Ministerul Sănătății propune deblocarea a peste 7.800 de posturi în sistemul sanitar. Cele mai multe sunt pentru asistenți medicali și personal auxiliar
Memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea acestor posturi urmează să fie transmis în circuitul de avizare. Potrivit ministerului, măsura are ca scop acoperirea deficitului de personal din spitale și serviciile de ambulanță, în funcție de nevoile identificate și de complexitatea activității desfășurate de fiecare unitate sanitară. Peste 7.300 de locuri pentru spitale Din totalul celor 7.805,5 posturi propuse pentru deblocare, 7.360 sunt destinate spitalelor aflate în subordinea Ministerului Sănătății, a autorităților administrației publice locale și a altor rețele sanitare. Repartizarea acestora este următoarea: 1.336 posturi pentru medici; 2.923 posturi pentru asistenți medicali; 2.823 posturi pentru personal auxiliar, precum infirmiere și brancardieri; 278 posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni medicali. Alte 445,5 posturi sunt destinate Serviciilor de Ambulanță Județene (SAJ). Prioritate pentru ambulanță, psihiatrie și penitenciare Ministerul Sănătății precizează că a aprobat integral solicitările venite din partea Serviciilor de Ambulanță Județene, a spitalelor de psihiatrie și maximă siguranță, precum și a unităților sanitare din sistemul penitenciar. Potrivit instituției, aceste domenii au fost prioritizate din cauza specificului activității și a necesității de a asigura continuitatea serviciilor medicale. În același timp, spitalele care tratează cazuri complexe și desfășoară activități medicale cu un grad ridicat de dificultate au primit un număr mai mare de posturi, în timp ce unitățile cu activitate redusă au beneficiat de o alocare adaptată necesităților identificate în urma analizei. Ministerul pregătește organizarea concursurilor Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, afirmă că resursa umană reprezintă fundamentul funcționării sistemului medical. „Așa cum am mai spus, un sistem de sănătate puternic începe cu oamenii care îl țin în picioare. De aceea, voi continua să susțin profesioniștii din sănătate și măsurile care duc la servicii medicale mai bune pentru pacienți”, a declarat ministrul interimar. Ministerul Sănătății anunță că Memorandumul privind aprobarea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice a fost transmis în circuitul de avizare, urmând ca, după aprobarea acestuia, instituțiile sanitare să poată demara procedurile de recrutare.
Va exista un exod al medicilor fără precedent: Rogobete, despre criza din sănătate
În cadrul unor declarații de presă susținute luni, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a fost întrebat despre criza în sănătate care va începe mâine. Dacă va fi sau nu retrasă legea salarizării, așa cum cer sindicatele, fostul ministru a declarat „e greu să vă spun dacă va fi sau nu retrasă. Cert este că varianta actuală a legii salarizării pentru sănătate este un dezastru”. „Un dezastru pe termen mediu și lung” „Nu este un dezastru doar pe termen scurt, ci pe termen mediu și lung. Imaginați-vă că salariile pentru medici ATI, de exemplu, scad între 3.000-4.000 lei în anumite situații”, a adăugat el. Rogobete afirmă că „va exista un exod al medicilor din anumite specialități, atei, urgență, chirurgie, cardiologie, fără precedent. Acest exod s-a oprit în ultima perioadă”. În vremea în care era ministru al Sănătății, „români care au profesat în Franța, în Germania sau în alte țări au hotărât să se întoarcă acasă. Tocmai pentru că salarizarea era câte cât în regulă, condițiile au început să fie mai bune. Oricum, cu această lege, exodul va continua și nu vom mai avea predictibilitate”. „Nimeni nu contestă deficitul de personal” Alexandru Rogobete a transmis că „vor ajunge pacienții la spital și nu vor putea fi operați pentru că anestezistul este în Franța. De altă parte, am văzut și sus la comisii, nimeni nu contestă deficitul cronic de personal în acest domeniu. În schimb, am vorbit și cu domnul Rafila, care acuză lipsă de voință politică din ultimii doi ani de zile pentru a se veni cu un sistem de performanță. Un sistem de criterii de performanță care să fie uniformizat la nivelul unităților spitalicești”. „Nu cred că e neapărat o lipsă de voință politică. Eu vă spun ce am făcut concret. Este adevărat că reforma în sănătate trebuie să continue”, susține Rogobete. „Dacă premierul demis și-ar dori să facă cu adevărat o reformă, reforma ar fi la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Dacă ar crește tarifele și le-ar adapta la anul 2026, de exemplu, și spitalele ar fi plătite la costurile de astăzi, nu de acum 10 ani, automat acel procent se va reduce și lucrurile vor intra în normal”, a conchis fostul ministrul al Sănătății. Sesiune extraordinară de cinci zile Luni, parlamentarii revin pentru o sesiune extraordinară de cinci zile. Motivul central al convocării Parlamentului îl reprezintă proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Pe agenda Camerei Deputaților se află și aprobarea acordului prin care România poate împrumuta 16,68 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE, destinat investițiilor în apărare și infrastructură strategică. Legea salarizării unitare, unul dintre cele mai sensibile angajamente din PNRR, nu se află însă pe actuala ordine de zi, în lipsa unui acord politic asupra formei proiectului.
