iBon, prima aplicație ANAF, a strâns peste 2.200 de utilizatori în 3 zile
„Primele date de utilizare iBon: în doar 3 zile de la lansare, aplicația ANAF de verificare a bonurilor fiscale arată că românii își doresc servicii publice digitale simple, utile și transparente. Peste 2.200 de utilizatori și-au creat deja cont în prima aplicație ANAF, iar până acum au fost realizate peste 2.000 de scanări de bonuri fiscale”, se arată în mesajul publicat vineri, pe Facebook, de ministrul interimar al Finnanțelor, Alexandru Nazare. Ba mai mult, utilizatorii au transmis, prin intermediul aplicației, deja zeci de sesizări privind situații întâlnite în relația cu comercianții – inclusiv cazuri în care nu a fost emis bon fiscal sau au existat probleme la plata cu cardul, potrivit ministrului interimar al Finanțelor. Nazare a precizat că iBon este prima aplicație ANAF dedicată cetățenilor, dar și că aplicația funcționează „simplu și intuitiv”. Potrivit ministrului, acest timp de instrumente sunt deja folosite în multe state europene. Aplicația este gratuită și urmează să fie îmbunătățită constant, pe baza feedbackului primit de la utilizatori. „Mulțumesc tuturor celor care ați început deja să folosiți iBon – utilizarea aplicației nu înseamnă doar un mod mai simplu de a vă verifica drepturile în relație cu comercianții, ci și un standard mai ridicat de așteptări față de stat și serviciile publice”, a conchis Nazare. Reamintim că aplicația iBon, care a fost lansată, luni, se poate găsi în Google Play, dar și App Store. Cetățenii pot scana prin aplicație bonurile fiscale, pentru a compara datele. Tot prin intermediul aplicației, aceștia au posibilitatea să facă și sesizări, în cazul în care aceștia nu pot plăti cu cardul în magazin sau dacă nu au primit bon.
Nicușor Dan are azi consultări cu liderii grupurilor parlamentare Uniţi pentru România, PACE – Întâi România şi parlamentarii neafiliaţi
Președintele Nicușor Dan are astăzi consultări, la Palatul Cotroceni, cu parlamentarii din grupurile Uniți pentru România, PACE – Întâi România și cu aleșii neafiliați. Discuțiile au fost convocate în contextul demersurilor pentru formarea unui nou Guvern, după demiterea cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură în data de 5 mai. Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, consultările vor avea loc după următorul program: ora 09:00 – Grupul parlamentar Uniți pentru România; ora 10:00 – Grupul parlamentar PACE – Întâi România; ora 11:00 – parlamentarii neafiliați. La începutul acestei săptămâni, președintele Nicușor Dan a avut consultări, la Cotroceni cu liderii PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, S.O.S. România şi POT, în vederea desemnării unui nou premier. „Este esențial ca partidele să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile”, a spus Nicușor Dan luni, după consultări. De asemenea, șeful statului a transmis că va continua seria discuţiilor cu partidele „până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”.
Rareș Bogdan critică dur inițiativa lui Bolojan de a opri proiectul României cu SUA de la Doicești
„Proiectul Doicești, bazat pe tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR), este nava-amiral a parteneriatului civil-nuclear româno-american. Răsturnarea de situație la care asistăm e o mișcare geopolitică de o duritate rară. SUA au interese strategice în regiune. Și noi avem, ca să zic așa, căci suntem lângă ruși. Care au intrat în Ucraina”, susține Rareș Bogdan. „Despre Republica Moldova ce să mai vorbim?”, se întreabă retoric europarlamentarul liberal. „Vreau să spun că Polonia tocmai a consolidat masiv un parteneriat cu SUA pentru construcția primei lor centrale nucleare. Dar Varșovia livrează, Bucureștiul trage frâna de mână. Cât timp România și Polonia sunt piloni ai flancului estic, situația mi se pare halucinantă. Va fi o undă de șoc în relația diplomatică? Costuri, am înțeles. Dar nu acesta e singurul criteriu prin care trebuie să privim. Securitatea noastră energetică, blindarea noastră strategică are costuri. Căci dacă privim prin prisma cheltuielilor, aș putea să vă demonstrez că aveam alternativă americană și la Rheinmetall. România-hub energetic este un proiect început de ceva vreme. Are foarte multe componente, planuri adiacente, proiecte care merg pe aceeași axă. Vă mai amintiți de Coridorul Constanța-Gdansk, susținut activ de SUA pentru mobilitatea flancului