru când se oprește și cum se oprește. Sitația era ca el să fie oprit joia trecută. A funcționat în urma măsurilor luate punctual încă o săptămână”, a spus ministrul. „Gvernul României a fost pus în situația în care, în lipsa proiectului de la Ministerul Transporturilor, pe care unii foști miniștri l-au ținut blocat, (…) să se intervină punctual nu pentru a se rezolva problema, ci pentru a se prelungi funcționarea prin aceste puncții care s-au întâmplat în câteva locații indicate de specialiști. Și da, șapte zile este un câștig enorm pentru un reactor nuclear”, a adăugat el. Ministrul consideră un succes intervenția. „A fost o acțiune necesară, gândită de specialiști și, din punctul meu de vedere, în urma ei s-a obținut un succes, dacă șapte zile reactorul a putut funcționa”, a spus Miruță. Ministrul a mai dat exemplul și posibilitatea unor măsuri similare pe care le are în plan Ungaria. „Pare că și specialiștii de acolo găsesc soluții în aceeași zonă pentru că tehnica spune clar care sunt variantele de a se întâmpla aceste lucruri”, a încheiat ministrul.

CSM, președinții de curți de apel, tribunale și judecătorii cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan: Se impun clarificări / Reacția CCR: Nicio cauză nu se discută informal

UPDATE: Reacția CCR, după controversele privind întâlnirea cu Bolojan: „Nicio cauză nu se discută informal” Curtea Constituțională a României (CCR) transmite, în urma solicitărilor formulate de reprezentanții mass-media, că întâlnirile președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, cu reprezentanți ai autorității executive vizează exclusiv aspecte administrative și organizatorice ale instituției. Precizările vin în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan. Potrivit CCR, funcția de președinte al Curții Constituționale presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare, prevăzute de articolul 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, transmite CCR. Președinta Curții Constituționale reafirmă că nicio cauză aflată pe rolul CCR nu poate face obiectul unor discuții în afara procedurilor legale. „Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, se arată în comunicatul transmis duminică seara. CCR mai susține că modul de exercitare a funcției, precum și reperele etice și profesionale ale președintei instituției exclud orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative. „Conduita constantă și publică, precum reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”, precizează Curtea. Știre inițială: CSM: Informațiile au generat „întrebări legitime” CSM afirmă că informațiile au generat „întrebări legitime” privind contextul și obiectul întrevederii, cu atât mai mult cu cât aceasta ar fi avut loc într-o perioadă în care CCR urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan. „Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, transmite Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit CSM, independența unei jurisdicții nu este garantată doar prin normele de organizare și funcționare, ci și prin conduita persoanelor care o reprezintă și prin capacitatea instituției de a elimina, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate. CSM: Hotărârile CCR au efecte asupra întregului sistem judiciar Consiliul subliniază că aceste exigențe sunt cu atât mai importante în cazul Curții Constituționale, întrucât hotărârile sale sunt obligatorii pentru toate autoritățile statului și sunt aplicate direct de instanțele judecătorești. În numeroase situații, deciziile CCR vizează organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească. CSM amintește și episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității CCR să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. „Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional”, afirmă CSM. Ce clarificări solicită Consiliul CSM apreciază că sunt necesare explicații publice privind: – împrejurările în care a avut loc întrevederea; – natura întâlnirii; – motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului; – temele care au făcut obiectul discuțiilor. Potrivit Consiliului, clarificările sunt necesare pentru protejarea autorității Curții Constituționale și menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale. CSM reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate. Președinții Curților de Apel, ai tribunalelor și judecătoriilor din țară au cerut clarificări urgente în legătură cu întâlnirea dintre șefa CCR, Elena-Simina Tănăsescu și premierul interimar Ilie Bolojan.

