Primul lider din PNL care reacționează după raportul Fitch: Decizia arată că măsurile de disciplină bugetară merg în direcția corectă
Dan Motreanu, secretarul general al PNL și europarlamentar, a afirmat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că decizia agenției Fitch de a menține ratingul de țară al României reprezintă „o veste importantă” pentru economie, însă a punctat faptul că „nu este momentul pentru satisfacție, ci pentru responsabilitate și consecvență”. „Menținerea ratingului de țară de către agenția Fitch este o veste importantă pentru România. Asta înseamnă că, în ciuda dificultăților prin care trecem, țara noastră își păstrează credibilitatea în fața investitorilor și își menține accesul la finanțare în condiții mai bune. Această decizie arată că măsurile de disciplină bugetară și de reducere a risipei merg în direcția corectă. Nu este momentul pentru satisfacție, ci pentru responsabilitate și consecvență. Echilibrele financiare nu se reconstruiesc peste noapte, ci prin decizii dificile și prin continuitate”, a scris Motreanu pe Facebook. În opinia sa, primele rezultate ale consolidării fiscale încep să fie vizibile. El a invocat datele privind execuția bugetară din prima jumătate a acestui an, când deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB, comparativ cu 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut. „Este un semnal că România poate reveni pe o traiectorie de stabilitate, dacă reformele sunt duse până la capăt. În același timp, nu trebuie uitat cum am ajuns aici. Ani la rând, reformele au fost amânate, iar dezechilibrele bugetare s-au adâncit. Astăzi, Guvernul condus de Ilie Bolojan încearcă să corecteze aceste probleme, într-un context politic complicat și în condițiile unor blocaje repetate venite din partea PSD”, a mai spus liberalul. Motreanu: Menținerea ratingului de țară, confirmarea că România poate merge în direcția bună El a punctat faptul că stabilitatea financiară, investițiile și atragerea fondurilor europene ar trebui să reprezinte obiective care depășesc competiția politică. „Interesul României trebuie să fie mai presus de competiția politică. Stabilitatea financiară, investițiile și fondurile europene sunt obiective care îi privesc pe toți românii și ar trebui să beneficieze de un minim consens. Menținerea ratingului de țară nu reprezintă finalul drumului, ci doar confirmarea că România poate merge în direcția bună. Cea mai mare provocare rămâne aceea de a continua reformele, cu seriozitate, echilibru și responsabilitate”, a spus Motreanu. „Dincolo de cifre și ratinguri, vorbim despre viața de zi cu zi a fiecărui român. Mai puțini bani risipiți pe dobânzi înseamnă mai multe resurse care pot merge către spitale, școli și drumuri, dar și către investiții și locuri de muncă stabile”, a conchis acesta. România evită „junk-ul”. Fitch menține ratingul „BBB minus” cu perspectivă negativă Vineri seara, agenția de rating Fitch a publicat ratingul suveran pentru România. Potrivit comunicatului de presă, Fitch a menținut ratingul la „BBB-” cu perspective negative. Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, sprijinind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată. Evaluarea Fitch poate fi consultată, pe larg, AICI.
Ar putea fi exclusă Spania din spațiul Schengen din cauza crizei migranților din Ceuta?