estic? În fine. Nuclearelectrica are experiență în operarea reactoarelor clasice, adică un avantaj major în operarea tehnologiei SMR. Putea deveni hub de tehnologie. Miza consolidării intereselor americane în zonă este enormă pentru securitatea noastră. Și încă mai avem cărți în mână: soluții de stocare de energie pe care România le are și ajută la eliberarea de litiul chinezesc (voi detalia cu altă ocazie), metale rare, muniția premium pe care o putem produce. Iar americanii vor parteneri. Parteneriatele government to government sunt soluția, pentru că ambele state câștigă în mod egal. Iar cel mai puternic și mai fair partener de securitate al României ar trebui să fie SUA”, arată liberalul. Rareș Bogdan crede că România va plăti pentru gesturile radicale ale premierului interimar Ilie Bolojan. „Notele de plată pentru astfel de gesturi radicale nu vin sub formă de facturi directe, ci sub formă de „răcire” strategică. România are nevoie de sprijinul S.U.A. pentru miliardele de dolari necesare Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Omiterea sau blocarea Doiceștiului ar putea face ca Washingtonul să devină mult mai rigid, mai birocratic sau mai puțin generos. În plus, o retragere atât de bruscă dintr-un proiect de o asemenea magnitudine transmite un semnal de impredictibilitate politică la nivel înalt„, a susținut Rareș Bodgan. Ilie Bolojan a declarat pentru B1tv că a informat ambasada SUA că proiectul Doicești – parte a parteneriatului strategic al României cu SUA în care SUA au făcut investiții – nu este fezabil.
Ilie Bolojan critică proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești, pilon al parteneriatului strategic pe energie România SUA
După ce ani buni România a pus pe agenda parteneriatului strategic pe energie cu SUA proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești, premierul interimar Ilie Bolojan susține că acesta nu este fezabil. „Dacă este vorba de aceste reactoare, din nou, trebuie să spunem lucrurile în mod corect. În anii trecuți, s-a gândit un proiect prin care România să fie un pionier în aceste reactoare, prin asocierea cu o companie din Statele Unite. Problema pe care o avem astăzi este că dintr-o sumă importantă de bani, care a fost pusă la dispoziție de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziție, achiziționat la o valoare destul de mare, avem o companie cu mulți angajați care au tocat destul de mulți bani și avem un studiu de fezabilitate, dar toate acestea cu niște sume imense de bani, în condițiile în care acest studiu de fezabilitate arată că, pentru a deveni realitate, avem nevoie de câteva miliarde de euro investiție pe care nu-i avem, iar analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect. Și gândiți-vă că degeaba ai o intenție bună dacă atunci când o derulezi, o derulezi prost sau ajungi într-o situație în care rămâi cu o grămadă de bani consumați și cu niște hârtii și ne întrebăm dacă a meritat”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan la B1 TV. Ilie Bolojan susține că a informat ambasada SUA despre problemele proiectului: „Dacă îl ridici pe agenda subiectelor comune la un anumit nivel, știind că are probleme…” „Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil că dacă îți respecți partenerii, să-i informezi. Așa cum am făcut eu cu Ambasada Statului Unite. Acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent, pentru că dacă îl ridici pe agenda de subiecte comune la un anumit nivel, știind că el are probleme serioase de fezabilitate, atunci înseamnă că nu-ți respecți partenerul. Ambasada a luat act de aceste date, sigur, în așa fel încât, verificând și ei datele, să poți să iei o decizie corectă. Un astfel de proiect îl ții pe agenda discuțiilor? Dacă e fezabil, trebuie ținut și mers mai departe. Așa se respectă partenerii între ei. Dacă nu este fezabil, e mult mai corect să spui: ”astea sunt problemele!” Dar, din nou, este un exemplu a modului în care sume importante de bani, în loc să fie direcționate către lucruri care generează dezvoltare, către proiecte care înseamnă un plus, au fost gestionați într-o manieră în care, v-am spus, rămâi cu un teren, rămâi cu niște documentații, nu rămâi cu drepturi de autor, pentru că ele au fost cedate altora, cu patente și așa mai departe și, în felul acesta, riscul să recuperezi acești bani vreodată scade, adică este foarte mare să nu mai recuperăm, iar șansa de a duce