Comisia Europeană deschide o „anchetă aprofundată” pe hotărârea prin care România este obligată să plătească despăgubiri de peste 42 de milioane de euro către 10 investitori în energie
Comisia Europeană a deschis o investigație „aprofundată” pentru a evalua dacă o hotărâre arbitrală prin care România este obligată să plătească despăgubiri către zece investitori pentru modificările aduse unei măsuri de sprijin pentru energia electrică regenerabilă este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, anunță forul de la Bruxelles. Ancheta Comisiei Europene DG Competition anunță că România a instituit o schemă de sprijinire a producției de energie electrică din surse regenerabile prin certificate verzi, care a fost aprobată în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat în iulie 2011. România a modificat schema de mai multe ori în 2013, 2014 și ulterior. Comisia a aprobat modificările aduse schemei în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat în mai 2015 și decembrie 2016 . Un grup de zece companii care au investit în cinci centrale solare fotovoltaice și care au beneficiat de schemă au inițiat proceduri de arbitraj împotriva României în urma modificărilor: LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 BV SC LJG Green Source Energy BETA SRL. Companiile au solicitat despăgubiri pentru sprijinul pe care l-ar fi primit dacă România nu ar fi modificat schema. Despăgubirea acordată se ridică la 42,2 milioane EUR, plus dobânzi și costuri suplimentare Un tribunal arbitral a constatat că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei („ECT”) și, la 20 februarie 2024, a obligat România să despăgubească investitorii pentru pierderile presupuse suferite din cauza modificărilor. Despăgubirea acordată se ridică la 42,2 milioane EUR, plus dobânzi și costuri suplimentare. România a notificat această hotărâre Comisiei în temeiul normelor privind ajutoarele de stat și a informat Comisia că a efectuat o plată în temeiul hotărârii într-un cont deschis pe numele beneficiarilor hotărârii. În această etapă, opinia preliminară a Comisiei este că hotărârea arbitrală și punerea în aplicare a acesteia constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE („TFUE”), ceea ce este incompatibil cu piața internă. Comisia va investiga în continuare măsura și compatibilitatea acesteia cu piața internă și, în special, o posibilă încălcare a tratatelor UE prin măsura de ajutor. Ajutoarele de stat sunt interzise cu excepția cazului în care sunt aprobate de Comisie ca fiind compatibile cu funcționarea pieței interne. O măsură care încalcă alte dispoziții ale dreptului UE nu poate fi declarată compatibilă în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Litigiul care a condus la pronunțarea hotărârii arbitrale a fost un litigiu intra-UE. Prin urmare, Comisia va evalua în continuare dacă hotărârea și punerea în aplicare a acesteia ar putea încălca articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 267 și 344 din TFUE privind competența finală a Curții de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”), precum și principiul general al autonomiei ordinii juridice a UE. Deschiderea unei investigații aprofundate oferă României și părților terțe interesate posibilitatea de a prezenta observații. Aceasta nu aduce atingere în niciun fel rezultatului investigației. Ce arată jurisprudența CJUE Jurisprudența CJUE stabilește că arbitrajul intra-UE dintre investitori și stat, bazat pe tratate bilaterale de investiții, este contrar dreptului UE ( hotărârea Achmea din 2018 , C-284/16). Comunicarea Comisiei din iulie 2018 privind protecția investițiilor explică faptul că acest lucru se aplică și clauzei de arbitraj dintre investitori și stat din TCE. În 2019, 22 de state membre ale UE au semnat o declarație privind consecințele hotărârii Achmea și aplicarea acesteia în cadrul TCE. În 2021, CJUE a decis, în hotărârea Komstroy , că TCE este parte integrantă a dreptului UE și că clauza de arbitraj a TCE nu se poate aplica în interiorul UE. În 2024, statele membre ale UE au semnat o declarație privind consecințele juridice ale hotărârii Curții de Justiție în cauza Komstroy și o înțelegere comună privind inaplicabilitatea TCE ca bază pentru procedurile de arbitraj intra-UE. Aceasta a fost urmată de retragerea UE din TCE, cu efect începând cu 27 iunie 2025. Mai multe state membre s-au retras, de asemenea. România s-a retras la 22 mai 2026, cu efect începând cu 23 mai 2027. Dispoziții fiabile și transparente pentru sprijinirea producției de energie electrică din energii regenerabile sunt importante pentru a asigura încrederea investitorilor și a permite investițiile necesare pentru Pactul Industrial Curat și pentru a atinge obiectivele de decarbonizare ale Uniunii. Faptul că legislația UE exclude arbitrajul investițiilor intra-UE în temeiul tratatelor bilaterale de investiții sau al TCE nu înseamnă că investitorii nu beneficiază de protecție a investițiilor în UE. Acțiunile investitorilor individuali care solicită anularea măsurilor naționale sau care solicită despăgubiri financiare sunt de competența instanțelor naționale. Investitorii din UE beneficiază de protecția acordată de legislația UE. Dacă un investitor consideră că investiția sa este pusă în pericol în mod nejustificat de o decizie a Comisiei privind ajutorul de stat, acesta poate contesta decizia direct la Tribunalul General. În cele din urmă, Directiva privind energia regenerabilă (2018/2001) prevede obligația statelor membre de a se asigura că sprijinul acordat proiectelor de energie regenerabilă nu este revizuit într-un mod care afectează negativ drepturile conferite întreprinderilor și subminează viabilitatea economică a proiectelor care beneficiază deja de sprijin. În 2013 nu exista o astfel de prevedere. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi pusă la dispoziție sub numărul de caz SA.113263 în registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței, odată ce vor fi rezolvate toate problemele de confidențialitate. Noile publicații ale deciziilor privind ajutoarele de stat pe internet și în Jurnalul Oficial sunt enumerate în buletinul informativ electronic săptămânal privind concurența .
