Bolojan anunță mobilizare totală: Nu ne permitem să pierdem bani
Bolojan a explicat că există în derulare peste 15.000 de proiecte în administrațiile publice din România. Cele care pot fi terminate până la 31 august trebuie să rămână pe componenta de grant. Un proiect finalizat în proporție de 90%, dar rămas pe grant fără a fi terminat la termen, atrage pierderea integrală a sumei alocate. Proiectele care nu pot fi finalizate la timp urmează să fie transferate pe componenta de împrumut. În acest caz, România pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, diferența urmând să fie acoperită din bugetul național sau local. Ce trebuie să facă primăriile în primele trei zile ale săptămânii Premierul a cerut ca, pentru toate lucrările cu risc de nefinalizare, să fie întocmite note de constatare de către supervizori sau diriginți de șantier. Constructorii trebuie să prezinte angajamente ferme cu grafice de lucrări care să garanteze finalizarea până la 31 august. Termenul pentru această procedură este primele trei zile ale săptămânii viitoare. Jaloane pe care România nu le poate îndeplini Un alt punct sensibil al negocierilor cu Bruxellesul vizează jaloanele asumate și neîndeplinite. Bolojan a dat exemplul vitezei pe calea ferată. Angajamentul de reducere a întârzierilor nu a fost îndeplinit. Motivele: lucrări nefinalizate și lipsă de locomotive noi. Guvernul negociază cu Comisia Europeană coborârea acestor standarde pentru a nu bloca absorbția. Nouă legi care condiționează 7,5 miliarde de euro Bolojan a anunțat că toate ministerele vor depune săptămâna viitoare în Parlament proiecte de lege esențiale pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro. Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că procedura parlamentară devine singura cale. Premierul a apelat la partidele politice să susțină adoptarea acestor legi până la sfârșitul lunii iunie, pentru ca tragerile din fonduri să poată fi făcute în iulie-august. Bolojan a reamintit că România are în 2026 cel mai mare buget de investiții, reprezentând 8% din PIB – fonduri europene și naționale combinate.
Oana Țoiu, la Forumul GLOBSEC de la Praga. România promovează cooperarea și securitatea regională
Evenimentul, organizat sub patronajul președintelui ceh Petr Pavel, este una dintre cele mai importante platforme europene de dezbatere în domeniul securității și apărării, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Forumul a reunit participanți din aproape 80 de state, inclusiv șefi de stat și de guvern, miniștri și reprezentanți ai mediului economic și academic. Tema ediției din acest an a fost „Transformarea sistemică globală”. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul unei sesiuni dedicate extinderii Uniunii Europene și perspectivelor de integrare, Oana Țoiu a evidențiat importanța cooperării regionale în contextul în care România deține în 2026 Președinția-în-Exercițiu a Inițiativei Central Europene (ICE). MAE arată că ministrul a subliniat potențialul economic al spațiului ICE, format din aproximativ 160 de milioane de cetățeni și cu un PIB combinat estimat la circa 5.000 de miliarde de euro, considerat o bază solidă pentru dezvoltarea unei regiuni mai dinamice și mai conectate. Ministrul afacerilor externe a participat și la o sesiune dedicată securității și perspectivelor de pace în Ucraina. La sesiune au mai luat parte miniștrii de externe din Estonia, Lituania și Luxemburg, precum și de adjunctul secretarului Consiliului Național de Securitate al Ucrainei. Oana Țoiu a evidențiat legătura dintre securitate și infrastructura regională, arătând că proiectele de conectivitate dezvoltate prin România ar trebui să reprezinte priorități pentru finanțarea europeană. Discuțiile au vizat și obținerea unei păci juste și sustenabile în Ucraina, libertatea navigației și dezvoltarea economică în Marea Neagră, rolul strategic al României și participarea la reconstrucția regională. Pe agenda vizitei la Praga s-au aflat și participarea la un mic dejun de lucru privind viitorul Europei, precum și o sesiune de dezbateri organizată de Politico Europe, dedicată reuniunii ministeriale NATO și relației transatlantice.
