Etichetă: Politic

George Simion spune că AUR este alături de Călin Georgescu: Trebuie să fie președintele României. Liderul AUR îl acuză pe Nicușor Dan că nu respectă Constituția

Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei”, realizată de Răzvan Dumitrescu la Gândul, Simion a fost întrebat dacă a mai discutat în ultimele zile cu fostul candidat la alegerile prezidențiale. „Vorbim constant și suntem alături de el în toate atacurile pe care le orchestrează unii și alții împotriva domniei sale”, a declarat liderul AUR. Întrebat despre posibilitatea ca Georgescu să fie propus pentru funcția de premier, liderul AUR a susținut că acesta ar trebui să ajungă președintele României. „Din punctul nostru de vedere, domnul Călin Georgescu trebuie să fie președintele României, în urma respectării procedurilor constituționale și a votului românilor. Deci, dacă mă întrebați «Călin Georgescu premier?», aș spune «Călin Georgescu președinte»”, a afirmat Simion. El a precizat că, în timpul discuțiilor de la Palatul Cotroceni privind desemnarea unui premier, reprezentanții AUR au respins varianta unui tehnocrat și au susținut că ar prefera un independent care beneficiază de susținere electorală. „Inclusiv la discuțiile de la Cotroceni, în încercarea unora și altora de a ne impune un premier tehnocrat, neales, de tip Dragoș Pîslaru, care dădea lecții azi de la tribuna Parlamentului, deși el a condus un partid care nu a trecut pragul electoral, la fel ca și Eugen Tomac, noi am spus: decât un astfel de tehnocrat, mai bine un independent de tip Călin Georgescu, care are voturi în spate”, a spus Simion. Liderul AUR îl acuză pe Nicușor Dan că „trage de timp” George Simion l-a criticat și pe președintele Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că amână desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru și că nu respectă Constituția. „Nicușor Dan nu respectă Constituția, este la Cotroceni în urma încălcării Constituției și a funcționării defectuoase a sistemului democratic românesc și alege să sfideze cetățenii români. Există o soluție constituțională, numită alegeri anticipate, dacă a doua variantă de premier nu trece. Alege să tragă de timp”, a adăugat George Simion. Simion a susținut că șeful statului ar acorda mai multă atenție unor proiecte precum Codul urbanismului decât găsirii unei soluții pentru formarea unui guvern. „Ne trebuie un guvern pe o perioadă de patru ani” Liderul AUR a mai declarat că România are nevoie de un guvern cu un mandat de patru ani și cu susținere populară. „Dacă vrem să avem stabilitate în România, ne trebuie un guvern pe o perioadă de patru ani, votat de români, cu susținere populară, care să vină cu un program pe care să-l poată aplica”, a spus Simion. El a acuzat partidele aflate la putere că nu au „nicio strategie” și că se bazează pe împrumuturi externe.

Simion, despre amendamentul privind decarbonizarea: De bun simț

„Am votat pentru, după ce a trecut acel amendament de bun simț al PSD-ului – nu mă interesează cine vine cu inițiativa – ca nici o facilitate să nu fie închisă până nu este înlocuită în Sistemul Național Energetic cu altceva”, a declarat George Simion. „Până nu sunt construite Ișalnița-Turceni, să nu închidem Rovinari, cum este în plan, de exemplu”, spune Simion. Simion a vorbit despre închiderea grupului energetic 4 de la Turceni. „A venit domnul Pîslaru să ne spună: «pentru ce vă trebuie acest amendament?», că vom fi sancționați, nu vom mai primi banii din PNRR de la Comisia Europeană. De ce? Comisia Europeană vrea să stăm în beznă? Că n-am înțeles…”, întreabă retoric Simion.  Potrivit Pactului Verde European și pachetului de legi „Fit for 55”, țara noastră trebuie să închidă treptat centralele pe cărbune pentru a reduce poluarea făcută de gazele cu efect de seră. Practic, centralele pe lignit și huilă sunt cele mai mari surse de emisii de dioxid de carbon (CO₂) din sectorul energetic. Țările membre UE au nevoie să atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050. Astfel, măsurile prevăd reducerea emisiilor de carbon cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990. Amendamentul ce modifică OUG nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptat cu 73 de voturi „pentru”, 42 de abțineri și niciun vor contra, marți, în Senat. Acesta stipulează că nicio centrală pe cărbune nu ar trebui închisă până când nu vor fi puse în funcțiune alte capacități noi care să le înlocuiască. Cu toate acestea, premierul Ilie Bolojan a atras atenția, marți, că amendamentul „intervine într-un jalon pe care anii trecuți, prin ordonanțele care au fost aprobate”, România l-a închis. Statul a primit fonduri europene, iar modificarea acestuia ar putea atrage după sine penalități din partea Comisiei Europene.