Președinții curților de apel cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan

Șefii curților de apel afirmă că, în condițiile în care cei implicați ar avea interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale, este necesară înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli privind independența și imparțialitatea jurisdicției constituționale. „Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime”, se arată în documentul semnat de președinții curților de apel. Aceștia subliniază că transparența reprezintă o garanție esențială pentru încrederea publică în actul de justiție și susțin că aceleași standarde trebuie aplicate și în cazul justiției constituționale. În sprijinul poziției lor, președinții curților de apel invocă o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului din 21 martie 2024, în cauza „Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei”. Potrivit acestora, CEDO a evidențiat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor judecătorilor unei curți constituționale, într-un context în care existau suspiciuni referitoare la contacte cu un politician interesat de o cauză aflată în examinarea instanței. „Lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională”, afirmă semnatarii. Aceștia consideră că o astfel de situație poate genera îndoieli legitime cu privire la aparența de imparțialitate și poate afecta percepția publică asupra corectitudinii și neutralității deciziilor CCR. Este invocat și episodul din 2018 În document este amintit și episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Președinții curților de apel susțin că, deși Administrația Prezidențială a negat atunci existența unor presiuni, aceasta a apreciat că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”. „Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual”, se arată în document. Ce clarificări sunt solicitate Pentru eliminarea speculațiilor și protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, președinții curților de apel cer explicații privind: – existența și cadrul în care ar fi avut loc întâlnirea; – motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului; – scopul întâlnirii; – temele care ar fi fost discutate. Semnatarii susțin că standardele privind independența, imparțialitatea și transparența trebuie respectate cu aceeași rigoare de toate jurisdicțiile și că respectarea lor este esențială pentru autoritatea instituțiilor și funcționarea statului de drept. Documentul este semnat de președinții Curților de Apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara, precum și de președintele Curții Militare de Apel București. Președinta Curții Constituționale a României (CCR), Elena Simina Tănăsescu, s-a întâlnit vineri, cu premierul interimar și președinte PNL, Ilie Bolojan, potrivit informațiilor obținute de stiripesurse.ro. Întâlnirea nu a fost anunțată public și a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Potrivit sursei citate, discuția s-a încheiat în jurul orei 14:30, când Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan au fost văzuți ieșind, pe rând, din biroul șefului Senatului.

Dronă doborâtă de un F-18 spaniol după ce a intrat în spațiul aerian al României, în apropiere de Galați

Potrivit MApN, sistemele de supraveghere au detectat ținta la ora 04.44. Aeronava F-18, aflată în misiune de monitorizare, a realizat contact radar cu drona și a primit aprobarea de angajare. La ora 05.01, drona a fost interceptată și doborâtă în condiții de siguranță. Un posibil punct de impact al resturilor a fost identificat între localitățile Băleni și Cudalbi, județul Galați, într-o zonă nepopulată, informează MApN. Ministrul interimar Apărării, Radu Miruță, a precizat că două avioane de vânătoare F-18 spaniole, ridicate preventiv în aer, au primit aprobarea de angajare după detectarea țintei. „În această noapte (n.r – duminică), o nouă dronă a intrat fără a avea permisiune în spațiul aerian național și a fost doborâtă. La ora 04:44, ținta a fost descoperită intrând în spațiul aerian național, la 24 km nord de Galați, moment în care două avioane de vânătoare F-18 spaniole, ridicate deja preventiv în aer, au primit aprobare de angajare”, a transmis ministrul, duminică dimineața, pe Facebook. Radu Miruță i-a felicitat pe piloții spanioli și pe militarii români de la centrul de comandă pentru misiune. Alerta aeriană pentru județul Galați a încetat la ora 05.20. „România își apără spațiul aerian, iar aliații noștri sunt alături de noi. Vigilență, reacție rapidă și solidaritate aliată, acestea sunt garanțiile concrete ale securității noastre. Da, România este în prima linie de apărare a Uniunii Europene”, a transmis ministrul Apărării. MApN precizează că va reveni cu detalii pe măsură ce vor fi disponibile.