Zombie politic și administrativ”: Câciu, atac dur la Bolojan după datele economice din Dolj și Bihor
Câciu afirmă că județul Dolj înregistrează creștere a producției industriale în condițiile în care, la nivel național, aceasta scade. Excedentul comercial al județului ar fi susținut de exporturi legate de producția industrială locală. Fostul ministru adaugă că Doljul ocupă locul 1 la absorbția fondurilor europene și la proiecte în implementare. Foto: Adrian Câciu / Facebook Investițiile invocate de Câciu Pe lista realizărilor enumerate se află drumul expres Craiova-Pitești, dat în folosință, aeroportul Craiova – prezentat ca al doilea ca importanță după Henri Coandă – și spitalul regional din Craiova, aflat la jumătatea construcției. Câciu atribuie aceste rezultate echipei PSD locale: președintele CJ Cosmin Vasile și primarul Lia Olguța Vasilescu. Atacul la adresa lui Bolojan Câciu îl ironizează pe premierul Bolojan, pe care îl numește „Ilie Sărăcie” și „zombie politic și administrativ”. Argumentul: Bihorul ar avea producție industrială în scădere, deficit comercial și salarii mai mici decât Doljul. Foto: Adrian Câciu / Facebook „Dacă ți se scot perfuziile de la București, rămâi ceea ce ești”, scrie social-democratul. Episodul cu Universitatea Craiova Fostul ministru a adăugat o notă despre câștigarea campionatului de către Universitatea Craiova. A acuzat că reprezentanți PNL și USR s-au fotografiat la festivități după ce, jumătate de an, criticaseră echipa și primăria pentru investițiile în stadion.
Bolojan spune că centrala pe gaz de la Iernut va injecta energie în sistemul energetic național. Când s-ar putea întâmpla?
Potrivit lui Ilie Bolojan, memorandumul confirmă, la nivel guvernamental, că proiectul centralei de la Iernut, cu o putere de 430 MW, este de extremă urgență. „Proiectul a început acum peste 10 ani și ar fi trebuit finalizat în 3 ani. Întârzierea a generat pierderi financiare, probleme legate de investiție și costuri energetice la nivel național. Romgaz va prelua lucrările în calitate de antreprenor general. Extinde caracterul de urgență pe întreaga durată a lucrărilor necesare până la punerea în funcțiune a centralei. Acest lucru permite Romgaz să încheie contracte cu cei aproape 50 de foști subcontractanți ai firmei spaniole Duro Felguera. Compania a abandonat lucrările pentru a doua oară, intrând în faliment. Restul de executat, aproximativ 2%, trebuie finalizat de aceiași subcontractanți, atât pentru continuitatea lucrărilor, cât și pentru menținerea garanțiilor”, spune Ilie Bolojan, sâmbătă, pe Facebook. Altă HG pentru un post de transformare necesar noii centrale De asemenea, este reconfirmat caracterul de interes public major al proiectului. Premierul demis afirmă că punerea în funcțiune a centralei va acoperi deficitul de energie electrică în bandă și va contribui la echilibrarea sistemului energetic național. „Memorandumul reprezintă un răspuns la solicitarea echipei tehnice care gestionează proiectul, după vizita pe care am făcut-o la Iernut în data de 9 mai. Săptămâna viitoare vom adopta încă o hotărâre de guvern, care va rezolva o problemă de proprietate privind un post de transformare necesar noii centrale”, mai spune Bolojan. Mingea în terenul Centralei de la Iernut El precizează că în termeni sportivi, de acum înainte mingea este în terenul echipei tehnice de la Iernut, condusă de inginerul Balazs Bela, și al conducerii Romgaz. „Am încredere că, la sfârșitul acestui an, noul grup energetic va injecta energie în sistemul energetic național. Nu ne mai permitem încă o întârziere”, mai spune Ilie Bolojan.
