Etichetă: Politic

Droupadi Murmu, președinta Indiei: România este mult mai mult decât un partener bilateral. Este o poartă de intrare esențială pentru extinderea angajamentului nostru economic cu Europa

Doamnă Președintă, vizita dumneavoastră de stat în România este prima efectuată de un șef de stat indian în mai bine de trei decenii. De ce are loc această vizită acum și ce mesaj transmite ea? Această vizită de Stat are loc într-un moment definitoriu pentru evoluția relațiilor dintre India și România. Prietenia noastră de lungă durată s-a întemeiat dintotdeauna pe respect reciproc, încredere și valori democratice comune. Astăzi însă, peisajul global se schimbă rapid, iar parteneriatul nostru capătă o importanță tot mai mare. India este una dintre cele mai dinamice economii majore ale lumii, în timp ce România a devenit un partener economic din ce în ce mai important și de încredere în cadrul Uniunii Europene. Convergența punctelor noastre forte deschide oportunități fără precedent de cooperare. Pe măsură ce lanțurile globale de aprovizionare sunt reconfigurate, iar statele caută parteneri de încredere pentru tehnologie, producție, inovare și investiții, India și România sunt poziționate în mod firesc pentru a colabora mai strâns. Această vizită nu este așadar doar o sărbătorire a unei prietenii îndelungate, ci un demers de a modela împreună viitorul. Ea reflectă ambiția noastră comună de a extinde cooperarea în domeniul comerțului și investițiilor, apărării, tehnologiilor digitale, inovării, industriei farmaceutice, energiei regenerabile, educației, mobilității profesioniștilor calificați și schimburilor interumane. Acordul comercial încheiat recent între India și Uniunea Europeană marchează un nou moment de referință. El deschide căi noi pentru companii, investitori și inovatori de ambele părți, iar eu cred că România va juca un rol tot mai important în extinderea angajamentului Indiei față de Europa. Sper ca această vizită istorică să rămână în memoria colectivă drept începutul unui nou capitol, unul în care India și România transformă o prietenie caldă și durabilă într-un parteneriat dinamic, orientat spre viitor, care aduce prosperitate, inovare și oportunități generațiilor ce vor urma. Rolul României în relația Indiei cu Europa Importanța economică și strategică a României în cadrul Uniunii Europene a crescut semnificativ în ultimii ani. Cum vedeți rolul României în relația Indiei cu Europa? Pentru India, România reprezintă mult mai mult decât un partener bilateral. Este o poartă de intrare esențială pentru extinderea angajamentului nostru economic cu Europa. Ecosistemul de producție al României, infrastructura logistică, inclusiv Portul Constanța, și peisajul său de inovare în plină creștere completează punctele forte ale Indiei în domeniul producției, tehnologiei și serviciilor. Acordul comercial dintre India și Uniunea Europeană creează un cadru favorabil pentru o nouă eră a cooperării economice. Întrevăd oportunități considerabile pentru companiile românești de a-și extinde prezența în India, precum și pentru întreprinderile indiene de a face din România o destinație importantă pentru investiții, producție și cercetare în cadrul Uniunii Europene. Dincolo de comerț și investiții, cred că cele două țări ale noastre pot lucra împreună pentru a construi lanțuri de aprovizionare reziliente, a consolida cooperarea industrială și a dezvolta parteneriate tehnologice în domenii care modelează economia globală. România este, prin urmare, un pilon important al angajamentului mai amplu al Indiei față de Europa, iar eu sunt convinsă că parteneriatul nostru va continua să crească în profunzime, ambiție și relevanță. Într-o lume tot mai