Dominic Fritz afirmă că soarta țării nu depinde de legea salarizării”: Nu vine apocalipsa dacă nu găsim un consens politic pentru o lege bună
Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat joi seară, la Digi24, că legea salarizării în forma actuală ridică numeroase semne de întrebare. El a declarat că este posibil ca aceasta să nu fie adoptată. Liderul USR susține că România trebuie să încerce să îndeplinească jaloanele din PNRR, însă avertizează că nu orice lege trebuie adoptată cu orice preț și că un eșec nu ar reprezenta „un capăt de țară”. Întrebat ce s-a ales de înțelegerea dintre partidele fostei coaliții privind adoptarea reformelor necesare pentru accesarea fondurilor din PNRR, Dominic Fritz a acuzat PSD că încearcă să folosească aceste proiecte legislative ca instrument de presiune politică. „Au trecut câteva din aceste legi, dar tocmai acolo este perversitatea PSD, pe care am văzut-o astăzi, că ei folosesc asta acum ca un fel de șantaj să treacă astfel de legi cu orice preț, chiar și cu prețul neconstituționalității. Și, bineînțeles, trebuie să fim în stare noi, ca țară, noi, ca democrație, să trecem legi care îndeplinesc și jalonul PNRR și care sunt în același timp și constituționale”, a afirmat liderul USR. Legat de legea integrității, care a picat joi la vot în Senat, ea va fi redepusă într-o formă care să respecte Constituția, chiar dacă acest lucru nu îi schimbă situația juridică. „Vom redepune această lege într-o formă curată. Nu o să mă ierte cu nimic, nu o să mă scoată din sancțiune, o să rămân declarat în conflict de interese, o să rămân cu interdicția, dar nici nu se poate retroactiva cu o altă sancțiune acum”, a spus Fritz. Referindu-se la proiectul noii legi a salarizării, președintele USR a susținut că „are un impact, așa cum este acum draft-ul, între 8 și chiar 12 miliarde de lei”. „Legea salarizării are un impact, așa cum este acum draft-ul, între 8 și chiar 12 miliarde de lei. Să zicem 2 miliarde de euro o să ne coste creșterea salariilor în sectorul public, în baza acestei legi. Cum poți să spui că o să scadă salariile dacă în același timp avem o estimare de impact de 2 miliarde de euro? Mai degrabă v-aș întreba, chiar ne permitem momentan să creștem salariile cu 2 miliarde de euro?”, a declarat Dominic Fritz. „Parcă retorica politică a PSD-ului și realitatea aritmetică, legală, nu se potrivesc deloc. Doar că, într-adevăr, au o mașinărie de propagandă enormă cu care reușesc să impună acest narativ și tocmai de aceea este foarte important ca în aceste zile toți oamenii de bună credință să nu tacă”, a afirmat liderul USR. Întrebat despre conflictul dintre Guvern și sindicate pe tema salarizării, Fritz a spus „există acum un alt sindicat din sănătate care zice că, de fapt, pentru 50% din angajați în sănătate crește salariul”. El a spus că legea ar putea să nu fie adoptată, iar România trebuie să accepte această posibilitate dacă nu există o variantă care să întrunească un consens politic. „Eu cred că în cazul legii salarizării, la un moment dat, va trebui să și constatăm că nu va trece. Dacă rămâne singurul jalon PNRR care nu trece, eu cred că este ceva de digerat pentru România. Și eu cred că trebuie să treacă. Vă spun sincer, și eu am mai multe dubii. Nu este o lege perfectă, din contră. Sunt multe lucruri cu care și eu am niște dureri de burtă”, a declarat Dominic Fritz. Președintele USR a mai spus că există o prevedere pe care o consideră problematică. „De exemplu, faptul că avem o singură grilă pentru administrația locală, adică aceleași salarii, indiferent, nu neapărat de dimensiune, dar de puterea de cumpărare, de piața de muncă, de salariile locale. Sunt mai multe lucruri care nu-mi plac. Dar, încă o dată, cred că trebuie să atragem acești bani”, a spus el. Dominic Fritz a declarat că România poate merge mai departe chiar dacă această reformă nu va fi adoptată imediat, pentru că „nu este un capăt de țară. Unele lucruri nu ies, mai ales că PSD, în primul rând, a avut peste trei ani de zile să facă această lege”. „Dacă nu trece, nu este un capăt de țară. Unele lucruri nu ies, mai ales că PSD, în primul rând, a avut peste trei ani de zile să facă această lege. N-au reușit. Acum, sabotaj până la capăt, vom supraviețui și fără această lege. Și, într-adevăr, e bine că acum au trecut totuși câteva din celelalte jaloane și sper, bineînțeles, să treacă și o variantă constituțională a legii integrității. Eu sunt realist. Nu cred că trebuie să… soarta țării nu depinde de legea salarizării. Cred că o astfel de lege este importantă, este necesară, dar nu vine apocalipsa dacă nu găsim un consens politic pentru o lege bună”, a spus liderul USR.
