Etichetă: Politic

MApN: Resturi de dronă și de rachetă interceptoare, descoperite în Buzău și Brăila

Potrivit MApN, resturi din dronă și din racheta interceptoare au fost identificate în zona Padina, județul Buzău, iar un crater și rămășițe ale unei rachete aer-aer au fost descoperite în zona Tătaru, județul Brăila. Ministerul precizează că nu s-au înregistrat victime și nici pagube materiale. Perimetrele au fost securizate, iar fragmentele rezultate în urma interceptării au fost ridicate pentru expertizare. Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat, vineri, la ora 09.39, o țintă aeriană care evolua la o distanță de aproximativ 20 km est de Sulina. Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și două aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române din Baza 86 Aeriană Borcea, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat la ora 09.48, respectiv 10.56, pentru monitorizarea situației. La ora 11.02, una dintre cele două aeronave ale Forțelor Aeriene Române a angajat ținta și a doborât-o în zona localității Padina, din județul Buzău. Au fost luate toate măsurile de siguranță necesare pentru ca angajarea țintei să aibă loc exclusiv deasupra unor zone nelocuite, eliminând orice risc pentru populație.

Scandal în „grupul de reflecție strategică” de la Cotroceni. Oana Zamfir se retrage și lansează acuzații dure

„Trebuie respectată pluritatea de opinii, trebuie să existe onestitate intelectuală” Foto Grupul de Reflecție Strategică „Am comunicat astăzi domnului consilier prezidențial Valentin Naumescu decizia mea de a mă retrage din grupul de reflecție strategică pe afaceri europene de la Cotroceni.  Plec cu convingerea că inițiativa înființării unui astfel de consiliu consultativ este în principiu oportună, având în vedere provocările mediului internațional și nevoia de acțiune eficientă a României la nivel european. Am apreciat efortul Administrației Prezidențiale de deschidere către societatea civilă și participarea personală a președintelui la câteva întâlniri. Dar pentru ca un astfel de format de lucru să producă valoare reală, trebuie îndeplinite câteva condiții: • pluralitatea reală de opinii, derivată din compoziția grupului; • onestitatea intelectuală și calitatea științifică a tuturor contribuțiilor; • oportunitatea temelor, care să se decline în viziune strategică, dar să fie și relevante pentru agenda curentă europeană; • alinierea demersului la interesele și strategiile naționale ale României, cât și la valorile europene și democratice; • să beneficieze în mod real de disponibilitatea Administrației Prezidențiale de a prelua în procesul decizional opiniile specialiștilor invitați”, scrie Zamfir. Oana Popescu Zamfir s-a arătat deranjată și de faptul că Palatul Cotroceni a prezentat imagini cu ea, deși nu a contribuit la raportul Administrației Prezidențiale despre identitate și populism. Postare Facebook „Retragerea mea din Grupul de Reflecție pe Afaceri Europene de la Cotroceni nu este legată DOAR de raportul despre identitate și populism recent publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale. Însă țin în mod deosebit să specific că, deși fotografiile postate de Administrația Prezidențială și membrii ei mă includ și pe mine, nu mă aflu printre autorii acestui raport, nu am dorit să contribui la el sub nicio formă, nu îi recunosc vreo calitate științifică și mai ales mă delimitez ferm de valorile și abordarea ideologică pe care le reflectă”, scrie Zamfir. Nu este pentru prima oară când Zamfir critică ceea ce se întâmplă în interiorul grupului din Palatul Cotroceni. Acum o lună, analista a spus:  „Recomandările nu sunt convinsă că președintele României le ia în seamă. Noi recomandăm dezvoltarea pilonului european, președintele pare să meargă în direcția diametral opusă„. Raportul Grupului de Reflecție Strategică: „A-ți iubi țara și a susține proiectul european sunt obiective care se pot întări reciproc” Foto Grupul de Reflecție Strategică: consilier Valentin Naumescu „În cadrul reuniunii a fost prezentat raportul „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”, care analizează relația dintre identitatea românească și apartenența la Uniunea Europeană. Raportul transmite un mesaj clar: identitatea națională și identitatea europeană nu se exclud. România își păstrează valorile, tradițiile și cultura, fiind în același timp un stat implicat și respectat în Uniunea Europeană. Documentul arată că Uniunea Europeană este construită pe valori comune precum democrația, libertatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului. În același timp, apartenența la UE aduce beneficii concrete pentru cetățeni, de la libera circulație și oportunități de studiu și muncă până la cooperare economică și dezvoltare. Raportul subliniază și faptul că patriotismul și apartenența la Uniunea Europeană sunt compatibile. A-ți iubi țara și a susține proiectul european sunt obiective care se pot întări reciproc. Totodată, documentul evidențiază importanța consolidării democrației prin reducerea inegalităților, dezvoltarea educației civice și istorice, combaterea dezinformării și promovarea unui patriotism democratic”, a comunicat Nicușor Dan. Grupul de Reflecție Strategică „România în UE” (RUE) reunește experți independenți care analizează evoluțiile din Uniunea Europeană și propun soluții pentru ca România să își consolideze poziția și să valorifice cât mai bine oportunitățile oferite de apartenența la UE. Grupul de Reflecție Strategică a fost constituit la nivelul Administrației Prezidențiale și este coordonat de consilierul prezidențial Valentin Naumescu.