Criza provocată de intrarea a aproximativ 60.000 de migranți în enclava spaniolă Ceuta a reaprins dezbaterea privind funcționarea spațiului Schengen. Mai multe state europene cer măsuri împotriva Spaniei, inclusiv excluderea temporară a țării din zona de liberă circulație, în timp ce Comisia Europeană spune că o astfel de procedură poate fi aplicată doar în situații excepționale, potrivit Euronews. Italia a reintrodus deja controalele la frontierele aeriene și maritime cu Spania, iar Finlanda și Danemarca susțin măsuri chiar mai dure, având în vedere situația. Cu toate acestea, Comisia Europeană ar trebui să inițieze procedura de suspendare, iar în prezent nu există indicii că un astfel de demers ar putea avea loc. Valul de migranți care a ajuns în Ceuta, cea mai mare creștere a intrărilor ilegale înregistrată vreodată pe teritoriul Uniunii Europene într-o singură zi, a stârnit îngrijorare în mai multe capitale europene. Deși enclava spaniolă se află pe continentul african și nu oferă o rută directă către Europa continentală, nivelul atât de mare al fenomenului a determinat reacții în lanț. Prima care a invocat posibilitatea unor măsuri excepționale a fost premierul italian Giorgia Meloni, care joi a anunțat „măsuri extraordinare” pentru protejarea frontierelor Italiei. La o zi distanță, după o reuniune condusă de ministrul de Interne Matteo Piantedosi, autoritățile italiene au decis reintroducerea controalelor la frontierele aeriene și maritime cu Spania. Solicitarea Italiei a fost susținută și de ministrul finlandez de Interne, Mari Rantanen, care a îndemnat și alte state membre să adopte măsuri asemănătoare. Totodată, premierul danez Mette Frederiksen a spus că această opțiune ar trebui să fie analizată. Apelul a fost reluat și de mai mulți lideri politici de centru-dreapta din Europa. În ce condiții poate fi suspendată o țară din Schengen Potrivit Codului Frontierelor Schengen, suspendarea participării unui stat la spațiul de liberă circulație reprezintă o măsură de ultimă instanță, aplicabilă doar în cazul unor „deficiențe grave persistente legate de controlul la frontierele externe”. Într-un astfel de scenariu, Comisia Europeană ar trebui să propună suspendarea, iar decizia ar urma să fie aprobată de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Ulterior, țării vizate i s-ar recomanda reintroducerea controalelor la frontierele interne cu celelalte state Schengen. Deocamdată, oficialii europeni spun că nu există semnale că această procedură ar urma să fie declanșată. „Există evaluări regulate și, în cazul în care sunt detectate deficiențe grave la punctul de trecere a frontierei, emitem un raport care este apoi discutat mai întâi cu statul membru [în cauză]”, a declarat un oficial al Uniunii Europene, fără a face alte comentarii privind situația din Spania. Comisia Europeană a precizat și faptul că, în cadrul sistemului Schengen, enclavele spaniole Ceuta și Melilla beneficiază de un regim special, fiind tratate ca teritorii externe din punct de vedere al liberei circulații. „Există deja controale la frontiere între Ceuta și Melilla și restul spațiului Schengen”, a precizat un oficial european. Mai multe state au introdus deja controale Regulile Schengen permit oricărui stat membru să reintroducă temporar controale la frontierele interne pentru perioade care pot fi prelungite până la șase luni. Italia a aplicat deja această măsură, însă pentru o perioadă de o lună. Franța are deja controale la toate frontierele sale terestre, însă acestea au fost introduse înainte de izbucnirea crizei de la Ceuta. Decizia este motivată de amenințările teroriste și de violențele care vin la pachet cu fenomenul migrației. După declanșarea crizei, ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat intensificarea controalelor la frontieră. Portugalia, de altfel, singurul alt stat membru al Uniunii Europene care împarte o frontieră terestră cu Spania, nu a adoptat până în prezent măsuri similare. Totuși, autoritățile de la Lisabona au transmis într-un comunicat că „integritatea sistemului Schengen depinde de controale stricte la frontierele externe”.