Ucraina ne produce daune uriașe prin blocarea aprovizionării cu țiței: Băsescu, despre criza carburanților din România
Invitat la Digi24, duminică seara, fostul președinte Traian Băsescu a vorbit despre criza de carburant. „Deci Caspian Pipeline Consortium este conducta de 1.500 de km, care leagă Tengiz, cel mai mare depozit de țiței din lume, de Novorossiisk, 1.510 km”, a transmis el. „Dar acest traseu este închis și aș vrea să înțelegem în ce context discutăm. În situația în care zăcământul de la Tengiz este deținut în proporție de 50% de Chevron, plus 25% Exxon, iar cazacii au 20% și Lukoil mai are 5%. Deci zăcământul este gestionat de americani, iar Chevronul este 15% în conducta de transport de la Tengiz la Novorossiisk”, a adăugat Băsescu. Ucrainei „îi dăm pâinea de la gură” Potrivit fostului șef de stat, Ucraina produce „daune uriașe” României și Europei prin blocarea aprovizionării cu țiței. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură, cum s-ar spune, să-i ajutăm în război și ei ne produc daune uriașe prin blocarea aproviziunii cuțiței, nu numai a României, dar a Europei. Pentru că Novorossiisk este terminalul care furnizează țiței de Kazahstan pentru Europa, sigur și rusesc. Există o parte din electorat care spune că ar trebui să nu-i ajutăm atât pe ucraineni”, a mai transmis fostul președinte. Traian Băsescu a mai specificat că „încărcam pe vapoare cerealele lor și nu cele românești. I-am ajutat enorm tot timpul, cu ce am putut noi, la dimensiunile noastre”. Totuși, fostul președinte a afirmat că „avem alternative cu țiței de Kazahstan. Dar problema este că trebuie discutat”. „O altă variantă, dar care e mai peste mână, este tot așa cu țiței din Kazahstan care vine la Baku, de la Baku pleacă în Azerbaijan și din Azerbaijan în Turcia pe conductă. Dar asta înseamnă că am merge să încărcăm în Mediterană și să intrăm prin strâmbările turcești. Ceea ce ridică probleme datorită aglomerației, a costurilor și așa mai departe”, a explicat Traian Băsescu.
Parlamentarii, chemați din vacanță. Sesiune extraordinară cu mize de miliarde: PNRR, împrumutul SAFE și criza politică
Cele două Camere au fost convocate în sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie. Senatul va avea luni, de la ora 14:00, o ședință de plen desfășurată atât la Palatul Parlamentului, cât și online, urmată, în restul săptămânii, de lucrări în comisiile permanente. Convocarea are loc pe fondul crizei politice și al funcționării unui Guvern interimar, în timp ce partidele încearcă să ajungă la un acord pentru formarea unui nou Executiv. Lipsa unui consens politic riscă să întârzie reforme de care depinde accesarea ultimelor fonduri disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectele aflate pe masa deputaților Potrivit ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, printre proiectele care ar urma să fie dezbătute se numără Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, modificări ale legislației din sănătate și acordarea primelor de carieră pentru personalul din învățământ. Pe listă se mai află proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității, precum și cel referitor la decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Majoritatea inițiativelor vor putea intra în dezbaterea plenului numai dacă vor primi, la timp, rapoartele comisiilor parlamentare. Una dintre cele mai importante inițiative este aprobarea Acordului de împrumut SAFE dintre România și Uniunea Europeană. Proiectul este dezbătut în procedură de urgență, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată, iar Senatul urmând să aibă votul decizional. SAFE – „Acțiunea pentru securitatea Europei” – este un instrument european prin care statele membre pot contracta împrumuturi pe termen lung, în condiții avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente militare, consolidarea industriei europene de apărare