Premieră: O dronă a fost doborâtă în spațiul aerian al României. Anunțul lui Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri că un pilot român de pe un avion F-16 a doborât o dronă care a intrat în spațiul aerian al României. Șeful statului nu a precizat, în prima declarație, zona exactă în care s-a produs incidentul, proveniența aparatului fără pilot, traiectoria acestuia sau tipul de armament folosit pentru interceptare. Potrivit surselor MEDIAFAX, ar fi vorba de sudul județului Buzău. „Am avut o dronă în spațiul aerian. Ea a fost doborâtă în urmă cu câteva minute, în jurul orei 11.00, de către un pilot român de pe un F-16. Important de subliniat e că drona era într-o zonă nelocuită. Acesta e și motivul pentru care a putut să tragă de sus în jos și acum sunt echipele instituțiilor care cercetează pentru a veni cu toate detaliile despre incident”, a declarat Nicușor Dan. Anterior, un mesaj RO-Alert a fost emis pentru județul Buzău, care anunța că exista posibilitatea căderii unor obiecte din spatiul aerian. Prima dronă doborâtă deasupra teritoriului României Incidentul reprezintă o premieră pentru apărarea spațiului aerian național. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, drone folosite în atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au pătruns în repetate rânduri în România sau s-au prăbușit pe teritoriul țării. În cazurile precedente, avioanele de luptă au fost ridicate de la sol, iar piloții au primit, în unele situații, autorizarea de a angaja țintele. Dronele nu au fost însă doborâte, decizia fiind justificată prin pierderea contactului radar, timpul redus de reacție sau riscul ca rachetele și fragmentele rezultate să lovească zone locuite. Știre în curs de actualizare… 

Guvernul aprobă concursurile pentru ocuparea celor 22 de posturi de asistenți medicali la Spitalul M.S. Curie