Ipocrizie majoră. Dragoș Pîslaru îl atacă pe Călin Georgescu pentru vizitele la mănăstiri

Dragoș Pîslaru a făcut o distincție tranșantă între președintele Nicușor Dan și fostul candidat. „Diferența fundamentală între cei doi este că președintele țării chiar este creștin ortodox„, a spus ministrul. Potrivit lui Pîslaru, Călin Georgescu ar avea o filieră spirituală diferită de ortodoxismul creștin. El a menționat referiri la energie și la un „folclor legendar”, pe care le-a considerat străine de spiritualitatea creștină. Dragoş Pîslaru: „O chestiune de ipocrizie majoră” Ministrul Dragoș Pîslaru a numit atitudinea lui Georgescu o formă de „fățărnicie”. „Una este să fii practicant și să te duci la mănăstire pentru că faci asta de mult timp”, a explicat Pîslaru. „Alta este să ai idei despre energie și spiritualitate și să păcălești credincioșii adevărați”, a adăugat el. Pîslaru consideră că vizitele lui Georgescu la mănăstiri sunt motivate electoral. El a spus că gestul reprezintă „o chestiune de hipocrizie majoră” și „strict o chestiune în căutare de voturi”. În schimb, felul în care Nicușor Dan se raportează la religie poate fi privit personal, a spus ministrul.

650 de primării nu sunt încă înrolate în Ghișeul.ro. Ce riscă după 25 august

Unitățile administrativ-teritoriale care nu se conformează riscă sistarea alimentării bugetelor locale cu anumite sume provenite de la bugetul de stat. 650 de primării mai au 10 zile să se conformeze Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că toate primăriile din România au obligația de a se înrola în sistemul Ghișeul.ro, iar până la termenul-limită mai sunt zece zile. Potrivit acesteia, 650 de administrații locale nu îndepliniseră încă obligația la momentul publicării mesajului. „Toate primăriile din România trebuie să fie înrolate în sistemul de plăți online Ghișeul.ro”, a transmis vicepremierul. Măsura urmărește extinderea accesului populației la plata online a taxelor, impozitelor și a altor obligații către administrațiile publice locale prin intermediul platformei naționale. Ce bani riscă să piardă primăriile care nu se înrolează Consecințele nerespectării termenului pot afecta direct finanțarea administrațiilor locale. Potrivit Oanei Gheorghiu, primăriile care nu sunt înrolate până la termenul stabilit riscă sistarea alimentării bugetelor locale atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale. Există și unele excepții de la această sancțiune, a precizat vicepremierul, fără a le detalia în postarea sa. Astfel, pentru cele 650 de primării care nu au finalizat încă procedura, următoarele zece zile devin decisive pentru evitarea eventualelor consecințe bugetare. Vicepremierul invocă nevoia de digitalizare a administrației Oana Gheorghiu a prezentat obligativitatea înscrierii în Ghișeul.ro și ca pe o măsură necesară pentru digitalizarea serviciilor publice. „Un stat modern nu se poate construi fără capabilități elementare de digitalizare în beneficiul cetățenilor săi”, a afirmat vicepremierul. Ghișeul.ro permite contribuabililor să achite online obligațiile către instituțiile publice înrolate, fără a fi necesară deplasarea la casieriile acestora. Termenul de 25 august pune astfel presiune pe cele 650 de administrații locale rămase în afara sistemului, în condițiile în care neîndeplinirea obligației poate avea efecte asupra fluxurilor de bani primite de la bugetul de stat.

Dragoș Pîslaru: România a depus cererea de plată numărul 5 din PNRR, în valoare de 2,84 miliarde de euro