Miruță, despre amenințarea cu bombă din Constanța: Apelul, transmis de pe numere din Polonia și Ucraina
„Prin telefon a fost semnalizată o alertă cu bombă. Pe două numere de telefon din afara României, un număr de telefon cu prefix de Ucraina și un număr de telefon cu prefix de Polonia, se fac investigații cu privire la aceste numere de telefon”, a informat Radu Miruță. Radu Miruță precizează că mesajul telefonic a fost transmis în limba română și a fost general cu ajutorul Inteligenței Artificiale. „A fost transmis prin aceste telefoane un mesaj audio în limba română, pe care specialiștii noștri îl apreciază că este compus, generat cu inteligență artificială. Având în vedere că există acest anunț și această procedură demarată, se fac toate verificările de către instituțiile de la fața locului”, a informat Radu Miruță. Aceasta precizează că portul nu a fost închis, ci doar câteva clădiri au fost evacuate de SRI. Potrivit ministrului, Portul Constanța nu a fost închis. Miercuri la amiază, o alertă cu bombă a fost declanșată la terminalul de pasageri a Portului Constanța. Alerta a fost semnalată la 112 de un angajat al Autorității Navale Române, care ar fi recepționat un apel în limba română, ce anunța existența unor bombe.
Rogobete acuză împărțirea cu dedicație a posturilor din spitale: Spitalul Militar Central primește doar patru locuri
Într-o postare publicată pe Facebook, Rogobete afirmă că autoritățile trebuie să explice criteriile care au stat la baza repartizării posturilor, oferind drept exemplu Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, căruia i-au fost alocate 131 de posturi, în timp ce alte spitale județene din centre universitare importante au primit un număr considerabil mai mic. Fostul ministru compară situația cu Spitalul Județean de Urgență Bacău, care ar fi primit 77 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – 65 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – 51 de posturi și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța – 65 de posturi. Critici privind alocările pentru institutele naționale Rogobete susține că și institutele naționale, care tratează pacienți din întreaga țară, au fost dezavantajate în procesul de repartizare a posturilor. Potrivit acestuia, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” ar fi primit 15 posturi, Institutul Oncologic București – 22, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” – 24, Institutul Clinic Fundeni – 86, iar Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – 24 de posturi. „Nu spun că Bihorul nu are nevoie de medici. Are. La fel ca toate județele și toate marile spitale ale României”, a transmis fostul ministru. Una dintre cele mai dure critici formulate de Rogobete vizează repartizarea posturilor către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, despre care spune că a primit doar patru posturi. În opinia fostului ministru, în actualul context de securitate, cu războiul din Ucraina la granița României, o astfel de decizie ridică semne de întrebare privind strategia autorităților în domeniul sănătății. „Sănătatea nu este doar un capitol din buget. Este parte a capacității de răspuns a statului în situații de criză. Când slăbești spitalele strategice, trebuie să poți explica foarte clar de ce ai făcut-o”, a scris Rogobete, încheindu-și mesajul cu apelul: „Opriți-vă! Distrugeți sistemul de sănătate!”.
