Pîslaru, despre reforma salarizării: Sunt pe post de țap ispășitor, în timp ce legea stârnește proteste în sistemul public
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că este asaltat cu critici pentru proiectul legii salarizării unitare, pe care spune că nu el l-a elaborat, ci l-a preluat în forma existentă. Aceste fapte, spune ministrul, au generat tensiuni și proteste în mai multe domenii din sectorul public. Întrebat de ce nu au fost consultate sindicatele înainte de publicarea proiectului, ministrul a spus că documentul a fost preluat din mandatul anterior și a fost pus în dezbatere în forma existentă, urmând să fie corectat ulterior. „Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale”, a spus Dragoș Pîslaru. Proteste în mai multe sectoare după publicarea proiectului Proiectul de lege al salarizării unitare, prezentat luni de Ministerul Muncii, a declanșat reacții puternice în sistemul public. Asistenții medicali au protestat, au existat mișcări de nemulțumire la ANAF și Trezorerie, profesorii au amenințat cu boicotarea examenelor naționale, angajații din vămi au anunțat greve, în timp ce grefierii au spus că ar putea bloca activitatea în instanțe și parchete. În paralel, Ministerul Muncii a început discuții cu sindicatele și reprezentanții diferitelor categorii profesionale pentru a ajusta forma proiectului. După întâlniri cu reprezentanți din educație și Apărare, ministrul a admis că există probleme în document. El a precizat că proiectul nu este final și că au fost identificate „mai multe lacune”. „Este foarte simplu. Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective. E un lucru foarte simplu”, a explicat ministrul. „Ofer o șansă acestei legi” Dragoș Pîslaru a declarat că rolul său este să corecteze proiectul și să îl aducă într-o formă funcțională, în limita bugetului. „În acest moment pe mine nu mă mai interesează atât de mult trecutul. Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale. Asta fac eu acum. Ofer o șansă acestei legi, acestei reforme, ca să poată deveni o reformă bună și în care să putem atinge cât mai multe dintre lucrurile care sunt importante pentru sectorul public fără să afectăm restul societății, adică să ne încadrăm în bugetul pe care îl avem”, a spus acesta. Ministrul a mai precizat că în educație este prevăzută cea mai mare alocare din fondul de salarii, de 1,75 miliarde de lei, și că modificările vor fi făcute în urma dialogului cu sindicatele. „Discuțiile sunt în direcția bună. Nu e un proiect de lege care să fi fost perfect, am constatat mai multe lacune, sper cu Ministerul Educației și sindicatele să le putem corecta. Sunt lucruri care țin de elemente specifice și lucruri care țin de grilă, reașezarea grilei, de echivalența între gradația de merit și prima de performanță, de sporurile rămase, cum se aplică și în ce fel putem să le luăm în calcul. Cred că a fost o direcție bună, nimic nu e agreat până când totul este agreat, așa este un principiu de negociere. Nimeni nu e bucuros pe nicio parte, dar acesta e un semn bun”, a adăugat Pîslaru. Critici și calendarul reformei Proiectul de lege, aflat în transparență decizională, prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar ar urma să fie de 1 la 8, iar valoarea de referință pentru 2027 este stabilită la 4.100 de lei. Actul normativ trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul din Planul Național de Redresare și Reziliență, care prevede 1 iulie 2026. Economiștii critică însă forma actuală, susținând că aceasta ar favoriza în continuare categoriile deja avantajate din sistemul public. În prezent, grila de salarizare prezentată include următoarele valori brute: președintele României – 32.800 lei, prim-ministrul – 30.750 lei, ministru – 26.650 lei, parlamentar – 24.600 lei, șeful Armatei – 20.500 lei, soldat – 4.674 lei și sergent – 5.860 lei. De asemenea, liderii fostei coaliții de guvernare, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, s-au angajat ca în noua lege cheltuielile totale cu salariile din sectorul public să nu depășească nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
Cel mai tensionat moment de la finalul Războiului Rece. Japonia trimite trupe în apropiere de Rusia
Japonia a mutat în regim de urgență trupe în apropiere de frontiera cu Rusia, potrivit NEXTA. Se pare că oficialii japonezi se tem că rușii ar putea porni un conflict în Extremul Orient. Autoritățile de la Tokyo au trimis trupe pe insula Hokkaido, aflată foarte aproape de granița cu Rusia. Decizia a fost luată că răspuns la mișcările din Rusia. Recent, Moscova a amplasat avioane de vânătoare Su-35 și rachete antinavă pe insulele Kurile, un teritoriu disputat de ambele țări. Tensiune mare între cele două țări Experții spun că este cel mai tensionat moment de la finalul Războiului Rece care ar putea duce la o escaladare periculoasă a situației din regiune. În paralel, cele două țări se confruntă la nivel diplomatic. Ambasadorul Japoniei la ONU, Kazuyuki Yamazaki, a respins joi criticile venite din partea Rusiei referitor la consolidarea forțelor armate japoneze, ca urmare a războiului din Ucraina. Reacția oficialului japonez a venit după ce ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia, a declarat marți, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU că „remilitarizarea” Japoniei și Germaniei este „o amenințare periculoasă la adresa securității globale”.