incertă, India a devenit o voce globală influentă, consolidându-și în același timp parteneriatele în toate regiunile. Cum vedeți rolul Indiei în ordinea internațională și locul pe care îl ocupă România în această viziune? Lumea traversează transformări geopolitice, economice și tehnologice profunde. Într-un asemenea moment, nevoia de dialog, încredere reciprocă și cooperare internațională nu a fost niciodată mai stringentă. Politica externă a Indiei este ghidată de principiile autonomiei strategice, respectului reciproc, coexistenței pașnice și convingerii că diplomația rămâne cel mai eficient mijloc de soluționare a diferendelor. Abordarea noastră se inspiră din filosofia indiană atemporală Vasudhaiva Kutumbakam, „lumea este o singură familie”, care ne amintește că pacea și prosperitatea durabile pot fi atinse numai prin cooperare și responsabilitate comună. India a devenit o punte între Sudul Global și lumea dezvoltată, promovând o ordine internațională mai incluzivă și mai reprezentativă, în timp ce își consolidează parteneriatele cu state de pe toate continentele. Considerăm că provocările globale de astăzi, fie că este vorba despre schimbările climatice, securitatea sanitară, securitatea alimentară și energetică sau tehnologiile emergente, impun soluții colective și instituții multilaterale eficiente. România este un partener important în acest demers. În calitate de membru respectat al Uniunii Europene și de țară care împărtășește angajamentul Indiei față de democrație, statul de drept și o ordine internațională bazată pe reguli, România are un rol important de jucat în consolidarea cooperării dintre India și Europa. Lucrând împreună, cele două țări ale noastre pot contribui la lanțuri de aprovizionare robuste, dezvoltare durabilă, transformare digitală, inovare, securitate energetică și stabilitate globală. Privesc India și România drept parteneri de încredere, care lucrează nu doar pentru prosperitatea propriilor popoare, ci și pentru o comunitate internațională mai pașnică, mai incluzivă și mai puternică. Droupadi Murmu, despre viitorul parteneriatului economic: India și România au puncte forte complementare Comerțul dintre India și România a crescut constant. Cum vedeți viitorul parteneriatului nostru economic? Creșterea constantă a comerțului bilateral din ultimii ani reflectă încrederea tot mai mare pe care mediile de afaceri din cele două țări o au unele față de celelalte. Cred însă că abia am început să valorificăm întregul potențial al parteneriatului nostru economic. India și România au puncte forte complementare. Există oportunități semnificative de aprofundare a cooperării în domeniul produselor farmaceutice, tehnologiei informației, ingineriei, tehnologiilor digitale, producției de apărare, componentelor auto, agriculturii și procesării alimentelor, energiei curate, logisticii, sănătății, infrastructurii, cercetării și inovării. Sectoare noi, precum inteligența artificială, semiconductorii, securitatea cibernetică și producția avansată, oferă, la rândul lor, posibilități interesante. Poziția strategică a României, capacitățile sale industriale și forța de muncă calificată o transformă într-o destinație atractivă pentru investițiile indiene în cadrul Uniunii Europene. În același timp, amploarea pieței indiene, ecosistemul său de inovare, baza de producție competitivă și piața de consum aflată în rapidă expansiune reprezintă oportunități excepționale pentru companiile românești. Acordul comercial dintre India și Uniunea Europeană oferă un cadru solid pentru extinderea comerțului, investițiilor, parteneriatelor tehnologice și colaborării industriale dintre cele două țări. Sunt convinsă că acesta va încuraja companiile să

