Crin Antonescu critică declarațiile lui Bolojan privind proiectul SMR de la Doicești: O influență de natură externă
„Cu Doiceștiul e destul de groasă. Eu nu știu dacă el are dreptate sau nu, domnul Bolojan. Poate că are, poate că nu are. Nu știu. Dacă e o afacere proastă, care ar trebui oprită, nu știu”, a spus Crin Antonescu în cadrul emisiunii OFF The Record. Fostul lider liberal a spus că i se pare „absolut straniu” ca, în acest moment, Ilie Bolojan să aleagă tocmai proiectul de la Doicești pentru a-l critica. „Mi se pare absolut straniu și nu poate să existe confuzie, din câte afaceri proaste sunt în România, din câte chestii de risipă sunt în România, ca tu, în acest moment, taman pe asta să o alegi”, a afirmat Antonescu. Antonescu vorbește despre „o influență de natură externă” Crin Antonescu a mai spus că, în opinia sa, există „o campanie” pe tema proiectului de la Doicești. „Este o campanie pe subiectul Doicești și nu are cum să-i scape. Domnul Bolojan e mărginit, chiar încuiat în anumite privințe. Dar nu este un om prost, să fie limpede. Nu are cum să-ți scape că aici este o miză”, a declarat fostul președinte PNL. Crin Antonescu a spus că explicația ar fi „o influență de natură externă”. „Dacă spui aceste lucruri și mai ales să dai și niște informații destul de aproximative, nu foarte clare, pentru mine asta are o singură explicație: o influență de natură externă, evident alta decât americană, foarte probabil din Europa”, a spus Antonescu. Fostul lider liberal a criticat și faptul că Ilie Bolojan, în calitate de premier interimar, a pus în discuție un proiect cu implicații în relația cu Statele Unite. „Este absolut incorect ca un prim-ministru demis să pună în discuție asemenea problemă și să angajeze, fără niște precauții măcar, un posibil diferend, totuși, cu administrația americană, în situația în care ne aflăm noi, și Europa, și America, acum”, a declarat Crin Antonescu. Declarațiile lui Crin Antonescu vin după ce Ilie Bolojan a criticat proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, afirmând că acesta are probleme serioase de fezabilitate. Ulterior, Nuclearelectrica a transmis că dezvoltarea proiectului este „100% conformă” etapelor specifice unui proiect nuclear.
Crin Antonescu: PNL nu mai există. Bolojan este liderul userismului și haștagismului
Fostul lider liberal a afirmat că actualul PNL „nu mai există” și că partidul este dominat de grupări și influențe din afara formațiunii tradiționale. Crin Antonescu: „Partidul Național Liberal nu mai există” „Am fost președinte al fostului Partid Național Liberal. După părerea mea, în fapt, Partidul Național Liberal nu mai există”, a declarat Crin Antonescu. Acesta a criticat dur actuala conducere liberală și modul în care partidul s-a raportat la guvernarea coordonată de Ilie Bolojan. „Există o adunătură de cetățeni care își imaginează că guvernează sau că au guvernat până la moțiunea de cenzură”, a spus fostul lider PNL. Atac la adresa lui Ilie Bolojan și a conducerii PNL Antonescu susține că adevărata putere din Guvern a fost concentrată în jurul lui Ilie Bolojan și al unor persoane venite din afara nucleului tradițional liberal. „A intrat domnul Bolojan și a rămas în structura guvernamentală a lui Cătălin Predoiu. Restul, oamenii cu care a guvernat pe numele PNL domnul Bolojan sunt din cu totul altă direcție și cu totul alte grupări”, a afirmat acesta. Printre numele invocate de fostul lider liberal se află Alina Gorghiu, Dragoș Pîslaru și Daniel David. Antonescu: PNL și-a pierdut identitatea Crin Antonescu afirmă că de mai mulți ani caută „o urmă de identitate” în partid, fără să o mai găsească. „Nu am mai găsit, deși am căutat cu disperare, o urmă de identitate, o urmă de consistență ca partid”, a declarat acesta. Fostul lider liberal a ironizat și sprijinul acordat lui Ilie Bolojan în interiorul partidului, spunând că liberalii „și-au găsit un Mesia”. „S-a găsit acum un Mesia, cum l-au găsit alții pe Georgescu, l-a găsit PNL-ul”, a spus Antonescu. Critici privind modul de funcționare al partidului În timpul emisiunii, realizatorul a remarcat faptul că inclusiv lideri din PNL ar fi aflat deciziile guvernamentale din presă sau de pe rețelele de socializare și că partidul nu a reacționat la numirile făcute de premier. Crin Antonescu a declarat că nu poate „plânge de milă” liderilor liberali, în condițiile în care partidul se află la guvernare de aproximativ șapte ani. „Au guvernat cu Orban, cu Cîțu, cu Ciucă, cu Ciolacu și acum, într-un fel, cu Bolojan”, a afirmat fostul președinte PNL. În final, Crin Antonescu a lansat unul dintre cele mai dure atacuri la adresa actualei conduceri liberale. „Domnul Bolojan este liderul userismului și haștagismului în general, iar Partidul Național Liberal este transformat într-o anexă”, a declarat acesta, acuzând partidul că acceptă fără reacție actuala direcție politică.
