Petre Florin Manole (PSD): Nici un venit nu scade prin legea salarizării
Potrivit acordului, documentul trebuie adoptat până la finalul lunii iunie. Legea e jalon în PNRR, iar dacă nu set adoptată la timp România riscă să piardă fonduri europene. „Până la urmă, ne vom întinde cât ne e plapuma, nu putem să cheltuim mai mulți bani decât avem și vom respecta acest principiu”, a declarat Petre Florin Manole la RFI. Fostul ministru PSD al Muncii spune că toate opiniile vor fi luate în calcul în legea salarizării. „Există un draft, cel pe care l-am lăsat în Ministerul Muncii, vom vedea care sunt eventualele modificări, dar există un draft care are câteva repere esențiale. În primul rând, nici un venit nu scade, este un principiu agreat și prin protocolul cu Președinția. În al doilea rând, foarte multe sporuri dispar și anvelopa generală, că până la urmă mai puțin important este numele sporurilor, este important că anvelopa sporurilor scade, de la 30% la 20% pe ordonator de credite”, a spus Petre Florin Manole. Anvelopa este de 8 miliarde de lei Deputatul PSD precizează că „diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public scade și ea de la 1-12, cât este astăzi în legea în vigoare, la 1-8. Adică cel mai mare salariu, al președintelui, va fi de opt ori mai mare decât cel mai mic salariu din sistemul public”. El mai spune că anvelopa agreată și cu Ministerul de Finanțe și cu Comisia Europeană respectă și angajamentele României referitoare la deficit și la ponderea cheltuielilor publice cu salariile din totalul cheltuielilor publice: „Anvelopa este de opt miliarde, o anvelopă destul de modestă, dar e atât cât și poate permite statul român în acest moment”. Fostul ministru PSD al Muncii Petre Florin Manole declară că se va ține cont de toate opiniile exprimate pe legea salarizării. În opinia sa, „este și sarcina actualului ministru și sarcina Guvernului în următoarele zile, poate săptămâni de dezbateri, să găsească niște soluții pentru a integra acele dintre amendamente care se cuvin integrate, dar cu maximă prudență în legătură cu bugetul disponibil, pe care nu avem cum să-l depășim”. PSD, PNL, USR și UDMR au semnat, în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială, un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare.
Ministrul Digitalizării acuză: Bani europeni destinați investițiilor în cloudul guvernamental, folosiți pentru salarii la ADR
Ministrul Irineu Darău explică luni dimineața, într-o postare pe Facebook, cum pot fi pierduți bani europeni din PNRR, iar factura să ajungă pe umerii românilor. „Faci ce a făcut fosta conducere a ADR sub Dragoș Vlad: iei bani europeni destinați investițiilor tehnice în Cloudul Guvernamental și îi folosești pentru salarii. Cheltuieli neeligibile. Reguli ignorate. Responsabilitate zero”, a scris Darău pe rețeaua de socializare. El susține că prejudiciul de 14,7 milioane de lei trebuie acoperit din bugetul statului român. „Dar adevărata problemă nu este doar gaura financiară. În momentul în care situația a explodat, cei care conduceau ADR nu au venit cu soluții. Nu au avut niciun plan pentru protejarea echipei tehnice care administra infrastructura critică a Cloudului Guvernamental. Nicio strategie de continuitate. Nicio asumare. Au urmat întârzieri, blocaje și haos administrativ. Exact specialiștii fără de care Cloudul Guvernamental nu poate funcționa au fost lăsați complet în aer”, adaugă Irineu Darău. „Fonduri europene pierdute” Ministrul vorbește apoi despre „marea digitalizare”, care, în opinia lui, în ultimii ani a însemnat fonduri europene pierdute din incompetență, milioane mutate în sarcina bugetului de stat, proiecte strategice vulnerabilizate și infrastructură critică pusă în pericol prin improvizație și lipsă de răspundere. „Iar apoi aceiași oameni ies la televizor și vorbesc doct despre «blocaje instituționale» și «neclarități legislative». Nu există nicio neclaritate. Există doar oameni care au crezut că în statul român nu răspunde nimeni niciodată pentru nimic. Ei bine, răspund”, mai spune Irineu Darău. El adaugă că, ani întregi, digitalizarea României a fost tratată cu „lasă că merge și așa”, cu combinații și cu băieți deștepți conectați la bani publici. „Aviz băieților deștepți: nu mai merge. Hotărârea ÎCCJ este definitivă. Banii trebuie returnați. Contul de fonduri europene se reîntregește. Rapid. Fără tergiversări. Fără scuze. Pentru că nota de plată vine întotdeauna. Și prea des este plătită de statul român pentru greșelile unor oameni care s-au crezut intangibili”, mai transmite ministrul Digitalizării. Plângere penală Acuzațiile vin după ce fostul şef al ADR, Dragoș Vlad, a depus o plângere penală, la sediul DNA, împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu şi a ministrului Economiei interimar, Irineu Darău. El a acuzat presiuni repetate în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achiziţiilor publice şi presiuni în găsirea unor soluţii de colaborare cu grupul de societăţi Schwartz.