proiectul până la capăt este mică datorită aspectelor care țin de găsirea unei finanțări și de prețurile la care s-ar putea face o astfel de investiție, cel puțin cu partenerii inițiali cu care am făcut acest lucru. Deci aici e vorba de responsabilitate, de respect pentru banii țării și respect pentru partenerii cu care vrem să construim relație de încredere pe termen lung”, a spus Bolojan. Ilie Bolojan: Nuclearelectrica este de vină Premierul interimar Bolojan consideră conducerea Nuclearelectrica responsabilă pentru eșecul proiectului: „Pentru că trebuiau să se asigure că tot proiectul și toate sumele care sunt alocate acolo au un rezultat, că acele contracte care au fost făcute și modul în care s-au derulat sunt în bună regulă”. Proiectul reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) de la Doicești (Dâmbovița) a reprezentat un pilon central al parteneriatului strategic dintre România și SUA. Acesta viza construirea primei centrale de acest tip din Europa, în locul fostei termocentrale pe cărbune. Proiectul de la Doicești vizează construcția primei centrale cu reactoare nucleare mici modulare (SMR) din Europa, dezvoltată în parteneriat strategic cu Statele Unite și susținută de administrația Joe Biden. Centrala va folosi tehnologie americană NuScale și va avea o capacitate instalată de 462 MWe În februarie 2026, acționarii Nuclearelectrica au aprobat decizia finală de investiție. Proiectul beneficiază de sprijin financiar și tehnic din partea SUA, cu fonduri alocate pentru dezvoltare și intenții de susținere majoră prin instituții precum US Exim Bank. Proiectul urma să genereze până la 4.000 de locuri de muncă (în construcții și operare) și va asigura energia curată necesară pentru aproximativ 50.000 de locuințe. Statele Unite, prin intermediul președintelui Joe Biden, au anunțat pregătirea unui pachet financiar de 4 miliarde de dolari (sub formă de împrumuturi și sprijin guvernamental). Banii sunt destinați dezvoltării primului proiect de reactoare nucleare mici (SMR) din Europa, amplasat pe fosta platformă a termocentralei din Doicești (județul Dâmbovița, România). Această finanțare istorică include angajamente de sprijin din partea mai multor instituții financiare americane și internaționale, având ca scop consolidarea independenței energetice a României și susținerea tranziției către o energie curată.
Bolojan nu este o piedică”. Premierul demis îi întoarce mingea lui Grindeanu
Întrebat la B1 TV dacă președintele ar trebui să dea PSD mandatul de formare a guvernului, Bolojan a evitat să facă aprecieri despre decizia șefului statului. În schimb, a trasat o logică politică clară. El a spus că PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu AUR și a reușit să demită guvernul. Prin acest gest, a probat că este capabil să construiască o majoritate. Pe cale de consecință, cei care au pus în practică această decizie au o responsabilitate morală să vină și cu soluțiile. Referitor la întrebarea despre cele două săptămâni scurse de la moțiune, Bolojan a subliniat că PSD nu a anunțat public nicio propunere și nu și-a asumat răspunderea pentru o variantă de guvernare. „Vedeți că nu fac asta”, a spus premierul demis. „Grindeanu nu știe ce înseamnă să muncești natural” Chestionat despre acuzația că se află în campanie electorală, Bolojan a respins-o cu un răspuns care conținea și o săgeată la adresa lui Grindeanu. El a spus că a comunicat periodic în cele nouă luni de mandat. A făcut-o din respect pentru cetățeni, nu din calcul electoral. „Se pare că domnul Grindeanu nu are percepția că dacă muncești o faci natural, ci trebuie să fii doar în campanie electorală când muncești”, a afirmat Bolojan. Referitor la acuzația de blocaj, premierul demis a fost tranșant. A spus că nu el împiedică formarea unei majorități, ci PSD. Partidul a dinamitat coaliția în mod iresponsabil și, după două săptămâni, nu are soluții. „Acolo este răspunderea. Ăsta este adevărul”, a conchis Bolojan. PNL nu mai face coaliție cu PSD Întrebat dacă „alianța” PSD-PNL a fost de rău augur pentru România, Bolojan a spus că, în general, coalițiile nu sunt o problemă. Problema este ce face o coaliție cu forța pe care o are. El a adăugat că PNL nu mai poate face coaliție cu PSD. Realitățile din anii trecuți și din prezent impun această concluzie. O coaliție cu 60% forță parlamentară nu se face pentru a împărți funcții, a subliniat premierul demis.