Primarul ales al unui mare oraș britanic este acuzat că nu vorbește bine limba engleză
Un musulman a fost ales primar pentru prima oară în cel mai mare oraș al Marii Britanii, după Londra. Potrivit NEXTA, Zakir Chaudhry, născut în Pakistan, a fost învestit în funcția de primar al orașului Birmingham în cadrul unei ceremonii. În timpul evenimentului, a fost spusă o rugăciune musulmană pentru succesul noului primar al orașului. Numeroși martori ai evenimentului, inclusiv din mediul online, au observat faptul că noul primar a avut dificultăți în a ține un discurs în limba engleză. Dezbaterea a luat amploare pe internet, părerile fiind împărțite. În ultimele decenii, Birmingham s-a confruntat cu mai multe valuri de migrație. Structura populației s-a schimbat mult, în prezent aceasta fiind dominată din imigranți din Asia de Sud și de membri ai comunității musulmane. Și primarul Londrei, Sadiq Khan, este un politician de origine musulmană și pakistaneză. Khan este un lider popular în Marea Britanie. 🇬🇧 Britain’s largest city after London now has its first Muslim mayor Zaker Choudhry, originally from Pakistan, has officially become the new Lord Mayor of Birmingham. During the ceremony at the city council, a Muslim cleric delivered a prayer for the new mayor’s success and… pic.twitter.com/4c19RPVwWE — NEXTA (@nexta_tv) May 22, 2026
Pensii din România și SUA. Intră în vigoare acordul care permite cumularea anilor de muncă din ambele state
De la 1 septembrie 2026, românii care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite ale Americii, precum și americanii care au desfășurat activitate în România, vor putea beneficia de pensie calculată în baza perioadelor lucrate în ambele state. Fiecare țară va plăti partea corespunzătoare pentru anii de contribuție realizați pe teritoriul său, potrivit noului acord de securitate socială. Conform unui comunicat oficial transmis vineri, Ministerul Muncii a anunțat că Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii în domeniul securității sociale, semnat la București pe 23 martie 2023, împreună cu aranjamentul său administrativ de aplicare, va intra în vigoare după finalizarea tuturor procedurilor interne. „Noul cadru juridic permite persoanelor care au desfăşurat activităţi profesionale în România şi Statele Unite ale Americii să îşi valorifice perioadele de asigurare pentru pensie pe principiul totalizării, fiecare stat acordând partea de pensie corespunzătoare perioadelor lucrate pe teritoriul său”, se arată în informarea transmisă de instituție. Autoritățile precizează că acest acord este rezultatul unui proces bilateral bazat pe reciprocitate și egalitate de tratament. Obiectiv său este consolidarea protecției sociale pentru persoanele care au lucrat sau sunt asigurate în unul ori ambele sisteme de pensii. Cum funcționează noul sistem de pensii România–SUA Acordul se aplică sistemului public de pensii din România și programului federal american pentru asigurări de bătrânețe, urmași și dizabilitate. De prevederile sale vor beneficia persoanele asigurate, dar și cele care au fost asigurate în unul sau ambele state, precum și beneficiarii care își derivă drepturile din aceste perioade. Documentul introduce mai multe avantaje pentru lucrători. Printre ele se numără cumularea perioadelor de asigurare pentru obținerea pensiei, evitarea plății duble a contribuțiilor pentru aceeași perioadă de muncă, protejarea drepturilor de pensie pentru persoanele stabilite în celălalt stat și simplificarea procedurilor administrative pentru angajați, angajatori, pensionari. „Intrarea în vigoare a Acordului contribuie la consolidarea relaţiei bilaterale româno-americane şi a protecţiei sociale pentru persoanele care şi-au desfăşurat activitatea profesională în cele două state”, mai precizează Ministerul Muncii.