Mesajul lui Călin Georgescu înainte de Rusalii. El a anunțat la ce biserică va merge în Duminica Rusaliilor
Călin Georgescu a trimis mesajul pe Facebook. „În zilele acestea, simt mai mult ca oricând că România are nevoie de rugăciune si de oameni puternici, care să nu se prăbușească lăuntric când trec prin nedreptate, presiune sau încercări. Cine poate, să meargă duminica aceasta, de Rusalii, la Sfânta Liturghie. Să-L bucurăm pe Dumnezeu, văzându-Și copiii în Biserica Sa. Este ziua Pogorârii Sfântului Duh, ziua în care ne plecăm genunchii în rugăciune – din smerenia care ridică un neam”, a scris Călin Georgescu pe rețeaua de socializare. Călin Georgescu s-a referit și la problemele prin care trece România. „Știu cât de greu este să rămâi drept când dreptatea întârzie. Știu că e nevoie de curaj și de credință. Tocmai de aceea simt că reconstrucția începe cu suflete întărite. Să ne purtăm unii pe alții în rugăciune: părinții, copiii, familiile, oamenii care duc poveri sau dureri pe care nu le spun… Și România, cu toate rănile și speranțele ei”, a mai scris Călin Georgescu. La final, fostul candida a anunțat că duminică, 31 mai, va fi „la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, la Biserica Sfânta Mare Muceniță Varvara din Buftea – un loc care ne-a adunat de atâtea ori și în care am simțit rodul rugăciunii, unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu”.
Nicușor Dan a sesizat CCR. Legea care obligă copiii la consiliere psihologică, contestată dur
Șeful statului susține că actul normativ adoptat de Parlament conține prevederi care încalcă mai multe articole din Constituție și creează conflicte juridice majore. Sesizarea vizează în principal modificările referitoare la participarea obligatorie a copiilor și părinților la programe de consiliere psihologică, introducerea unor sancțiuni penale pentru părinți sau reprezentanți legali și extinderea condițiilor pentru plasamentul minorilor în centre rezidențiale specializate. Nicușor Dan contestă la CCR legea privind protecția copilului și critică sancțiunile penale pentru părinți În documentul transmis CCR, președintele afirmă că legea creează o suprapunere neconstituțională între contravenții și infracțiuni. Mai exact, aceeași faptă – refuzul părinților de a participa la programe de consiliere psihologică – poate fi sancționată atât contravențional, cât și penal. Administrația Prezidențială consideră că această situație încalcă principiul „ne bis in idem”, care interzice sancționarea de două ori pentru aceeași faptă. Totodată, sesizarea susține că legea nu respectă cerințele de claritate și previzibilitate impuse de Constituție și de jurisprudența Curții Constituționale. Șeful statului atrage atenția și asupra faptului că legea introduce răspunderea penală pentru reprezentanți legali care, potrivit actualelor prevederi, nu au obligațiile stabilite explicit în lege. Nicușor Dan contestă și eliminarea acordului parental Un alt punct criticat este eliminarea acordului părinților pentru participarea copilului la consiliere psihologică. Președintele susține că această modificare reprezintă o ingerință disproporționată în viața de familie și contravine drepturilor constituționale privind protecția familiei și interesul superior al copilului. Potrivit sesizării, legea exclude familia din procesul decizional referitor la copil fără o justificare individualizată și fără respectarea principiului proporționalității. Sunt invocate inclusiv prevederi din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența CEDO. Măsurile pentru minorii care nu răspund penal Președintele critică și noile prevederi privind plasamentul copiilor care au săvârșit fapte cu violență, dar care nu răspund penal. Sesizarea arată că noțiunea de „faptă cu violență” este vag definită și poate permite măsuri excesive împotriva unor minori implicați în incidente minore. În plus, Administrația Prezidențială susține că legea reintroduce, indirect, măsuri cu caracter sancționator pentru copiii care nu răspund penal, deși Curtea Constituțională a declarat neconstituționale dispoziții similare încă din 1999. Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan și să decidă dacă legea poate fi promulgată sau trebuie retrimisă Parlamentului pentru modificări.