Senatul a dat undă verde Codului Urbanismului și Acordului de împrumut SAFE. Suma pe care a evitat România să o piardă din PNRR
Senatul a aprobat acordul SAFE. România poate accesa aproape 17 miliarde de euro pentru apărare Senatul a adoptat joi proiectul de lege pentru aprobarea Acordului de împrumut SAFE dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 euro. Proiectul a fost aprobat cu 83 de voturi pentru, 35 împotrivă și două abțineri, iar după promulgare va permite României să utilizeze fondurile destinate consolidării capacităților de apărare. Acordul SAFE a fost semnat la București, la 12 mai 2026, și ulterior la Bruxelles, în 20 și 21 mai 2026. Potrivit proiectului de lege, plata datoriei aferente acestui împrumut, inclusiv rambursarea capitalului, costurile de finanțare, administrarea lichidităților și celelalte cheltuieli asociate, va fi asigurată de Ministerul Finanțelor, în conformitate cu legislația privind datoria publică. Finanțarea va fi gestionată prin mecanismul folosit de Guvern pentru împrumuturile contractate în vederea acoperirii deficitului bugetar, refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice guvernamentale. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat joi că aprobarea acordului SAFE reprezintă una dintre cele mai importante decizii adoptate în sesiunea extraordinară. „Au mai fost adoptate câteva legi importante, așa cum spuneam la început. Cea mai importantă dintre aceste este legea de aprobare a Acordului SAFE pentru România, care permite utilizarea celui împrumut de aproape 17 miliarde de euro necesar pentru apărarea României. De asemenea, legea merge la promulgare. Am reușit să facem lucruri bune pentru România, am reușit să salvăm bani, am reușit să contribuim la îmbunătățirea securității României prin aprobarea acordului SAFE și vedem în ultima perioadă cu ce avem de-a face și înțelegem, cred că, mai bine decât oricând cât este de necesar acest acord și cât de mult avem nevoie de îmbunătățirea înzestrării armatei”, a spus Mircea Abrudean. După votul favorabil din Senat, legea va fi trimisă președintelui României pentru promulgare. Știrea inițială Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC), cunoscut drept noul Cod al Urbanismului, a fost adoptat joi de Parlament, după ce a primit votul Senatului, în calitate de for decizional, la o zi după aprobarea în Camera Deputaților. Ministerul Dezvoltării afirmă că noua lege simplifică procedurile din domeniul construcțiilor, reduce birocrația, fiind una dintre multele reforme importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că adoptarea Codului Urbanismului permite României să îndeplinească un jalon important din PNRR și să evite pierderea a 972 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile. „Codul Urbanismului aduce simplificări substanţiale în domeniul construcţiilor, dar şi rigoare şi responsabilitate pentru instituţiile publice implicate. Digitalizăm procesele de avizare, legea oferă siguranţă în amenajarea localităţilor în care trăim şi înseamnă 972 de milioane de euro din fonduri nerambursabile, pe care România nu le va pierde prin adoptarea acestui jalon inclus în PNRR”, a declarat, miercuri, ministrul. „Am aprobat câteva legi foarte importante pentru România, dintre care două sunt jaloane PNRR, aprobate în calitate de Camera Inițială de Camera Deputaților, Senatul fiind Cameră Decizională. E vorba de codul urbanismului și amenajării teritoriului. O lege extrem de importantă. Pentru prima dată, după 1989, avem un astfel de cod care conține toate reglementările date în 36 de ani și care valorează 972 de milioane de euro, adică valoarea unui spital regional cu toate dotările aferente.”, a declarat joi Mircea Abrudean, președintele Senatului. Potrivit Ministerului Dezvoltării, noul Cod reprezintă o reformă esențială pentru modernizarea legislației din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Acesta reunește într-un singur act normativ prevederi care până acum erau cuprinse în 21 de acte legislative distincte și introduce reguli atât pentru marile orașe, cât și pentru comunitățile din mediul rural. Una dintre cele mai importante schimbări este digitalizarea completă a procesului de emitere a certificatelor de urbanism, avizelor și autorizațiilor de construire. Ministerul Dezvoltării va crea o platformă digitală națională care va funcționa ca ghișeu unic pentru toate procedurile de avizare. Potrivit noii legi, termenul pentru emiterea unei autorizații de construire ar urma să scadă la aproximativ 65 de zile, față de patru-opt luni în prezent. De asemenea, documentațiile de urbanism vor fi aprobate într-un timp mult mai scurt. Planurile Urbanistice Generale (PUG) vor putea fi avizate în șase până la 12 luni, comparativ cu trei-cinci ani în prezent, Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) în