Guvernul a aprobat, în ședința de joi, memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea celor 22 de posturi vacante de asistenți medicali din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie”, unitate aflată în subordinea Ministerului Sănătății. Potrivit Executivului, spitalul se confruntă cu o situație gravă la nivelul secțiilor medicale, cauzată de fluctuațiile de personal, care au afectat capacitatea unității de a asigura internarea și îngrijirea bebelușilor care necesită intervenții medicale urgente. „Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii M.S.Curie precizează că se încadrează în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul în curs”, se arată într-un comunicat emis de Executiv. Știrea inițială: Nazare a avizat memorandumul Ministerului Sănătății privind deblocarea a 22 de posturi necesare în sistemul medical Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat, joi, că a avizat memorandumul Ministerului Sănătății privind deblocarea a 22 de posturi necesare în sistemul medical, în contextul unei situații pe care o califică drept una de urgență. Documentul va fi discutat în ședința de Guvern, iar Nazare a menționat că măsura vizează asigurarea îngrijirii copiilor aflați în stare gravă, care au nevoie de asistență medicală complexă. „Am transmis încă de ieri că, atunci când ne confruntăm cu o situație critică care afectează direct îngrijirea copiilor aflați în stare gravă, care au nevoie de asistență medicală complexă, Ministerul Finanțelor va sprijini de urgență soluțiile necesare. Am reuşit astfel, în strânsă colaborare cu Ministerul Sănătății, să identificăm cadrul administrativ necesar pentru deblocarea acestei situații. În astfel de cazuri, instituțiile trebuie să prioritizeze urgențele și să găsească soluții rapide, în interesul celor afectați”, a transmis ministrul interimar al Finanțelor într-o postare pe Facebook. Decizia este o excepție Nazare a subliniat însă că această decizie reprezintă o excepție și nu trebuie confundată cu solicitările privind deblocarea pe scară largă a posturilor din sistemul public. „În același timp, trebuie să facem o distincție clară între astfel de intervenții punctuale, justificate de o situație absolut critică și solicitările generale de deblocare a mii de posturi în sistemul public. Situațiile care privesc direct siguranța oamenilor și funcționarea unor servicii medicale esențiale trebuie soluționate cu prioritate, în timp ce deciziile cu impact bugetar amplu trebuie analizate riguros și fundamentate responsabil în actualul context economic al României”, a conchis ministrul.

Irineu Darău contestă amenda de 104.832 de lei: Mi se impută întârzieri dinainte să fiu ministru

Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, a anunțat joi că a contestat în instanță amenda de 104.832 de lei primită de la AMEPIP, pe care o descrie drept „cea mai mare sancțiune aplicată până acum unui ministru”. „Mi se impută sute de zile în care nici măcar nu eram ministru” „Nu o fac pentru că un ministru ar trebui să fie deasupra legii, ci din contră! Cred că legea trebuie respectată de toată lumea. Mai ales instituțiile care o aplică nu au voie să își bată joc de proceduri, de litera legii și de interpretarea ei”, a precizat ministrul. AMEPIP îi reproșează că până la 31 martie 2026 nu au fost finalizate procedurile de selecție pentru administratorii a cinci companii de stat. Darău a preluat funcția de ministru la 23 decembrie 2025, iar până la termenul de 31 martie 2026 trecuseră doar 98 de zile de mandat. În aceste condiții, el spune că este tras la răspundere pentru întârzieri acumulate înainte de a deveni ministru. „Întârzierile pe care mi le impută erau deja acumulate de foarte mult timp: unele proceduri aveau întârzieri de aproape doi ani și parcurgeau mandatele a 3-4 miniștri diferiți. Practic, mi se impută inclusiv sute de zile în care nici măcar nu eram ministru”, a menționat acesta. Ministrul acuză AMEPIP că a contribuit la blocarea procedurilor După preluarea mandatului, Irineu Darău a reorganizat comisiile de selecție pentru a debloca procedurile și a include experții solicitați chiar de AMEPIP. El susține însă că autoritatea avea, la rândul său, obligații legale care nu au fost îndeplinite la timp. „În mai multe dintre aceste proceduri, chiar AMEPIP avea obligații legale fără de care selecțiile nu puteau continua. Instituția trebuia să își desemneze reprezentanții în comisii într-un termen foarte scurt. În unele cazuri, a întârziat peste două luni”, a spus ministrul. Oficialul mai spune că AMEPIP ar fi reziliat contractul expertului independent necesar derulării selecțiilor și că există procese-verbale care demonstrează că o parte dintre întârzieri au fost provocate de amânările și de neparticiparea reprezentanților desemnați de autoritate. „Instituția care avea un rol esențial în desfășurarea procedurilor ajunge să mă sancționeze pentru blocaje la care chiar ea a contribuit”, a transmis Darău. Darău: ”Nu cred în coincidențe” Una dintre companiile invocate de AMEPIP este Romfilatelia, unde, potrivit lui Irineu Darău, Ministerul Economiei nu era acționar direct și ministrul nu avea competența legală de a numi administratorii. De asemenea, Darău susține că în alte situații similare AMEPIP nu a aplicat amenzi miniștrilor, ci doar a solicitat continuarea procedurilor. „Nu cer tratament preferențial. Cer doar același tratament pentru toți”, afirmă Darău. În același timp, ministrul lasă să se înțeleagă că sancțiunea ar avea și o componentă politică. „Nu cred în coincidențe. Am remarcat graba și chiar precipitarea. S-a urmărit în mod expres un cuantum mare, prin aplicarea tendențioasă a unor premise care nu au nicio legătură cu realitatea. Voi merge până la capăt cu contestarea acestei amenzi”, a transmis acesta. Ce reprezintă amenda aplicată de AMEPIP AMEPIP este autoritatea care monitorizează guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și verifică respectarea regulilor privind selecția administratorilor și directorilor companiilor de stat, potrivit prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă. În acest caz, sancțiunea a fost aplicată pentru nefinalizarea, până la termenul legal, a procedurilor de selecție pentru conducerile a cinci companii aflate în coordonarea ministerului. Printre acestea se numără Conversmin, Societatea Națională a Apelor Minerale, Romfilatelia, Radiocomunicații și Telegondola Mamaia. Finalizarea procedurilor de selecție face parte din angajamentele asumate de România prin PNRR în domeniul guvernanței corporative. Respectarea acestor termene este urmărită de AMEPIP pentru îndeplinirea țintelor convenite cu Comisia Europeană privind reducerea numărului de conduceri interimare din companiile de stat.

PSD a depus un amendament pentru exceptarea posturilor din sănătate de la blocarea angajărilor. Rogobete: Sănătatea nu este o cheltuială care poate fi tăiată orbește

Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat joi, într-un mesaj publicat pe Facebook, că el și alți parlamentari PSD au depus un amendament prin care cer ca posturile din sistemul de sănătate să fie exceptate de la blocarea angajărilor. „Reforma în sănătate nu se poate face cu orice preț. Din păcate, astăzi, ea riscă să fie făcută chiar cu prețul vieții oamenilor. Iar asta este o limită peste care nu voi trece niciodată. Asta nu este nicio reformǎ, este disperare și inconștiențǎ! În această dimineață, împreună cu colegii mei din Grupul Parlamentar PSD, am depus un amendament prin care cerem ca posturile din sistemul de sănătate să fie exceptate de la blocarea angajărilor. Amendamentul va fi dezbătut săptămâna viitoare în Comisia pentru sănătate, iar apoi sper să primească votul Parlamentului”, a transmis Rogobete în mesajul publicat pe Facebook. „Nu propunem o nouă derogare temporară și nici un memorandum care să depindă de voința unui Guvern. Propunem o soluție clară și permanentă: spitalele și serviciile de ambulanță să poată angaja personal ori de câte ori există nevoie reală”, a mai spus fostul ministru al Sănătății. Rogobete: Degeaba construim spitale noi dacă nu avem suficient personal medical El mai susține că reforma din sănătate nu trebuie să afecteze capacitatea sistemului de a asigura îngrijirea pacienților și avertizează asupra consecințelor deficitului de personal. „Degeaba construim spitale noi și cumpărăm aparatură de ultimă generație dacă nu avem suficienți medici, asistente, infirmiere și personal specializat care să îngrijească pacienții. Am cerut în repetate rânduri deblocarea posturilor, mai ales în secțiile critice, însă solicitările au fost refuzate. Mai mult, la începutul acestui an m-am opus ferm intenției de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical, iar sistemul de sănătate a fost, în final, exceptat”, a explicat Rogobete. El mai susține că personalul medical lucrează în prezent la limita capacității, iar blocarea angajărilor pune presiune suplimentară asupra spitalelor. „Între timp, în spitale, oamenii continuă să ducă greul. Medicii fac gardă după gardă, asistentele îngrijesc prea mulți pacienți într-o singură tură, iar echipele lucrează la limita rezistenței. Sănătatea nu este o cheltuială care poate fi tăiată orbește. Sănătatea înseamnă vieți omenești. Iar datoria noastră este să le protejăm. Când un pacient apasă butonul de urgență, nu răspunde un memorandum și nici o ordonanță. Răspunde un medic, o asistentă, o infirmieră. Dacă ei lipsesc, atunci lipsește însăși șansa la viață”, a conchis deputatul PSD.