Guvernul aprobă semnarea unui acord cu Ucraina pentru dezvoltarea infrastructurii strategice rutiere
„Memorandumul aprobat de Guvern are ca obiect aprobarea negocierii și semnării „Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind aspectele referitoare la construirea, modernizarea, exploatarea, întreținerea și repararea infrastructurilor de transport de interes strategic din ambele state între localitățile Pașcani (România) și Tărășeni (Ucraina)”, se arată în comunicatul de presă emis de Guvern privind actele normative adoptate în ședința de joi. Proiectele din cadrul acordului Acordul interguvernamental stabilește cadrul juridic necesar pentru implementarea coordonată a mai multor proiecte rutiere majore aflate pe teritoriul ambelor state. Investițiile incluse în acord fac parte din coridorul strategic Tărășeni – Siret – Moțca – Ungheni – Berești, considerat un traseu prioritar de conectivitate între Uniunea Europeană și partenerii estici. Acordul aprobat stabilește cadrul juridic necesar pentru realizarea investițiilor: Autostrada Pașcani – Suceava, Drumul Expres Suceava – Siret, modernizarea infrastructurii rutiere din zona punctului de trecere a frontierei Siret–Porubne, precum și modernizarea secțiunii M19 de pe teritoriul Ucrainei, între punctul de frontieră și localitatea Tărășeni. „Acordul stabilește responsabilitățile părților privind finanțarea, proiectarea, execuția, exploatarea, întreținerea și administrarea infrastructurilor de transport de interes strategic, inclusiv în ceea ce privește implementarea unor lucrări de către partea română pe teritoriul Ucrainei”, se mai arată în comunicatul de presă emis de Guvern. Formarea unei Comisii mixte de control Semnarea acordului vine ca urmare a implementării prevederilor Regulamentului (UE) 2025/1106, care instituie Programul european SAFE. Acordul prevede și înființarea unei Comisii Mixte care va coordona direct implementarea proiectelor. De asemenea, au fost stabilite mecanismele de cooperare instituțională, procedurile pentru audit tehnic și financiar, precum și și normele necesare pentru asigurarea interoperabilității.
Flancul estic al NATO, rupt în două: de ce România și Europa de Est nu țin pasul cu nordul alianței
Flancul estic al NATO, care se întinde de la Norvegia și Finlanda, în zona Arctică, până la România și Bulgaria, la Marea Neagră, pare, la prima vedere, o linie geopolitică coerentă în confruntarea strategică a Alianței cu Rusia. Majoritatea acestor state sunt atât membre NATO, cât și ale Uniunii Europene, cu o singură excepție notabilă: Norvegia, care nu face parte din UE, dar este strâns aliniată cu Bruxelles-ul și integrată în piața unică, scrie Brusselessignal. Această coerență este însă relativ recentă. Finlanda a aderat la NATO abia în 2023, alături de Suedia, iar România și Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană în 2007. Deși importanța strategică a acestei zone este uriașă pentru securitatea Europei, realitatea este că flancul estic rămâne un construct incomplet, marcat de contradicții interne, cea mai vizibilă fiind diferența majoră dintre nord și sud. Nordul, model de cooperare militară și economică În nordul flancului estic, țările reunite în jurul forței expediționare conduse de Marea Britanie (Joint Expeditionary Force – JEF) au ajuns la un nivel avansat de cooperare. De la Marea Britanie și Olanda până la statele nordice, țările baltice și Polonia, aceste state colaborează strâns în domenii esențiale precum apărarea, industria militară, economia și interoperabilitatea forțelor armate. Această cooperare se traduce în capacitate reală de reacție rapidă și coordonare eficientă, inclusiv la nivel de comandă militară. Statele din nord sunt deja testate în exerciții comune și au dezvoltat mecanisme concrete de răspuns la amenințări hibride sau maritime. Un exemplu relevant este activarea rapidă, în 2024, a unui mecanism comun pentru protejarea infrastructurii submarine. Mai mult, aceste țări au dezvoltat programe comune de achiziții militare și lanțuri de aprovizionare integrate, reducând barierele comerciale și împărtășind inovații tehnologice. Scopul este crearea unei forțe militare interoperabile, în care echipamentele și personalul pot fi utilizate fără obstacole între state. Relațiile politice dintre aceste țări sunt, de asemenea, solide, iar consultarea este constantă. Există o viziune comună asupra amenințărilor și o cultură strategică bazată pe solidaritate și încredere. Sudul, blocat în rivalități și neîncredere În contrast puternic, partea sudică a flancului