aproximativ șapte luni și jumătate, iar Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD) vor deveni proceduri simplificate, cu termene de una până la două săptămâni. Legea pune în aplicare și rezultatul referendumului organizat în București în 2024, convocat de Nicușor Dan. Începând cu 1 noiembrie 2028, certificatele de urbanism și autorizațiile de construire din Capitală vor fi emise de Primăria Municipiului București, prin aparatul de specialitate al primarului general, și nu de primăriile de sector. Aplicarea acestei prevederi a fost însă amânată până în mandatul viitorului primar general, în urma unui amendament susținut de PSD. Tot până în iulie anul viitor va trebui stabilită metodologia privind reorganizarea structurilor de specialitate și transferul personalului de la sectoare către Primăria Capitalei. Noul Cod introduce și obligații suplimentare pentru dezvoltatorii imobiliari. Cei care construiesc ansambluri rezidențiale cu peste 500 de locuințe vor contribui financiar la dezvoltarea infrastructurii locale. Fondurile vor putea fi folosite pentru construirea de creșe, grădinițe, școli și alte investiții necesare noilor cartiere. Ministerul Dezvoltării precizează că legislația privind protejarea spațiilor verzi nu va fi modificată, iar prevederile existente rămân în vigoare. Printre noile măsuri se regăsesc și înființarea Registrului Național al Construcțiilor, noi reguli privind certificarea firmelor din domeniu, introducerea răspunderii legale pentru proiectanți și ceilalți specialiști implicați în procesul de avizare. Totodată, legea propune accelerarea investițiilor publice, prin eliminarea unor blocaje administrative. Studiile de fezabilitate vor putea fi realizate mai rapid, pe baza unor indicatori de referință. Proiectul tehnic va rămâne valabil pe toată durata execuției lucrărilor. Ministerul Dezvoltării a mai anunțat că prevederile noului Cod al Urbanismului vor intra în vigoare la 15 zile după promulgarea legii.
Nicușor Dan, întâlnire cu Vasile Tofan: Am reconfirmat sprijinul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova
„M-am bucurat să îl primesc astăzi la Palatul Cotroceni pe noul prim-ministru al Republicii Moldova, Vasile Tofan, cu ocazia primei sale vizite externe de la preluarea mandatului”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Nicușor Dan. Întâlnirea a reprezentat un prilej pentru reafirmarea relației București-Chișinău și pentru reconfirmarea angajamentului celor două state de a continua proiectele comune, spune Dan. „Am reafirmat caracterul privilegiat al relației dintre România și Republica Moldova și angajamentul nostru de a continua dezvoltarea proiectelor comune, în special în domeniile economic, energie și transporturi. Aceste proiecte contribuie la consolidarea rezilienței și prosperității ambelor state și a întregii regiuni”, mai transmite șeful statului. De asemenea, liderul de la București a reafirmat sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. „De asemenea, am reconfirmat sprijinul ferm și consecvent al României pentru parcursul european al Republicii Moldova și am salutat deschiderea primelor clustere de negociere”, mai spune președintele. Vasile Tofan, noul premier al Republicii Moldova se află în prima vizită în România. Șeful Guvernului de la Chișinău se întâlnește și cu premierul interimar Ilie Bolojan.
Diana Buzoianu, despre închiderea reactoarelor de la Cernavodă: Suntem în fața unuia dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimii mulți ani
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat miercuri, la B1 TV, că scăderea masivă a debitului Dunării era anticipată de mai multe săptămâni și că România traversează unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimele decenii. Declarațiile vin după ce Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprit și el miercuri, din cauza nivelului scăzut al apei, după ce și Reactorul 1 a fost închis anterior. Întrebată dacă autoritățile știau că seceta ar putea duce la oprirea ambelor reactoare, Diana Buzoianu a spus că avertismentele au fost transmise din timp de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), aflat în subordinea Administrației Naționale „Apele Române”. „INHGA, care este în subordinea Apelor Române, deci a Ministerului Mediului, a tras atenția de câteva săptămâni că există această secetă istorică, să spunem. 