Politico: cercul de încredere al lui Manfred Weber se restrânge. Șeful său de cabinet tocmai a demisionat
Mâna dreaptă a liderului Partidului Popular European, Manfred Weber, Tom Vandenkendelaere, a demisionat miercuri pentru a accepta un loc de muncă în sectorul privat din Belgia, a declarat o sursă pentru POLITICO. Vandenkendelaere va părăsi sediul PPE la sfârșitul lunii mai, fără a fi încă stabilit un succesor, lăsând vacantă puternica funcție de șef de cabinet – care implică supravegherea operațiunilor zilnice ale partidului. El a demisionat pentru a petrece mai mult timp cu familia sa, potrivit a două persoane care au cunoștință de decizie și cărora li s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber. PPE este atât un partid politic paneuropean, unde a lucrat Vandenkendelaere, cât și un grup în Parlamentul European. Weber conduce ambele zone politice. Plecarea lui Tom Vandenkendelaere îl lasă pe Weber cu un cerc și mai restrâns de consilieri de încredere. La începutul anului, strategul său principal și mâna dreaptă de lungă durată în Parlament, Udo Zolleis, și-a părăsit postul pentru a se alătura administrației Parlamentului în calitate de director pentru mediul academic și prospectivă. Mutarea a lăsat-o pe Ouarda Bensouag în funcția de consilier principal al lui Weber, jonglând între rolul de șef de cabinet al acestuia și cel de secretar general al grupului, rol pe care îl deține din 2024. Vandenkendelaere a fost europarlamentar belgian între 2014 și 2024 și a fost numit printr-o serie de controverse șef de cabinet de către Weber în septembrie 2024. Ideea din spatele acestei ultime mișcări a fost de a transfera responsabilitățile operaționale zilnice – cum ar fi finanțele și resursele umane – de la secretarul general (la acea vreme Thanasis Bakolas, care contestase autoritatea lui Weber) la șeful de cabinet, centralizând puterea sub președinte și eliberându-l în același timp pe secretarul general pentru a se concentra mai mult pe politică.
AUR vrea un Parlament cu doar 299 de aleși. Consiliul Legislativ: proiectul nu poate fi promovat
Inițiatorul, senatorul AUR Corneliu Negru, spune că măsurile propuse ar pune în aplicare rezultatul referendumului din 2009 privind reducerea numărului de aleși. Potrivit acestuia, „proiectul de lege propune reducerea numărului de parlamentari la 299, respectiv 201 deputați și 98 de senatori”. Senatorul a explicat că românii au decis în urmă cu 16 ani „reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de membri”. Textul citează decizii ale Curții Constituționale potrivit cărora voința exprimată la referendum „nu poate fi ignorată de aleșii poporului”. Ce nu prevede proiectul AUR Proiectul nu prevede însă trecerea la Parlament unicameral, deși aceasta a fost una dintre temele referendumului din 2009. Inițiativa păstrează actualul sistem cu două camere – Senat și Camera Deputaților – și propune doar reducerea numărului total de mandate. Praguri mai mari pentru mandate Proiectul schimbă și regulile după care sunt calculate mandatele. Astfel, noua normă de reprezentare ar fi de un deputat la 100.000 de locuitori și un senator la 200.000 de locuitori. În prezent, legea prevede un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori, ceea ce înseamnă o creștere a pragului de reprezentare cu aproximativ 37% pentru deputați și cu aproape 20% pentru senatori. Diaspora ar avea mai multe locuri Mandatele ar urma să fie împărțite direct în fiecare județ și circumscripție electorală, fără redistribuirea națională folosită în prezent