Un mare oraș din România anunță primele măsuri de economisire a energiei, după starea de alertă energetică. Primar: Fac un apel la vigilenţă către fiecare cetăţean
Primăria Municipiului Iași anunță primele măsuri de economisire a energiei, după ce vineri, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național în luna august, pe fondul scăderii producției de energie electrică. Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași, a precizat vineri seara că administrația locală a luat decizia de raționalizare a consumului de energie electrică pe timpul nopții în oraș. „În urma analizelor din această seară, am stabilit decizia de raționalizare a consumului de energie electrică pe timpul nopții în Municipiul Iași, prin care vom realiza o economie de aproximativ 10 MWh în fiecare noapte”, a transmis Mihai Chirica într-un mesaj publicat pe Facebook. El a precizat faptul că reducerea iluminatului stradal va fi aplicată „unitar și echitabil pe întreg domeniul public”, fără diferențe între cartiere. Vor fi și excepții „strict legate de siguranță” În mesajul său, primarul Mihai Chirica a anunțat că vor fi și excepții „strict legate de siguranță”. Astfel, iluminatul va fi menținut în curțile spitalelor, în pasajele subterane și pietonale, precum și în „punctele centrale majore și zonele pietonale de interes, precum Piața Unirii”. În contextul acestei decizii, edilul municipiului Iași a mai spus că a solicitat „mobilizare maximă din partea Poliției Locale, în strânsă colaborare cu Poliția Națională, pentru intensificarea patrulelor în toate cartierele”. „Totodată, fac un apel la vigilență către fiecare cetățean în parte. Vă rog să fiți atenți, să semnalați orice neregulă sau situație suspectă la dispeceratul Poliției Locale și să dăm dovadă de solidaritate”, a mai spus Chirica. Guvernul declară stare de alertă la nivel național în luna august Vineri, Guvernul a declarat că în contextul scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea, în luna august va fi stare de alertă la nivel național. „Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție pe nuclear la jumătate și pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup”, a explicat premierul Bolojan. Premierul interimar a explicat și care este impactul energetic dacă și cel de-al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit. „Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, o producție foarte importantă, pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult”, a explicat Bolojan. Premierul interimar a reluat apelul către populație pentru a reduce consumul de energie în special în orele de seară, când consumul este mai ridicat. „Va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară. Fac un apel către cetățeni, companii, autorități publice să facă planificări de reduceri voluntare. Estimările noastre sunt că pe fondul secetei și în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. E posibil ca consumul să crească până 8000 de MW pe zi. E o situație prin care trec toate țările din vecinătate”, a mai spus Bolojan.
Oficial: România evită junk-ul. Fitch menține ratingul BBB minus (BBB-) cu perspectivă negativă, dar avertizează
Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, sprijinind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată. Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii raportului dintre datoria publică și PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului cvadripartid, în timp ce calea către rezoluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Factori cheie de evaluare Deficit în continuă îmbunătățire , dar încă mare : Previzionăm că deficitul bugetar general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție mai bună de la începutul anului și o creștere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Aceasta este mult sub nivelul de 9,3% din 2024, dar deficitul fiscal rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Business Business” (Better Business Business – BBB). Deficitul de numerar s-a redus la 42 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul proiectat pentru 2026), față de 70 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de creșterea TVA-ului, în timp ce cheltuielile au fost în general stabile, reflectând înghețări nominale ale salariilor și pensiilor. Investițiile au atins 36% din obiectivul anual, iar execuția proiectelor finanțate de UE a fost de 40%, reflectând sezonalitatea cheltuielilor și factori politici, cum ar fi aprobarea târzie a bugetului pentru 2026. Incertitudine politică sporită: România rămâne fără guvern în urma prăbușirii coaliției cvadripartide în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Ajustare fiscală la moderată: Ne așteptăm ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Previzionăm că deficitul fiscal se va reduce treptat la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai mici, în urma finalizării RRF, și o reindexare modestă a pensiilor și salariilor. Creșterea datoriei publice: Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Estimăm excedentul primar care stabilizează datoria la 0,1% în 2028, ceea ce implică faptul că va fi necesară o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datoria publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, deoarece 53% din datoria publică este denominată în valute. Previziunea noastră este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025, puțin peste mediana proiectată „Better Business Bureau” de 9,1%. Dezechilibre externe mari: Previzăm că CAD se va reduce doar treptat la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în ciuda deficitelor fiscale mai mici, dar va rămâne cu mult peste mediana prognozată „BBB” de 0,3%. Ne așteptăm ca intrările nete de ISD să finanțeze doar 26%. Intrările de capital ar trebui să susțină rezerve internaționale brute stabile, dar prevedem că acoperirea rezervelor pentru plățile externe curente va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025, în general în conformitate cu mediana proiectată „BBB”. Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, semnificativ mai slabă decât poziția proiectată de creditor mic pentru țările similare „BBB”. Dependență ridicată de împrumuturile externe: Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Intrările mari de fonduri UE, inclusiv finanțarea regulată a bugetului de coeziune, granturile și împrumuturile RRF și prefinanțarea din cadrul mecanismului Acțiunea de Securitate a UE pentru Europa, au redus nevoile de finanțare externă ale pieței în 2026. Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil la un nivel ridicat, deoarece deficitele fiscale mai mici sunt contrabalansate de scadențele în creștere ale datoriei externe și de intrările mai mici proiectate către UE, pe care le anticipăm că se vor modera la 1,5% din PIB în 2027-2028, față de 3,7% în 2026. Cu toate acestea, o execuție mai rapidă a investițiilor ar oferi un avantaj pentru absorbție și, prin urmare, pentru intrări mai mari către UE. Contracție economică; Redresare graduală: Previzionăm că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Ne așteptăm ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o creștere a investițiilor din sectorul privat, compensând parțial cheltuielile de capital publice mai mici. Creșterea PIB-ului real va rămâne sub mediana proiectată de 2,7%. Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune a ratingului, inflația medie anuală fiind peste comparabile și constant peste
USR a depus un denunț penal pentru introducerea pe sub mână a unui amendament la legea integrității
Diana Stoica, lidera deputaților USR, a anunțat că a depus vineri un denunț penal la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru fals intelectual. Ea a acuzat că un amendament inclus în raportul Comisiei juridice a Camerei Deputaților privind legea ANI a fost introdus fără să fie depus, dezbătut sau votat de membrii comisiei. Potrivit unui comunicat de presă emis de USR, în raport, textul apare la secțiunea „amendamente admise”, și figurează ca fiind propus de Comisia juridică, deși nu ar fi fost niciodată supus procedurii de adoptare. „Un articol a fost introdus pe sub mână, într-un document oficial al Camerei Deputaților, semnat în numele unei comisii care nu l-a văzut niciodată și în mod cert nu l-a votat. Am depus plângere penală ca să aflăm cine l-a pus acolo. Nu cred în articole care se scriu singure”, a spus lidera deputaților USR, Diana Stoica. Totodată, într-o declarație susținută la Parlament, Diana Stoica a venit cu detalii în acest caz. „Membrii Comisiei Juridice nu au văzut, nu au inițiat, nu au dezbătut și nu au votat acest amendament. Pe românește, una s-a dezbătut și s-a votat în Comisie și alta a ajuns la plenul Camerei Deputaților într-un document oficial al statului român. Procurorii au la dispoziție foarte multe dovezi, stenogramele de la această Comisie, filmările. (…) Cred că se poate afla foarte ușor cine a făcut această infracțiune și persoanele care au săvârșit-o trebuie să plătească”, a spus Stoica. USR a solicitat o anchetă pentru identificarea persoanei responsabile În aceste condiții, în plângerea transmisă procurorilor, USR solicită începerea urmăririi penale in rem şi administrarea de urgenţă a probelor susceptibile de alterare sau pierdere: exemplarul oficial al raportului şi versiunile lui anterioare, registrul amendamentelor, documentele transmise membrilor Comisiei, procesele-verbale, stenogramele, înregistrările audio-video, listele de prezenţă şi evidenţele votului din şedinţele din 27, 28 şi 29 iulie. Legea integrității, redepusă în Parlament Vineri, proiectul de modificare a Legii ANI a fost redepus în Parlament de PNL și USR, fără amendamentul contestat. „Într-o democraţie, adversarii politici nu se scot din mandat prin schimbarea legii. Am redepus legea ANI, alături de partenerii din PNL, fără amendamentul neconstituţional, dat cu dedicaţie pentru eliminarea lui Dominic Fritz”, a afirmat Diana Stoica. Joi, legea integrității a picat la vot în Senat. Au fost 112 senatori prezenți la ședință, iar 55 dintre aceștia au votat pentru, 29 nu au votat, iar alți 28 s-au abținut de la vot. Senatorul PSD Daniel Zamfir și premierul interimar Ilie Bolojan au avut o dispută în timpul dezbaterilor asupra amendamentului depus de PSD la legea integrității, care prevede încetarea mandatului pentru fapte de integritate aplicate retroactiv și care l-ar viza și pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Zamfir a acuzat Guvernul că „sacrifică 770 de milioane de euro pentru a-l salva pe Dominic Fritz”, în timp ce Bolojan a susținut că modificarea propusă este „profund neconstituțională”.