Oana Gheorghiu cere controale la AAAS pentru nereguli privind administrarea activelor statului
Potrivit acesteia, solicitarea a fost făcută în ședința de guvern de joi, după analiza datelor furnizate de instituție privind activele administrate în numele statului român. Oana Gheorghiu a afirmat că AAAS nu a putut furniza o situație completă și actualizată a participațiilor, creanțelor și procedurilor judiciare aflate în administrare. Conform declarațiilor sale, instituția ar fi transmis un formular incomplet și ar fi invocat faptul că baza de date nu a fost actualizată din anul 2001. „Vorbim despre o instituție care administrează active ale statului de mai bine de 35 de ani”, a scris Oana Gheorghiu pe pagina sa Facebook. Datele analizate arată că AAAS are în portofoliu 1.260 de înregistrări. Dintre acestea, 520 reprezintă entități unde statul este creditor sau acționar. Potrivit vicepremierului, pentru 438 dintre acestea, nu au fost completate informații financiare. Astfel, statul nu are o imagine clară privind sumele datorate, creanțele recuperate sau expunerea financiară. Oana Gheorghiu a mai spus că pentru aproape 69% din întregul portofoliu nu au fost raportate demersuri instituționale. Din datele disponibile rezultă o expunere financiară de aproximativ 2,76 miliarde de lei. Sumele recuperate însumează circa 206 milioane de lei, ceea ce ar însemna o rată de recuperare de 7,48%. Tot din documente reiese că există 109 proceduri de insolvență ce durează de peste cinci ani, 93 depășesc zece ani, iar 30 sunt deschise de mai bine de 20 de ani. Oana Gheorghiu a solicitat și realizarea unui audit independent. Acesta ar fi necesar pentru evaluarea eventualelor pierderi provocate de creanțe prescrise, termene ratate sau proceduri fără perspectivă de recuperare. Ea a afirmat că, în funcție de rezultatele auditului, va fi analizată și oportunitatea menținerii AAAS în forma actuală. AAAS administrează participațiile și creanțele statului rezultate în principal din procesele de privatizare și restructurare economică începute după 1990.
Becali aruncă bomba despre negocierile pentru Guvern
Becali a afirmat la Antena 3 că președintele Nicușor Dan ar putea opta pentru Eugen Tomac „dacă vrea un premier care să îl asculte”, iar pentru Alexandru Nazare „dacă vrea un guvern capabil”. El a exclus varianta numirii Deliei Velculescu, despre care a spus că „sigur nu va fi” premier. Întrebat despre alte nume vehiculate, inclusiv cel al lui Radu Burnete, Becali a spus că nu face speculații și că a prezentat doar informațiile pe care le are. Becali a făcut declarațiile în contextul negocierilor privind formarea viitorului guvern. Eugen Tomac este europarlamentar și lider al PMP, fiind considerat apropiat de fostul președinte Traian Băsescu. Alexandru Nazare a ocupat anterior funcția de ministru al Finanțelor și este văzut ca o variantă tehnocrată cu experiență economică și administrativă. Delia Velculescu este economist în cadrul Fondului Monetar Internațional și a făcut parte din echipele FMI implicate în programe financiare internaționale, inclusiv în Grecia.