„Ieri seară, la ora 20:00, România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde Euro”, a scris Pîslaru sâmbătă, pe Facebook. Potrivit ministrului, este penultima cerere de plată din PNRR. „CP5 include 75 de ținte și jaloane (21 de reforme, 54 de investiții), cumulând în valoare netă 1,65 miliarde Euro bani europeni nerambursabili (granturi) și 433 milioane Euro pe componenta de împrumut. Este penultima cerere de plată din PNRR”, a precizat Pîslaru. Absorbția granturilor ar ajunge la 78% Ministrul susține că, odată cu depunerea cererii de plată 5, România ajunge la o absorbție de 78% din alocarea de granturi a PNRR. „Cu această depunere, ajungem la 78% absorbție pe partea de granturi. Când am preluat mandatul, anul trecut, eram la 47% — acumulat în 4 ani și jumătate”, a afirmat Pîslaru. El a susținut că, în perioada de când se află la guvernare actuala echipă, absorbția pe partea de granturi a crescut. „În puțin peste un an, sub guvernul Bolojan, am adăugat 31 puncte procentuale și am păstrat integral alocarea de 13,57 miliarde Euro pe granturi”, a scris ministrul. Afirmațiile vin după ce, vineri, Pîslaru anunțase că România este pregătită să transmită cererea de plată și că aceasta este estimată să fie una „curată”, după modelul cererii de plată numărul 4, cea mai mare cerere aprobată până acum pentru România. Mai rămâne cererea de plată 6 După depunerea cererii numărul 5, România mai are de transmis o singură cerere în cadrul PNRR. Potrivit datelor prezentate de ministru vineri, cererea finală, numărul 6, va avea o componentă de 2,58 miliarde de euro în granturi și 1,76 miliarde de euro în împrumuturi. După cererea numărul 5, suma atrasă de România din granturile PNRR ar urma să ajungă la aproximativ 10,6 miliarde de euro, din totalul de 13,57 miliarde de euro. Pîslaru a folosit și mesajul de sâmbătă pentru a răspunde criticilor privind ritmul implementării PNRR. „În politica noastră, e ușor să dărâmi, să critici, să arunci cu injurii. E greu însă să construiești și să muncești onest pentru binele țării tale”, a transmis ministrul.

Florin Manole interviu Ping Pong

Florin Manole, fost ministru al muncii, vorbește despre politică, colegii din Parlament, familie și lucrurile care l-au făcut să ia anumite decizii de-a lungul timpului. În interviu apar și teme serioase, precum rasismul și discriminarea, dar și întrebări mai personale, care îl scot pentru câteva momente din zona discursului politic Despre colegi, simpatii și dezamăgiri Când vine vorba despre politicienii cu care ar sta la o bere, Florin Manole îi nominalizează pe Robert Sighiartău, Mihai Ghigiu și Claudiu Năsui. La întrebarea despre cei alături de care nu ar face niciodată un selfie, îi menționează pe Dominic Fritz și Diana Buzoianu. Despre aceasta din urmă spune că este o „mare dezamăgire”. Un vot care i-a adus și aplauze și atacuri Unul dintre momentele despre care vorbește este votul din 2017 împotriva Coaliției pentru Familie. Spune că a primit după acel vot foarte multe mesaje, în egală măsură pozitive și negative, și își amintește că ar fi fost singurul din partidul său care a votat în acel fel. Chiar și după toate reacțiile de atunci, spune că ar lua aceeași decizie și astăzi. În schimb, există un proiect pe care recunoaște că nu a reușit să-l ducă la capăt: campania pentru ca mai multe dintre plățile Ministerului Muncii să fie făcute pe card, nu în numerar. Consideră că această variantă ar fi fost mai ieftină și mai potrivită vremurilor actuale. Ce ar face dacă politica s-ar opri mâine Dacă ar renunța la politică, Manole spune că s-ar întoarce către învățământ și organizațiile neguvernamentale. Vorbește și despre familie, iar când este întrebat care este cea mai mare teamă a sa, răspunsul ajunge la copilul său. Un minut la Cotroceni pentru un proiect Dacă ar avea un singur minut la Cotroceni, l-ar folosi pentru a vorbi despre Muzeul Holocaustului din București. Manole consideră că România are nevoie de un astfel de muzeu și că eforturile pentru realizarea lui ar trebui continuate din funcția de președinte. Cum ar vrea să fie ținut minte La final, când este întrebat ce ar vrea să se spună despre el atunci când nu va mai fi în Parlament, vorbește despre consens. Spune că încearcă din toate puterile să fie un om de consens și că dorința de a avea întotdeauna doar tu dreptate și de a te impune întotdeauna i se pare „un abuz și un exces”

PACE – Întâi România cere comisie de anchetă și demisia șefei CCR după întâlnirea cu Bolojan