Un membru PNL cere împușcarea lui Sorin Grindeanu într-un comentariu la o postare făcută de Ilie Bolojan. Mesajul, apreciat și de alte persoane
Găgeanu Ionuț Silviu, membru al Partidului Național Liberal și lider al organizației de tineret a PNL din Păușești-Măglași, județul Vâlcea, a publicat un comentariu în care cere împușcarea lui Sorin Grindeanu, la cea mai recentă postare a lui Ilie Bolojan. Pe pagina sa de Facebook, acesta se prezintă drept „Angajat la Președinte PNL Păușești-Măglași”, scrie Gândul. Comentariul acestuia a fost publicat la cea mai recentă postare a lui Ilie Bolojan, în care premierul interimar se plânge de presiunile și atacurile venite din partea PSD. „Soluția este să-l împușcați pe Grindeanu …. . PSD = atentat la siguranța României! Grindeanu elementul principal. Dacă era în Rusia plonja voluntar de la etajul 10 în gol sau se îneca cu mâncare”, a scris Găgeanu Ionuț Silviu. Sursa foto: Facebook/Ilie Bolojan Potrivit informațiilor publicate de Gândul, mesajul nu a fost moderat sau eliminat de pe pagina lui Ilie Bolojan. Mai mult, comentariul a primit aprecieri din partea unor simpatizanți ai PNL și ai premierului. Tot Gândul declară că l-a contactat pe liderul PNL Vâlcea, Cristian Buican, pentru a clarifica relația lui Găgeanu cu partidul și statutul său în organizația liberală. Publicația spune că a transmis și un mesaj în acest sens, însă până la publicarea materialului nu a primit un răspuns. Cine este liberalul care a publicat mesajul Potrivit informațiilor prezentate de Gândul și activității sale de pe Facebook, Găgeanu Ionuț Silviu este din județul Vâlcea, are 32 de ani și se prezintă drept președinte al TNL Păușești-Măglași și antreprenor la Titan Construct. În profilul său menționează că locuiește în Râmnicu Vâlcea. De asemenea, acesta publică frecvent mesaje de susținere pentru PNL și pentru liderii formațiunii. Pe pagina sa apar fotografii și postări alături de Cristian Buican, liderul PNL Vâlcea, dar și materiale de promovare a activităților organizației județene. Tot pe pagina sa de Facebook, Găgeanu a distribuit în repetate rânduri mesaje de susținere pentru Ilie Bolojan și pentru PNL, inclusiv în timpul campaniei prezidențiale a fostului lider liberal Nicolae Ciucă. Comentariul lui a fost publicat în contextul conflictului politic izbucnit după remanierea Guvernului Ilie Bolojan de către Parlament, la data de 5 mai. De atunci, aripa din PNL apropiată de Ilie Bolojan a schimbat replici dure și amenințătoare cu celelalte partide parlamentare, cu excepția USR. La mai bine de 80 de zile de la acel moment, România nu are încă un guvern cu puteri depline, iar disputele dintre PNL și PSD au continuat să se intensifice, inclusiv în spațiul public și pe rețelele sociale, după cum reiese din mesajele publicate.
Alexandru Rogobete îl acuză pe Ilie Bolojan că dezinformează despre sistemul sanitar: Nu înțelege cum funcționează spitalele
Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a respins marți, la Euronews, afirmațiile făcute în aceeași seară de premierul interimar Ilie Bolojan despre funcționarea sistemului medical. Acesta a afirmat că Bolojan nu înțelege diferențele dintre tipurile de spitale. „A înțeles ceva cu numărul de paturi, dar n-a înțeles tot. Și n-a înțeles până la capăt. Dezinformează, așa cum a făcut-o în toate aceste zile. O să explic de ce spun asta. Ce nu înțelege domnul premier demis, Ilie Bolojan, deși i-am explicat de zeci de ori când eram ministru, este că în țara asta există mai multe categorii de spitale”, a declarat fostul ministru. Rogobete a spus că spitalele de urgență funcționează după reguli diferite față de celelalte unități medicale și că „dacă apare un accident colectiv, ele trebuie să aibă capacitatea de extindere”. „Există categoria spitalelor de urgență, indiferent că sunt județene sau institute de urgență, în care gradul mediu de ocupare astăzi în România este undeva anual de 90%. Este enorm. Recomandările internaționale spun că un spital de urgență trebuie să aibă un grad de ocupare de maximum 75%. De ce? În cazul în care apare un accident colectiv, de exemplu, ele trebuie să aibă capacitatea de extindere și de a prelua acești pacienți”, a explicat Rogobete. Fostul ministru al Sănătății a precizat că există și spitale unde gradul de ocupare este mai redus, însă motivul nu este lipsa pacienților, ci