919 primării riscă sancțiuni dacă nu se înrolează în Ghiseul.ro până pe 25 august, avertizează Oana Gheorghiu

Vicepremierul spune că primarii au fost notificați cu 20 de zile înainte de expirarea termenului legal. „Le-am transmis astăzi un mesaj de reamintire celor 919 primari în cauză, prin care le-am amintit faptul că mai au la dispoziție 20 de zile pentru ca instituția pe care o conduc să se înroleze în sistem”, a anunțat Oana Gheorghiu. Vicepremierul susține că toate primăriile din România sunt obligate ca până în 25 august să se înroleze pe platformă și că 919 din cele 3.187 primării nu au făcut încă acest lucru. „Peste 2,5 milioane de români nu pot beneficia astăzi de avantajele digitalizării și sunt nevoiți să meargă fizic la primărie. Înrolarea tuturor primăriilor în platforma Ghișeul.ro este esențială, pentru ca fiecare cetățean, indiferent unde locuiește (în țară sau în străinătate) să poată beneficia de servicii publice rapid, simplu și fără drumuri inutile la primărie”, susține Oana Gheorghiu. Ce prevede legea Dacă termenul nu va fi respectat, spune vicepremierul, legea prevede sistarea alimentării bugetelor locale, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, cu câteva excepții. Ghiseul.ro este platforma națională prin care cetățenii pot plăti online taxe, impozite, amenzi și alte obligații către instituțiile publice înscrise în sistem. O primărie înrolată în Ghiseul.ro le permite contribuabililor să își achite online taxele și impozitele locale, să evite deplasările la ghișeu și, în multe cazuri, să obțină mai rapid unele servicii administrative.

PSD îl acuză pe prefectul de Timiș de abuz în serviciu și cere încetarea mandatului lui Fritz

Social-democrații susțin că diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de șase luni reprezintă doar o „amendă simbolică” și afirmă că prefectul avea obligația legală de a constata încetarea de drept a mandatului de primar al lui Dominic Fritz, nu să interpreteze legea. „În atenția Prefectului USR de Timiș, care abuzează de funcție în încercarea de a-i salva mandatul de primar al șefului său de partid, Dominic Fritz: Nu, domnule Prefect, în cazul primarilor aflați în conflict de interese nu se aplică doar o amendă simbolică de 10%! Aveați obligația să constatați încetarea mandatului de primar, nu să vă substituiți instanței și să interpretați legea după bunul plac! Fritz și-a pierdut DE DREPT mandatul în momentul în care instanța l-a condamnat definitiv pentru conflict de interese”, a transmis PSD, pe Facebook. Precedentele invocate de PSD Social-democrații îi transmit lui Finta să ia exemplu „de la ceilalți prefecți care au respectat legea”. Astfel, PSD invocă mai multe precedente despre care afirmă că demonstrează modul în care a fost aplicată legea în cazuri similare: „⁠Prefectul județului Bistrița-Năsăud a emis, pe 19 noiembrie 2021, ordinul prin care a constatat încetarea de drept a mandatului primarului comunei Silivașu de Câmpie, Ioan Tiberiu Cămărășan, condamnat definitiv pentru conflict de interese, pe aceeași lege pe care a fost condamnat și primarul Fritz de la Timișoara! Prefectul județului Argeș a emis, pe 19 martie 2019, ordinul prin care a constatat încetarea de drept a mandatului primarului municipiului Pitești, Cornel Constantin Ionică, după rămânerea definitivă a raportului ANI de conflict de interese. Exact ca în cazul primarului Fritz! ⁠Prefectul județului Neamț a emis, în data de 1 martie 2017, ordinul prin care a constatat încetarea de drept a mandatului primarului comunei Agapia, Neculai Tănasă, în urma rămânerii definitive a condamnării pentru conflict de interese, în baza deciziei ÎCCJ. Exact ca în cazul primarului USR de la Timișoara! ⁠Primarul comunei Lupșa, județul Alba, Dănuț Brânzan, și-a pierdut mandatul de drept după ce a pierdut definitiv, la ÎCCJ, procesul împotriva ANI, care l-a găsit în conflict de interese, fix la fel ca în cazul șefului USR”. „Respectați legea” PSD îi transmite prefectului că, în calitate de jurist, nu poate invoca necunoașterea precedentelor și îl avertizează că „nu veți putea pretinde că nu ați știut când veți fi cercetat pentru abuz în serviciu”. „Respectați legea și luați act de încetarea mandatului șefului dvs. de partid, Dominic Fritz”, au conchis social-democrații. Prefectul de Timiș, Paul Finta (USR), a redus cu 10% indemnizația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, pentru șase luni, după decizia definitivă a ÎCCJ în dosarul de conflict de interese administrativ. Dominic Fritz a anunțat că acceptă sancțiunea, dar susține că dosarul are o miză politică. El afirmă că legea prevede diminuarea indemnizației, nu încetarea mandatului, și acuză PSD că încearcă să folosească cazul pentru a-l înlătura din funcția de primar.