Grindeanu: Nu răspund la butoane din afara țării. Nu există să-și permită cineva să dea ordine

Invitat miercuri seara la Realitatea Plus liderul PSD Sorin Grindeanu a fost întrebat dacă răspunde la butoane din afara țării. „Nu. Și ca dovadă deciziile pe care le iau”, a răspuns acesta. Liderul social-democrat a oferit ca exemplu Mercosur. „Am fost sunat de la președintele Consiliului European, Antonio Costa, la toți comisarii S&D (n.r – Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților), chiar și, premierii socialiști din Europa, să voteze PSD-ul pentru Mercosur. Așa cum știți, Mercosur a picat atunci cu cele 10 voturi ale PSD”, a detaliat Grindeanu. „N-am înclinat steagul” El a transmis că „n-am înclinat steagul, am fost cu argumente și am fost ascultat”. „Atâta timp cât spui argumente care stau în picioare, care se dovedesc a fi adevărate, oamenii nu sunt absurzi. Înțeleg de ce iei o decizie sau alta”, a afirmat liderul PSD. „În ceea ce mă privește, nu există să-și permită cineva să dea ordine” „Cel puțin, în ceea ce mă privește, nu există să-și permită cineva să dea ordine”, a conchis Sorin Grindeanu.

Grindeanu, atac dur la adresa coaliției: Am intrat alături de niște oameni care ne urăsc

Grindeanu a declarat, la Realitatea Plus, că regretă intrarea social-democraților în coaliția cu PNL. Liderul PSD spune că partidul său a acționat „de bună credință”. „Cum să fiu de acord cu SAFE când eu și PSD am fost principalii contestatari. (…) Am regretul că am intrat și le-am propus colegilor mei anul trecut să intreb în această coaliție, fiind de bună credință. Am greșit că am acceptat acest lucru, cum de fapt PSD-ul, cel puțin vis-a-vis de PNL, a greșit în istorie de multe ori dându-le credit. Vreau să vă spun doar câteva chestiuni la care am fost martor. Am fost martor când în 2024 niște domni care sunt foarte nervoși acum atârnau pe lângă mese să îi punem pe liste comune la europarlamentare. (…) Între timp nu s-au ținut de cuvânt cei de la PNL și Iohannis”, a declarat liderul PSD. „Cu voturile PSD” Grindeanu a amintit și de sprijinul acordat de social-democrați liberalilor în trecut. Acesta a amintit de instalarea Guvernului Orban în perioada pandemiei. „Vă aduceți aminte Guvernul Orban în pandemie cum a fost instalat? Cu voturile PSD. (…) Mi se pare că se depășește o limită de către unii de la PNL. Evident că suntem pe culoare diferite. Domnul Bolojan duce PNL-ul spre o zonă progresistă, spre o zonă de tip USR. Dar de fiecare dată, în momente dificile, s-a găsit dialog, chiar dacă am fost adversari politici, în marea majoritate (…). Faptul că acum există la PNL, la o parte din PNL, ca să fiu corect, o singură politică publică, și nu vedeți altceva decât înjurături la adresa PSD-ului, eu cred că greșesc”, a spus Grindeanu. Liderul PSD a susținut, de asemenea, că regretă decizia de a intra în coaliția de guvernare. Grindeanu a mai spus că „undeva prin octombrie am făcut o greșeală majoră, că am intrat alături de niște oameni care ne urăsc. Și care nu vor binele”.

Mari probleme în noua lege a Integrității, inițiată de PNL și susținută de USR. Și de ce nu votează PSD