Le e frică de Bolojan. Gigi Becali, dezvăluiri după discuția cu președintele
Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Becali a spus că nici liderul PSD, Sorin Grindeanu, nu ar ști încă numele viitorului premier, însă ar exista deja un acord privind profilul acestuia. Becali a dezvăluit că numele lui Alexandru Nazare și al lui Eugen Tomac se regăsesc printre variantele discutate pentru Palatul Victoria. Becali: Nazare și Tomac sunt pe listă „Am vorbit cu Grindeanu după aia, nici el nu știe încă numele, dar e sigur că va fi unul independent”. „I-am spus ce auzim și noi, Nazare și Tomac. Și a zis: da, și astea două sunt pe listă. Dar nu este încă hotărât”, a relatat Becali despre discuția cu Grindeanu. Deputatul a insistat însă că între cei doi există o diferență mare de competență administrativă: „E ca de la cer la pământ diferența între Tomac și Nazare”. Becali susține că a înțeles din discuțiile purtate cu președintele că PSD ar urma să accepte varianta propusă de șeful statului. „Ce va desemna președintele, aia va agrea și Grindeanu. Asta-i deducția mea”, a afirmat el. Becali a vorbit și despre Ilie Bolojan, unul dintre numele aflate în centrul negocierilor politice din ultimele zile. „Le e frică de Bolojan”, a declarat Becali, fără să explice exact la cine se referă. El a spus însă că nu îl vede pe Bolojan într-o viitoare cursă prezidențială. „Niciodată nu o să-l vezi pe Bolojan președintele României. Nu are carismă de președinte. E deștept, vorbește, dar nu are har”, a afirmat Becali. „Nu putem să stăm fără Guvern” Deputatul a atras atenția că prelungirea negocierilor poate afecta economia și a spus că România are nevoie rapid de un Executiv stabil. „Nu avem o problemă încă. Dar pot apărea probleme dacă o ținem așa, fără Guvern”, a declarat acesta. Deputatul a făcut referire inclusiv la reacțiile din economie și la fluctuațiile bursiere despre care spune că le-a văzut relatate în presă. „Dacă vine un om care blochează țara, asta este împotriva interesului românilor”, a spus Becali. Cum vede Becali un premier tehnocrat Omul de afaceri a comentat și scenariul unui premier tehnocrat sau independent, susținând că un astfel de șef al Executivului nu transformă automat întregul cabinet într-un „guvern tehnocrat”. „Dacă miniștrii sunt politicieni, atunci guvernul e politic. Nu devine tehnocrat doar pentru că premierul e independent”, a explicat Becali. De asemenea, „dacă niște partide agrează un premier independent, asta nu înseamnă că e apolitic” a adăugat deputatul George Becali.
Vlad Voiculescu, consilier prezidențial, derapaj obscen pe Facebook: #M***PSD. Postarea a fost editată la scurt timp
Vlad Voiculescu și-a editat postarea cu hashtag obscen la adresa PSD, într-un mesaj în care sugera că înjurăturile „se distribuie ușor”. În prima variantă a postării, publicată miercuri seară, Voiculescu a început mesajul cu hashtagurile „#goBolo” și „#M***PSD”, după care a scris că are „senzația că am ajuns să nu mai avem răbdare pentru lucrurile care chiar contează”. În varianta editată, hashtagurile au fost eliminate, iar debutul textului a fost modificat. Noua formulare începe cu: „Mă uit uneori aici pe facebook și în media la care am acces și am senzația că am ajuns să nu mai avem deloc răbdare pentru lucrurile care chiar contează”. Restul mesajului a rămas, în mare parte, similar. Voiculescu a criticat faptul că spațiul public ar fi dominat de „o înjurătură, o jignire, un mișto, o conspirație”, în detrimentul unor teme precum spitalele, reformele sau fondurile europene. Acesta a făcut referire la declarațiile lui Gigi Becali și la cele ale lui Attila Cseke, susținând că România riscă să piardă aproape două miliarde de euro pentru spitale, bani europeni disponibili până la 31 august 2026.
Dogioiu, despre reactoarele de la Doicești: Proiectul este inclusiv în analiza părții americane
Ioana Ene Dogioiu a precizat că proiectul SMR de la Doicești nu a fost oprit și că discuțiile purtate de premierul Ilie Bolojan cu partea americană au vizat exclusiv probleme de fezabilitate și implementare, nu cu scopul de a afecta parteneriatul strategic București-Washington. „De la bun început, vreau să precizez foarte clar de la nivelul guvernului. Nu există nicio intenție și nicio acțiune care pune în pericol parteneriatul strategic româno-american”, spune Dogioiu. Studiul de fezabilitate ridică semne de întrebare „În luna martie a anului curent, la prima întâlnire a domnului prim-ministru Ilie Bolojan cu noul ambasador al Statelor Unite la București, Darryl Nirenberg, a fost adusă în discuție această chestiune. Probleme care țin de faptul că până acum nu a fost realizat decât un studiu de fezabilitate, un studiu de fezabilitate care, de altfel, atrage atenția asupra unor riscuri, asupra unor probleme majore de fezabilitate ale proiectului”, mai spune purtătoarea de cuvânt. Printre acestea, ea a menționat situația financiară a companiei americane NuScale, dar și amplasamentul centralei, aflat în apropierea unei zone cu acumulări de gaze naturale. „Bolojan a anunțat că, a anunțat partenerul american că sunt o serie de probleme pe care vi le-am menționat, pe care le-ați auzit și de la domnia sa în ultimele zile și că ar fi necesară o analizare a acestui proiect. Ca să-l citez, dacă este un proiect fezabil, el trebuie ținut și mers mai departe. Dacă nu e fezabil, e mai corect să spui așa, acestea sunt problemele, așa se respectă partenerii între ei. Deci, nimeni nu a pus în discuție parteneriatul, proiectul nu este oprit, proiectul este inclusiv în analiza părții americane”, a mai spus Dogioiu. Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri că proiectul de la Doicești ar avea probleme de fezabilitate și că a adus aceste probleme în fața Statelor Unite. Declarațiile sale au atras critici din partea liderului PSD, Sorin Grindeanu, care l-a acuzat că pune în pericol parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. „Trebuie să înțeleagă că este un premier demis care nu poate pune în discuție parteneriate strategice (…) totodată slăbește poziția unei companii strategice și acest lucru se vede la Bursă”, a afirmat Grindeanu.