Piedone îl reclamă la DNA pe prefectul de Timiș pentru că l-a menținut pe Dominic Fritz în funcție

Plângerea vine după ce Prefectura Timiș a anunțat, marți, 4 august, că Dominic Fritz va avea indemnizația diminuată cu 10% pentru o perioadă de șase luni, ca urmare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese. Instituția a precizat că ordinul a fost emis în baza Legii nr. 176/2010 și a Codului administrativ. Piedone: „Legea trebuie aplicată, nu interpretată” Cristian Popescu Piedone susține că prefectul, propus pentru această funcție de USR, ar fi trebuit să dispună încetarea mandatului lui Dominic Fritz, nu doar reducerea indemnizației. „Legea trebuie aplicată, nu interpretată. În fața legii, toți suntem egali. Unde-i lege, nu-i tocmeală”, a transmis Piedone, într-o postare pe Facebook. Potrivit documentului publicat de acesta, plângerea penală îl vizează pe Paul Finta „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 Cod penal”, dar și pentru eventuale alte infracțiuni care ar putea rezulta din verificările procurorilor. Piedone le cere procurorilor DNA să stabilească dacă prefectul avea obligația legală de a emite un ordin privind încetarea mandatului primarului Timișoarei sau dacă sancțiunea aleasă respectă Codul administrativ, Legea nr. 176/2010 privind integritatea și celelalte acte normative aplicabile. Sesizarea solicită analizarea hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a raportului Agenției Naționale de Integritate, a ordinului emis de prefect și a avizelor juridice care au stat la baza acestuia. Piedone mai cere verificarea corespondenței Prefecturii Timiș cu Ministerul Afacerilor Interne, ANI și alte instituții, precum și audierea prefectului și a funcționarilor implicați în luarea deciziei. Depunerea unei plângeri penale nu înseamnă însă că persoana reclamată este vinovată. Procurorii urmează să verifice dacă faptele sesizate intră în competența DNA și dacă există elemente care justifică deschiderea unei anchete penale. De ce a fost declarat Dominic Fritz în conflict de interese Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, pe 18 iunie 2026, recursul formulat de Dominic Fritz și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care fusese confirmat raportul ANI. Instanța supremă a reținut că primarul a participat la emiterea unui act administrativ care a produs beneficii pentru o persoană de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale din 2020. Potrivit ANI, Fritz a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal și l-a înaintat Consiliului Local. Documentația aferentă fusese realizată de firma unui arhitect care îl împrumutase în campania electorală cu 25.000 de lei. Dominic Fritz a susținut că proiectul fusese pregătit în timpul mandatului fostului primar Nicolae Robu și că funcționarii municipalității i-au recomandat să continue procedura administrativă deja începută. Ce arată datele publicate de ANI Agenția Națională de Integritate a transmis, înaintea emiterii ordinului în cazul Fritz, că monitorizează 122 de persoane aflate sub interdicția de trei ani calculată de la încetarea mandatului sau a funcției. Pentru majoritatea acestora, măsurile aplicate au constat în diminuarea salariului sau a indemnizației cu procente cuprinse între 5% și 20%, pentru perioade de până la șase luni. ANI a precizat că 22 dintre persoanele declarate în conflict de interese în timpul exercitării unei funcții elective continuă să ocupe o funcție aleasă. Datele prezentate de ANI indică faptul că, în practica administrativă actuală, constatarea unui conflict de interese nu a determinat automat încetarea imediată a mandatului în toate cazurile. Agenția a arătat însă că susține modificarea legislației, astfel încât încălcarea regimului conflictului de interese să nu mai poată fi sancționată doar printr-o diminuare temporară a veniturilor. Paul Finta a fost numit prefect al județului Timiș printr-o hotărâre de Guvern adoptată la 18 iunie 2026, după ce a fost propus pentru această funcție de USR.