1.500 de metri cubi pe secundă. Acum am fost la 1.600, urmează să ajungem pe la 1.500 în perioada imediat următoare. Cel mai mic debit înregistrat istoric pe Dunăre a fost la 1.400 de metri cubi pe secundă. Deci este clar că suntem în fața unuia dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimii mulți ani de zile”, a declarat ministra Mediului. Potrivit acesteia, într-o astfel de situație autoritățile nu pot face altceva decât să aplice procedurile deja stabilite pentru gestionarea efectelor secetei, inclusiv în sectorul energetic. „Asta nu poate să fie gestionat altfel decât cu măsurile care sunt deja pe protocol, înregistrate pe procedură clară, stabilite inclusiv pe zona energetică. Din păcate, așa arată schimbările climatice. Și așa arată, de fapt, o manipulare care a fost făcută de mulți ani de zile, pentru că vedem că zilele acestea mișcarea extremistă sau campaniile de fake news vin și spun că avem apă din belșug, să nu mai fim prostiți că nu avem apă, pentru că apa este peste tot și nu o să avem niciodată probleme cu apa”, a afirmat Diana Buzoianu. Diana Buzoianu a mai declarat că efectele schimbărilor climatice afectează tot mai multe comunități din România, „care au restricții naturale de apă pentru că nu mai există apă”. „Schimbările climatice ne arată în fiecare an, din ce în ce mai drastic, că avem din ce în ce mai multe comunități care au restricții naturale de apă pentru că nu mai există apă, nivelul de apă care este necesar în comunitățile respective. Iar asta pentru noi înseamnă că atunci când vorbim despre schimbări climatice trebuie să facem din asta o prioritate. Mai ales adaptările la schimbările climatice, măsurile de adaptare la schimbări climatice trebuie să devină o prioritate”, a spus aceasta. Întrebată dacă există lucrări care ar putea reduce efectele secetei, precum dragarea Dunării, Diana Buzoianu a spus că fenomenul actual depășește posibilitățile unor astfel de intervenții. „La o secetă de un asemenea nivel, este unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimii ani de zile. Ne apropiem de pragul de 1.500 de metri cubi pe secundă, în contextul în care cel mai mic prag din istorie a fost la 1.400. Deci suntem într-unul dintre cele mai severe episoade și nu ține doar de România. Nivelul Dunării nu este dat numai de faptul că în România a plouat. Am auzit și această întrebare: «Dar în România a plouat. De ce nu avem un nivel mult mai mare în ultima perioadă?» Pe de o parte, pentru că avem fenomene extreme, ploi pe o perioadă foarte scurtă de timp, deci nu este vorba de apă care să rămână constant cu un debit mediu. Și, în al doilea rând, pentru că Dunărea este alimentată pe parcursul a mult mai multor alte state, care și ele se confruntă în această perioadă cu un fenomen de secetă”, a explicat ministra.
Oana Țoiu, răspuns la adresa criticilor despre ia bunicii sale, purtată la UNESCO: Astăzi mă simt datoare, față de moștenirea cuiva drag, să nu tac
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a reacționat miercuri, într-o postare publicată pe Facebook, la criticile primite în ultimele zile după ce a purtat ia bunicii sale la un eveniment organizat la UNESCO. Oana Țoiu a afirmat că deși este „mai degrabă un om calm” și a evitat până acum să răspundă comentariilor despre hainele purtate, are „o limită a deciziei de a nu reacționa”. Ministra de Externe a scris că săptămâna aceasta România a marcat 70 de ani de apartenență la UNESCO, iar includerea iei, cămașa cu altiță, în patrimoniul cultural imaterial al umanității reprezintă una dintre cele mai importante reușite ale țării în cadrul organizației. „În general sunt mai degrabă un om calm și am refuzat tot mandatul să discut despre haine. Până la munca Mariei și la comentariile despre ia ei. În lumea ei nu a prins zăpăceala asta fără rost, cel mult se încrunta pe colțuri o vecină pizmașă, dar și asta rar. Am și eu, ca om, totuși, o limită a deciziei de a nu reacționa. Am atins-o astăzi, după mai bine de un an de zile în care nu am vorbit despre asta sperând că oamenii judecă singuri dincolo de fum. Dar astăzi mă simt datoare, față de moștenirea cuiva drag, să nu tac”, a scris Oana Țoiu. Ministra a spus că a ales să marcheze acest moment prin două fotografii realizate la UNESCO, una alături de o parte a echipei României, iar cealaltă purtând ia bunicii sale, Maria. Pentru multe familii din România, spune Țoiu, astfel de piese vestimentare au o valoare sentimentală aparte și reprezintă o moștenire transmisă din generație în generație. „Am celebrat săptămâna aceasta 70 de ani de apartenență la UNESCO și includerea iei (cămașa cu altiță) în patrimoniul imaterial al lumii este o reușită a României la UNESCO, una dragă mie. Am ilustrat acest moment cu o fotografie alături de o parte din echipa de la UNESCO în ie, în plenara UNESCO, și cu o altă fotografie în care port ia bunicii mele, Maria. Pentru mulți dintre noi, cei care avem norocul să avem astfel de piese, ia este ceva personal. Maria mea, mama tatălui meu, nu a ieșit de multe ori din sat, a fost cu noi la mare când eram mici, și bănuiesc că s-ar bucura să știe că ajunge să fie văzută în atât de multe locuri, de oameni care respectă această artă”, a transmis ministra. Ea a respins afirmațiile potrivit cărora ia