și dezvoltarea infrastructurii cu utilizare duală. României i-a fost aprobată o finanțare maximă de 16.680.055.394 de euro, una dintre cele mai mari alocări din program. Din această sumă, prefinanțarea stabilită la nivel european depășește 2,5 miliarde de euro. Ce va dezbate Senatul Pe ordinea de zi a Senatului se află un proiect privind recompensarea angajaților administrației fiscale și vamale în funcție de performanțele în colectarea veniturilor, precum și modificări ale Codului administrativ. Senatorii vor discuta și două proiecte de modificare a legislației fiscal-bugetare. Acestea au legătură inclusiv cu problemele apărute pe piața imobiliară și cu aplicarea cotei reduse de TVA pentru anumite locuințe, după blocajele administrative semnalate în ultimele săptămâni. Ordinea de zi poate fi completată pe parcursul săptămânii cu inițiative adoptate de Camera Deputaților, motiv pentru care lucrările comisiilor sunt programate până vineri, 31 iulie. Miza PNRR: miliarde de euro și reforme întârziate Principala miză a sesiunii extraordinare rămâne adoptarea proiectelor asumate în relația cu Comisia Europeană. PNL a estimat la aproximativ trei miliarde de euro valoarea ultimei cereri de plată din granturi, în timp ce Guvernul interimar a asociat șase reforme restante cu peste 4,5 miliarde de euro pe care România trebuie să le mai încaseze. Printre cele mai sensibile reforme se află noua lege a salarizării bugetarilor. Proiectul nu apare în forma actuală a ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, iar negocierile dintre partide nu au dus până acum la un acord. PSD a anunțat că nu va susține forma propusă de Guvernul interimar și a cerut amendamente privind salariile din educație, sănătate și apărare. Dispute există și în privința reformei legislației de integritate și a unor modificări din Codul administrativ. Orice schimbare adoptată de Parlament trebuie însă să rămână compatibilă cu jaloanele negociate cu reprezentanții Comisiei Europene. Sesiune extraordinară pe fondul crizei politice Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a cerut partidelor să pună temporar pe pauză disputele politice și a propus formarea unui „comitet de criză” informal, cu reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, care să pregătească soluțiile legislative urgente până la instalarea unui Guvern cu puteri depline. Propunerea nu a întrunit însă consensul partidelor. PNL a respins ideea unei structuri informale, susținând că actualele comisii și proceduri parlamentare sunt suficiente pentru adoptarea proiectelor urgente.
Garda de Coastă caută fragmentele dronei doborâte lângă Sulina
Echipe ale Gărzii de Coastă, cu două ambarcațiuni, caută fragmentele dronei și ale rachetei interceptoare în zona din Marea Neagră unde acestea au căzut, după ce un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât duminică o dronă care pătrunsese în spațiul aerian național. Potrivit MApN, drona a fost detectată de sistemul de supraveghere radar la ora 09:29, la aproximativ 25 de kilometri sud-est de Sulina, în contextul atacurilor lansate de Federația Rusă asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei cu România. Două aeronave F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației, iar populația din județul Tulcea a fost avertizată printr-un mesaj RO-Alert. Drona a intrat în spațiul aerian românesc la ora 10:08, iar la ora 10:13 a fost doborâtă de unul dintre avioanele F-16 deasupra Mării Negre, în apele teritoriale ale României, la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina. Tot duminică au continuat și căutările pentru resturile dronei și ale rachetei interceptoare rezultate în urma misiunii de sâmbătă. Până în prezent, echipele de la sol și cele care cercetează zona din aer nu au identificat fragmente. Operațiunile vor fi reluate luni. În ceea ce privește drona doborâtă vineri, anchetatorii au stabilit că aceasta era de tip Shahed. Cazurile privind dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt investigate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Țoiu: Ambasadorul Federației Ruse, convocat la MAE după noile încălcări ale spațiului aerian al României