deficitul de personal medical. „Mai există alte categorii de spitale unde gradul de ocupare este mai mic. Este adevărat că sunt unele spitale care au gradul de ocupare mediu undeva între 60 și 70% și ar putea să aibă mai mult pentru că nu sunt spitale de urgență. De ce nu au mai mult? Pentru că nu au personal medical care să îngrijească acești pacienți. Au secție în structură și nu face diferența, nu vede această diferență pentru că nu înțelege sistemul. Deși pe hârtie apare că au secție de cardiologie, ei nu au cardiolog”, a spus acesta. Legat de salarizarea personalului medical, Rogobete a spus că una dintre majorările importante ale veniturilor din sănătate a fost făcută în 2024, în perioada în care activa în Ministerul Sănătății. „A doua creștere de salarii din 2018 s-a făcut când eram în Ministerul Sănătății, în 2024, unde a crescut salariul mediu al asistentelor și medicilor cu 20%. Dar nu aici este problema. Până în 2018, România avea cel mai mare exod al medicilor. Un medic rezident câștiga 1.200 de lei. Este foarte greu de recuperat această pierdere. Cine își imaginează că peste noapte se produc medici și se reorganizează, se reașează serviciile, nu știe despre ce vorbește”, a declarat fostul ministru. „Premierul nu știe despre ce vorbește în situația asta. Toți sunt proști în sistemul de sănătate, doar el e deștept. Am văzut toate acestea. Un anestezist care lucrează în cele mai grele condiții pierde între 2.500 și 4.000 de lei pe lună”, a mai afirmat Alexandru Rogobete. Bolojan: „Un spital nu mai există practic pentru pacienți, ci există doar pentru angajați” La rândul său, Ilie Bolojan a precizat marți că Guvernul a analizat solicitările venite din sistemul sanitar pentru deblocarea a 26.000 de posturi, însă a decis aprobarea unui număr mai redus, pe baza unor criterii care, potrivit acestuia, urmăresc nevoile pacienților și situația financiară a spitalelor. „Am avut solicitări pentru a debloca 26.000 de posturi în sectorul public din spitalele noastre, în condițiile în care avem astăzi peste 190.000 de angajați în aceste spitale. Față de prima variantă, am solicitat ca propunerile pe care le va face Ministerul Sănătății să se bazeze pe două criterii care țin cont de realitățile din spitalele noastre și care urmăreau, pe de o parte, să rezolve nevoile pacienților, să rezolve aglomerarea în anumite secții, pe baza banilor pe care îi putem aloca în perioada în care ne găsim”, a declarat premierul interimar. Ilie Bolojan a spus că primul criteriu folosit a fost ponderea cheltuielilor de personal în bugetul fiecărui spital. Potrivit acestuia, unitățile care aveau spațiu financiar pentru noi angajări au primit un număr mai mare de posturi. „Cu cât ponderea cheltuielilor de personal era mai mică din totalul cheltuielilor, cu atât spitalele au primit bonificații, pentru că înseamnă că au spațiu să își crească cheltuielile de personal. Acolo unde însă cheltuielile de personal au depășit procente de 85-90%, așa cum avem în unele dintre spitale, suntem în situația în care acel spital nu mai există practic pentru pacienți, ci există doar pentru angajați, pentru că nu mai are bani să plătească medicamente, analize, să combată infecțiile nozocomiale și așa mai departe”, a afirmat Ilie Bolojan. Al doilea criteriu avut în vedere a fost gradul de ocupare al paturilor. Premierul a susținut că spitalele cu un număr mare de pacienți internați au primit mai multe posturi. „Cu cât un spital a avut un grad de ocupare al paturilor mai mare, cu atât a primit bonificații la aceste posturi. Asta înseamnă că acel spital răspunde nevoilor cetățenilor, că specializarea respectivă și calitatea serviciilor medicale răspund cererilor pacienților. Gândiți-vă că suntem în situația în care personalul este normat la numărul de paturi aprobate, iar dacă gradul de ocupare este sub 50%, cum avem în cazul a peste 150 de spitale, înseamnă că acele spitale nu răspund nevoilor cetățenilor și consumă resurse”, a spus acesta. „Având în vedere cele două criterii, Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi, iar aproximativ 2.000 dintre ele au fost transferate față de prima propunere de memorandum spre spitalele din reședințele de județ, spre spitalele din centrele universitare și spre spitalele care oferă servicii de înaltă calitate și unde există o presiune astăzi”, a declarat Bolojan.