Rogobete îi răspunde lui Bolojan: România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din UE

Într-o postare publicată pe platforma Facebook, Rogobete afirmă că România investește în sănătate cel mai mic procent din produsul intern brut dintre statele Uniunii Europene. Acuzații privind subfinanțarea sistemului sanitar Alexandru Rogobete reacționează dur la declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la sistemul de sănătate, susținând că acesta continuă să considere prea mari salariile personalului medical și să promoveze reducerea veniturilor angajaților din domeniu. Fostul ministru afirmă că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit de peste 36.000 de angajați și spune că îmbunătățirea serviciilor medicale nu este posibilă în lipsa unor măsuri de suplimentare a personalului. „În continuare, domnule Bolojan, considerați că salariile personalului medical sunt prea mari. În continuare considerați că trebuie tăiate veniturile celor care salvează viețiile românilor! În continuare refuzați să recunoașteți că sistemul de sănătate are un deficit de peste 36.000 de oameni. Cum vreți servicii medicale mai bune fără personal? Cum vreți performanță în spitale când medicii, asistentele și întreg personalul medical sunt la limita epuizării? Vorbiți despre economii în sănătate? Aflați că România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din Uniunea Europeană!”, susține Rogobete, argumentând că principala problemă a sistemului este subfinanțarea și nu nivelul cheltuielilor salariale. „Economiile trebuie făcute prin eliminarea risipei” În mesajul său, fostul ministru afirmă că i-a transmis lui Ilie Bolojan, inclusiv în cadrul unor discuții directe, că nu poate susține diminuarea cu 10% a veniturilor personalului medical. Potrivit acestuia, soluțiile pentru reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze eliminarea risipei și o administrare mai eficientă a resurselor, nu concedieri sau reduceri salariale într-un sistem care funcționează deja cu deficit de personal. „Domnule prim-ministru, vă aduc aminte că am discutat toate aceste lucruri chiar în biroul dumneavoastră. V-am spus că nu pot accepta reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. V-am spus că sistemul este subfinanțat și că are nevoie de angajări, nu de concedieri. V-am spus că economiile se pot face prin eliminarea risipei și printr-o administrare mai eficientă, nu prin reducerea cheltuielilor de personal într-un sistem aflat deja în deficit”, spune Rogobete. El aduce în discuție și situația unor investiții realizate în infrastructura medicală, susținând că 13 centre de radiologie construite nu pot funcționa la capacitate din cauza lipsei specialiștilor, pe fondul nivelului de salarizare și al dificultăților de recrutare. Critici la adresa politicilor guvernamentale Fostul ministru mai afirmă că România se află sub media europeană în ceea ce privește numărul de medici și asistenți medicali raportat la populație și susține că, în timp ce o parte dintre specialiști aleg să plece în străinătate sau să se concentreze în marile centre universitare, numeroși absolvenți de medicină nu reușesc să ocupe posturi în spitale. În finalul mesajului, Alexandru Rogobete îi solicită lui Ilie Bolojan să renunțe la politicile pe care le consideră nocive pentru sistemul de sănătate, avertizând că acestea pot produce efecte grave asupra pacienților. Totodată, fostul ministru lansează un apel direct către premierul interimar să se retragă: „Domnule Bolojan, ca tânǎr de 35 de ani, vǎ rog, eliberați România! Plecați acasǎ!”