Crin Antonescu atacă dur conducerea PNL: Orban a fost bun până n-a mai fost. Azi parcă nici Cîțu nu a existat
Declarațiile au fost făcute la Antena 3 CNN, în urma unei postări publicate de Antonescu pe Facebook. Fostul lider PNL a spus că a mai văzut astfel de schimbări bruște de poziție în partid și că actualele atacuri la adresa fostelor conduceri sunt „stupefiante”. „Am văzut cum domnul Orban a fost bun până n-a mai fost bun. Am văzut cum domnul Cîțu a fost ales cu entuziasm și foarte repede astăzi parcă nici n-ar mai exista”, a declarat Antonescu. El a criticat și modul în care liberalii vorbesc acum despre fostul președinte al Senatului și fostul premier Nicolae Ciucă. „Modul în care se vorbește astăzi de către oameni ai PNL-ului, despre domnul Nicolae Ciucă sau despre perioada respectivă, pentru mine este stupefiant”, a spus fostul lider liberal. Crin Antonescu a afirmat că schimbările de poziție din partid au loc la foarte scurt timp după susținerea publică acordată foștilor lideri. „Lucrurile nu s-au întâmplat acum 20 de ani. S-au întâmplat acum un an, un an și jumătate”, a afirmat acesta. Antonescu a respins și criticile primite după mesajul publicat pe Facebook. Antonescu a spus că nu a avut niciun rol în perioada administrației Iohannis și că nu a beneficiat politic de pe urma acesteia. „Nu eu am avut vreo legătură, cu atât mai puțin ceva de obținut, în toată această perioadă”, a declarat el. „O ședință de exorcizare” În intervenția de la Antena 3, Antonescu i-a criticat direct pe unii lideri ai partidului pentru declarațiile recente privind fostele conduceri ale PNL. El a vorbit inclusiv despre europarlamentarul Dan Motreanu și despre faptul că liberalii vechi ar trebui să reacționeze la atacurile interne. „Cum nu-l iau de guler pe domnul Tănasă să-i spună: dumneavoastră cine sunteți? Ce credeți că este aici? Este un partid care face 151 de ani”, a spus Antonescu. Fostul lider liberal a comparat atmosfera din partid cu o „ședință de exorcizare” și a criticat apelurile privind eliminarea unor membri din formațiune. Declarațiile vin într-un moment tensionat pentru PNL, după dezbaterile interne privind responsabilitatea pentru rezultatele electorale și pentru perioada guvernărilor susținute de partid în ultimii ani.