purtată de ea nu ar fi autentică și a spus că fiecare astfel de piesă este o „dovadă fără tăgadă a frumuseții, a delicateții, a hărniciei”. „Ei bine, abia aici nu mai accept să spună cineva public «nu e autentică», fără să reacționez, întocmai pentru că știu prea bine cât de valoros era pentru fiecare femeie care cosea acel timp autentic, pe care reușea să-l petreacă alături de vecine sau singure în puținul răgaz dintre gospodărie și copii. Generația bunicelor care au făcut asta, Maria și vecinele ei, au creat mai mult decât o bluză. Este o dovadă fără tăgadă a frumuseții, a delicateții, a hărniciei și a binelui din familiile și satele noastre. În cazul aparte al acestei ii, se vede și personalitatea ei veselă, uneori veselă în ciuda tuturor greutăților”, a afirmat ea. „Aici, la Maria, trag eu totuși o linie în fața comentariilor de pe Facebook și răspund criticilor superficiale care aruncă așa ușor un comentariu cu «Nu era autentică». Munca investită în a face ceva de care îți pasă, cât de bine poți, cu toată grija de care poți da dovadă, înseamnă autenticitate. Luni de zile, fir cu fir, punct cu punct, o mânecă, apoi cealaltă și, peste alte sute de ore și săptămâni, fiecare față. Iar apoi, păstrată zeci de ani în familie, ajungând la a treia generație, o vor moșteni și fetele mele dacă voi avea suficientă grijă de ea. Autentică nu are cum să fie critica de-aiurea, făcută doar de dragul de a semăna semințele distanțării dintre noi. Puteți alege să nu faceți asta. Este ușor nu doar să scrii pe Facebook, ci și să respecți munca altor generații. Se poate”, a scris Oana Țoiu. Șefa diplomației a susținut că atacurile privind felul în care se îmbracă au avut rolul de a muta „subiectul spre altceva, folosindu-se de poze din unghiuri care nu avantajează sau împânzind internetul de poze modificate”. Ea a adus un omagiu croitorilor și creatorilor din România, cărora le „apreciez munca și ele știu asta, merită să vorbim despre ele, despre ei”. „Nu am zis nimic până acum pentru că atunci când noi discutam despre interesele României în deschiderea piețelor pentru afacerile românești și atragerea investitorilor aici, investitori care susțin locuri de muncă, și avansam în negocierile pentru securitatea României, ei au încercat să mute subiectul spre altceva, folosindu-se de poze din unghiuri care nu avantajează sau împânzind internetul de poze modificate. Rochia roșie din fotografia falsă fiind poate cel mai cunoscut exemplu, dar au fost mii. Hainele contează și avem creatori și croitori buni, le apreciez munca și ele știu asta, merită să vorbim despre ele, despre ei, dar nu despre ele era vorba, ci multă vreme a fost plin de comentatori care încercau să facă dezbaterea despre performanță în mandate într-una despre… frumusețe versus urâțenie”, a afirmat ministra. Ministra de Externe a ales, conform declarațiilor sale, să nu răspundă acestor atacuri până acum pentru a rămâne concentrată pe interesele profesionale, lăsând „pe margine comentariile și atacurile”. „O tactică simplă ca să nu mai poată fi nimeni atent, din cauza atâtor zgomote, o tactică menită să ne oprească să apucăm să discutăm despre ce contează. Dar am apucat. Mulți dintre noi am refuzat să intrăm în jocul lor, ne-am continuat munca și am lăsat pe margine comentariile și atacurile. Munca este răspunsul. Poate va dura rezultatul ei generații, putem doar munci și spera la asta, respectând munca generațiilor care ne-au dat șansa să fim aici. Cu libertatea de a purta ia ei colorată și la reuniuni, între costume cu cravată”, a scris
Nazare: Ratingul de ţară rămâne prioritatea nr. 1. Nu ne putem permite iniţiative legislative cu impact bugetar suplimentar
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat miercuri faptul că ratingul de ţară rămâne prioritatea nr. 1 și că România nu își poate permite iniţiative legislative cu impact bugetar suplimentar în sesiunile parlamentare extraordinare. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Nazare a precizat că împreună cu toate grupurile parlamentare, a fost găsită o formulă funcţională pentru intervenţia temporară pe piaţa carburanţilor. „În ultimele zile, am gestionat mai multe situații complexe, cu așteptări legitime din partea oamenilor, a instituțiilor și a economiei.