Bolojan, după ce proiectul privind biodiversitatea a fost înregistrat la Senat: PSD se joacă, în total, cu 1,1 miliarde de euro
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că Guvernul retrage Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 și că aceasta va fi promovată printr-un proiect de lege care a fost depus la Senat. Anunțul vine după ce PSD a contestat în instanță mai multe hotărâri de guvern, inclusiv actul normativ privind strategia de biodiversitate, iar Bolojan spune că nu își asumă riscul unei eventuale suspendări până la soluționarea definitivă a cauzei. „Adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 reprezintă un jalon asumat de România în cadrul PNRR (Jalonul 31). Neîndeplinirea lui ar atrage o penalitate de peste 970 de milioane de euro. Guvernul României a îndeplinit acest jalon printr-o hotărâre de guvern, în ședința din 23.07.2026, cu avizul Ministerului Justiției, în aplicarea prevederilor capitolului Mediu din Programul de guvernare și pentru respectarea angajamentelor externe asumate de România, de care depind nu numai bani pentru țară, ci și credibilitatea în fața finanțatorilor și partenerilor externi”, a explicat Bolojan. Critici la adresa PSD În mesajul său, premierul interimar acuză PSD că pune interesul politic mai presus de interesul României. „Ca să hărțuiască un guvern pe care l-a demis fără să aibă nimic de pus în loc, dar și ca să satisfacă interesele propriei clientele, PSD a declanșat o procedură de suspendare și anulare în justiție a mai multor hotărâri de guvern, inclusiv aceasta. Trei dintre hotărârile atacate se referă la obligații pe care ni le-am asumat în contul fondurilor europene nerambursabile. PSD se joacă, în total, cu 1,1 miliarde de euro. Una dintre aceste hotărâri, referitoare la Strategia Biodiversității, de a cărei adoptare până la 31 august depinde o penalitate de 1 miliard de euro, am înțeles că PSD se angajează să o susțină pentru a fi adoptată rapid ca proiect de lege”, a mai spus Bolojan. Prim-ministrul a precizat că nu pune la îndoială legalitatea hotărârilor adoptate de Guvern, însă consideră că riscul financiar este prea mare și că, din acest motiv, a fost depus la Senat un proiect de lege în legătură cu strategia privind biodiversitatea. „Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei. Responsabilitatea guvernării presupune prioritizarea intereselor României, pentru care o penalitate de aproape 1 miliard de euro este de neasumat. Este o responsabilitate pe care PSD pare că nu o poate înțelege. În consecință, am decis să retragem Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Prevederile fac obiectul unui proiect de lege care a fost depus azi la Senat. Facem ce trebuie pentru România, vom vedea dacă PSD se va ține de cuvânt măcar de această dată”, a conchis premierul interimar. Strategia privind biodiversitatea ajunge în Parlament pentru a evita blocarea unui jalon PNRR Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat, marți, că strategia privind conservarea biodiversității a fost depusă în Parlament sub forma unui proiect de lege, pentru a evita blocarea unui jalon din PNRR și riscul pierderii unei finanțări de un miliard de euro. Ministra susține că există riscul ca o eventuală contestare în instanță a unei hotărâri de guvern să întârzie implementarea jalonului, chiar dacă statul ar câștiga ulterior procesul. Grindeanu: Guvernul demis a înțeles că respectarea legii nu este opțională La scurt timp după, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat la anunțul privind depunerea în Parlament a proiectului de lege referitor la strategia privind conservarea biodiversități. „Guvernul demis a înțeles până la urmă că respectarea legii nu este opțională. Tocmai s-a înregistrat la Senat o inițiativă legislativă care privește strategia privind biodiversitatea. Aceasta este o recunoaștere implicită a culpei Guvernului demis care a încercat să aprobe această strategie prin HG săptămâna trecută cu încălcarea limitelor legale și constituționale”, a transmis Grindeanu, adăugând că proiectul de lege va fi dezbătut „cu celeritate în Parlament, acolo unde este locul său”.
Scenariul european pe România: De la Nicușor Dan este sub presiune, la Simion, campionul MAGA de România. Ce scrie Politico
Ediția de Europa a publicației Politico susține, într-o analiză numită „haosul politic din România atrage atenția asupra campioanei MAGA în România”, că spre deosebire de alți lideri naționaliști ai Franței și Italiei – Marine Le Pen și Giorgia Meloni – președintele AUR, George Simion nu și-a temperat „limbajul eurosceptic în ultimii ani”. George Simion, aliniat lui Trump, critică UE „În România, a șasea cea mai populată țară din UE, naționalistul George Simion, aliniat lui Trump, nu dă dovadă de o astfel de reținere. „Ceea ce vor să facă la Bruxelles este să distrugă Europa”, a declarat Simion, în vârstă de 39 de ani, într-un interviu acordat în timpul unei vizite la Londra pentru conferința CPAC GB a activiștilor de dreapta. „Toate măsurile luate în ultimii 15-20 de ani au distrus economia din Europa. Mergem pe o cale greșită.” Jurnalistul Tim Ross scrie că Simion se bucură de o luptă cu sistemul, deși a fost „un fost huligan al fotbalului”: partidul său, Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), are un avans uriaș în sondajele de opinie și ar putea avea în curând șansa de a-și prezenta cauza în fața alegătorilor dacă vor fi convocate alegeri anticipate. Politico menționează că George Simion a criticat Pactul Verde al UE, politicile economice și de apărare ale UE: „Vrem să facem parte din Europa formată din națiuni libere și suverane.” Criza politică de la București și rolul „esențial” al României în securitatea Europei „România se află într-o criză fără un guvern pe deplin funcțional din luna mai, când AUR și-a unit forțele cu social-democrații pentru a înlătura coaliția de guvernământ condusă de liberali. Pe flancul estic al UE, la granița cu Ucraina, România joacă un rol esențial în securitatea Europei, oferind sprijin logistic pentru război și găzduind o bază importantă a NATO și un sit al scutului antirachetă al SUA”, arată Politico. Jurnaliștii de la Politico cred că dacă George Simion va ajunge la putere, „ar putea fi o figură mai disruptivă pentru politica europeană mainstream” decât Viktor Orban, cu toate că ei remarcă faptul că liderul AUR „l-a copiat în mod conștient pe președintele american Donald Trump și a propus oprirea ajutorului acordat Ucrainei, declanșând alarmă în rândul politicienilor centriști de la Bruxelles”. Integritatea democrației în România – o problemă tensionată Politico vorbește despre dorința AUR de a declanșa alegerile anticipate în România și remarcă următoarele: „Chestiunea integrității democratice în România este extrem de tensionată. Alegătorii au fost mult timp cinici în ceea ce privește modul în care este condusă țara, plângându-se că aceleași elite au deținut puterea timp de decenii, nereușind să îmbunătățească viața cetățenilor obișnuiți și uneori fiind prinși în scandaluri de corupție. Apoi, în decembrie 2024, curtea constituțională a intervenit pentru a anula alegerile prezidențiale pe fondul acuzațiilor conform cărora o vastă operațiune de influență străină l-a ajutat pe ultranaționalistul de extremă dreapta Călin Georgescu să iasă din obscuritate și să conducă competiția în primul dintre cele două tururi de scrutin. Georgescu, al cărui statut de erou popular anti-sistem a fost doar amplificat de votul anulat, rămâne o figură populară în multe părți ale României. El este acum judecat la București pentru acuzații de lovitură de stat”, arată jurnaliștii. Simion: „Vreau să văd democrație în România” „Vreau să văd democrație în România”, a spus Simion. „Democrația a fost anulată din decembrie 2024. Și, bineînțeles, trebuie să ajungem acolo cât mai curând posibil. Să lăsăm oamenii să voteze… Nu este rău, în ciuda unor tendințe pe care le observ aici, în Marea Britanie și în alte părți, nu este rău să ai încredere în cetățeni. Cetățenii au întotdeauna dreptate.” Simion a candidat la președinție la alegerile repetate de anul trecut și a promis că îl va numi pe Georgescu prim-ministru dacă va câștiga. Deși a fost câștigător în primul tur, Simion a pierdut la limită în turul doi de scrutin în fața primarului centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan. Acum îl învinovățește pe Dan, rivalul său de moarte, pentru criza politică care a cuprins România, invocând rapoarte locale care susțin că președintele a complotat cu social-democrații pentru a-l înlătura pe premierul liberal Ilie Bolojan. „A creat o mare harababură”, a spus Simion. „A vrut să scape de Bolojan, dar planul lor nu a avut prea mult succes”, arată Politico în analiză. Motivul pentru care nu se doresc alegeri anticipate: AUR este la 36% în sondajul Politico, cu 14% în fața lui Bolojan Publicația remarcă și blocajul politic de la București: „Discuțiile privind formarea unui nou guvern au stagnat înainte ca Parlamentul României să se înceteze sesiune pentru vacanța de vară de la începutul acestei luni. Aceasta înseamnă că este puțin probabil să existe o rezoluție înainte de toamnă. Simion a respins ideea de a colabora cu partidul social-democrat (PSD), deși nu a exclus-o complet. În schimb, el a susținut că PSD nu ar fi suficient de radical în a elimina birocrația și a reforma piețele pentru a permite afacerilor să prospere. „Nu au aceeași viziune ca noi și nu se bucură de sprijin popular”, a spus el. „Conduc țara de aproape 45 de ani. Aș spune să-i lăsăm pe oameni să decidă și vom vedea cum putem ieși din această groapă în care ne aflăm. Pentru că, dacă nu oprim acest lucru, dacă nu obținem o paradigmă diferită, vom ajunge în situația Greciei.” La rândul său, Dan, președintele, și aliații săi au crezut de mult timp că nu trebuie să permită partidelor precum cea a lui Simion să formeze o nouă administrație, argumentând că AUR și colegii săi de extremă dreapta sunt anti-occidentali , anti-europeni și ar fi prea simpatizanți cu Moscova dacă ar intra la guvernare. Simion respinge acest lucru. „Europa este la Londra, la Varșovia, la Budapesta, la București, nu la Bruxelles”, a spus el. „Vrem să mergem pe calea unei Europe unite care creează prosperitate, iar NATO este singura soluție pentru securitate și pentru a menține lumea liberă liberă.” AUR este la 36% în sondajul POLITICO , cu 14 puncte procentuale în fața Partidului Național Liberal al lui Bolojan. Acesta este unul dintre motivele pentru care Dan și alți centriști nu vor dori să meargă la alegeri anticipate și