Crin Antonescu despre viitorul premier: Despre Tomac nu am o părere rea. Ce zice de Nazare sau Predoiu
„Are Nicușor ceva în cap. Cum pot să știu eu? Văd nume… Eu cred că în ziua de 6 mai unul dintre invitații dumneavoastră a spus că și președintele trebuie să convoace consultări. PSD trebuia să se ducă, n-au făcut-o de trei săptămâni. Cu ce se duce PSD? Răspunsul este: ce propune Nicușor. Nu mi se pare în regulă”, a declarat Antonescu, duminică seara, la Antena 3 CNN. Acesta a comentat și numele lui Eugen Tomac în discuțiile despre viitorul Executiv. „Eu despre Tomac nu am o părere rea. Este băsist, a fost un om decent. Un om politic rezonabil. Nu văd potrivit ca liderul unui partid care nu a pătruns în Parlament să conducă. Nu e treaba mea”, a spus fostul lider liberal. Antonescu consideră însă că există mai multe variante cu experiență pentru funcția de șef al Guvernului. „Există chiar mai multe. Oameni ca Nazare și Predoiu sunt calificați politic. Au experiență politică internă, internațională. Ei înțeleg și țara, și lumea politică. Sunt variante”, afirmă Antonescu. Fostul președinte al PNL a vorbit și despre situația din PSD și despre influența liderilor partidului în desemnarea viitorului premier. „În PSD sunt cinci-șase oameni dacă nu vrea Sorin Grindeanu. Grindeanu a fost un ministru care a făcut niște lucruri. (…) Sunt în PSD niște oameni cărora eu le-as da mandatul. Eu am mai spus. Locul asta de prim-ministru este pe zi ce trece cel mai greu. Primul ministru e omul responsabil practic”.
Crin Antonescu: AUR extremist? Și eu pot să spun partidul extremist USR
„Nemulțumirea mea nu ține de ce face sau nu face PNL. Această jumătate de viață înseamnă niște bătălii pe care le-am câștigat sau pierdut. Noi am pus suflet”, a declarat Antonescu, duminică seara, la Antena 3 CNN. Acesta a comentat și tensiunile din partid privind relația cu PSD și acuzațiile potrivit cărora liberalii ar fi devenit „brelocul PSD”. „Chestiunea cu brelocul este o chestie de logică. A fost făcută de PNL. PNL nu mai acceptă. Când s-a făcut? După moțiunea de cenzură. Nu mai acceptăm să fim brelocul PSD. Când am fost? Cum să fii brelocul când tu ai premier, ai miniștri?”, a spus Antonescu. „Am apucat diferite PSD-uri. PSD-ul lui Iliescu, în perioada de glorie, PSD-ul lui Ponta, al lui Dragnea. Cred că acest PSD este cel cu care ai putea face o coaliție. Istoria până nu o sa ne-o știm o sa fim condamnați sa facem cateva revoluții in gol. (…) O caramidă s-a pus peste alta. Noi suntem mereu la zero”. Fostul președinte al PNL l-a criticat și pe premierul interimar Ilie Bolojan, acuzându-l de promovarea unor idei „demagogice” și „ușor extremiste”. „Anumite idei pe care le propagă Bolojan, caracterul demagogic, uneori ușor extremist… Partidul extremist AUR? Și eu pot să spun partidul extremist USR. Probabil e un proiect. Vad ca el se derulează”. În opinia sa, „istoria PNL se reduce la isteria față de PSD. Să ne aducem aminte cum Iohannis a refuzat sa puna un partid care a câștigat. Sa ne aducem aminte cum a intrat Dragnea la pușcărie. Iohannis a fost bun cât a fost bun. Nu le-a dat mandatul… A reduce istoria PNL la o luptă maniacală asupra PSD mi se pare păgubos” Despre Ilie Bolojan, Antonescu a spus că se află „într-o euforie”. „Bolojan este, ca și mare parte din PNL, într-o euforie. S-au îmbătat până să bea”, a declarat acesta.
Crin Antonescu: Unde ați fost, Ciucu și Bolojan, când PNL lingea clanțe la Cotroceni?