(…) În Parlament am găsit, împreună cu toate grupurile parlamentare, o formulă funcțională pentru intervenția temporară pe piața carburanților. Peste 24 de amendamente au fost analizate și adoptate pentru a adapta mecanismul la condițiile actuale, marcate nu doar de creșterea prețurilor, ci și de riscuri reale privind lanțurile de aprovizionare. Am construit astfel, prin dialog, o soluție flexibilă şi sustenabilă”, a spus Nazare în mesajul publicat pe Facebook. Ministrul a mai precizat și faptul că a fost prelungit termenul de achiziţie a locuinţelor cu TVA 9% şi că a fost deblocată situația privind posturile din Sănătate, subliniind că nevoia de personal în spitale este reală. „Aceasta este regula perioadei actuale: să găsim soluţii pentru problemele urgente, fără să transformăm soluţiile de astăzi în vulnerabilităţi imediate”, a mai spus ministrul. Nazare: Resursele statului nu sunt nelimitate În mesajul său, Nazare a atras atenția asupra faptului că există multe solicitări şi multe obiective legitime, însă resursele statului nu sunt nelimitate. „Fiecare nouă facilitate, exceptare sau cheltuială permanentă trebuie analizată împreună cu sursa sa de finanțare și cu efectele asupra deficitului, datoriei și costurilor de împrumut. Presiunea momentului nu poate înlocui analiza impactului, iar popularitatea unei măsuri nu garantează că aceasta poate fi finanțată. Actele normative fără o sursă clară de acoperire se acumulează și pot anula progresele obținute prin efortul de consolidare fiscală”, a explicat Nazare. Ministrul Finanțelor: O acumulare de decizii fără acoperire poate împinge România pe o pantă periculoasă Ministrul interimar al Finanțelor a mai precizat că România se află în continuare sub evaluarea agențiilor de rating, respectiv Fitch, Moody’s și S&P și că „o acumulare de decizii fără acoperire poate împinge România pe o pantă periculoasă”. „Agențiile nu analizează doar o singură măsură, ci coerența întregii politici fiscal-bugetare și capacitatea de a respecta angajamentele asumate. O acumulare de decizii fără acoperire poate împinge România pe o pantă periculoasă, cu efecte serioase asupra dobânzilor, investițiilor, creditării și nivelului de trai. Menținerea calificativului de investiții nu este o preocupare tehnică a Ministerului Finanțelor, ci o miză directă pentru menținerea echilibrului economic al țării. (…) Dialogul și acordul politic sunt esențiale şi trebuie însoțite de aceeași rigoare în identificarea surselor de finanțare. Nu ne putem permite inițiative legislative cu impact bugetar suplimentar în sesiunile parlamentare extraordinare. Putem armoniza interese diferite și putem găsi soluții. Dar fiecare decizie trebuie să rămână în limitele pe care România și le poate permite”, a conchis Nazare.
Comisia Europeană deschide o „anchetă aprofundată” pe hotărârea prin care România este obligată să plătească despăgubiri de peste 42 de milioane de euro către 10 investitori în energie
Comisia Europeană a deschis o investigație „aprofundată” pentru a evalua dacă o hotărâre arbitrală prin care România este obligată să plătească despăgubiri către zece investitori pentru modificările aduse unei măsuri de sprijin pentru energia electrică regenerabilă este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, anunță forul de la Bruxelles. Ancheta Comisiei Europene DG Competition anunță că România a instituit o schemă de sprijinire a producției de energie electrică din surse regenerabile prin certificate verzi, care a fost aprobată în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat în iulie 2011. România a modificat schema de mai multe ori în 2013, 2014 și ulterior. Comisia a aprobat modificările aduse schemei în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat în mai 2015 și decembrie 2016 . Un grup de zece companii care au investit în cinci centrale solare fotovoltaice și care au beneficiat de schemă au inițiat proceduri de arbitraj împotriva României în urma modificărilor: LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 BV SC LJG Green Source Energy BETA SRL. Companiile au solicitat despăgubiri pentru sprijinul pe care l-ar fi primit dacă România nu ar fi modificat schema. Despăgubirea acordată se ridică la 42,2 milioane EUR, plus dobânzi și costuri suplimentare Un tribunal arbitral a constatat că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei („ECT”) și, la 20 februarie 2024, a obligat România să despăgubească investitorii pentru pierderile presupuse suferite din cauza modificărilor. Despăgubirea acordată se ridică la 42,2 milioane EUR, plus dobânzi și costuri suplimentare. România a notificat această hotărâre Comisiei în temeiul normelor privind ajutoarele de stat și a informat Comisia că a efectuat o plată în temeiul hotărârii într-un cont deschis pe numele beneficiarilor hotărârii. În această etapă, opinia preliminară a Comisiei este că hotărârea arbitrală și punerea în aplicare a acesteia constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE („TFUE”), ceea ce este incompatibil cu piața internă. Comisia va investiga în continuare măsura și compatibilitatea acesteia cu piața internă și, în special, o posibilă încălcare a tratatelor UE prin măsura de ajutor. Ajutoarele de stat sunt interzise cu excepția cazului în care sunt aprobate de Comisie ca fiind compatibile cu funcționarea pieței interne. O măsură care încalcă alte dispoziții ale