estic, care include state precum Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, dar și țări din spatele liniei frontului precum Cehia sau statele din Balcani, prezintă o imagine mult mai fragmentată. Istoria joacă un rol important în această lipsă de coeziune. Multe dintre aceste state, foste comuniste, sunt marcate de rivalități vechi și de o încredere reciprocă limitată. Deși amenințarea Rusiei le oferă un interes comun de securitate, interesele naționale și competiția politică, inclusiv pentru influență la Washington sau Bruxelles, prevalează adesea. Inițiativele regionale care nu livrează Două dintre cele mai importante formate de cooperare din această regiune sunt București Nine (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (3SI). Ambele au fost create în 2015, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia, și sunt susținute în special de Polonia și România. B9 funcționează mai degrabă ca o platformă politică de coordonare în cadrul NATO, un fel de grup de lobby est-european, dar fără rezultate concrete majore în plan militar sau diplomatic. Influența reală în deciziile strategice rămâne în mâinile marilor puteri precum SUA, Marea Britanie, Franța sau Germania. În schimb, Inițiativa celor Trei Mări are un caracter practic, concentrându-se pe dezvoltarea infrastructurii în Europa Centrală și de Est, între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră. Cu toate acestea, rezultatele sunt limitate. După un deceniu, fondul de investiții al inițiativei a mobilizat doar aproximativ 800 de milioane de euro, o sumă modestă raportată la nevoile regiunii, estimate la sute de miliarde de euro. Deși există numeroase proiecte utile, impactul lor rămâne insuficient la scară strategică, iar progresul este lent. Un potențial uriaș, încă nevalorificat Situația actuală este cu atât mai frustrantă cu cât ambele inițiative au un potențial real de a transforma Europa Centrală și de Est. Dacă ar fi dezvoltate la scară mai mare, cu mai multe resurse și o viziune comună, acestea ar putea echilibra flancul estic și ar putea crea un bloc regional puternic în interiorul Uniunii Europene. B9 ar putea deveni un motor real pentru dezvoltarea capacităților de apărare, prin investiții comune și interoperabilitate crescută, în timp ce Inițiativa celor Trei Mări ar putea accelera integrarea economică și infrastructurală a regiunii. Pentru moment însă, aceste obiective rămân departe. Europa de Est nu a reușit încă să acționeze ca un bloc unit, capabil să-și definească propriile priorități strategice și să-și construiască viitorul pe cont propriu.
Noul premier maghiar vrea o întâlnire cu Zelenski dar pune condiții
Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, a declarat că este pregătit pentru o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Totuși, premierul maghiar pune condiții înainte de întâlnirea cu Zelenski, anunță Live Ukraine. Péter Magyar a spus că întâlnirea poate să aibă loc doar după ce se vor înregistra progrese în ceea ce privește drepturile minorității maghiare din Ucraina. Conform lui Magyar, diplomații de la Budapesta au început deja discuțiile tehnice cu experții din Ucraina privind limba și alte drepturi ale etnicilor maghiari din regiunea Transcarpatia. Péter Magyar și-a exprimat speranța că discuțiile se vor încheia rapid, după care o întâlnire cu Zelenski ar putea avea loc în loclaitatea Berehove. Noul premier maghiar vrea relații mai bune cu Ucraina Anterior, premierul maghiar a spus că nu va trimite militari în Ucraina. „Nu planificăm să trimitem militari ungari în Ucraina”, a spus Péter Magyar adăugând că nici nu există un pan internațional definitivat privitor la discuția despre militari străini. Prim-ministrul Ungariei a mai spus că soluția pentru rezolvarea crizei este un acord de pace cu garanții reale pentru Ucraina. Acestea trebuie să garanteze integritatea și independența Ucrainei. „Știți, integritatea teritorială a Ucrainei a fost garantată în 1994 în Memorandumul de la Budapesta, care, bineînțeles, a fost semnat la Budapesta. Și problema este că scena internațională nu și-a îndeplinit cu adevărat sarcina și nu a garantat integritatea și independența Ucrainei. Iar acum avem nevoie de un acord de pace cu garanții de securitate reale”, a explicat Péter Magyar. Noul premier maghiar are o atitudine mult mai prietenoasă față de Ungaria în comparație cu fostul lider Viktor Orban. După ce a preluat mandatul, Péter Magyar a spus că vrea să discute cu oficialii ucraineni pentru a îmbunătăți relațiile dintre cele două țări.