Proiectul de lege privind noua lege a Integrității a fost depus ieri, la Parlament, de către ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, în numele PNL. Legea – care ar avea impact direct pe atribuțiile Agenției Naționale Integritate (ANI) în cazul în care ar fi votată – conține deja amendamente depuse de USR și UDMR și multe controverse. Cea mai mare problemă: Averile demnitarilor rămân secrete. PSD nu este de acord Sediul ANI Chiar dacă după decizia CCR, atât liderii PNL cât și cei ai USR dar și președintele Nicușor Dan au promis că vor susține ca declarațiile de avere ale demnitarilor să fie din nou publice, noua lege a integrității inițiată de PNL menține secretizarea declarațiilor de avere. Ce prevede proiectul de lege al PNL: „Obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese nu atrage publicitatea acestora. Declarațiile de avere de interese ale persoanelor prevăzute (…) se păstrează în evidența Agenției, cu asigurarea confidențialității acestora, fără a fi făcute publice, pe o perioadă de 7 ani de la data transmiterii acestora prin intermediul e-DAI”. Ce spune PSD, prin Sorin Grindeanu: „Vi se pare normal să nu fie transparență? PSD-ul nu este de acord și nu va vota. PSD-ul este de acord cu transparentizarea întregului proces. Acum în Parlament vor ca totul să fie la secret, să oprească accesul public la informații, să anonimizeze date și să-și ascundă averile. Este o ipocrizie revoltătoare”. Controversatul prag de la abuzul în serviciu, mutat în zona integrității. PSD nu este de acord ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Deși în cazul deciziilor CCR privind introducerea pragului în cazul situației de abuz în serviciu, atât PNL cât și USR nu au fost de acord cu această prevedere, în cazul situațiilor ce vizează integritatea PNL și USR doresc prag: Ce prevede proiectul de lege al PNL: „Prin excepție de la alin. (24), în cazul conflictelor de interese, inspectorul de integritate poate dispune motivat, în mod excepțional, neaplicarea interdicției prevăzute la alin. (2) dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (24) lit. a) și b) impactul financiar rezultat ca urmare a conflictului de interese este mai mic de un salariu minim brut pe economie.” „Inspectorul de integritate dispune prin raport individualizarea interdicției de pånä la 3 ani aplicarea acesteia în mod proportional, după cum urmează: diminuarea cu 20% dacă impactul financiar rezultat urmare a conflictului de interese este mai mic de 2 salarii minime brute pe economie„. Ce spune PSD, prin liderul Sorin Grindeanu: „Mai mult, au introdus praguri privind integritatea de două salarii minime pe economie. Să vă amintesc de reacțiile publice ale liderilor USR și PNL când a fost vorba de pragul la abuzul în serviciu? „S-a legiferat hoția”. USR pune prag. Campionii transparenței își arată adevărata lor față. (…)Vi se pare normal să punem prag? PSD nu este de acord”. Reducerea interdicțiilor: Aleșii locali nu mai sunt în conflict de interese când emit sau votează acte administrative care vizează banul public. Scapă și rudele primarilor. PSD nu este de acord. O situație aproape bizară o reprezintă prevederea din noul proiect de lege al PNL care scapă primarii (aleșii locali) de situații de conflict de interese atunci când acestea au impact direct pe banul public. Pentru a putea realiza acest lucru, PNL propune prin proiect inclusiv modificarea Codului Administrativ al României, nu numai a legii ANI. Ce prevede proiectul de lege al PNL: La articolul 228 din Ordonanta de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificärile completärile ulterioare, după alineatul (1), se introduc trei noi alineate, alin. (11) — (13), cu urmätorul cuprins: „ Nu se află în situatie de conflict de interese alesul local care propune, în cazul primarului, respectiv votează, în cazul consilierului local, bugetul, rectificări bugetare sau studii de fezabilitate pentru lucrări edilitare in cadrul unității administrativ-teritoriale, cu exceptia situatiei in care sunt alocate fonduri către entităti reglementate de Legea societä!ilornr. 31/1990 (…) care ar putea produce un folos material pentru alesul local, soțul, soția ori rudele sau afini până la gradul al II-lea inclusiv. „Nu se află în situație de conflict de interese, alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ în exercitarea competentelor legale in lipsa oricărei marje de apreciere, prin care se produce un folos pentru soțul, soția sau rudele ori afinii până la gradul al II-lea inclusiv ale acestuia, intr-un cuantum determinat legal, a cărui întindere nu poate fi influențată prin manifestarea sa de voință„. „Nu se află în situație de conflict de interese alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ.” Ce spune președintele PSD, Sorin Grindeanu: „Practic, USR vrea praguri cumulative prin care să se ajungă la reducere interdicțiilor privind integritatea. Un exemplu clar este că se modifică Codul Administrativ pentru ca aleșii locali să nu mai fie în conflict de interese când emit sau votează acte administrative. Pe noile reglementări, domnul Fritz n-ar mai fi în conflict de interese. Așa ceva este de neimaginat”. Ce amendamente problematice a depus USR Umbrele participantilor la o conferinta de presa organizata cu ocazia implinirii a 9 ani de la infiintarea partidului, se vad in timpul intalnirii strategice a conducerii USR, in Timisoara, sambata, 20 septembrie 2025. VALENTINA SAROSI / MEDIAFAX FOTO După discuțiile PSD cu conducerea Agenției Naționale de Integritate, Sorin Grindeanu susține că în legea PNL și amendamentele propuse de USR și UDMR au mai fost descoperite probleme în lege: Amendament USR: „În cazul în care toate condițiile de la alin. (24) sunt îndeplinite în mod cumulativ, inspectorul nu aplică prin raport interdicția de până la 3 ani.” Amendament USR: „Dacă nu există o sancțiune rămasă definitivă pentru nedepunerea declaraţiilor de avere și a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege în ultimii 3 ani și dacă nu există un raport de evaluare în condiţiile prezentei legi rămas definitiv în ultimii 3 ani și dacă perioada pentru care s-a aflat în incompatibilitate este mai