Marian Vanghelie, propunerea-surpriză pentru Finanțe. Teodorovici: Este cu zece clase peste Nazare

Invitat în emisiunea „Subiectul Zilei” la Gândul Eugen Orlando Teodorovici a lansat o propunere surprinzătoare pentru conducerea Ministerului Finanțelor: Marian Vanghelie. Fostul ministru al Finanțelor l-a comparat pe fostul primar al Sectorului 5 cu actualul titular al portofoliului, Alexandru Nazare, și a susținut că Vanghelie l-ar depăși net. „Vanghelie este cu zece clase peste Nazare. Marian Vanghelie ar fi un ministru al Finanțelor mai bun decât mulți dintre cei care au ocupat această funcție, pentru că are fler”, a declarat Eugen Teodorovici. Teodorovici: Vanghelie ar ști să-i pună la lucru pe specialiști Teodorovici susține că avantajul lui Marian Vanghelie nu ar consta neapărat într-o pregătire tehnică în domeniul finanțelor publice, ci în instinctul politic și în capacitatea de a-i chestiona pe specialiști înainte de a lua o decizie. „Dacă i-ai chema pe specialiștii din Finanțe în fața lui Vanghelie, i-ar întreba care este problema și ce soluții propun. Vă garantez că ar alege cea mai bună variantă, pentru că are acel instinct și știe să pună întrebările potrivite”, a afirmat fostul ministru. Eugen Teodorovici i-a criticat, în același timp, pe cei care conduc în prezent instituțiile economice ale statului. „Cei de acum nu au nici voce, nici talent”, a adăugat acesta. Declarația reprezintă o opinie exprimată de Teodorovici într-o emisiune de televiziune, nu o nominalizare oficială făcută de un partid sau de coaliția de guvernare. De la Primăria Sectorului 5 la dosarele Economat Marian Vanghelie a fost unul dintre cei mai influenți lideri ai PSD București și a condus Sectorul 5 timp de aproximativ 15 ani, începând din 2000. Cariera sa politică a fost însă puternic afectată de anchetele penale și de arestarea preventivă din 2015. În martie 2025, Curtea de Apel București a anulat definitiv condamnarea de 11 ani și opt luni de închisoare pe care Vanghelie o primise în primă instanță în dosarul în care DNA îl acuza că ar fi primit o mită de aproximativ 30 de milioane de euro. Judecătorii l-au achitat pentru acuzațiile de abuz în serviciu și spălare de bani, iar procesul pentru luare de mită a fost încetat deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale. Instanța a dispus însă confiscarea specială de la Marian Vanghelie a aproximativ 13,7 milioane de lei. În noiembrie 2025, ANAF a anunțat începerea executării silite pentru recuperarea acestei sume. Autoritatea fiscală a menținut sechestrul asupra a două apartamente, a pus sechestru pe un autoturism Mercedes și pe acțiuni deținute de Vanghelie la mai multe societăți. Două procese privind achizițiile Economat Sector 5 Fostul primar este în prezent judecat și în dosare separate referitoare la achizițiile făcute prin societatea Economat Sector 5. În primul dosar, trimis instanței în decembrie 2024, DNA îl acuză pe Vanghelie de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Ancheta vizează, între altele, achiziții de produse alimentare și patinoare artificiale despre care procurorii susțin că ar fi fost realizate la prețuri supraevaluate. În mai 2026, Marian Vanghelie a fost trimis în judecată într-un al doilea dosar Economat, alături de alte 30 de persoane fizice și juridice. Procurorii îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat și de 26 de acte de complicitate la abuz în serviciu. DNA susține că gruparea ar fi derulat, între 2018 și 2020, achiziții de produse alimentare, tarabe, nebulizatoare, măști, geluri dezinfectante și obiecte de papetărie la prețuri majorate artificial. Prejudiciul total estimat de anchetatori depășește 120 de milioane de lei. Potrivit procurorilor, prețurile produselor ar fi fost majorate, în medie, de aproximativ nouă ori, existând și cazuri în care acestea ar fi ajuns de 31 de ori mai mari decât prețurile furnizorilor inițiali. DNA susține că două societăți administrate în fapt de Vanghelie ar fi obținut foloase necuvenite de peste 99 de milioane de lei.