Într-un comunicat transmis vineri, grupul parlamentar acuză o posibilă ingerință a puterii executive în activitatea Curții Constituționale și susține că întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Elena Simina Tănăsescu, desfășurată în biroul președintelui Senatului, ridică semne de întrebare cu privire la independența și imparțialitatea CCR. PACE – Întâi România susține că întâlnirea a avut loc cu doar trei zile înainte ca judecătorii constituționali să se pronunțe asupra unor acte normative cu impact financiar major, inclusiv asupra noii Legi a integrității și a legii privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității, despre care formațiunea afirmă că sunt legate de jaloane din PNRR. Grupul parlamentar califică întâlnirea drept o posibilă „tentativă clară de trafic de influență la cel mai înalt nivel în stat” și solicită organelor de cercetare penală să se autosesizeze. Solicitările PACE – Întâi România Formațiunea politică cere demisia de urgență a președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, și a președintelui Senatului, Mircea Abrudean. De asemenea, parlamentarii solicită explicații publice din partea premierului interimar Ilie Bolojan și a lui Mircea Abrudean privind scopul și conținutul întâlnirii. PACE – Întâi România cere și o anchetă parlamentară la nivelul comisiilor de specialitate, pentru verificarea modului în care logistica Senatului ar fi fost utilizată pentru întâlniri care ar putea avea legătură cu decizii ale Curții Constituționale. Totodată, grupul solicită verificări în cadrul Comisiei pentru Constituționalitate din Senat privind activitatea CCR în dosarele referitoare la excepțiile sesizate de PNL și USR. Grupul parlamentar susține că demersurile sunt necesare pentru protejarea independenței instituțiilor fundamentale și a statului de drept. Întâlnirea nu a fost anunțată public și a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Buzoianu, despre legea privind urșii: Este nevoie de o cotă de prevenție. Toți primarii ar trebui să aplice legea pe care am schimbat-o

Invitată vineri seara la B1 TV, Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu a vorbit despre legea privind urșii. În cadrul emisiunii, i s-a arătat un filmuleț în care o tânără îi dă de mâncare unui urs. „O inconștiență absolut criminală”, a comentat Buzoianu în urma videoclipului.  „Ce vedem în imagini poate fi sancționat cu 30.000 de lei. Și sper că există autorități care se uită și care aplică amenziile acestea. Pentru că altfel o să avem în fiecare zi câte o tragedie și în perioada următoare”, a adăugat aceasta. Ce prevede legea privind urșii Referitor la legea privind urșii, Diana Buzoianu a explicat că „prevede creșterea cotei de prevenție. O cotă care ar fi putut să ducă la vânătoare pe anumite zone, pentru a putea să gestionăm populația (n. r. – de urși). „Eu cred că este nevoie de o cotă de prevenție. Nu-mi dau seama dacă această cotă ar fi trebuit să fie stabilită prin lege. Acum ea a fost trimisă prin lege și atunci Guvernul nu mai poate să pronunțe pe acest subiect. Pentru că, în momentul în care ai un proces legislativ început în Parlament, Guvernul nu mai poate să inițieze un alt act normativ din executiv, care să privească exact această temă”, a transmis aceasta. Întrebată ce a vrut președintele Nicușor Dan să schimbe la această lege, Buzoianu a răspuns că „nu am văzut încă punctul de vedere. El a ajuns la Camera Deputaților și la Senat”. „Este atributul președintelui la final. Atributul președintelui care este absolut constituțional și normal”, a adăugat ea. „Legea este mult mai permisivă” Buzoianu a mai declarat că „ce cred eu că ar trebui să fie făcut în acest caz ,cu intervențiile pe urși, este ca absolut toți primarii să aplice legea pe care am schimbat-o. Pentru că noi până acum câteva luni de zile, aveam o lege care aproape făcea imposibil ca primarii să poată să intervină, să împuște urșii respectivi. Astăzi, legea este mult mai permisivă. În momentul în care urșii au venit în intravilan, ai deja posibilitatea să intervii”. „Ei au legislație. Trebuie să intervină până la tragedie”, a conchis Ministrul interimar al Mediului.