Rogobete: Nu voi vota o lege a salarizării care lovește în inima spitalului, în ATI

Într-o postare publicată joi pe Facebook, fostul ministru al Sănătății spune că secțiile de ATI reprezintă „ultima linie de apărare dintre viață și moarte” și avertizează că diminuarea veniturilor personalului medical ar putea afecta grav sistemul sanitar. „Spun răspicat: noua lege a salarizării lovește exact în inima spitalului”, a scris Rogobete. „Îi invit pe toți cei care susțin actuala formă a legii salarizării să stea două minute în fața unui salon de Terapie Intensivă. Să privească un pacient intubat, aflat în comă, care respiră doar pentru că o echipă întreagă refuză să renunțe la el. Să privească un medic care, după ore întregi de luptă, trebuie să iasă pe hol și să spună unei mame că fiul ei nu a mai putut fi salvat. Să privească o asistentă care, după o gardă de 24 de ore, pleacă acasă cu imaginea ultimului pacient pe care nu a reușit să-l salveze”, spune fostul ministru. „Aici se discută despre sacrificiu, despre demnitate” Acesta susține că personalul din Terapie Intensivă nu poate fi evaluat doar prin prisma sporurilor sau a impactului bugetar, ci prin responsabilitatea și presiunea uriașă pe care le presupune activitatea din aceste secții. „Aici nu se discută despre sporuri, procente sau calcule bugetare. Aici se discută despre oameni. Despre competență. Despre sacrificiu. Despre demnitate”, afirmă deputatul PSD. Rogobete avertizează că reducerea veniturilor angajaților din ATI ar putea descuraja medicii și asistenții, accentuând fenomenul de epuizare profesională și plecarea specialiștilor din sistemul public sau din țară. „Dacă reducem veniturile celor care lucrează în ATI, dacă îi descurajăm, dacă îi împingem spre epuizare sau spre plecarea din țară, nu facem reformă. Slăbim ultima linie de apărare dintre viață și moarte”, a transmis acesta. „Nu voi vota niciodată o lege care transformă sacrificiul în pedeapsă” Deputatul face apel la medicii și asistenții din Anestezie și Terapie Intensivă să vorbească public despre condițiile în care lucrează și despre responsabilitatea pe care o presupune această specialitate. „Fac un apel către toți colegii mei din Anestezie și Terapie Intensivă: nu mai tăceți! Spuneți public ce înseamnă o gardă, ce înseamnă responsabilitatea pe care o purtați și cât costă, de fapt, fiecare viață salvată”, spune Rogobete. El afirmă că nu va susține un proiect de lege care, în opinia sa, afectează personalul din ATI. „Nu voi vota niciodată o lege care transformă sacrificiul în pedeapsă și care pune în pericol tocmai oamenii care salvează vieți în fiecare zi”, conchide Alexandru Rogobete în mesajul publicat pe Facebook.