„În urma acestor încălcări repetate, ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al României”, a transmis ministrul Țoiu într-o postare pe X. Potrivit Oanei Țoiu, protestul diplomatic al României împotriva Federației Ruse va fi fundamentat pe concluziile anchetelor desfășurate în cazul dronelor care au pătruns în spațiul aerian românesc. Ministrul a precizat că, duminică, la ora 10:13, o nouă dronă a fost doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia. De asemenea, Oana Țoiu a arătat că, potrivit anchetei desfășurate de Parchetul General, drona doborâtă vineri este de tip Shahed, utilizată de Federația Rusă în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, în timp ce investigațiile privind dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt în desfășurare. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue să încalce spațiul aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian NATO și spațiu aerian al Uniunii Europene. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile, iar noi le tratăm cu cea mai mare seriozitate, alături de aliații noștri”, a afirmat ministrul Afacerilor Externe. A new drone was shot down this morning, at 10:13 a.m., by an F-16 aircraft of the Romanian Air Force, over Romania’s territorial waters, in the Sulina-Chilia area. I congratulate the Romanian pilots and the ground teams for the professionalism, courage, and efficiency with which… — Toiu Oana (@oana_toiu) July 26, 2026
Rogobete îi cere lui Bolojan să plece acasă: Viețile oamenilor nu se pot calcula în deficit
Potrivit fostului ministru al Sănătății, deputatul PSD Alexandru Rogobete, România a avut nevoie de 36 de ani pentru a construi primele spitale noi, iar investițiile de miliarde în infrastructură sunt inutile fără personal medical adecvat nevoilor sistemului sanitar. „Am construit degeaba toate aceste spitale și s-au investit degeaba peste 12 miliarde de lei în ultimii patru ani în infrastructura spitalicească dacă nu angajăm personal suficient”, a transmis sâmbătă Alexandru Rogobete. Rogobete contestă calculul necesarului de personal din sănătate Deputatul PSD contestă cifra de 26.000 de angajați vehiculată de Ilie Bolojan ca necesar de personal în sistemul de sănătate. Rogobete susține că necesarul de resurse umane nu poate fi stabilit printr-un singur tabel care are ca obiectiv reducerea deficitului. „Nu putem privi nevoia de resursă umană din sănătate într-un singur tabel care are un singur obiectiv, și anume de a reduce deficitul. Viețile oamenilor nu se pot calcula în deficit”, i-a transmis Rogobete premierului interimar. Fostul ministru susține că politica de reducere a deficitului și limitarea angajărilor în sistemul sanitar afectează funcționarea spitalelor și îi cere lui Ilie Bolojan să plece de la conducerea Guvernului. „Spitalele astea noi au nevoie să fie însuflețite. Ca să poată fi însuflețite, vă rog, eliberați România și plecați acasă”, a transmis Rogobete. „Pentru gloria dumneavoastră de a vă lăuda că a scăzut deficitul, ați slăbit unul dintre cele mai importante sisteme – sistemul de sănătate”, a mai afirmat fostul ministru. Potrivit acestuia, reducerea deficitului a fost pusă înaintea nevoilor sistemului de sănătate. România traversează o perioadă în care „copiii mor pe listele de așteptare” din cauza lipsei personalului medical, spune deputatul PSD. Alexandru Rogobete a fost ministrul Sănătății în Guvernul condus de Ilie Bolojan până în aprilie 2026, când și-a depus demisia alături de ceilalți miniștri social-democrați, după retragerea sprijinului politic acordat premierului de către PSD.