dreptului UE nu poate fi declarată compatibilă în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Litigiul care a condus la pronunțarea hotărârii arbitrale a fost un litigiu intra-UE. Prin urmare, Comisia va evalua în continuare dacă hotărârea și punerea în aplicare a acesteia ar putea încălca articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 267 și 344 din TFUE privind competența finală a Curții de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”), precum și principiul general al autonomiei ordinii juridice a UE. Deschiderea unei investigații aprofundate oferă României și părților terțe interesate posibilitatea de a prezenta observații. Aceasta nu aduce atingere în niciun fel rezultatului investigației. Ce arată jurisprudența CJUE Jurisprudența CJUE stabilește că arbitrajul intra-UE dintre investitori și stat, bazat pe tratate bilaterale de investiții, este contrar dreptului UE ( hotărârea Achmea din 2018 , C-284/16). Comunicarea Comisiei din iulie 2018 privind protecția investițiilor explică faptul că acest lucru se aplică și clauzei de arbitraj dintre investitori și stat din TCE. În 2019, 22 de state membre ale UE au semnat o declarație privind consecințele hotărârii Achmea și aplicarea acesteia în cadrul TCE. În 2021, CJUE a decis, în hotărârea Komstroy , că TCE este parte integrantă a dreptului UE și că clauza de arbitraj a TCE nu se poate aplica în interiorul UE. În 2024, statele membre ale UE au semnat o declarație privind consecințele juridice ale hotărârii Curții de Justiție în cauza Komstroy și o înțelegere comună privind inaplicabilitatea TCE ca bază pentru procedurile de arbitraj intra-UE. Aceasta a fost urmată de retragerea UE din TCE, cu efect începând cu 27 iunie 2025. Mai multe state membre s-au retras, de asemenea. România s-a retras la 22 mai 2026, cu efect începând cu 23 mai 2027. Dispoziții fiabile și transparente pentru sprijinirea producției de energie electrică din energii regenerabile sunt importante pentru a asigura încrederea investitorilor și a permite investițiile necesare pentru Pactul Industrial Curat și pentru a atinge obiectivele de decarbonizare ale Uniunii. Faptul că legislația UE exclude arbitrajul investițiilor intra-UE în temeiul tratatelor bilaterale de investiții sau al TCE nu înseamnă că investitorii nu beneficiază de protecție a investițiilor în UE. Acțiunile investitorilor individuali care solicită anularea măsurilor naționale sau care solicită despăgubiri financiare sunt de competența instanțelor naționale. Investitorii din UE beneficiază de protecția acordată de legislația UE. Dacă un investitor consideră că investiția sa este pusă în pericol în mod nejustificat de o decizie a Comisiei privind ajutorul de stat, acesta poate contesta decizia direct la Tribunalul General. În cele din urmă, Directiva privind energia regenerabilă (2018/2001) prevede obligația statelor membre de a se asigura că sprijinul acordat proiectelor de energie regenerabilă nu este revizuit într-un mod care afectează negativ drepturile conferite întreprinderilor și subminează viabilitatea economică a proiectelor care beneficiază deja de sprijin. În 2013 nu exista o astfel de prevedere. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi pusă la dispoziție sub numărul de caz SA.113263 în registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței, odată ce vor fi rezolvate toate problemele de confidențialitate. Noile publicații ale deciziilor privind ajutoarele de stat pe internet și în Jurnalul Oficial sunt enumerate în buletinul informativ electronic săptămânal privind concurența .
Miruță, despre amenințarea cu bombă din Constanța: Apelul, transmis de pe numere din Polonia și Ucraina
„Prin telefon a fost semnalizată o alertă cu bombă. Pe două numere de telefon din afara României, un număr de telefon cu prefix de Ucraina și un număr de telefon cu prefix de Polonia, se fac investigații cu privire la aceste numere de telefon”, a informat Radu Miruță. Radu Miruță precizează că mesajul telefonic a fost transmis în limba română și a fost general cu ajutorul Inteligenței Artificiale. „A fost transmis prin aceste telefoane un mesaj audio în limba română, pe care specialiștii noștri îl apreciază că este compus, generat cu inteligență artificială. Având în vedere că există acest anunț și această procedură demarată, se fac toate verificările de către instituțiile de la fața locului”, a informat Radu Miruță. Aceasta precizează că portul nu a fost închis, ci doar câteva clădiri au fost evacuate de SRI. Potrivit ministrului, Portul Constanța nu a fost închis. Miercuri la amiază, o alertă cu bombă a fost declanșată la terminalul de pasageri a Portului Constanța. Alerta a fost semnalată la 112 de un angajat al Autorității Navale Române, care ar fi recepționat un apel în limba română, ce anunța existența unor bombe.