Crin Antonescu a transmis un mesaj extrem de acid liberalilor, reproșându-le că uită tot timpul trecutul, nu își asumă deciziile proaste și o iau tot timpul de la zero. „Dacă propaganda bolojenist-soroșistă i-a reproșat lui N. Dan că a formulat câteva (timide) critici la adresa Europei chiar de ziua ei, de data aceasta hârdăul cu ocări revărsat de Stelian Tănase a fost primit cu mare mulțumire. De ce? Din talentul multora dintre noi, românii, de a uita sau nega tot ce e istorie, de a nu asuma nimic din cele rele, de a nu recunoaște nimic din cele bune și de a începe mereu de la zero. „Revoluții”, „reforme”, „democrație”, „stat de drept”, „bună guvernare”, „respect pentru români”, bla-bla. Toate încep cu fiecare „salvator” care se naște pe plaiurile țării”, spune Crin Antonescu pe Facebook. Greșeli neasumate El amintește de faptul că Nicolae Ceaușescu a denunțat „greșelile” și chiar „abuzurile” epocii Gheorghiu-Dej, fără să spună ce făcea el, „mare fruntaș comunist, când se petreceau cele mai cumplite crime din istoria României”. De asemenea, Ion Iliescu a vorbit despre „întinarea nobilelor idealuri ale socialismului” de către „tiran”, fără să precizeze când și cum s-a opus, ca membru CC al PCR. În 2004, Băsescu și Alianța DA au celebrat „prima” victorie a democrației, de parcă Emil Constantinescu și guvernele CDR-PD (cu Băsescu membru plin) nu existaseră, narează Crin Antonescu. „Un PNL mizer până mai ieri, nou-născut” cu aceiași oameni „Acum, cu Bolojan în frunte, un PNL mizer până mai ieri, nou-născut în momentul de față (deși exact cu aceiași oameni), să te ții „modernizare” și „reforme”. Nu contează că acest PNL a existat, a guvernat, a modernizat și reformat câte ceva și înainte de iluminarea bolojenistă (chiar și cu dl. Bolojan în rândurile sale). Nu contează că a fost, în CDR, co-autor al primelor mari reforme în România post-comunistă și al orientării decisive spre Vest. Nu contează că un guvern PNL (Tăriceanu) a luat măsuri fundamental liberale și reformatoare (vezi doar cota unică de impozitare) și a încheiat cu succes aderarea României la UE. Nu contează că un PNL singur (nu „breloc”) a fost capabil să mă susțină, în 2009, împotriva a doi coloși electorali (Băsescu/servicii/DNA/PD, de o parte, un enorm PSD de alta) și am obținut, totuși, 20% la prezidențiale. Fără securiști, fără propagandă, împotriva lor. (A propos, Ciucu și Bolojan, când obțineți vreunul două milioane de voturi, cu securiști, cu propagandă, anunțați-mă!). Nu contează că PNL a făcut o alianță la paritate (nu „breloc”) cu PSD, obținând cea mai mare victorie electorală și dând (tot la paritate) un guvern Ponta care a fost un guvern BUN (vezi doar TVA, Cod fiscal, investiții, drepturi financiare restituite multor români). Nu contează că atunci când comportamentul conducerii PSD (Ponta-Ghiță) a devenit inacceptabil, am avut curajul să conving PNL să ieșim de la guvernare, să îmi asum personal eșecul unui mare proiect și să las un PNL capabil să fuzioneze prin absorbție cu o forță ca PDL și apoi să câștige alegerile prezidențiale din 2014. Nu contează nimic”, enumeră Crin Antonescu. Întrebări dure pentru Bolojan și Ciucu Fostul lider liberal este de părere că „istoria PNL e făcută de propaganda zilei”: „Totul începe azi, iar „mizeria” asta de PNL va deveni (după ce va fi curățată de către Ciucu) demnă de măreția lui Bolojan și va face „modernizare” și „reformă” în România”. În aceste condiții, Crin Antonescu le transmite public două întrebări, dacă festivitatea de aniversare a 151 de ani de la înființarea PNL: „1. Unde ați fost, Ciucu și Bolojan, când PNL „lingea clanțe” la Cotroceni? Când ați spus ceva, oricât de puțin, oricât de slab? Când ați piuit ceva? 2. Dacă PNL a fost „breloc” până la această „revoluție”, adică aproape un an, în timp ce erai prim-ministru (având și Finanțe, Interne, Fonduri Europene, ca să nu mai pun Externe, Apărare și pe dna Gheorghiu), cum de nu te retragi din politică, Ilie Bolojan? Să înțeleg că rămâneai să conduci „brelocul” dacă nu te dădeau pesediștii și Parlamentul afară?”. Crin Antonescu spune că e convins că acestea sunt „doar întrebări retorice” „Ciucu, Bolojan și foștii „lingători de clanțe”, transformați brusc în „reformatori” și aprinzători de „lumini”, merg înainte. Și-au recâștigat „demnitatea” și „sufletul”. Înțeleg că voi, foștii mei colegi, nu-i puteați pune aceste întrebări lui Bolojan. Dar măcar un „sictir” sănătos putea să-i adreseze cineva conului Stelică. Poate data viitoare. La mulți ani!”, încheie Crin Antonescu.