Ilie Bolojan s-a întâlnit cu Nadia Comăneci: A fost un ambasador al României în lume
Întâlnirea a avut loc în contextul organizării Galei „50 de ani de la prima notă de 10.00”, programată pe 29 mai la Palatul Parlamentului, precum și a „Galei Campioanelor”, care va avea loc pe 31 mai, la Onești. Evenimentele sunt incluse în calendarul manifestărilor dedicate Anului Nadia Comăneci și marchează performanțele excepționale obținute de legenda gimnasticii românești. „Numele Nadiei Comăneci este asociat cu performanța, indiferent de generație. Drumul spre succes a fost posibil doar prin muncă, seriozitate și talent. Întreaga carieră a Nadiei Comăneci inspiră și motivează. Îi mulțumesc pentru ceea ce a făcut pentru România și pentru că a fost un ambasador al țării noastre în lume”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Totodată, Guvernul României a aprobat recent modernizarea și extinderea bazei sportive a Clubului Sportiv Municipal Onești, locul unde s-a antrenat Nadia Comăneci. Investiția, propusă de Ministerul Dezvoltării, depășește 122 de milioane de lei și are ca scop revitalizarea infrastructurii sportive din orașul simbol al gimnasticii românești.
Alexandru Rogobete, mesaj despre finanțarea spitalelor din PNRR și dezinformare: Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă este transferat către mediul privat
Fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a făcut o serie de precizări pe pagina sa de Facebook despre finanțarea spitalelor din PNRR și plățile făcute de stat pentru proiectele de investiții în sănătate. Acesta a declarat că informațiile false sau prezentate trunchiat circulă frecvent în spațiul public și pot crea confuzie în legătură cu proiectele de infrastructură medicală. „Dezinformarea este de multe ori insidioasă, prezentă în zonele în care te aștepți mai puțin, cu informații prezentate trunchiat sau date false livrate pe post de certitudini, fără dileme.”, a scris Rogobete. El a oferit ca exemplu afirmația potrivit căreia „spitalele din PNRR sunt blocate”, despre care a precizat că o consideră un fake news alimentat de lipsa de informații corecte. Explicații despre finanțarea spitalelor Fostul ministru al Sănătății a explicat că Ministerul Finanțelor a transferat contribuția națională pentru proiectele de spitale finanțate din fonduri europene și bugetul de stat. „Astăzi s-a primit confirmarea că Ministerul Finanțelor a efectuat transferul contribuției naționale pentru proiectele de spitale pe care le construim din bani europeni (deci nu numai PNRR). Este vorba despre cca. 1.2 miliarde de lei – contribuția noastră națională – din bugetul de stat”, a precizat el. El a adăugat că România a folosit deja fondurile europene disponibile pentru aceste proiecte, iar diferența este acoperită din bugetul național. „Adevărul (pe care dl. Ministrul Cseke l-a marcat foarte bine) este că noi, România am absorbit banii europeni din fondurile disponibile pentru proiectele din PNRR, urmând ca restul să fie plătit din bugetul de stat (cofinanțarea de care se știa din 2022).”, a transmis el. O altă precizare pe care Rogobete a mai făcut-o este că o parte din investiții sunt finanțate direct din bugetul de stat. „Adevărul care nu a fost spus public (până acum) este că cca. 20% din investiții au totuși o sursă națională, adică bugetul național de stat.”, a spus fostul ministru PSD. Critici și explicații politice În același mesaj, Alexandru Rogobete a mai spus că a făcut demersuri încă de la începutul anului pentru obținerea banilor necesari, susținând că aceștia au fost aprobați abia după o perioadă lungă. „Am făcut personal tot ce a ținut de mine pentru a obține acești bani de la buget la timp, încă de începutul anului. După aproape jumătate de an, văd că s-a întâmplat.”, a spus el. Fostul ministru a criticat, totodată, modul în care sunt prezentate uneori datele financiare și a spus că acestea nu arată care este impactul real asupra proiectelor. „Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă deficitul este transferat către mediul privat, constructori, contractori și subcontractori.” „Viața oamenilor nu se calculează în deficit și sper ca «mesia politică» să înțeleagă asta, măcar acum!”, a adăugat acesta. Rogobete a transmis, în același timp, că banii necesari pentru cofinanțarea națională au fost alocați, după solicitări făcute încă din luna februarie. „În loc de concluzii vreau să îi mulțumesc ministrului Nazare cu care am discutat chiar aceste zile despre nevoia de injectare a componentei naționale de plăți pentru proiectele de spitale.” „Păcat că vuvuzelele de propagandă au criticat și împins informații false peste tot! Important este că azi, Ministerul Sănătății a primit banii solicitați de mine încă din luna februarie pentru cofinanțarea națională pentru cele 8 spitale din PNRR!”, a precizat Rogobete.