după alegeri. Noua formulă ar schimba astfel împărțirea locurilor în Parlament. De exemplu, Bucureștiul ar coborî de la 29 de deputați și 13 senatori la 18 deputați și 9 senatori, iar diaspora ar crește de la 4 deputați și 2 senatori la 8 deputați și 4 senatori. Consiliul Legislativ: calculele nu ies Consiliul Legislativ (CL) susține însă că proiectul are probleme chiar la calculele de bază și că numărul de parlamentari rezultat nu ar fi cel anunțat de inițiatori. „Aplicând norma de reprezentare propusă de inițiatori, ar rezulta un număr de 217 deputați și 109 senatori, adică 326 de mandate de parlamentari”, se arată în avizul negativ transmis marți. CL critică schimbarea sistemului electoral Instituția precizează că acest calcul încă nu include mandatele suplimentare acordate minorităților naționale. De asemenea, critică și faptul că proiectul ar modifica semnificativ actualul sistem electoral prin eliminarea redistribuirii naționale. În plus, reducerea numărului de mandate în anumite județe ar putea afecta reprezentarea proporțională și greutatea votului, avertizează Consiliul Legislativ. Potrivit acestuia, „într-o circumscripție electorală în care se atribuie un singur mandat de senator, mecanismul reprezentării proporționale nu mai poate funcționa în mod efectiv”. Instituția mai spune că proiectul conține articole care se contrazic între ele. Deși unul dintre articole elimină repartizarea națională a mandatelor, alte prevederi ar continua să facă referire la aceasta. „Relevăm contradictorialitatea textelor, neputând fi asigurată coerența reglementării în ansamblu a proiectului”, se arată în aviz. Specialiștii Consiliului Legislativ reproșează și lipsa explicațiilor privind modul în care au fost făcute calculele și motivele pentru care au fost alese noile formule de repartizare a mandatelor, concluzionând că „propunerea legislativă nu poate fi promovată”. Aviz favorabil de la CES În schimb, Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul. „În temeiul art. 5 lit. a) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social (…), în ședința din 6 mai 2026, desfășurată online, CES avizează favorabil proiectul de act normativ”, a transmis instituția.
O putere europeană relaxează sancțiunile asupra importurilor de petrol rusesc
Marea Britanie relaxează sancțiunile asupra importurilor de petrol rusesc pentru a contracara creșterea prețurilor la combustibili, potrivit Al Jazeera. Derogarea le va permite britanicilor să importe țiței rusesc rafinat din țări terțe, precum India și Turcia. Guvernul britanic a anunțat că a relaxat sancțiunile asupra importurilor de motorină și combustibil pentru avioane. Regula care a intrat în vigoare miercuri este pe „durată nedeterminată”, potrivit Departamentului pentru Afaceri și Comerț din Marea Britanie. Totuși, măsura va fi revizuită periodic. De asemenea, guvernul britanic a emis o licență temporară care relaxează sancțiunile asupra gazelor naturale lichefiate provenite de la anumite uzine rusești. Marea Britanie și alte țări occidentale au impus sancțiuni stricte după ce rușii au declanșat războiul din Ucraina, în 2022. Decizia britanicilor apare în urma unei derogări de la sancțiunile SUA pentru transporturile de petrol rusesc aflate deja pe mare. Măsura a fost prelungită luni pentru a doua oară, în contextul în care războiul împotriva Iranului reduce aprovizionarea globală cu petrol. Uniunea Europeană a criticat marți prelungirea derogării acordate de SUA. Și opoziția britanică a criticat decizia guvernului Marii Britanii.