Diana Buzoianu acuză PSD că a modificat din pix Strategia pentru biodiversitate: Sper ca România să-și obțină miliardul de euro

Comisia pentru mediu din Senat a adoptat, marți, un raport de admitere pentru Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, jalon prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după introducerea mai multor amendamente. Una dintre modificările aprobate prevede că „riscul de poluare trebuie redus cu 50%”, fără ca acest lucru să însemne obligativitatea reducerii la jumătate a cantității de pesticide utilizate în agricultură. Strategia a fost inițial contestată de senatorii PSD, care au susținut că documentul ar afecta dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructură. După introducerea modificărilor, reprezentanții PSD au votat în favoarea raportului, alături de senatorii USR, PNL și UDMR. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat că forma inițială a strategiei ar fi blocat investiții importante în România. „Strategia doamnei Buzoianu îngropa practic România pentru că bloca practic orice proiect major de infrastructură (hidrocentrale, autostrăzi, rețele de energie electrică) și așa mai departe. Dacă au înțeles că nu merge să distrugi România protejând anumite specii, mă bucur foarte tare. Am făcut observații și schimbări pe care le-am făcut la capitolul energie, la capitolul transporturi. Acolo am schimbat fundamental viziunea pe care a prezentat-o Ministerul Mediului și pur și simplu am creat un echilibru între ceea ce înseamnă proiecte de infrastructură și protejarea mediului. Suntem de acord să protejăm mediul, să trăiască păsărelele și peștișorii, dar cred că prioritar este ca România să se dezvolte”, a afirmat Daniel Zamfir. La scurt timp după vot, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a criticat amendamentele adoptate în Senat și a spus că acestea modifică obiectivele asumate de România la nivel european. „În documentul de astăzi, în strategia care a trecut astăzi, PSD a venit cu un amendament prin care modifică inclusiv obiectivul acesta pe care România și l-a asumat la nivel european din 2020. Este lezne de înțeles cum o strategie națională nu poate să modifice angajamente europene asumate la nivel european și, repet, devine cu atât mai ridicol acest amendament cu cât ne dăm seama că el, de fapt, nu este atașat decât comunicațional, poate, de o dorință a PSD-ului de a se urca, de a cățăra acest val”, a declarat Buzoianu. Ministra a mai spus că modificarea nu schimbă obligațiile asumate de România la nivel european. „Nu există niciun fel de sancțiune pentru România dacă nu îndeplinește acest obiectiv, dar există, într-adevăr, o nevoie ca România să arate că încearcă să îndeplinească acest obiectiv asumat la nivel european. (…) Avem un sistem ultra-echilibrat care permite o dezbatere reală și nu impune arii protejate care să apară peste noapte în anumite zone. (…) Ne dorim să îndeplinim acest obiectiv, dar ne dorim să îl îndeplinim alături de comunități”, a explicat aceasta. Diana Buzoianu a criticat și eliminarea din strategie a măsurii privind realizarea unui audit „despre cum au fost administrate parcurile naționale”, întrebând „de le este frică” celor din PSD. „Iată că astăzi s-a modificat din pix practic într-o strategie națională un obiectiv asumat de România într-o strategie europeană. Mai avem, de asemenea, amendamente care au trecut absolut aberante, precum s-a scos măsura care prevedea un audit, realizarea unui audit, despre cum au fost administrate parcurile naționale, rezervațiile. Și întrebarea pentru PSD este de ce le este frică? Noi știm asta, noi știm de ce le este frică. (…) Argumentul invocat de PSD că nu își doresc acest audit pentru că el ar costa este absolut aberant. (…) Acest audit oricum va fi făcut (…) și oricât va costa acest audit cu siguranță va fi o fracție din prețul ceasurilor lor scumpe cu care se arată în conferințe de presă cu cutiile de pantofi și cu vizitele Nordis”, a afirmat ministra. Diana Buzoianu a transmis că „PSD vine și spune nu, noi vrem doar politrucii noștri să se ocupe, să nu vină niciun expert să ajute în administrarea acestor arii”. Totodată, ministra a respins afirmațiile potrivit cărora strategia ar bloca investițiile în infrastructură, inclusiv proiectele hidroenergetice. „S-a creat această minciună și campanie care spune că această strategie s-ar opune investițiilor. (…) Strategiile nu creează noi legi. Dacă astăzi o hidrocentrală are un acord de mediu, în urma adoptării acestei strategii acordul de mediu ar fi rămas exact la fel. (…) Strategiile nu pot adăuga prevederi noi legislative. Ele doar pun în aplicare obiective care au fost asumate deja la nivel național și la nivel european”, a explicat Buzoianu. „Noi o să depunem amendamente, inclusiv la Camera Deputaților, pentru a îndrepta aceste amendamente care au fost adoptate astăzi într-un mod absolut aberant la Senat. Riscul este. Eu sper să nu se întâmple și eu sper ca România să-și obțină în continuare miliardul de euro în urma adoptării acestei strategii”, a declarat Diana Buzoianu.