România, din nou absentă de la finanțările europene pentru decarbonizare
Comisia Europeană a selectat 65 de proiecte din 10 state membre – Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Portugalia, Slovenia și Spania, însă România nu apare pe lista beneficiarilor. Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea, atrage atenția asupra acestei absențe și susține că România pierde teren în competiția europeană pentru finanțări verzi. Niciun proiect românesc din 65 finanțate „400 de milioane de euro pentru decarbonizarea industriei europene. România, absentă din nou.”, afirmă Oprea într-o postare distribuită sâmbătă pe rețelele sociale, în care subliniază că acesta nu este un caz izolat. Un singur proiect de-a lungul timpului Senatorul, fost ministru al Economiei, spune că, din întreg Fondul de Inovare, România ar fi obținut până acum un singur proiect finanțat: „Din întregul Fond de inovare european, un singur proiect românesc a fost finanțat vreodată. A fost greu, dar am reușit. Din păcate, a fost excepția, nu regula”. Fondul de Inovare al Uniunii Europene finanțează proiecte industriale pentru reducerea emisiilor de carbon și tranziția către tehnologii curate. Instituții responsabile Social-democratul arată cu degetul spre mai multe instituții ca fiind responsabile – de la Ministerul Economiei la Ministerul Mediului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – și spune că România nu reușește să își sprijine companiile în competițiile europene pentru proiecte verzi și industriale. Risc de pierdere a finanțărilor verzi Oprea atrage atenția și asupra negocierilor europene aflate în derulare privind viitorul Cadru Financiar Multianual, adică bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, și Fondul de Competitivitate, un mecanism propus pentru sprijinirea industriei europene. Potrivit politicianului, lipsa unor reguli și mecanisme clare ar putea adânci decalajele dintre statele membre. „Dacă România nu obține criterii geografice obligatorii în regulamentele acestui fond, decuplarea companiilor românești de la fondurile europene nu va mai fi parțială. Va fi completă și permanentă”, susține senatorul PSD.
Video interviu exclusiv: Alvise Pérez, eurodeputat spaniol: Românii sunt mândria Spaniei prin muncă, onoare și integrare
Politicianul spaniol susține că succesul său în mediul online vine din faptul că vorbește diferit față de politicienii tradiționali și afirmă că nu a intrat în politică pentru bani. În timpul interviului, acesta a criticat actuala clasă politică europeană, a vorbit despre ceea ce consideră a fi limite tot mai stricte asupra libertății de exprimare și a transmis un mesaj puternic românilor din Spania, pe care îi descrie drept „mândria Spaniei” prin muncă, onoare și integrare. De la influencer la Parlamentul European Reporter: Nu e un secret pentru nimeni faptul că vă bucurați de sprijinul tinerilor în mediul online. Care e secretul? Alvise Pérez: Cred că faptul că nu vorbesc așa cum o face sistemul, iar acest lucru îmi oferă o anumită credibilitate pe care restul politicienilor nu o au. Până la urmă, eu am fost influencer, am monetizat acea influență și munca mea și am intrat în politică fără a avea nevoie deloc de bani, de banii publici, din salariul meu de eurodeputat, pe care noi îi donăm pe TikTok sută la sută. Așa că eu am venit cu dovada clară că nu mă implic în politică pentru a mă îmbogăți, ci pentru a mă asigura că țara mea nu se va scufunda în aceeași mizerie în care sistemul și actuala clasă politică au scufundat toate țările noastre surori. Acest lucru îi motivează foarte mult pe tineri. Cum vede comunitatea românească din Spania Reporter: Spania are o comunitate foarte mare de români, mulți dintre ei locuiesc și muncesc acolo de peste 20 de ani. Care e rolul acesteia în societatea spaniolă? Alvise Pérez: Dulce-amăruie și îți spun și de ce. Sunt cunoscut, printre altele, pentru că am o foarte mare opoziție față de imigrația în masă, ilegală și necontrolată, dar cu românii se întâmplă opusul. Sunt oameni care vin să muncească legal, să contribuie, plătesc impozite, își deschid companii și totuși sunt considerați cetățeni „de clasa a doua” în Spania pentru că nu au vocea politică pe care ar trebui să o aibă. Marea majoritate a românilor se află în zonele Alicante, Torrevieja, Valencia și, vorbind cu ei, spun că sunt la fel de sătui de sistem ca și noi. Reporter: Ce părere