Bolojan invocă lecțiile lui Ion I.C. Brătianu: Autoritate, cinste, simplificare și economie
„Dacă acest guvern a căzut, este pentru că am încercat și în mare parte am reușit să limităm risipa, să corectăm nedreptățile”, a afirmat Bolojan în discursul susținut la reuniunea PNL de la Florica. Liderul liberal a spus că PNL și-a asumat „decizii dificile” pentru a pune ordine în buget și pentru a opri acumulările negative din administrație. „Le-am spus oamenilor adevărul. Ceea ce se poate și ceea ce nu se poate”, a declarat premierul. Bolojan a recunoscut și partea de responsabilitate a liberalilor pentru problemele acumulate în ultimii ani. „Recunoscând că și noi suntem parțial responsabili pentru acest lucru și nu fugim de această responsabilitate”, a spus el. În discurs, premierul a făcut apel la reformarea PNL și la eliminarea compromisurilor politice. „Drumul nu este al compromisurilor care ne compromit”, a afirmat liderul liberal. El a susținut că partidul trebuie să promoveze profesionalismul și performanța și să administreze instituțiile „în serviciul cetățenilor, nu ca pe niște feude personale”. Bolojan a invocat și principiile formulate de Ion I.C. Brătianu privind administrația publică: „autoritate, cinste, simplificare și economie”, despre care a spus că „sunt valabile și astăzi”. La final, premierul a citat un mesaj atribuit lui Brătianu: „Nu mă interesează când venim la putere. Mă interesează foarte mult ca atunci când vom veni la putere, să venim pregătiți”.
Propunere AUR: Restricții la vânzarea companiilor publice către străini
Inițiatorii susțin că măsura este necesară pentru „apărarea patrimoniului public și a activelor strategice ale statului român”, despre care spun că pot ajunge sub control extern prin „preluări ostile”. O astfel de preluare apare atunci când „controlul unei companii publice este transferat către un terț fără acordul acționarului unic sau majoritar, al administratorilor și al reprezentanților salariaților”, explică parlamenatrii AUR. Statul vinde, statul cumpără Proiectul vizează regiile autonome, companiile și societățile naționale, firmele unde statul sau autoritățile locale sunt acționari majoritari ori semnificativi, dar și băncile și societățile de asigurare aflate sub controlul statului. Inițiativa introduce un drept de preempțiune pentru stat, adică posibilitatea ca statul să cumpere cu prioritate participațiile scoase la vânzare sau anumite active strategice. Mecanismul ar urma să se aplice inclusiv fostelor companii de stat privatizate în trecut, în cazul în care acestea ar fi scoase din nou la vânzare. Companiile strategice, vândute doar cu acordul Guvernului Totodată, AUR propune ca regulile să se aplice nu numai în cazul vânzărilor clasice, ci și pentru schimburi, dări în plată sau împrumuturi convertibile în acțiuni. Practic, inițiatorii încearcă să extindă controlul statului asupra mai multor tipuri de tranzacții prin care proprietatea sau controlul unei companii ar putea ajunge la un alt investitor. Transferurile către persoane sau firme străine ar urma să fie condiționate de acordul Guvernului în domenii considerate „esențiale”, precum energia, transporturile, agricultura, industria alimentară, metalurgia, băncile, asigurările sau infrastructurile critice. Inițiatorii susțin că astfel de măsuri există și în alte state și că proiectul nu urmărește blocarea investițiilor, ci „instituirea unor reguli clare și transparente pentru accesul la sectoarele strategice ale economiei”. Finanțare prin obligațiuni Propunerea prevede și posibilitatea ca statul sau autoritățile locale să acorde companiilor împrumuturi convertibile în acțiuni, mecanism care ar putea permite statului să preia controlul asupra unor firme. Finanțarea ar urma să fie făcută prin obligațiuni dedicate listate la