PSD a depus plângere penală împotriva lui Ludovic Orban pentru plata despăgubirilor către frații Micula. PSD invocă un prejudiciu de 912 milioane de lei
Potrivit documentului obținut de publicația Gândul, prejudiciul invocat de social-democrați s-ar ridica la aproximativ 912 milioane de lei, echivalentul a circa 175 de milioane de euro. În plângere, PSD susține că Ludovic Orban ar fi determinat sau adoptat Hotărârea de Guvern nr. 917/2019, prin care Executivul a suplimentat bugetul Ministerului Finanțelor Publice cu suma de 912.500.000 de lei, bani proveniți din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. Suma ar fi fost destinată achitării despăgubirilor către Ioan și Viorel Micula și către companiile European Food, Starmill și Multipack. Autorii plângerii susțin că utilizarea Fondului de rezervă bugetară ar fi fost nelegală, întrucât acesta poate fi folosit doar pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute. Or, litigiul cu frații Micula era cunoscut de mai mulți ani: arbitrajul internațional începuse în 2005, iar hotărârea ICSID fusese pronunțată în 2013. PSD spune că România se afla, la momentul respectiv, într-o situație juridică complicată, între două obligații contradictorii. Pe de o parte, exista hotărârea arbitrală ICSID, care obliga statul român la plata despăgubirilor. Pe de altă parte, Comisia Europeană considera că plata acestor sume ar reprezenta un ajutor de stat incompatibil cu dreptul Uniunii Europene. În document sunt invocate și presupuse presiuni asupra unor funcționari din Ministerul Finanțelor, printre care Ciprian Badea și Mihai Diaconu, pentru urgentarea efectuării plății. De asemenea, plângerea face referire la informații privind o posibilă întâlnire informală la Cabinetul premierului, la care ar fi participat și beneficiarii despăgubirilor, frații Micula. De menționat este că depunerea unei plângeri penale reprezintă un demers juridic prin care autorii sesizează organele de anchetă cu privire la posibile fapte penale. Aceasta nu înseamnă automat că persoana vizată a comis faptele reclamate, stabilirea unei eventuale răspunderi penale urmând să fie făcută doar de procurori și, după caz, de instanțele de judecată. Context. Cum a apărut cazul Micula și de ce a devenit unul dintre cele mai complicate litigii ale României Cazul Micula își are originea la finalul anilor ’90, când România încerca să atragă investiții în zone mai puțin dezvoltate. Statul a oferit atunci o serie de facilități fiscale pentru investitorii care dezvoltau afaceri în zone defavorizate, printre care scutiri și reduceri de taxe. Frații Ioan și Viorel Micula, oameni de afaceri cu cetățenie română și suedeză, au investit prin companiile din grupul European Food/Drinks în zona Ștei-Nucet-Drăgănești, din județul Bihor. Investițiile vizau fabrici, utilaje, terenuri, clădiri și echipamente pentru industria alimentară. Problema a apărut în perioada pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pentru a se alinia regulilor europene privind ajutorul de stat, România a eliminat înainte de termen o parte dintre facilitățile fiscale promise investitorilor. Frații Micula au susținut că statul român le-a încălcat drepturile și au deschis un arbitraj internațional împotriva României. În 2013, tribunalul arbitral de la Washington, din cadrul ICSID, le-a dat dreptate investitorilor și a obligat România să plătească despăgubiri. Ulterior, însă, Comisia Europeană a intervenit și a stabilit că plata acestor despăgubiri ar reprezenta un ajutor de stat ilegal, incompatibil cu normele Uniunii Europene. Astfel, cazul Micula a devenit un conflict juridic între două planuri: pe de o parte, obligația României de a respecta hotărârea arbitrală internațională, iar pe de altă parte, obligația de a respecta regulile europene privind ajutorul de stat. Această suprapunere a făcut ca litigiul să se prelungească ani de zile și să genereze controverse politice, juridice și financiare.