aveți de faptul că există o diferență între a critica sistemul și a face parte din Parlamentul European? Alvise Pérez: Și eu cred asta. Coerența constă în a nu te îmbogăți din Parlament și în a fi ceea ce am putea numi un cal troian. Eu, când am intrat în Parlament, am făcut-o pentru a denunța lucrurile revoltătoare care nu se cunoșteau, precum și faptul că fiecare deputat din Parlamentul European plătește mai mult de două milioane de euro consultanților, sau că ni se dau aproximativ 60.000 de euro pe lună în plăți directe și diurne, sau că ni se oferă 5.000 de euro pentru participarea în plen. Așa că spun: dacă primesc 5.000 de euro lunar ca să particip la sesiuni plenare, de ce mai primesc și salariu de 10.000 de euro? Să îmbogățești 720 de europarlamentari… Știți că pentru cei 720 de europarlamentari cheltuim peste 2,1 miliarde de euro pe salarii? Libertatea de exprimare, în centrul discursului său Reporter: Vă rog să îmi spuneți care e diferența între libertatea de exprimare și discursul care poate fi considerat hărțuire, în cazul dumneavoastră concret? Alvise Pérez: E o mare diferență. Libertatea de exprimare… Uitați, eu am multă experiență în asta pentru că mi-au fost deschise multe dosare pentru că mă exprim cu o anumită libertate, criticând anumite probleme pe care le-am văzut în politica spaniolă sau numindu-i corupți și criminali pe oameni care sunt așa și s-a dovedit chiar acum asta, în prezent, aceștia fiind anchetați penal sau condamnați cu executare. Acesta e unul dintre motivele pentru care am fost votat de aproape un milion de spanioli, fără să am nici măcar un partid politic, deoarece am avut un mare succes arătând numeroase cazuri de corupție care implicau atât partide de stânga, cum e PSOE, precum și partidele de dreapta, cum ar fi Partidul Popular (PP) sau VOX, care este mai de dreapta decât PP. Cum explică diferența dintre critică și hărțuire Libertatea de exprimare e ceea ce poate face un cetățean liber împotriva, în cazul acesta, a clasei politice, fără represalii. Hărțuirea e ceea ce face clasa politică atunci când noi folosim libertatea de exprimare împotriva lor, așa că am ajuns într-un punct în care, și aceasta e o părere pe care mulți o trăiesc, libertatea de exprimare devine mai reglementată, mai asediată și mai denunțată de către acele elite politice care spun că putem exprima doar ceea ce se află într-un vid mental. Dacă critici Uniunea Europeană, spun că este o știre falsă și dezinformare, dacă critici imigrația ilegală spun că e ură rasială, iar dacă critici, de exemplu, o religie, cum e Islamul și radicalizarea politică pe care islamul o provoacă în Europa, vă vor spune că e fobie sau ură împotriva religiei și te vor acuza de infracțiune. În Spania, acest lucru se pedepsește cu închisoare. Reporter: O să vă întreb direct: dacă ați fi mâine la putere, ce ați face diferit? Alvise Pérez: Aș face multe lucruri. Libertatea de exprimare este un drept fundamental. Mass-media nu ar trebui să fie cenzurată de către puterea politică, la fel și creatorii de conținut. Libertate și siguranță legală absolută pentru a ne putea exprima în libertate. Dacă tu acuzi pe cineva de un delict și nu ai nicio dovadă, să fie un judecător sau o instanță de judecată cea care să decidă dacă ai încălcat legea, nu clasa politică. Reporter: Ce politician european vi se pare interesant? Cu cine v-ar plăcea să beți o cafea? Alvise Pérez: European, aș spune George Simion. Să merg la cină sau să beau o bere cu Simion mi-ar plăcea. „Dacă nu te implici, politicienii nu te vor lua în seamă” Reporter: Acum vă voi propune să facem un exercițiu. Cum convingeți, în doar 20 de secunde, un tânăr student că nu toți politicienii sunt la fel? Alvise
Ce l-a scos din sărite pe Bolojan în Vrancea