bursă și destinate în principal cetățenilor români. CES: Proiectul încălcă regulile UE Consiliul Economic și Social (CES) a dat însă aviz negativ inițiativei și avertizează că o asemenea lege ar intra în conflict cu legislația europeană privind libera circulație a capitalurilor și investițiile străine. „Aceasta este, în esență, un mecanism de autorizare prealabilă general și discreționar, pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene l-a calificat în mod repetat ca incompatibil cu libertatea de circulație a capitalurilor, în absența unor criterii obiective, transparente și controlabile jurisdicțional”, spune CES. Altfel spus, Guvernul ar putea avea o putere prea mare de a aproba sau respinge transferurile de control asupra unor companii. De asemenea, ar putea descuraja investițiile private, creând „incertitudine juridică și administrativă”, susține instituția. Riscuri pentru PNRR CES avertizează și asupra unui posibil impact asupra PNRR, amintind că România și-a asumat deja reforme privind companiile de stat, inclusiv depolitizarea și profesionalizarea conducerii acestora. Potrivit avizului, adoptarea unei asemenea legi „poate fi invocată de Comisia Europeană drept motiv de suspendare sau reducere a fondurilor europene viitoare”. În plus, CES susține că inițiativa poate permite intervenția discreționară a statului în economie și avertizează că dreptul de preempțiune extins inclusiv asupra fostelor companii de stat privatizate transmite „un semnal profund negativ pe piețele financiare internaționale”. Avizul CES este consultativ, însă poziția instituției are greutate în dezbaterile parlamentare asupra proiectului. De asemenea, proiectul trebuie avizat de ASF, BNR, Consiliul Concurenței, Consiliul Legislativ și Guvern. AUR, limite și pentru cumpărarea terenurilor agricole În urmă cu câteva luni, AUR a depus și un proiect de lege pentru limitarea cumpărării terenurilor agricole de către investitori străini. Inițiativa prevedea introducerea unor plafoane privind suprafețele care pot fi cumpărate și condiții mai stricte pentru achiziția terenurilor agricole de către persoane fizice sau juridice din alte state membre ale Uniunii Europene.
Miruță laudă profesionalismul militarilor români după reușitele pe Flancul Estic
„Întărirea Flancului Estic nu este o formulă abstractă și nici un slogan. Este un efort concret, la care se lucrează în fiecare zi, prin decizii, investiții și misiuni reale. Militarii noștri au demonstrat deja, în numeroase situații, că își fac datoria cu profesionalism și curaj. Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră, a celor care au oportunitatea de a lua decizii, este să le oferim sprijinul de care au nevoie, prin echipamente moderne și printr-o viziune strategică pe termen lung. Îi mulțumesc omologului meu lituanian, Robertas Kaunas, pentru discuția extrem de deschisă și aplicată pe care am avut-o cu privire la felul în care trebuie, de la nord la sud, să întărim capacitatea noastră de apărare pe Flancul Estic și pentru aprecierea exprimată față de modul în care militarii români își îndeplinesc misiunile în apărarea spațiului aerian baltic”; scrie ministrul Apărării, Radu Miruță, sâmbătă, pe Facebook. Contribuția românească pe Flancul Estic Potrivit ministrului român, reușita recentă a militarilor români, care au contribuit decisiv la neutralizarea unei drone, a transmis un mesaj clar: pe Flancul Estic, vigilența, profesionalismul și cooperarea aliată funcționează. „Este rezultatul unui efort comun, al unor experiențe împărtășite și al unei colaborări militare care produce efecte concrete. Le mulțumesc încă o dată militarilor români pentru modul în care și-au îndeplinit misiunea și pentru felul în care au reprezentat România!”, afirmă Miruță. Miruță: Securitatea nu înseamnă doar