Radu Miruță, întâlnire cu conducerea Tarom pentru salvarea companiei: Dacă planul nu demonstrează viabilitate, banii trebuie restituiți
Radu Miruță susține că situația companiei TAROM este una critică, în condițiile în care planul de restructurare convenit cu Comisia Europeană nu a fost pus în aplicare, riscând astfel recuperarea ajutorului acordat companiei. Acesta a precizat că în contextul situației actuale s-a întâlnit cu conducerea companiei. „Am avut o discuție onestă la Ministerul Transporturilor cu directorul general interimar al TAROM, cu președintele Consiliului de Administrație, cu directorul financiar și cu directorul comercial”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Miruță. „În condițiile actuale, generate de modul în care TAROM a fost condusă și coordonată în ultimii ani, la finalul anului 2026, toți banii primiți trebuie restituiți dacă planul de restructurare nu demonstrează viabilitate. Iar în forma actuală, nu o demonstrează”, mai transmite ministrul. Radu Miruță a declarat că în următoarele trei zile, autoritățile vor informa Comisia Europeană că acțiunile pe care TAROM trebuia să le finalizeze până la 1 iunie vor fi implementate în regim accelerat. De asemenea, în termen de șase săptămâni, ministerul intenționează să prezinte un proiect privind viitorul companiei și să solicite o întâlnire cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a susține noua strategie. În plus, până la mijlocul lunii septembrie, conducerea companiei va transmite un plan de restructurare revizuit. „Noua conducere a reluat deja procesul intern de refacere a bugetului pe baza adevărului, nu a poveștilor”, a mai spus ministrul.
Dominic Fritz, după ce legea integrității a picat la vot în Senat: Amendamentul PSD este vădit neconstituțional
Dominic Fritz, liderul USR și primarul Timișoarei, a declarat joi seara, la Digi24, că amendamentul PSD la legea integrității schimbă regulile pentru situații deja soluționate definitiv și că nu poate produce efecte asupra unor fapte constatate anterior intrării în vigoare a noii legi. „Până acum PSD a spus că trebuie să-mi înceteze mandatul, că așa scrie în lege. Acum spun fix opusul, că legea actuală pe care o avem nu include această sancțiune și vor să schimbe această sancțiune”, a afirmat liderul USR. El a criticat în special faptul că amendamentul nu se limitează la cazuri viitoare, ci se referă și la persoane pentru care au existat deja hotărâri definitive privind conflicte de interese sau incompatibilități. „Nu doar că vor să schimbe această sancțiune pentru incidente în viitor, ci și pentru oricine a fost în trecut declarat în conflict de interese. Asta este vădit neconstituțional. Și de aceea e, într-un fel, o capcană perfectă în mintea lor”, a explicat Fritz la Digi24. Potrivit acestuia, textul amendamentului creează o situație în care persoane sancționate în trecut ar putea pierde mandatul actual, chiar dacă sancțiunea prevăzută de legea în vigoare la momentul faptelor a fost deja executată sau și-a produs efectele. „Așa cum e formulat, oricine a fost vreodată găsit în conflict de interese sau în incompatibilitate, indiferent dacă între timp sancțiunea a trecut, iarăși își pierde mandatul, pentru că nu este o perioadă de timp. E evident că este neconstituțional”, a declarat președintele USR. Fritz a invocat articolul 15 din Constituție, care stabilește principiul neretroactivității legii civile. „Constituția spune foarte clar, articolul 15, că legea reglementează lucrurile pentru viitor”, a conchis el. Legea integrității a picat joi la Senat, pentru că nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru. Au fost 112 senatori prezenți la ședință, iar 55 dintre aceștia au votat pentru, 29 nu au votat, iar alți 28 s-au abținut de la vot. Senatorii PSD și UDMR au votat în favoarea proiectului. Senatorul PSD Daniel Zamfir și premierul interimar Ilie Bolojan au avut o dispută în timpul dezbaterilor asupra amendamentului depus de PSD la legea integrității, care prevede încetarea mandatului pentru fapte de integritate aplicate retroactiv și care l-ar viza și pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Zamfir a acuzat Guvernul că „sacrifică 770 de milioane de euro pentru a-l salva pe Dominic Fritz”, în timp ce Bolojan a susținut că modificarea propusă este „profund neconstituțională”.