Întrebat de ziariști cum a fost posibil ca România să nu reușească să îndeplinească 38 dintre cele 50 de jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în cele 11 luni de când este premier, Ilie Bolojan a catalogat întrebarea drept „tendențioasă” și a reacționat vizibil iritat. „Întrebarea este tendențioasă. În Parlament trebuie să meargă nouă proiecte de legi. Celelalte jaloane se rezolvă prin ordine de ministru și hotărâri de guvern”, a declarat Bolojan, potrivit sursei citate. Bolojan: Ministerele au avut timp să rezolve jaloanele Premierul susține că problemele majore sunt cele care țin de componenta parlamentară și că ministerele responsabile au avut timpul necesar pentru a rezolva reformele asumate. „Problemele importante sunt cele pe componenta parlamentară. Fiecare minister coordonator de reformă a avut posibilitatea să rezolve jaloanele în perioada în care a considerat de cuviință. Nu vor fi probleme pe îndeplinirea jaloanelor care țin de Guvernul României”, a mai spus acesta. Conferința de presă s-a încheiat la scurt timp după schimbul de replici cu jurnaliștii. Miliarde de euro blocate în PNRR Potrivit informațiilor prezentate de Gândul, România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro, sumă brută, prin cererile de plată 5 și 6 din PNRR, sub formă de granturi și împrumuturi. Aceeași sursă notează că neîndeplinirea jaloanelor ar putea aduce penalizări estimate la peste 15 miliarde de euro, sumă mai mare decât fondurile care ar mai putea fi încasate prin program.
Coaliții mari doar pentru funcții, oameni puși în funcții pentru privilegii. Bolojan, despre erorile pe care PNL nu trebuie să le repete
Ilie Bolojan a vorbit, vineri, la aniversarea a 151 de ani de la înființarea PNL, despre lucrurile pe care n-ar mai trebui să le repete liberalii. „Eu consider că au fost niște erori pe care le-am făcut în anii trecuți. Un lucru important este că partidele politice, în general, au creat așteptări cetățenilor noștri care nu pot fi onorate de situația noastră bugetară, creînd așteptări prea mari, generând o retorică de tipul dacă ne votezi, te vom îmbogăți, nu va fi nevoie să faci niciun efort tu pentru treaba asta, vă puteți da seama că așteptările nu au fost onorate. Pentru că nu puteau fi onorate. Și în mod evident, zona de nemulțumire s-a construit față de lumea politică și votul antisistem a fost și un efect al acestei retorici”, spune Ilie Bolojan. „Mesagerii care dau vești proaste nu sunt aplaudați” Premierul demis admite că că nu mai trebuie folosită această retorică, cu toate că de multe ori în această guvernare, „11 luni am mers împotriva curentului, am căutat întotdeauna să le spun oamenilor situația reală, ce se poate face, ce nu se poate face”, deși nu a fost comod. „Mesagerii care dau vești proaste nu sunt aplaudați. (…) Deci cred că, în perioada următoare PNL trebuie să aibă o retorică corectă, să le spună cetățenilor adevărul, pentru că este prima condiție ca să îi facă conștiență de situația în care suntem, și doar în felul acesta se pot face niște pași pentru a reclădi încrederea și, efectiv, speranța că lucrurile pot să arate altfel”, a mai spus Bolojan. El a mai spus că o altă eroare a fost „să facem coaliții mari doar pentru funcții”. „Să facem coaliții mari pentru așa zisa stabilitate. Pentru liniște. Și vă rog să vă gândiți că, în 2021, o parte dintre noi eram la Vila Lac, când s-au luat aceste decizie, și eu plastic am descris situația în care când s-a cerut votul „pentru” unora dintre colegile, era jenă să ridice mâna, iar când s-a cerut votul „împotrivă”, din nou, nu erau foarte multe mâini ridicate, dar s-a numărat votul „pentru” prin diferența între cei care au votat „împotrivă” și cei care erau în sală. Dar una peste alta, gândiți-vă, când faci o coaliție de 60%, când aduci, aduci, practic, stânga cu dreapta într-o coaliție, s-ar prezuma că trebuie să faci ceva serios. Să vii să intervii asupra problemelor pe care tot guvernele le-au generat, în anii trecut să le corectez. Din păcate, n-am făcut acest făcut, dacă vă acționam bine. Totuși, am avut premier. Și eu țin minte că, personal, mă duceam și spuneam dar corectați acolo, în zonele astea, încercați. Se supără, e un deranj. Vă dați seama că încă nu s-a inventat nici o corecție, nicăieri, fără să deranjezi pe cineva. Și dacă, la final, nu vrei să deranjezi pe nimeni, ne ajung să îi deranjezi pe toți. Pentru că nu vei face nimic”, a spus Bolojan, referindu-se la Guvernul „Nicu și Marcel”. Oameni puși în funcții pentru privilegii Ilie Bolojan este de părere că în acest fel votul s-a dus într-o zonă care vindea iluzii. A treia eroare despre care vorbește Bolojan este că partidele politice au tolerat că administrarea instituțiilor, în multe locuri, să se bazeze pe un model de tip feudal. „Oamenii au văzut că mulți dintre cei care erau pe funcții, se duceau acolo doar pentru anumite privilegii, nu pentru a administra zona respectivă cât mai bine posibil, ca să ofere servicii publice mai bune sau randamente ale activelor statului cât mai bun”, a mai spus președintele PNL.