Buzoianu, după tragedia de pe Valea Oltului: Când ciupim proceduri, oamenii ajung să plătească cu viața

Oficialul a declarat că prioritatea instituțiilor trebuie să fie siguranța cetățenilor și respectarea procedurilor legale, nu identificarea unor vinovați prin declarații publice. Reacție după poziția CNAIR Invitată la B1 TV, Diana Buzoianu a fost întrebată despre poziția Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care a indicat că responsabilitatea privind versanții și pădurile aparține Ministerului Mediului. Ministrul a evitat să intre într-o dispută instituțională și a afirmat că accentul trebuie pus pe prevenirea unor astfel de tragedii. „Nu sunt interesată de o astfel de abordare. Pe noi ne interesează să fie oamenii în siguranță. Și noi pe partea noastră facem tot ceea ce putem. Cred că asta este responsabilitatea tuturor autorităților să facă identic. Fără să mai încerce să rezolve tragedii prin comunicate de presă în care se pasează responsabilități”, a declarat Diana Buzoianu. „Haideți să ne facem cu toții treaba” Întrebată dacă asistă la o tentativă de transfer al responsabilității între instituții, în contextul în care plasele de protecție nu acopereau zona în care s-a produs accidentul, ministrul a spus că nu dorește politizarea cazului. „Din respect față de familia oamenilor (…), tragedii de genul acesta folosite în scopul de a zice că alții sunt vinovați, de a se spăla pe mâini de niște proceduri care nu au fost cu totul implementate până la capăt, nu știu ce ajutor mai pot aduce în momentul de față”, a afirmat ea. Oficialul a făcut apel la respectarea obligațiilor legale de către toate instituțiile implicate. „Haideți să ne facem cu toții treaba. Toate autoritățile să respectăm toate legile”, a spus Diana Buzoianu. „De-aia trebuie să fie pusă sârmă peste tot” Ministrul Mediului a susținut că tragediile pot fi prevenite doar prin respectarea integrală a procedurilor și a normelor de siguranță, inclusiv a obligațiilor de mediu. „Dom’le, de-aia avem legi, de-aia avem proceduri, de-aia trebuie să fie pusă sârmă peste tot, de-aia trebuie să respectăm absolut toate procedurile. Pentru că în astfel de lucrări să nu se mai întâmple tragedii”, a declarat aceasta. Potrivit ministrului, orice abatere de la procedurile prevăzute de lege poate genera riscuri majore. „De fiecare dată când încercăm să ciupim proceduri sau să facem lucrări sărind peste etape, peste prevederi legale, de fiecare dată asta vine cu un cost, cu un risc. (…) Oamenii ajung să plătească, în cel mai rău caz, în tragedii, în pierdere de vieți omenești. Asta nu poate să funcționeze. De-asta avem nevoie de o disciplină a respectării legislației în vigoare”, a mai spus Diana Buzoianu. Declarațiile ministrului vin după accidentul produs pe DN7, în zona Valea Oltului, unde un bolovan desprins de pe versant a căzut peste un autoturism aflat în mers. În urma impactului, o persoană și-a pierdut viața. Ulterior incidentului, CNAIR și Ministerul Mediului au fost vizate de întrebări privind responsabilitatea pentru măsurile de siguranță din zonă.