Bolojan, după analiza investițiilor din Energie: Vom modifica indicatorii de performanță pentru companiile care nu îşi realizează investiţiile
Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat miercuri, prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, că investițiile de miliarde de euro din sectorul energetic avansează cu mari întârzieri, deși finanțarea este deja asigurată prin Fondul de Modernizare. El a subliniat că reducerea prețului energiei electrice depinde de accelerarea investițiilor în producție, stocare și modernizarea rețelelor energetice. „Creșterea prețurilor la energie în ultimii ani, dincolo de costul suplimentar pus pe bugetul familiilor, a afectat competitivitatea firmelor românești. Industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mai mare în costurile totale au avut de suferit. Acest lucru se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani. Pentru a ne redresa economic, scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază. Vom reduce prețul energiei doar odată cu realizarea investițiilor în producția de energie, în stocare și în modernizarea rețelelor, precum și prin eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care avem deja finanțarea asigurată”, a scris Bolojan pe Facebook. Implementarea proiectelor, întârziată Potrivit acestuia, România are aprobate investiții nerambursabile de aproximativ 12 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare, iar 7,7 miliarde de euro din acești bani sunt destinați sectorului energetic. Cu toate acestea, implementarea proiectelor este întârziată. „Cea mai mare finanțare o avem prin Fondul de Modernizare. România beneficiază de transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Sumele pot fi folosite doar pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. Din acest fond avem investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro. Din această sumă, 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro proiectelor de eficiență în transporturi etc. Fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi, dar investițiile se realizează cu mare greutate. În afara complexității proiectelor și a întârzierilor legate de programe, evaluarea proiectelor și plăți, nefolosirea fondurilor este cauzată și de nerealizarea investițiilor alocate marilor companii de stat din domeniul energiei. Acestea au avut, în ultimii ani, un grad foarte scăzut de realizare a investițiilor, afectând dezvoltarea noilor capacități de producție și a rețelelor energetice”, a explicat Bolojan. Premierul, care este și ministru interimar la Energie, a subliniat că una dintre cauze este lipsa unor criterii de performanță clare pentru conducerile companiilor de stat din energie. „Această situație există deoarece, în contractele de mandat ale celor care conduc aceste companii, nu sunt incluși indicatori care să lege evaluarea lor de realizarea investițiilor, de utilizarea fondurilor disponibile și de respectarea termenelor asumate. (…) Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță”, a spus Bolojan. Care este situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare El a analizat situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare, care trebuie finalizate cel târziu în 2030, și a subliniat stadiul redus al acestora, oferind câteva exemple. La Complexul Energetic Oltenia, unde sunt aprobate 11 investiții de aproape 900 de milioane de euro pentru parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz, lucrările decontate reprezintă sub 10% din valoarea proiectelor. Bolojan a avertizat că există „un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate”. În cazul Transelectrica, compania are contracte de peste 530 de milioane de euro pentru linii electrice și interconexiuni, însă după patru ani au fost decontate lucrări de sub 4% din valoarea totală. Totodată, la ELCEN București, proiectele de modernizare a CET-urilor din Capitală, în valoare de peste 360 de milioane de euro, sunt încă în faza de licitație, fără sume decontate până în prezent. „Am convenit cu responsabilii din Energie să lucrăm la modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile. Nu mai putem accepta doar indicatori formali, de tipul unor obligații legale, cum ar fi elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli. Performanța în companiile din energie este o condiție necesară pentru reducerea prețurilor la energie în economia României”, a conchis Bolojan.