Dominic Fritz afirmă că soarta țării nu depinde de legea salarizării”: Nu vine apocalipsa dacă nu găsim un consens politic pentru o lege bună
Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat joi seară, la Digi24, că legea salarizării în forma actuală ridică numeroase semne de întrebare. El a declarat că este posibil ca aceasta să nu fie adoptată. Liderul USR susține că România trebuie să încerce să îndeplinească jaloanele din PNRR, însă avertizează că nu orice lege trebuie adoptată cu orice preț și că un eșec nu ar reprezenta „un capăt de țară”. Întrebat ce s-a ales de înțelegerea dintre partidele fostei coaliții privind adoptarea reformelor necesare pentru accesarea fondurilor din PNRR, Dominic Fritz a acuzat PSD că încearcă să folosească aceste proiecte legislative ca instrument de presiune politică. „Au trecut câteva din aceste legi, dar tocmai acolo este perversitatea PSD, pe care am văzut-o astăzi, că ei folosesc asta acum ca un fel de șantaj să treacă astfel de legi cu orice preț, chiar și cu prețul neconstituționalității. Și, bineînțeles, trebuie să fim în stare noi, ca țară, noi, ca democrație, să trecem legi care îndeplinesc și jalonul PNRR și care sunt în același timp și constituționale”, a afirmat liderul USR. Legat de legea integrității, care a picat joi la vot în Senat, ea va fi redepusă într-o formă care să respecte Constituția, chiar dacă acest lucru nu îi schimbă situația juridică. „Vom redepune această lege într-o formă curată. Nu o să mă ierte cu nimic, nu o să mă scoată din sancțiune, o să rămân declarat în conflict de interese, o să rămân cu interdicția, dar nici nu se poate retroactiva cu o altă sancțiune acum”, a spus Fritz. Referindu-se la proiectul noii legi a salarizării, președintele USR a susținut că „are un impact, așa cum este acum draft-ul, între 8 și chiar 12 miliarde de lei”. „Legea salarizării are un impact, așa cum este acum draft-ul, între 8 și chiar 12 miliarde de lei. Să zicem 2 miliarde de euro o să ne coste creșterea salariilor în sectorul public, în baza acestei legi. Cum poți să spui că o să scadă salariile dacă în același timp avem o estimare de impact de 2 miliarde de euro? Mai degrabă v-aș întreba, chiar ne permitem momentan să creștem salariile cu 2 miliarde de euro?”, a declarat Dominic Fritz. „Parcă retorica politică a PSD-ului și realitatea aritmetică, legală, nu se potrivesc deloc. Doar că, într-adevăr, au o mașinărie de propagandă enormă cu care reușesc să impună acest narativ și tocmai de aceea este foarte important ca în aceste zile toți oamenii de bună credință să nu tacă”, a afirmat liderul USR. Întrebat despre conflictul dintre Guvern și sindicate pe tema salarizării, Fritz a spus „există acum un alt sindicat din sănătate care zice că, de fapt, pentru 50% din angajați în sănătate crește salariul”. El a spus că legea ar putea să nu fie adoptată, iar România trebuie să accepte această posibilitate dacă nu există o variantă care să întrunească un consens politic. „Eu cred că în cazul legii salarizării, la un moment dat, va trebui să și constatăm că nu va trece. Dacă rămâne singurul jalon PNRR care nu trece, eu cred că este ceva de digerat pentru România. Și eu cred că trebuie să treacă. Vă spun sincer, și eu am mai multe dubii. Nu este o lege perfectă, din contră. Sunt multe lucruri cu care și eu am niște dureri de burtă”, a declarat Dominic Fritz. Președintele USR a mai spus că există o prevedere pe care o consideră problematică. „De exemplu, faptul că avem o singură grilă pentru administrația locală, adică aceleași salarii, indiferent, nu neapărat de dimensiune, dar de puterea de cumpărare, de piața de muncă, de salariile locale. Sunt mai multe lucruri care nu-mi plac. Dar, încă o dată, cred că trebuie să atragem acești bani”, a spus el. Dominic Fritz a declarat că România poate merge mai departe chiar dacă această reformă nu va fi adoptată imediat, pentru că „nu este un capăt de țară. Unele lucruri nu ies, mai ales că PSD, în primul rând, a avut peste trei ani de zile să facă această lege”. „Dacă nu trece, nu este un capăt de țară. Unele lucruri nu ies, mai ales că PSD, în primul rând, a avut peste trei ani de zile să facă această lege. N-au reușit. Acum, sabotaj până la capăt, vom supraviețui și fără această lege. Și, într-adevăr, e bine că acum au trecut totuși câteva din celelalte jaloane și sper, bineînțeles, să treacă și o variantă constituțională a legii integrității. Eu sunt realist. Nu cred că trebuie să… soarta țării nu depinde de legea salarizării. Cred că o astfel de lege este importantă, este necesară, dar nu vine apocalipsa dacă nu găsim un consens politic pentru o lege bună”, a spus liderul USR.