Bolojan trage linia în PNL: Nici clonă a USR, nici brelocul PSD
Ilie Bolojan a spus, vineri, la aniversarea a 151 de ani de la înființarea PNL, că România ca țară nu își mai poate permite ca în opoziție să fie partide care, „în afară de a contesta, n-au demonstrat niciodată nimic”. Premierul demis afirmă că are încredere acum, după 10 luni de guvernare, că pot fi schimbate foarte multe lucruri din guvernare în așa fel încât să fie limitate efectele nocive ale guvernărilor care au lăsat de dorit. „Să știți că nu ai cum, oricât ar fi un guvern de bun, orice majoritate parlamentară ar avea, să schimbi România doar din București. România se schimbă din miile de comunități pe care le avem și eu am încredere că primarii gospodari, primarii buni administratori, dacă sunt puși în condiții cât se poate de corecte, dau rezultate mult mai bune”, spune Bolojan. Bolojan a tras și o linie clară pentru colegii săi liberali: „PNL nu va fi niciodată o clonă a USR și nici USR nu trebuie să fie o clonă a PNL, dar nici nu mai trebuie să acceptăm să fim brelocul PSD, ca să fie lucrurile cât se poate de clare”. Părerea sa este că în aceste condiții, PNL poate să obțină maxim posibil în condițiile date în 2028, să convingă mai mulți cetățeni că merită să îl voteze și să devină o forță parlamentară mai mare decât cea de azi.
Ministrul Oana Țoiu: Amenințările hibride ale Rusiei vor crește
Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Helsingborg a fost dedicată pregătirii Summit-ului de la Ankara. Pe agendă: implementarea angajamentelor de la Haga, creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei de apărare transatlantice și sprijinul continuu pentru Ucraina. Ministrul Oana Țoiu a susținut că Summit-ul de la Ankara trebuie să reconfirme unitatea și solidaritatea transatlantică. A pledat pentru o împărțire echitabilă a responsabilităților între statele membre și pentru consolidarea contribuției aliaților europeni la apărarea continentului. Ucraina și Marea Neagră, priorități ale României Oficialul român a reiterat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina. „Securitatea Ucrainei este cel mai puternic indicator al menținerii și consolidării securității euro-atlantice”, a declarat Țoiu. A pledat pentru reluarea eforturilor de pace și pentru presiune sporită asupra Rusiei. A subliniat că situația de securitate din regiunea Mării Negre generează provocări și pentru Republica Moldova, care are nevoie de sprijin pentru a rezista efectelor războiului și amenințărilor hibride rusești. România, gazdă a simpozionului NATO pe amenințări hibride Ministrul Oana Țoiu a anunțat că România va organiza la București, în octombrie 2026, simpozionul aliat dedicat amenințărilor hibride. „Experți din toate statele aliate se vor reuni la București pentru a construi un răspuns comun”, a declarat ministrul. „Evaluăm că numărul și intensitatea amenințărilor hibride, în special venite dinspre Rusia, vor crește în spațiul aliat în viitor.” România a susținut la Helsingborg necesitatea unui răspuns NATO mai coordonat la acest tip de amenințări, alături de alți aliați.