Senatul dă testul pe legi disputate între PNL și PSD, jaloane în PNRR

Senatorii se reunesc astăzi, la ora 15.00, într-o nouă sesiune extraordinară, pentru a dezbate și, ulterior, pentru a da votul final pe trei proiecte de legi restante și disputate între politicieni. Ordine de zi, sesiune extraordinară Senat Cele trei proiecte de lege au generat opinii pro și contra în rândul partidelor din fosta coaliție. Strategia pentru conservarea Biodiversității – jalon PNRR de 1 miliard de euro. Condițiile PSD pentru vot Imagine aeriana a unei pepiniere in judetul Valcea. OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO Primul proiect de lege vizează Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Proiectul a fost depus în Parlament, după ce Guvernul României l-a aprobat în iulie 2026 ca să stopeze degradarea naturii și pentru a alinia România la obiectivele europene și globale. Adoptarea acestui act normativ a fost o condiție critică (jalon PNRR) care a deblocat fonduri europene de aproape 1 miliard de euro pentru România. Strategia este construită în jurul a 4 mari direcții de intervenție:  Conservarea și restaurarea ecosistemelor: refacerea zonelor naturale afectate (păduri, râuri, zone umede). Reducerea riscului de extincție: protejarea strictă a speciilor de plante și animale aflate în pericol. Utilizarea durabilă a resurselor: exploatarea responsabilă a pădurilor, apelor și solurilor. Consolidarea capacității: creșterea finanțării, a cercetării științifice și întărirea instituțiilor de control. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat ieri că PSD va vota strategia pentru conservarea biodiversității, doar dacă este bună pentru economie, dacă îndeplinește acordurile și cerințele de mediu și dacă aceasta nu va fi folosită ca pretext pentru blocarea construcției de autostrăzi și hidrocentrale. „Din perspectiva noastră, are un impact semnificativ pe termen lung. În plină criză energetică, Ministerul Mediului a venit, din punctul nostru de vedere, pe ultima sută de metri, cu o strategie care valorează cam un miliard de euro în PNRR. A lăsat-o în transparență cred eu, într-un moment nu foarte potrivit, atunci când atenția tuturor era îndreptată spre rezolvarea altor probleme urgente. Plecând de la declarațiile făcute de cei responsabili, am văzut următoarea chestiune spusă, și anume faptul că cei de la Bruxelles nu vor accepta ca jalon îndeplinit decât forma aceasta pregătită de ei și pe care au trimis-o la Senat. Pregătită cum? Chiar cu ONG-urile de mediu, ONG-uri care au oferit, în trecut, din bani publici, consultanță pentru protejarea păsărilor (…). Aici se ridică cel puțin două probleme din perspectiva aprobării acestei strategii. Ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice”, a spus Grindeanu. Președintele PSD susține că strategia, în forma actuală, va compromite și actualele capacități de producție a energiei. Regulile de desfășurare a programului SAFE de 16,6 miliarde de euro Al doilea proiect pe ordinea de zi a plenului Senatului vizează programul SAFE. Senatul este primă cameră sesizată în acest caz. Propunerea legislativă vizează crearea cadrului instituțional și financiar urgent pentru implementarea Programului SAFE în România, evitând blocajele administrative. Prin acest instrument european, România accesează un împrumut masiv de peste 16,6 miliarde de euro destinat securității naționale și retehnologizării industriei autohtone de apărare. Completările legislative aduse ordonanței inițiale au fost impuse pentru a asigura reducerea birocrației și semnarea contractelor înainte de termenele limită europene. Proiectul vizează: deblocarea achizițiilor urgente – MApN și alte structuri de siguranță națională să poată semna contracte de achiziții fără blocaje financiare și contestații. exceptarea de la regulile de achiziție  – Contractele derulate prin SAFE să fie exceptate de la regulile licitațiilor clasice și sunt considerate de importanță strategică. Vor fi derulate direct sau în parteneriat cu state UE. managementul Planului de Investiții –  Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Finanțelor primesc atribuții clare pentru a negocia implementarea acordului direct cu Comisia Europeană. Orice direcție majoră este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). garanția fluxului financiar – Modificarea legislativă stabilește circuitele bugetare clare pentru utilizarea celor 16,6 miliarde de euro primiți prin împrumutul SAFE, definind modul în care banii sunt distribuiți către fabricile din industria de apărare (ex: producție de muniție, transportoare, sisteme radar).  Decarbonizarea sectorului energetic, condiție PNRR Al treilea proiect de lege de pe ordinea de zi de astăzi se referă la decarbonizarea sectorului energetic, o altă temă disputată între PNL – USR și PSD – AUR. Modificările propuse constau în reajustarea calendarului de închidere a grupurilor energetice pe cărbune (lignit și huilă) și securizarea banilor europeni din PNRR. Proiectul face parte din condiția obligatorie a Comisiei Europene pentru deblocarea cererii de plată numărul 4 din PNRR. Proiectul stabilește clar că eliminarea cărbunelui este definitivă pentru a îndeplini jalonul 114 din PNRR. Se reglementează scoaterea strictă din exploatare a 1.045 MW din capacități pe lignit și huilă, urmată de alți 710 MW. Sorin Grindeanu a cerut amânarea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, depunerea unui proiect de lege care interzice închiderea capacităților energetice până la înlocuirea lor și susținerea legii privind decarbonizarea cu amendamente. Liderul PSD i-a cerut premierului demis Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru a renegocia și amâna termenul limită de 31 august privind închiderea centralelor pe cărbune. Ilie Bolojan a spus că „deciziile populiste privind centralele pe cărbune pot aduce României corecții de peste un miliard de euro”.

Victor Ponta anunță că își face un nou partid pentru alegerile parlamentare: Trebuie să eliberăm România de această sectă globalistă