Miruță, mesaj după incidentul cu nava GAS LISBON: Securitatea României nu se apără prin sloganuri și teorii conspiraționiste

Oficialul a apreciat intervenția instituțiilor implicate în operațiunea de salvare și a avertizat asupra pericolului reprezentat de campaniile de dezinformare privind conflictul din regiune. „Războiul de la granița României este o realitate” Într-o postare publicată pe platforma Facebook, ministrul a subliniat că incidentul produs în afara apelor teritoriale românești demonstrează că efectele războiului din apropierea granițelor României nu pot fi ignorate. „Incidentul din noaptea trecută din Marea Neagră, în afara apelor teritoriale românești, este încă un avertisment că războiul de la granița României nu este o temă de dezbatere politică, ci o realitate care ne obligă să fim pregătiți”, a transmis acesta. Potrivit ministrului, investițiile în înzestrarea și organizarea Armatei Române reprezintă „o obligație față de siguranța cetățenilor”, și nu o opțiune. Avertisment privind dezinformarea Oficialul a susținut că, în paralel cu amenințările de securitate, se intensifică și campaniile de dezinformare care încearcă să minimalizeze riscurile generate de războiul din Ucraina. „Vedem tot mai des campanii de dezinformare și fake news care încearcă să convingă oamenii că nu există niciun pericol, că războiul nu ne privește sau chiar că Rusia nu este statul agresor în acest conflict”, a afirmat ministrul. Acesta a subliniat că România trebuie să își fundamenteze politicile de securitate pe evaluarea reală a amenințărilor și nu pe „iluzii sau propaganda celor care încearcă să minimalizeze această amenințare”. Mulțumiri pentru echipele de intervenție Ministrul a felicitat instituțiile implicate în operațiunea de căutare și salvare desfășurată după incendiul izbucnit la bordul navei GAS LISBON. Potrivit acestuia, Autoritatea Navală Română, prin Centrul Maritim de Coordonare a Salvării (MRCC) Constanța, împreună cu Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) și celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, au coordonat intervenția în urma căreia toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați, iar persoanele rănite au fost transportate pentru îngrijiri medicale. În încheiere, ministrul a susținut că apărarea României depinde de funcționarea instituțiilor și de investițiile în domeniul militar. „Securitatea României nu se apără prin sloganuri și teorii conspiraționiste. Se apără prin oameni bine pregătiți, instituții care funcționează, investiții în apărare și capacitatea statului de a reacționa rapid atunci când situația o impune”, a transmis acesta. Mesajul vine după incidentul produs în Marea Neagră, în apropierea coastelor României, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, conflict care continuă să genereze riscuri de securitate în regiune.

Cred că mai există o șansă să avem Guvern până la finalul verii: Olguța Vasilescu, despre o viitoare majoritate parlamentară