Ilie, nu mai încălca legea!. Grindeanu anunță că PSD a depus plângeri prealabile pentru 12 HG-uri
În cadrul unei declarații susținute în Parlament, liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul său a depus „12 plângeri prealabile pentru 12 HG-uri”. „Premierul demis Bolojan ar trebui să înțeleagă că, într-un stat de drept, respectarea legii nu este facultativă, este obligatorie. Anunț că Partidul Social-Democrat a depus ieri plângeri prealabile împotriva hotărârilor adoptate în ședința de guvern din 23 iulie 2026, acestea adăugându-se altor 8 hotărâri contestate concomitent. Toate aceste 12 plângeri prealabile vizează depășirea limitelor constituționale și legale ale mandatului unui guvern demis. Promovează politici noi și reprezintă exercitări ale atribuțiilor ministeriale după expirarea termenului de 45 de zile”, a declarat liderul PSD. Din aceste 12 HG-uri, 11 „au fost deja publicate în monitorul oficial și au putut fi contestate la Curtea de Apel București”, potrivit acestuia. „De aceea fac, așa cum am făcut și ieri, încă un apel la premierul demis Ilie Bolojan să retragă acest HG și să-l trimită de urgență la Parlament”, a declarat Grindeanu. În caz contrar, „premierul Bolojan va fi unicul vinovat dacă România va pierde un miliard de euro din PNRR”, afirmă el. Sorin Grindeanu a afirmat „că Parlamentul va dezbate cu celeritate acest proiect și vom acorda toată atenția cuvenită pentru a ne asigura că nu se vor crea blocaje suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii mari de transport. Nu va distruge capacitățile de producție a energiei hidro și nici nu va compromite șansa României de a extrage gaze naturale din Marea Neagră”. La finalul discursului său, liderul PSD a făcut un apel către Ilie Bolojan. „Ilie, nu mai încălca legea! Trimite acest proiect la Parlament și-l vom dezbate cu celeritate. Dacă nu vei face acest lucru și vom pierde acel miliard, ești unicul vinovat pentru această situație”, a conchis Sorin Grindeanu.
Sorin Grindeanu: Am mesaje de la Ilie Bolojan cu 10-11 propuneri. Liderul PSD spune că va face o nouă sesiune extraordinară, nu pentru orgoliul lui Bolojan”
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, la Antena 3 CNN, că își menține invitația adresată partidelor pentru a găsi o soluție de funcționare a statului până la instalarea unui Guvern cu puteri depline. Liderul social-democrat susține că, dincolo de dispute, este nevoie ca partidele politice să colaboreze mult mai eficient pentru adoptarea măsurilor urgente de care România are nevoie. „Am venit, dincolo de orgoliile politice ale fiecăruia, îndreptățite sau nu ale fiecăruia, cu această propunere de a încerca să gestionăm lucrurile până avem un Guvern cu puteri depline în Parlament. Și am fost luat la mișto. Revin cu această invitație. Pot să mă ia și în continuare, dar revin cu această invitație și le spun: haideți. Ceea ce azi dimineață ați făcut și mi-ați umplut secretariatul la Camera Deputaților de miniștri și de oameni trimiși, să mai punem…”, a declarat liderul PSD. Întrebat cum mai comunică cu premierul interimar Ilie Bolojan, în condițiile în care au existat declarații publice potrivit cărora dialogul dintre ei ar fi fost întrerupt, Grindeanu a spus că acesta îi „trimite vreo 10 sau 11 propuneri pe care să le trecem” „Ăsta-i doar spusul. Am mesaje de la premierul Ilie Bolojan, în care îmi trimite vreo 10 sau 11 propuneri pe care să le trecem. Am înțeles. Dar eu am aprobat ordinea de zi. De ce n-ați venit la acel comitet? Că nu e prezidat de mine, dacă toți vreți binele românilor.”, a afirmat acesta. Președintele PSD a mai spus că este dispus să convoace o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului, dacă va exista o solicitare în acest sens. „O să fac o nouă sesiune extraordinară, pentru că e pentru români, nu pentru orgoliul lui Bolojan, al lui Grindeanu, al lui Fritz sau al altora, dacă mi se va cere acest lucru, unde vom discuta și această strategie pentru biodiversitate. Dar să o retragă și să o trimită către Parlament, pentru că Parlamentul poate în acest moment s-o aprobe. Legea prin care spun dânșii că strategiile se aprobă prin hotărâre de Guvern este pentru guvernele care au puteri depline. Nu e cazul acum”, a spus Grindeanu. Liderul social-democrat a făcut precizări și despre plata avansului pentru programul european SAFE, spunând că „Guvernul trebuie să facă aceste plăți”. „De asemenea, mai avem o problemă pe SAFE. Trebuie să plătim avansul. Toată lumea. Dar absolut toată lumea îmi spune că nu e rolul Parlamentului să facă acest lucru acum și că e rolul Guvernului. Prin legea tratatelor și prin tot, Guvernul trebuie să facă aceste plăți. E trecută pe ordinea de zi. Va fi o dezbatere peste două zile, fiindcă România are nevoie să facă aceste plăți, are nevoie să intre, să se doteze, doar că nu trebuie să încalci legea. Asta e o linie pe care eu nu o să încurajez pe nimeni să o treacă, indiferent de scopul bun sau rău pe care îl clamează unii”, a declarat Sorin Grindeanu.