Pompierii români, felicitați de Emmanuel Macron pentru intervenția în incendiile din Franța
Liderul de la Élysée a evidențiat solidaritatea europeană și a mulțumit în mod explicit României pentru contribuția la operațiunile de stingere a incendiilor care au afectat mai multe regiuni ale țării. Dans ces heures où les flammes éprouvent durement notre pays, la France révèle ce qu’elle est : un peuple uni, qui se serre les coudes. Merci à nos sapeurs-pompiers, à nos militaires, aux forces de sécurité civile, à nos gendarmes et policiers, ainsi qu’aux agriculteurs… pic.twitter.com/DFzPt8vSYM — Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) July 25, 2026 Macron, mulțumiri pentru ajutorul pompierilor europeni Într-o postare publicată sâmbătă pe platforma X, Emmanuel Macron a afirmat că Franța traversează momente dificile din cauza incendiilor de vegetație, însă a subliniat mobilizarea autorităților și solidaritatea manifestată atât la nivel național, cât și european. „Mulțumesc României, Croației, Germaniei, Portugaliei, Suediei, Elveției, Republicii Cehe și Slovaciei pentru sprijinul lor prețios. Aceasta este Europa. În momentele de încercare, ea dă viață solidarității pe care se întemeiază.” Mesajul vine în contextul în care pompieri români participă, alături de echipe din alte state europene, la intervențiile pentru limitarea incendiilor de vegetație care afectează sudul și sud-vestul Franței. Toate resursele civile și militare, mobilizate Președintele francez a precizat că autoritățile au mobilizat toate mijloacele disponibile pentru combaterea incendiilor, inclusiv aeronave Canadair, avioane Dash, elicoptere specializate în stingerea incendiilor și efective suplimentare sosite din întreaga țară. Totodată, Macron a anunțat că, pentru prima dată, un avion militar de transport A400M este folosit în sprijinul operațiunilor de intervenție, apreciind această decizie drept o dovadă a capacității de adaptare a armatei franceze. Mii de hectare afectate de incendii Șeful statului francez a mai spus că incendiile au provocat pagube importante în mai multe regiuni, inclusiv în Gironde și Landes, în sudul țării, în departamentele Var, Hautes-Alpes și Haute-Corse, precum și în Occitania, în special în Pyrénées-Orientales. Potrivit lui Macron, „mii de hectare au fost devastate, locuințe au fost distruse, activități au fost întrerupte, iar viețile multor oameni au fost date peste cap”. Președintele Franței a transmis că autoritățile vor continua să sprijine comunitățile afectate și a promis că statul va rămâne alături de acestea pe termen lung. „Vom reconstrui, vom repara și vom fi prezenți atât timp cât va fi nevoie.”
Antonio Costa, după noile incursiuni cu drone: Securitatea României este securitatea Europei
Într-o postare publicată pe X, António Costa a felicitat autoritățile române pentru reacția rapidă și eficientă în gestionarea incidentelor. „Pentru a doua oară în 24 de ore, spațiul aerian românesc a fost încălcat de incursiuni cu drone. Felicit autoritățile române pentru răspunsul lor rapid și eficient”, a transmis oficialul european. Acesta a reafirmat sprijinul Uniunii Europene pentru România, subliniind importanța securității Flancului Estic. „Suntem în solidaritate deplină cu România și poporul său. Securitatea României este securitatea Europei. Vom continua să întărim securitatea, reziliența și capacitatea de descurajare a Uniunii Europene, inclusiv de-a lungul graniței noastre de Est”, a mai scris António Costa. O nouă dronă care a pătruns neautorizat în spațiul aerian al României a fost doborâtă sâmbătă dimineață, 25 iulie, de avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române, a anunțat Ministerul Apărării Naționale. For the second time in 24 hours, Romanian airspace has been violated by drone incursions. I commend the Romanian authorities for their swift and effective response. We stand in full solidarity with Romania and its people. The security of Romania is the security of Europe. We… — António Costa (@eucopresident) July 25, 2026
Nu sunt un accident, sunt un tipar: Oana Țoiu, reacție după a doua dronă doborâtă
Sâmbătă, Ministrul Afacerilor Externe Oana Țoiu a reacționat la cea de-a doua dronă doborâtă pe teritoriul României. „Pentru a doua oară în două zile, un pilot român de F-16 a doborât o dronă care a încălcat spațiul nostru aerian național”, a scris aceasta. Ea a adăugat că „în această dimineață, drona a fost interceptată și distrusă în zona Deltei Dunării, la aproximativ 10 km vest de Sfântu Gheorghe”. De asemenea, „acum știm mai multe și despre interceptarea de vineri, Parchetul General a confirmat că drona doborâtă lângă Padina era o dronă de tip Shahed. Același tip pe care Rusia îl lansează, noapte de noapte, împotriva Ucrainei”. For the second time in two days, a Romanian F-16 pilot shot down a drone that violated our national airspace. This morning the drone was intercepted and destroyed in the Danube Delta area, about 10 km west of Sfântu Gheorghe. We now also know more about Friday’s interception,… pic.twitter.com/v1YGDidugT — Toiu Oana (@oana_toiu) July 25, 2026 „Două incursiuni în 48 de ore nu sunt un accident, sunt un tipar, iar răspunsul nostru la acest tipar este consecvența: detectare, interceptare, protejarea cetățenilor noștri, transparență deplină cu aliații noștri”, a afirmat Țoiu. „Le mulțumesc piloților noștri și Forțelor Armate Române pentru că au dovedit că spațiul nostru aerian este apărat. Granițele României nu sunt negociabile. Vom împărtăși concluziile ambelor anchete cu aliații noștri și partenerii UE”, a conchis ea.