Senatul a dat undă verde Codului Urbanismului și Acordului de împrumut SAFE. Suma pe care a evitat România să o piardă din PNRR
Senatul a aprobat acordul SAFE. România poate accesa aproape 17 miliarde de euro pentru apărare Senatul a adoptat joi proiectul de lege pentru aprobarea Acordului de împrumut SAFE dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 euro. Proiectul a fost aprobat cu 83 de voturi pentru, 35 împotrivă și două abțineri, iar după promulgare va permite României să utilizeze fondurile destinate consolidării capacităților de apărare. Acordul SAFE a fost semnat la București, la 12 mai 2026, și ulterior la Bruxelles, în 20 și 21 mai 2026. Potrivit proiectului de lege, plata datoriei aferente acestui împrumut, inclusiv rambursarea capitalului, costurile de finanțare, administrarea lichidităților și celelalte cheltuieli asociate, va fi asigurată de Ministerul Finanțelor, în conformitate cu legislația privind datoria publică. Finanțarea va fi gestionată prin mecanismul folosit de Guvern pentru împrumuturile contractate în vederea acoperirii deficitului bugetar, refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice guvernamentale. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat joi că aprobarea acordului SAFE reprezintă una dintre cele mai importante decizii adoptate în sesiunea extraordinară. „Au mai fost adoptate câteva legi importante, așa cum spuneam la început. Cea mai importantă dintre aceste este legea de aprobare a Acordului SAFE pentru România, care permite utilizarea celui împrumut de aproape 17 miliarde de euro necesar pentru apărarea României. De asemenea, legea merge la promulgare. Am reușit să facem lucruri bune pentru România, am reușit să salvăm bani, am reușit să contribuim la îmbunătățirea securității României prin aprobarea acordului SAFE și vedem în ultima perioadă cu ce avem de-a face și înțelegem, cred că, mai bine decât oricând cât este de necesar acest acord și cât de mult avem nevoie de îmbunătățirea înzestrării armatei”, a spus Mircea Abrudean. După votul favorabil din Senat, legea va fi trimisă președintelui României pentru promulgare. Știrea inițială Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC), cunoscut drept noul Cod al Urbanismului, a fost adoptat joi de Parlament, după ce a primit votul Senatului, în calitate de for decizional, la o zi după aprobarea în Camera Deputaților. Ministerul Dezvoltării afirmă că noua lege simplifică procedurile din domeniul construcțiilor, reduce birocrația, fiind una dintre multele reforme importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că adoptarea Codului Urbanismului permite României să îndeplinească un jalon important din PNRR și să evite pierderea a 972 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile. „Codul Urbanismului aduce simplificări substanţiale în domeniul construcţiilor, dar şi rigoare şi responsabilitate pentru instituţiile publice implicate. Digitalizăm procesele de avizare, legea oferă siguranţă în amenajarea localităţilor în care trăim şi înseamnă 972 de milioane de euro din fonduri nerambursabile, pe care România nu le va pierde prin adoptarea acestui jalon inclus în PNRR”, a declarat, miercuri, ministrul. „Am aprobat câteva legi foarte importante pentru România, dintre care două sunt jaloane PNRR, aprobate în calitate de Camera Inițială de Camera Deputaților, Senatul fiind Cameră Decizională. E vorba de codul urbanismului și amenajării teritoriului. O lege extrem de importantă. Pentru prima dată, după 1989, avem un astfel de cod care conține toate reglementările date în 36 de ani și care valorează 972 de milioane de euro, adică valoarea unui spital regional cu toate dotările aferente.”, a declarat joi Mircea Abrudean, președintele Senatului. Potrivit Ministerului Dezvoltării, noul Cod reprezintă o reformă esențială pentru modernizarea legislației din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Acesta reunește într-un singur act normativ prevederi care până acum erau cuprinse în 21 de acte legislative distincte și introduce reguli atât pentru marile orașe, cât și pentru