Într-o intervenție la Antena 3, marți seara, Lia Olguța Vasilescu a vorbit despre posibilitatea unui Guvern până la finalul acestei veri. Șansele unui Guvern până la finalul verii „Eu cred că dacă parlamentarii vin la această sesiune care a fost convocată, dacă nu sunt în vacanțe și sunt la Parlament, cred că se va putea să se dea mandatul de premier cuiva care să încerce să formeze o majoritate parlamentară. Și cred că se poate forma o majoritate parlamentară”, a declarat social-democrata. Întrebată dacă există posibilitatea ca liderul PSD Sorin Grindeanu să fie premier, aceasta a declarat că este o opțiune. „Și pentru Sorin Grindeanu, premier. Noi, la discuțiile pe care le-am avut la Palatul Cotroceni, atunci când am fost întrebat, sigur, la care au participat toate partidele politice, dar poziția noastră a fost clară. Nu avem nimic împotrivă să încercăm să formăm un Guvern. Chiar considerăm că avem toate șansele să-l trecem prin Parlamentul României”, a răspuns Olguța Vasilescu. Posibilitatea ca UDMR să voteze un guvern minoritar Întrebată dacă UDMR ar vota un guvern minoritar, sau să facă parte din unul, social-democrata a răspuns „eu sper că da”. „Eu sper că s-a răzgândit UDMR-ul și că va vota un guvern. De altfel, țara are nevoie de un guvern. Noi am spus și în momentul în care varianta a fost de guvern tehnocrat cu Eugen Tomac că nu avem nimic împotrivă. Nici măcar dacă nu avem secretari de stat și prefecți. Nu mai vorbim de miniștri. Și că vom vota totuși acest guvern. Pentru că țara are nevoie de un guvern legitim”, a adăugat ea. „N-am participat la discuțiile cu UDMR. Dar cred că UDMR-ul, care este un partid serios și care de fiecare dată a participat la aceste discuții despre guvernare, cred că poate să voteze un guvern chiar și minoritar. Chiar și făcând parte din acest guvern. Important este să avem un guvern, chiar și tehnocrat”, a conchis Lia Olguța Vasilescu.

Sorin Grindeanu: N-am văzut nici măcar un kilometru de autostradă în trei luni. Drulă este ministru informalîn acest moment al Ministerului Transporturilor

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, acuză că în România nu a mai fost dat în folosință niciun kilometru de autostradă și a indicat și vinovații pentru stagnare. „Eu văd că de vă trei luni de când sunt tineri frumoși și liberi, care au hashtag în față la Ministerul Transporturilor, se ocupă de ciocolată în loc să facă autostrăzi. N-am văzut nici măcar un kilometru de autostradă dat în circulație în trei luni de zile. Sigur, a mai avut România această experiență, când tot un domn de la același partid a condus Ministerul Transporturilor. Anul acesta trebuia să fie anul care să se dea în circulație cel mai mare număr de kilometri din istoria României, peste 250 de kilometri. Dacă vreți vă detaliez ce tronsoane trebuiau finalizate și vă spun lot cu lot. Din păcate, de trei luni de zile n-am văzut nici măcar un kilometru.”, a delcarat Sorin Grindeanu. Președintele PSD a readus în discuție mandatul din trecut al USR la Ministerul Transporturilor. „A mai fost asta în 2021, timp de nouă luni de zile. A mai fost un ministru acolo, tot de la USR, singurul ministru de când probabil s-a intrat în Uniunea Europeană în 2007, care a avut extraordinara performanță, să se dea în circulație nici măcar un kilometru de autostradă” a mai afirmat Grindeanu. El l-a indicat pe fostul ministru Cătălin Drulă drept actual „ministru informal” la Transporturi, argumentând că registrul de la intrarea în instituție consemnează numeroase vizite ale acestuia. „Domnul Drulă, dacă vreți să cunoșteți. Care, în principiu, din ce aud prin minister, este ministru informal în acest moment al Ministerului Transporturilor. Și v-aș ruga să mergeți, dacă aveți curiozitatea, să cereți la jandarmi registrul de intrare și ieșire de la Ministerul Transporturilor și să vedeți de câte ori intră și iese în aceste trei luni domnul Drulă acolo” a mai spus Sorin Grindeanu.  Șeful social-democraților are în final și un sfat pentru actualul ministru interimar în privința lui Cătălin Drulă. „Eu i-aș spune domnului Miruță să nu ascute de el, fiindcă a condus prost. Să vadă că n-a făcut niciun kilometru și uite că asta se întâmplă și acum. Nu e un exemplu bun”, a spus Grindeanu.