Droupadi Murmu, președinta Indiei: România este mult mai mult decât un partener bilateral. Este o poartă de intrare esențială pentru extinderea angajamentului nostru economic cu Europa

Doamnă Președintă, vizita dumneavoastră de stat în România este prima efectuată de un șef de stat indian în mai bine de trei decenii. De ce are loc această vizită acum și ce mesaj transmite ea? Această vizită de Stat are loc într-un moment definitoriu pentru evoluția relațiilor dintre India și România. Prietenia noastră de lungă durată s-a întemeiat dintotdeauna pe respect reciproc, încredere și valori democratice comune. Astăzi însă, peisajul global se schimbă rapid, iar parteneriatul nostru capătă o importanță tot mai mare. India este una dintre cele mai dinamice economii majore ale lumii, în timp ce România a devenit un partener economic din ce în ce mai important și de încredere în cadrul Uniunii Europene. Convergența punctelor noastre forte deschide oportunități fără precedent de cooperare. Pe măsură ce lanțurile globale de aprovizionare sunt reconfigurate, iar statele caută parteneri de încredere pentru tehnologie, producție, inovare și investiții, India și România sunt poziționate în mod firesc pentru a colabora mai strâns. Această vizită nu este așadar doar o sărbătorire a unei prietenii îndelungate, ci un demers de a modela împreună viitorul. Ea reflectă ambiția noastră comună de a extinde cooperarea în domeniul comerțului și investițiilor, apărării, tehnologiilor digitale, inovării, industriei farmaceutice, energiei regenerabile, educației, mobilității profesioniștilor calificați și schimburilor interumane. Acordul comercial încheiat recent între India și Uniunea Europeană marchează un nou moment de referință. El deschide căi noi pentru companii, investitori și inovatori de ambele părți, iar eu cred că România va juca un rol tot mai important în extinderea angajamentului Indiei față de Europa. Sper ca această vizită istorică să rămână în memoria colectivă drept începutul unui nou capitol, unul în care India și România transformă o prietenie caldă și durabilă într-un parteneriat dinamic, orientat spre viitor, care aduce prosperitate, inovare și oportunități generațiilor ce vor urma. Rolul României în relația Indiei cu Europa Importanța economică și strategică a României în cadrul Uniunii Europene a crescut semnificativ în ultimii ani. Cum vedeți rolul României în relația Indiei cu Europa? Pentru India, România reprezintă mult mai mult decât un partener bilateral. Este o poartă de intrare esențială pentru extinderea angajamentului nostru economic cu Europa. Ecosistemul de producție al României, infrastructura logistică, inclusiv Portul Constanța, și peisajul său de inovare în plină creștere completează punctele forte ale Indiei în domeniul producției, tehnologiei și serviciilor. Acordul comercial dintre India și Uniunea Europeană creează un cadru favorabil pentru o nouă eră a cooperării economice. Întrevăd oportunități considerabile pentru companiile românești de a-și extinde prezența în India, precum și pentru întreprinderile indiene de a face din România o destinație importantă pentru investiții, producție și cercetare în cadrul Uniunii Europene. Dincolo de comerț și investiții, cred că cele două țări ale noastre pot lucra împreună pentru a construi lanțuri de aprovizionare reziliente, a consolida cooperarea industrială și a dezvolta parteneriate tehnologice în domenii care modelează economia globală. România este, prin urmare, un pilon important al angajamentului mai amplu al Indiei față de Europa, iar eu sunt convinsă că parteneriatul nostru va continua să crească în profunzime, ambiție și relevanță. Într-o lume tot mai incertă, India a devenit o voce globală influentă, consolidându-și în același timp parteneriatele în toate regiunile. Cum vedeți rolul Indiei în ordinea internațională și locul pe care îl ocupă România în această viziune? Lumea traversează transformări geopolitice, economice și tehnologice profunde. Într-un asemenea moment, nevoia de dialog, încredere reciprocă și cooperare internațională nu a fost niciodată mai stringentă. Politica externă a Indiei este ghidată de principiile autonomiei strategice, respectului reciproc, coexistenței pașnice și convingerii că diplomația