Motivul pentru care PSD a depus 12 plângeri împotriva Guvernului. Explicațiile lui Sorin Grindeanu
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni seara, la Antena 3 CNN, că PSD a depus 12 plângeri prealabile împotriva unor Hotărâri de Guvern, urmând ca acțiunile în contencios administrativ să fie depuse la Curtea de Apel. El a explicat faptul că acest demers Social-democratul a susținut că demersul este necesar pentru verificarea legalității actelor adoptate de Guvern și vine ca răspuns la ceea ce el numește o gestiune defectuoasă a țării. În interviul pentru Antena 3 CNN, Grindeanu a enumerat proiectele depuse deja la Senat pentru a debloca unele crize din domenii cheie. Printre acestea se numără rezolvarea blocajului de la Cadastru, proiectul susținut de deputatul Bogdan Ivan privind prețul carburanților, precum și inițiativa lui Alexandru Rogobete, prin care s-au deblocat posturile din sistemul de Sănătate. „Săptămâna trecută am fost luat la mișto când am spus că convoc sesiune extraordinară. (…) De azi dimineață este un concurs de propuneri pentru ordinea de zi. (…) Vreau doar să discutăm lucruri care țin de buna gestiune a țării”, a declarat Grindeanu la Antena 3 CNN. El a reiterat faptul că PSD nu va vota noua lege a salarizării și a subliniat că prioritatea PSD în această sesiune extraordinară rămâne protejarea veniturilor angajaților din sectorul public și corectarea deciziilor Guvernului pe care le consideră ilegale sau inoportune. PSD: „Guvernul demis a ales să sfideze Constituția” PSD a anunțat luni, printr-un comunicat de presă, că va contesta în instanță mai multe hotărâri adoptate de Guvernul Bolojan și va sesiza Parchetul General. Partidul acuză că Executivul demis a încălcat Constituția. „Partidul Social Democrat a luat astăzi măsuri juridice ferme și fără precedent împotriva guvernului Bolojan, care, deși demis, continuă să acționeze ca și cum ar deține un mandat deplin, încălcând flagrant atât Constituția României, cât și limitările impuse de lege. Este prima etapă a unui proces de denunțare în fața tuturor autorităților competente a abuzurilor sistematice ale unui guvern al cărui mandat a încetat, iar interimatul miniștrilor săi a depășit termenul constituțional de 45 de zile”, se arată în comunicat. Social-democrații afirmă că, după demiterea Guvernului de către Parlament, activitatea acestuia „este strict restricționată de lege la acte de administrare curentă”. Ce spune PNL În replică, PNL a respins acuzațiile formulate de PSD, susținând că Guvernul și-a exercitat atribuțiile „cu respectarea Constituției și a legislației în vigoare”, iar toate actele adoptate au avut ca scop protejarea intereselor României, respectarea angajamentelor asumate prin PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene. Liberalii susțin că PSD încearcă „să transforme interesul României într-un instrument de confruntare politică și de blocaj” și acuză formațiunea că pune în pericol proiectele de investiții. Totodată, formațiunea consideră că demersul PSD are efecte negative asupra eforturilor de atragere a fondurilor europene. „Respectăm dreptul oricărei formațiuni politice de a face apel la justiție, dar constatăm că demersul PSD sabotează practic efortul României de atragere a fondurilor europene. PSD tratează cu o rea-credință evidentă măsurile luate de Guvernul Bolojan în interesul țării”, mai spune PNL. Criză politică de mai bine de două luni România se află de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi. Au mai avut loc consultări la Palatul Cotroceni, însă șeful statului nu a făcut o nouă nominalizare.