comunitățile din mediul rural. Una dintre cele mai importante schimbări este digitalizarea completă a procesului de emitere a certificatelor de urbanism, avizelor și autorizațiilor de construire. Ministerul Dezvoltării va crea o platformă digitală națională care va funcționa ca ghișeu unic pentru toate procedurile de avizare. Potrivit noii legi, termenul pentru emiterea unei autorizații de construire ar urma să scadă la aproximativ 65 de zile, față de patru-opt luni în prezent. De asemenea, documentațiile de urbanism vor fi aprobate într-un timp mult mai scurt. Planurile Urbanistice Generale (PUG) vor putea fi avizate în șase până la 12 luni, comparativ cu trei-cinci ani în prezent, Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) în aproximativ șapte luni și jumătate, iar Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD) vor deveni proceduri simplificate, cu termene de una până la două săptămâni. Legea pune în aplicare și rezultatul referendumului organizat în București în 2024, convocat de Nicușor Dan. Începând cu 1 noiembrie 2028, certificatele de urbanism și autorizațiile de construire din Capitală vor fi emise de Primăria Municipiului București, prin aparatul de specialitate al primarului general, și nu de primăriile de sector. Aplicarea acestei prevederi a fost însă amânată până în mandatul viitorului primar general, în urma unui amendament susținut de PSD. Tot până în iulie anul viitor va trebui stabilită metodologia privind reorganizarea structurilor de specialitate și transferul personalului de la sectoare către Primăria Capitalei. Noul Cod introduce și obligații suplimentare pentru dezvoltatorii imobiliari. Cei care construiesc ansambluri rezidențiale cu peste 500 de locuințe vor contribui financiar la dezvoltarea infrastructurii locale. Fondurile vor putea fi folosite pentru construirea de creșe, grădinițe, școli și alte investiții necesare noilor cartiere. Ministerul Dezvoltării precizează că legislația privind protejarea spațiilor verzi nu va fi modificată, iar prevederile existente rămân în vigoare. Printre noile măsuri se regăsesc și înființarea Registrului Național al Construcțiilor, noi reguli privind certificarea firmelor din domeniu, introducerea răspunderii legale pentru proiectanți și ceilalți specialiști implicați în procesul de avizare. Totodată, legea propune accelerarea investițiilor publice, prin eliminarea unor blocaje administrative. Studiile de fezabilitate vor putea fi realizate mai rapid, pe baza unor indicatori de referință. Proiectul tehnic va rămâne valabil pe toată durata execuției lucrărilor. Ministerul Dezvoltării a mai anunțat că prevederile noului Cod al Urbanismului vor intra în vigoare la 15 zile după promulgarea legii.
Nicușor Dan, întâlnire cu Vasile Tofan: Am reconfirmat sprijinul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova
„M-am bucurat să îl primesc astăzi la Palatul Cotroceni pe noul prim-ministru al Republicii Moldova, Vasile Tofan, cu ocazia primei sale vizite externe de la preluarea mandatului”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Nicușor Dan. Întâlnirea a reprezentat un prilej pentru reafirmarea relației București-Chișinău și pentru reconfirmarea angajamentului celor două state de a continua proiectele comune, spune Dan. „Am reafirmat caracterul privilegiat al relației dintre România și Republica Moldova și angajamentul nostru de a continua dezvoltarea proiectelor comune, în special în domeniile economic, energie și transporturi. Aceste proiecte contribuie la consolidarea rezilienței și prosperității ambelor state și a întregii regiuni”, mai transmite șeful statului. De asemenea, liderul de la București a reafirmat sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. „De asemenea, am reconfirmat sprijinul ferm și consecvent al României pentru parcursul european al Republicii Moldova și am salutat deschiderea primelor clustere de negociere”, mai spune președintele. Vasile Tofan, noul premier al Republicii Moldova se află în prima vizită în România. Șeful Guvernului de la Chișinău se întâlnește și cu premierul interimar Ilie Bolojan.