Rogobete acuză împărțirea cu dedicație a posturilor din spitale: Spitalul Militar Central primește doar patru locuri
Într-o postare publicată pe Facebook, Rogobete afirmă că autoritățile trebuie să explice criteriile care au stat la baza repartizării posturilor, oferind drept exemplu Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, căruia i-au fost alocate 131 de posturi, în timp ce alte spitale județene din centre universitare importante au primit un număr considerabil mai mic. Fostul ministru compară situația cu Spitalul Județean de Urgență Bacău, care ar fi primit 77 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – 65 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – 51 de posturi și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța – 65 de posturi. Critici privind alocările pentru institutele naționale Rogobete susține că și institutele naționale, care tratează pacienți din întreaga țară, au fost dezavantajate în procesul de repartizare a posturilor. Potrivit acestuia, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” ar fi primit 15 posturi, Institutul Oncologic București – 22, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” – 24, Institutul Clinic Fundeni – 86, iar Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – 24 de posturi. „Nu spun că Bihorul nu are nevoie de medici. Are. La fel ca toate județele și toate marile spitale ale României”, a transmis fostul ministru. Una dintre cele mai dure critici formulate de Rogobete vizează repartizarea posturilor către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, despre care spune că a primit doar patru posturi. În opinia fostului ministru, în actualul context de securitate, cu războiul din Ucraina la granița României, o astfel de decizie ridică semne de întrebare privind strategia autorităților în domeniul sănătății. „Sănătatea nu este doar un capitol din buget. Este parte a capacității de răspuns a statului în situații de criză. Când slăbești spitalele strategice, trebuie să poți explica foarte clar de ce ai făcut-o”, a scris Rogobete, încheindu-și mesajul cu apelul: „Opriți-vă! Distrugeți sistemul de sănătate!”.
Un membru PNL cere împușcarea lui Sorin Grindeanu într-un comentariu la o postare făcută de Ilie Bolojan. Mesajul, apreciat și de alte persoane
Găgeanu Ionuț Silviu, membru al Partidului Național Liberal și lider al organizației de tineret a PNL din Păușești-Măglași, județul Vâlcea, a publicat un comentariu în care cere împușcarea lui Sorin Grindeanu, la cea mai recentă postare a lui Ilie Bolojan. Pe pagina sa de Facebook, acesta se prezintă drept „Angajat la Președinte PNL Păușești-Măglași”, scrie Gândul. Comentariul acestuia a fost publicat la cea mai recentă postare a lui Ilie Bolojan, în care premierul interimar se plânge de presiunile și atacurile venite din partea PSD. „Soluția este să-l împușcați pe Grindeanu …. . PSD = atentat la siguranța României! Grindeanu elementul principal. Dacă era în Rusia plonja voluntar de la etajul 10 în gol sau se îneca cu mâncare”, a scris Găgeanu Ionuț Silviu. Sursa foto: Facebook/Ilie Bolojan Potrivit informațiilor publicate de Gândul, mesajul nu a fost moderat sau eliminat de pe pagina lui Ilie Bolojan. Mai mult, comentariul a primit aprecieri din partea unor simpatizanți ai PNL și ai premierului. Tot Gândul declară că l-a contactat pe liderul PNL Vâlcea, Cristian Buican, pentru a clarifica relația lui Găgeanu cu partidul și statutul său în organizația liberală. Publicația spune că a transmis și un mesaj în acest sens, însă până la publicarea materialului nu a primit un răspuns. Cine este liberalul care a publicat mesajul Potrivit informațiilor prezentate de Gândul și activității sale de pe Facebook, Găgeanu Ionuț Silviu este din județul Vâlcea, are 32 de ani și se prezintă drept președinte al TNL Păușești-Măglași și antreprenor la Titan Construct. În profilul său menționează că locuiește în Râmnicu Vâlcea. De asemenea, acesta publică frecvent mesaje de susținere pentru PNL și pentru liderii formațiunii. Pe pagina sa apar fotografii și postări alături de Cristian Buican, liderul PNL Vâlcea, dar și materiale de promovare a activităților organizației județene. Tot pe pagina sa de Facebook, Găgeanu a distribuit în repetate rânduri mesaje de susținere pentru Ilie Bolojan și pentru PNL, inclusiv în timpul campaniei prezidențiale a fostului lider liberal Nicolae Ciucă. Comentariul lui a fost publicat în contextul conflictului politic izbucnit după remanierea Guvernului Ilie Bolojan de către Parlament, la data de 5 mai. De atunci, aripa din PNL apropiată de Ilie Bolojan a schimbat replici dure și amenințătoare cu celelalte partide parlamentare, cu excepția USR. La mai bine de 80 de zile de la acel moment, România nu are încă un guvern cu puteri depline, iar disputele dintre PNL și PSD au continuat să se intensifice, inclusiv în spațiul public și pe rețelele sociale, după cum reiese din mesajele publicate.