Radu Miruță, despre contractul SAFE cu Rheinmetall: Nu vrem să mai tocăm banii armatei fără să rămână nimic în România”
Contractul SAFE cu Rheinmetall, în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, continuă să stârnească controverse. Radu Miruță, ministrul Apărării, a ieșit să explice public ce s-a semnat, în ce condiții și de ce într-un interviu pentru Adevărul. Cel mai mare contract: mașina de luptă, făcută la Mediaș Inima contractului este mașina de luptă a infanteriei Lynx (vehicul blindat de ultimă generație, n. red.) – 3 miliarde de euro din totalul de 5. Miruță a ținut să sublinieze că vehiculul nu va fi importat, ci produs în România: „Nu se face Lynx-ul în Germania pentru noi. Se face în România, la fabrica din Mediaș, cu muncitori români, cu taxe plătite în România și cu licența adusă în țară. Restul sumei acoperă nave de patrulare – aproape un miliard de euro – și sisteme de apărare antiaeriană Skyranger și Skynex, produse parțial în România”, spune Miruță. Șantierul Naval de la Mangalia, scos din faliment prin contract Una dintre mizele mai puțin discutate ale acordului este Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, aflat în pragul falimentului. Navele de patrulare vor fi construite acolo – o condiție impusă de România și asumată contractual: „Obligația pentru a construi aceste nave este ca Rheinmetall să le facă la Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai. Dacă nu o acceptă, nu se face.” Miruță a precizat că această condiție a trecut atât prin CSAT, cât și prin Parlament. „30 de ani am cumpărat armament și nu ne-a rămas nimic în România” Miruță a fost tranșant în privința filosofiei din spatele contractului: „Cumpărăm de sume mari de bani de 30 de ani. Problema este că tocăm aceste sume pentru a înzestra armata română și până acum nu rămâne nimic în România.” Ca dovadă a acestei realități, Miruță a invocat fabrica de pulberi de la Făgăraș, unde, în loc de tehnologie de ultimă generație, există copaci: „Faptul că Romarmul a interacționat atât de prost până acum, încât avem copaci în loc să avem tehnologie, este radiografia care dovedește că banii plătiți de armata română n-au trecut prin România.” Controversele legate de transparență și negociere Miruță a recunoscut că modul în care s-a gestionat comunicarea publică a lăsat loc pentru întrebări. A explicat că grupul de lucru care a primit ofertele și a stabilit prețul maximal aprobat de Parlament a fost coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului – la propunerea premierului Ciolacu – nu de Ministerul Apărării. Despre acuzațiile privind lipsa de transparență, fostul ministru a spus că a dispus publicarea tuturor detaliilor pe site-ul MAPN: „Eu am rugat să scoatem toate detaliile și am dispus ca ele să fie publicate. Puteți intra și să le vedeți.” Cât despre achiziția directă, fără licitație, Miruță a respins ideea că ar fi o excepție: „Avem contracte de miliarde cu Statele Unite pe acordare directă. Achizițiile de armament nu se fac cum se cumpără înghețată. Au și o componentă diplomatică.” Miza strategică: să poți produce în țară, în timp de criză Dincolo de cifre și controverse, Miruță a formulat argumentul central al întregului demers: „Dacă România intră într-un conflict și militarii cer tehnică, Ministerul Apărării nu se poate duce în fața lor cu o foaie care spune că într-o țară, în trei săptămâni, vine nu știu ce. Eu vreau să se facă asta în România și asta se face.”
AUR: Proiectul pentru stimularea participării angajaților la profitul companiilor a fost adoptat de Parlament
AUR anunță miercuri că inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, inițiată de deputatul AUR Mohammad Murad, a fost votată de Camera Deputaților. Proiectul propune introducerea unui cadru fiscal modern și stimulativ pentru participarea angajaților la profitul companiilor, prin facilități fiscale menite să susțină performanța, productivitatea și competitivitatea economiei românești. Măsura urmărește crearea unui cadru fiscal favorabil pentru participarea angajaților la profit, ca instrument de stimulare a productivității muncii și consolidarea competitivității companiilor românești. Deputatul AUR Mohammad Murad, antreprenor și inițiator al proiectului, a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă mediul de afaceri din România și asupra nevoii urgente de măsuri concrete pentru susținerea antreprenorilor și a angajaților. „Mediul de afaceri se chinuie în fiecare zi. Mediul de afaceri în România, din zece persoane, șapte se gândesc să plece de aici. Trebuie să interveniți”, a declarat Mohammad Murad în plenul Camerei Deputaților. El a subliniat că experiența acumulată în mediul privat îi oferă o perspectivă directă asupra problemelor reale din economie. „Da, sunt om de afaceri, antreprenor, dar am trei calități pe care cred că puțini le au. Prima, am peste 3.000 de angajați și îmi asum în fiecare zi să răspund pentru tot ce au nevoie. A doua, plătesc peste 50 de milioane de euro taxe și impozite”, a afirmat deputatul AUR. Premieră în România Proiectul AUR introduce pentru prima dată în legislația fiscală din România posibilitatea acordării unor facilități fiscale pentru veniturile obținute de angajați din participarea la profitul companiei, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent. Măsura urmărește stimularea performanței economice, creșterea productivității și consolidarea relației dintre angajați și angajatori. Totodată, inițiativa legislativă are ca obiectiv modernizarea relațiilor de muncă și crearea unor mecanisme economice care să contribuie la păstrarea forței de muncă în România și la creșterea competitivității companiilor românești pe piața europeană.