Cât costă, de fapt, sistemele care echipează navele din programul SAFE. Explicațiile lui Miruță

„Adevărul are o singură formă și, oricât se străduiesc unii și alții să-l deformeze, datele îi contrazic”, a transmis ministrul, luni seara, pe Facebook. Acesta susține că că există persoane care susțin în mod fals că prin SAFE ar fi fost contractate nave mai scumpe decât cele pe care le-ar fi „intermediat” acestea. „Nu este adevărat, ba dimpotrivă. Am mai explicat și mai explic încă o dată, doar pentru a nu se sedimenta o minciună și pentru ca adevărul să le dea peste nas celor obișnuiți cu dezinformarea”, a declarat Miruță. „Compară mere cu pere” Potrivit ministrului, comparația făcută între corveta turcească Hisar și navele de patrulare care vor fi construite în România este eronată: „Cei care induc această idee compară mere cu pere. Cele două ambarcațiuni sunt complet diferite. Nu este suficient ca două ambarcațiuni să plutească pentru a putea fi comparate între ele”. Miruță a precizat că nava Hisar, achiziționată din Turcia pentru 223 de milioane de euro, este folosită drept termen de comparație de către criticii programului SAFE, însă noile nave includ sisteme suplimentare care ridică nivelul de capabilitate militară. Miruță a dezvăluit costurile Ministrul a prezentat și costurile estimate pentru echipamentele și sistemele suplimentare care vor fi integrate pe navele construite în România: sistem de apărare apropiată CIWS Oerlikon Millennium – 15,5 milioane euro sistem pasiv IR de supraveghere și avertizare timpurie – 2,5 milioane euro sisteme pentru protecția forței și combaterea amenințărilor moderne – 15 milioane euro sisteme de război electronic – 3 milioane euro sistem de lansare a torpilelor – 9,5 milioane euro sistem de rachete RAM – 59,5 milioane euro muniție – 5 milioane euro sistem de lansare a rachetelor NSM – 20 milioane euro integrarea tuturor acestor capabilități – aproximativ 50 milioane euro „Când adaugi aceste capabilități, integrarea lor și obligația de a investi în șantier astfel încât navele să poată fi produse în România – obligație pe care am introdus-o pentru prima dată prin SAFE –, realitatea este cu totul alta decât povestea simplistă pe care unii se străduiesc să o vândă prin manipulare. În aceste condiții, prețul noilor nave devine chiar mai avantajos”, a susținut Miruță. Ministrul a susținut că diferența dintre actuala abordare și cele din trecut este modul în care sunt folosiți banii alocați apărării. „Suplimentar, se obțin salvarea șantierului, investiții în modernizarea acestuia, păstrarea locurilor de muncă și readucerea la viață a unei industrii pe care, până de curând, probabil tot din interes pentru comisioane, unii au vrut-o moartă și îngropată. Diferența este simplă: unii au văzut în trecut în contractele Armatei doar o sursă de bani, altii vor ca fiecare euro investit în apărare să lase în urmă și capacități militare mai puternice, și locuri de muncă, și industrie românească”.

Alertă aeriană în Tulcea după un atac cu drone în Ucraina. Patru avioane de luptă au decolat

Potrivit MApN, țintele aeriene au fost detectate în jurul orei 18.50, la aproximativ 23 de kilometri nord-vest de localitatea Vâlcove, în apropierea frontierei fluviale româno-ucrainene. În urma situației, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea. Un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 19.06. Pentru monitorizarea spațiului aerian au fost ridicate de la sol două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, și două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, care au decolat la orele 19.09, respectiv 20.13. Ministerul Apărării precizează că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României și nici impactul la sol al unor vehicule aeriene pe teritoriul național. Starea de alertă aeriană a fost ridicată la ora 22.25. MApN arată că monitorizează permanent evoluția situației de la graniță și informează în timp real structurile aliate cu privire la incidentele produse în apropierea teritoriului României.