tehnică militară și capabilități de apărare În discuțiile pe care le-a avut cu partea lituaniană, Miruță a subliniat că securitatea nu înseamnă doar tehnică militară și capabilități de apărare. „Înseamnă și încrederea societății în propriile instituții și susținerea publică pentru efortul de apărare”. „Am apreciat că și domnia sa vede la fel ca mine cât de important este să ne concentrăm, în paralel, nu doar pe eforturile de a ne întări cu tehnică militară, ci și pe limitarea efectelor valului de dezinformare și propagandă, care are un singur scop: să ne dezbine, să slăbească încrederea dintre noi și să erodeze capacitatea noastră de a reacționa împreună. Lituania, la fel ca România și alte state de pe Flancul Estic, se confruntă zilnic cu acest tip de presiune. Tocmai de aceea, am propus ca la summitul de la Ankara să existe o discuție consistentă despre dezinformare ca risc major de securitate, iar statele din Est și din zona baltică să construiască un mesaj comun, bazat pe experiența lor directă, pentru a arăta cât de real și cât de periculos este acest fenomen. În paralel, am discutat și despre nevoia de a accelera dezvoltarea industriei de apărare europene și locale astfel încât aceasta să poată răspunde mai rapid cerințelor tot mai mari de securitate și să livreze capabilitățile necesare într-un timp compatibil cu realitățile de astăzi”, mai spune Radu Miruță. Potrivit ministrului Apărării, securitatea Flancului Estic se construiește prin oameni pregătiți, parteneriate solide, sprijin public, capabilități moderne și capacitatea de a răspunde rapid atât amenințărilor militare, cât și celor informaționale, iar România este parte activă a acestui efort.
Bolojan anunță mobilizare totală: Nu ne permitem să pierdem bani
Bolojan a explicat că există în derulare peste 15.000 de proiecte în administrațiile publice din România. Cele care pot fi terminate până la 31 august trebuie să rămână pe componenta de grant. Un proiect finalizat în proporție de 90%, dar rămas pe grant fără a fi terminat la termen, atrage pierderea integrală a sumei alocate. Proiectele care nu pot fi finalizate la timp urmează să fie transferate pe componenta de împrumut. În acest caz, România pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, diferența urmând să fie acoperită din bugetul național sau local. Ce trebuie să facă primăriile în primele trei zile ale săptămânii Premierul a cerut ca, pentru toate lucrările cu risc de nefinalizare, să fie întocmite note de constatare de către supervizori sau diriginți de șantier. Constructorii trebuie să prezinte angajamente ferme cu grafice de lucrări care să garanteze finalizarea până la 31 august. Termenul pentru această procedură este primele trei zile ale săptămânii viitoare. Jaloane pe care România nu le poate îndeplini Un alt punct sensibil al negocierilor cu Bruxellesul vizează jaloanele asumate și neîndeplinite. Bolojan a dat exemplul vitezei pe calea ferată. Angajamentul de reducere a întârzierilor nu a fost îndeplinit. Motivele: lucrări nefinalizate și lipsă de locomotive noi. Guvernul negociază cu Comisia Europeană coborârea acestor standarde pentru a nu bloca absorbția. Nouă legi care condiționează 7,5 miliarde de euro Bolojan a anunțat că toate ministerele vor depune săptămâna viitoare în Parlament proiecte de lege esențiale pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro. Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că procedura parlamentară devine singura cale. Premierul a apelat la partidele politice să susțină adoptarea acestor legi până la sfârșitul lunii iunie, pentru ca tragerile din fonduri să poată fi făcute în iulie-august. Bolojan a reamintit că România are în 2026 cel mai mare buget de investiții, reprezentând 8% din PIB – fonduri europene și naționale combinate.