Victor Ponta a făcut anunțul în emisiunea „Subiectul Zilei” de la Gândul fără să precizeze deocamdată numele viitoarei formațiuni, data lansării sau echipa cu care va porni noul proiect politic. „Fac partid pentru alegerile următoare parlamentare. Eu cred că orice român în acest moment, indiferent de gândirea social-democrată, liberală sau conservatoare, trebuie să participe la efortul de a elibera România de această sectă globalistă care ne-a subjugat”, a declarat Victor Ponta. Ponta respinge ideea că va lua voturi de la AUR Întrebat dacă apariția unei noi formațiuni pe zona suveranistă nu va fragmenta electoratul și nu va afecta în primul rând AUR, fostul premier a susținut că intenția sa este, dimpotrivă, să adune mai multe forțe politice și categorii de alegători. „Nu e vorba de împărțit, e vorba de unit toate forțele ca să eliberăm România de aceștia”, a răspuns Ponta. Fostul premier a invocat și voturile date alături de PSD, AUR și UDMR împotriva USR, sugerând că viitorul său proiect ar putea încerca să atragă electorat din mai multe zone politice, nu doar din bazinul tradițional al AUR. Victor Ponta activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România” Victor Ponta este deputat de Dâmbovița și a fost ales în Parlament pe lista PSD. După deteriorarea relațiilor cu conducerea social-democrată și candidatura sa independentă la prezidențiale, acesta a părăsit grupul parlamentar al PSD. Începând din vara anului 2026, fostul premier activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România”, structură constituită în luna mai și formată în principal din parlamentari desprinsi din alte formațiuni. Site-ul Camerei Deputaților îl menționează pe Ponta printre membrii grupului. Noul proiect ar reprezenta o nouă încercare a lui Victor Ponta de a construi o formațiune în afara PSD, după experiența Pro România, partid lansat după conflictul său cu fosta conducere social-democrată. Ponta nu crede că vor fi organizate alegeri anticipate Fostul premier a declarat și că nu se așteaptă la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. El și-a argumentat poziția prin faptul că Guvernul Bolojan este interimar și are atribuții limitate. „Nu cred că vor fi alegeri anticipate”, a spus Ponta. El a susținut că Executivul nu poate emite ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern și că situația s-ar putea schimba prin instalarea unui guvern cu puteri depline. Legislația stabilește însă o limitare ceva mai nuanțată. Un guvern al cărui mandat a încetat poate adopta acte individuale sau normative necesare pentru administrarea treburilor publice, dar nu poate promova politici noi. În această perioadă, Executivul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege. Prin urmare, un guvern interimar poate adopta hotărâri, dar numai în limitele administrării curente. Victor Ponta a candicat la alegerile prezidențiale din mai 2025. Acesta a primit 1.230.164 de voturi, reprezentând 13,04%, și s-a clasat pe locul al patrulea în primul tur, după George Simion, Nicușor Dan și Crin Antonescu.

Irineu Darău, despre prețul la combustibil: În România nu au crescut prețurile la fel de mult ca în alte țări

„Noi am avut acea perioadă cu problema mare în Kazahstan, care influența direct piața noastră și cu siguranță azi vedem efectele acestui val. Trebuie să spunem la același timp că știți, la criza trecută, adică cele două, trei luni de la începutul crizei din Ormuz, când am avut și o ordonanță de urgență, în România nu au crescut prețurile atât de mult ca în alte țări. Deci trebuie să ne uităm pe o perioadă mai lungă”, susține Irineu Darău.  Ministrul interimar al Economiei a mai precizat că atunci când prețul la combustibili a crescut și în alte țări, „creșterea nu a fost atât de mare în România precum altundeva”. Vorbind despre legea care urmează să reglementeze criza pe piața petrolului, Irineu Darău a explicat în ce constă proiectul. „N-am făcut predicții și așa e corect să nu facem predicții pentru că ceea ce încearcă să asigure această lege așa cum o asigura și atunci ordonanța de urgență este că, pe de o parte nu se fac profituri nesimțite, pe de altă parte știți că și statul diminuează acciza”, a precizat Darău.  Acesta a afirmat că și în luna martie, statul a încercat să nu facă profit de pe urma creșterii prețurilor la combustibil. „Statul nu vrea să facă profit din asta, dar chiar încercăm să reglementăm în așa fel încât nici privații să nu poată să facă un profit exagerat”, a declarat Darău. De ce lipsesc sortimentele de motorină și benzină premium? Întrebat despre chestiunea lipsei de combustibil premium de la pompă, Irineu Darău a declarat: „Strict această situație se monitorizează zilnic, săptămânal, se discută cu cei care furnizează. Sunt niște reglaje care se întâmplă acum. Așa cum v-am spus și cu prețuri, să știți că la fel e și cu fluxurile de aprovizionare”, spune Darău.  Ministrul continuă explicând că „eram cu toții avertizați că există niște depozite care erau, la un moment dat, pe terminate, și care se vor reumple”. Acesta a mai precizat că, în plus, „unele lucruri sunt legate și de importuri și exporturi”. „De aceea, repet, oricât de ușor sau populist ar fi să se promită niște prețuri sau chiar să se limiteze, trebuie foarte mare grijă, pentru că dacă e o măsură pe termen lung care după o săptămână, două, nu mai e valabilă, s-ar putea să nu se mai comercializeze combustibil”, atrage atenția Darău.