rămâne cel mai eficient mijloc de soluționare a diferendelor. Abordarea noastră se inspiră din filosofia indiană atemporală Vasudhaiva Kutumbakam, „lumea este o singură familie”, care ne amintește că pacea și prosperitatea durabile pot fi atinse numai prin cooperare și responsabilitate comună. India a devenit o punte între Sudul Global și lumea dezvoltată, promovând o ordine internațională mai incluzivă și mai reprezentativă, în timp ce își consolidează parteneriatele cu state de pe toate continentele. Considerăm că provocările globale de astăzi, fie că este vorba despre schimbările climatice, securitatea sanitară, securitatea alimentară și energetică sau tehnologiile emergente, impun soluții colective și instituții multilaterale eficiente. România este un partener important în acest demers. În calitate de membru respectat al Uniunii Europene și de țară care împărtășește angajamentul Indiei față de democrație, statul de drept și o ordine internațională bazată pe reguli, România are un rol important de jucat în consolidarea cooperării dintre India și Europa. Lucrând împreună, cele două țări ale noastre pot contribui la lanțuri de aprovizionare robuste, dezvoltare durabilă, transformare digitală, inovare, securitate energetică și stabilitate globală. Privesc India și România drept parteneri de încredere, care lucrează nu doar pentru prosperitatea propriilor popoare, ci și pentru o comunitate internațională mai pașnică, mai incluzivă și mai puternică. Droupadi Murmu, despre viitorul parteneriatului economic: India și România au puncte forte complementare Comerțul dintre India și România a crescut constant. Cum vedeți viitorul parteneriatului nostru economic? Creșterea constantă a comerțului bilateral din ultimii ani reflectă încrederea tot mai mare pe care mediile de afaceri din cele două țări o au unele față de celelalte. Cred însă că abia am început să valorificăm întregul potențial al parteneriatului nostru economic. India și România au puncte forte complementare. Există oportunități semnificative de aprofundare a cooperării în domeniul produselor farmaceutice, tehnologiei informației, ingineriei, tehnologiilor digitale, producției de apărare, componentelor auto, agriculturii și procesării alimentelor, energiei curate, logisticii, sănătății, infrastructurii, cercetării și inovării. Sectoare noi, precum inteligența artificială, semiconductorii, securitatea cibernetică și producția avansată, oferă, la rândul lor, posibilități interesante. Poziția strategică a României, capacitățile sale industriale și forța de muncă calificată o transformă într-o destinație atractivă pentru investițiile indiene în cadrul Uniunii Europene. În același timp, amploarea pieței indiene, ecosistemul său de inovare, baza de producție competitivă și piața de consum aflată în rapidă expansiune reprezintă oportunități excepționale pentru companiile românești. Acordul comercial dintre India și Uniunea Europeană oferă un cadru solid pentru extinderea comerțului, investițiilor, parteneriatelor tehnologice și colaborării industriale dintre cele două țări. Sunt convinsă că acesta va încuraja companiile să

Grindeanu: Nu răspund la butoane din afara țării. Nu există să-și permită cineva să dea ordine

Invitat miercuri seara la Realitatea Plus liderul PSD Sorin Grindeanu a fost întrebat dacă răspunde la butoane din afara țării. „Nu. Și ca dovadă deciziile pe care le iau”, a răspuns acesta. Liderul social-democrat a oferit ca exemplu Mercosur. „Am fost sunat de la președintele Consiliului European, Antonio Costa, la toți comisarii S&D (n.r – Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților), chiar și, premierii socialiști din Europa, să voteze PSD-ul pentru Mercosur. Așa cum știți, Mercosur a picat atunci cu cele 10 voturi ale PSD”, a detaliat Grindeanu. „N-am înclinat steagul” El a transmis că „n-am înclinat steagul, am fost cu argumente și am fost ascultat”. „Atâta timp cât spui argumente care stau în picioare, care se dovedesc a fi adevărate, oamenii nu sunt absurzi. Înțeleg de ce iei o decizie sau alta”, a afirmat liderul PSD. „În ceea ce mă privește, nu există să-și permită cineva să dea ordine” „Cel puțin, în ceea ce mă privește, nu există să-și permită cineva să dea ordine”, a conchis Sorin Grindeanu.