Ce spune favoritul alegerilor prezidențiale din Franța despre Trump, Putin și țările europene
Favoritul alegerilor prezidențiale din Franța a dezvăluit o parte dintre pozițiile pe care le-ar putea adopta dacă va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor. Într-un interviu acordat LCI, liderul francez de extremă dreapta, Jordan Bardella, a spus despre Trump că își schimbă frecvent opinia. Bardella a mai arătat cum ar trebui să arate, în viziunea sa, relația Franța-SUA. „Văd un președinte american care își schimbă părerea constant. În cazul președintelui Trump, ceea ce este adevărat luni nu este neapărat adevărat marți… Franța trebuie să fie un aliat al Statelor Unite, dar nu unul subordonat… Dacă Statele Unite intră într-un conflict care nu servește intereselor franceze, Franța nu are niciun motiv să se alăture acestui conflict”, a explicat Jordan Bardella. Liderul francez de extremă dreapta s-a referit și la Rusia spunând că Putin are ambiții imperiale la marginile Europei, iar prezența lui la G8 ar ridica întrebări. Favoritul alegerilor prezidențiale din Franța vrea ca europenii să cumpere avioane Rafale Totodată, Jordan Bardella a spus că țările europene trebuie să înceteze să cumpere avioane F-35 americane și să achiziționeze avioanele Rafale franceze înainte să poată beneficia de umbrela nucleară a Franței. Bardella conduce în unele sondaje, dar partidul său trebuie să aștepte o decizie a justiției în cazul lui Marine Le Pen. Dacă instanța îi va interzice acesteia să candideze, Jordan Bardella ar urma să intre în cursa prezidențială.
Ministerul Sănătății prelungește termenul pentru proiectele PNRR din Sănătate până în august 2026
Ministerul Sănătății, condus de ministrul Cseke Attila, a anunțat vineri seară că termenul de implementare pentru proiectele finanțate prin PNRR în domeniul Sănătății a fost prelungit până la data de 15 august 2026. Instituția a precizat că măsura a fost oficializată printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial. „În această seară a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila care stabilește un termen extins, respectiv 15 august 2026, pentru finalizarea investițiilor finanțate din PNRR pe componentele de Digitalizare și Sănătate”, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Sănătății. Actul normativ prevede și o excepție pentru beneficiarii care au nevoie de timp suplimentar pentru finalizarea proiectelor. Aceștia vor putea cere, conform legii, o prelungire a activităților până la data de 31 august 2026. Reprezentanții ministerului au declarat că autoritățile încearcă să asigure un cadru predictibil pentru derularea investițiilor aflate în desfășurare. „Ministerul Sănătății depune toate eforturile pentru a asigura un cadru unitar, predictibil și coerent în derularea contractelor de finanțare, astfel încât toate cele 1.200 proiecte de investiții în spitale, echipamente medicale și sisteme digitale pe care le gestionează în protofoliu să fie finalizate cu succes și la timp, în beneficiul direct al pacienților”, a mai transmis ministerul.
Ambasada Rusiei ironizează România: doboară ținte mult dincolo de granițele ei, dar nu și în țară
Ambasada Rusiei în România a trimis mesajul după vizita ambasadorului la sediul MAE. „Pe data de 29 mai 2026, Ambasadorul Rusiei, Vladimir Lipaev, a fost convocat la MAE al României în contextul prăbușirii a unui vehicul aerian fără pilot presupus a fi rusesc asupra unui bloc din Galați. Fără niciun temei, i s-a comunicat decizia de declarare persona non grata a consulului rus la Constanța și de închidere a Consulatului General al Federației Ruse”, au transmis rușii. Reprezentanții ambasadei au respins acuzațiile care li se aduc. „Grăbindu-se să formuleze acuzații nefondate și lipsite de obiectivitate la adresa Rusiei, partea română, în cadrul întrevederii, la fel ca și în situațiile similare anterioare, nu a fost în măsură să răspundă la niciuna dintre întrebările concrete referitoare la incident. Diplomații români au refuzat să furnizeze informațiile standard în asemenea cazuri privind coordonatele punctului de pătrundere a dronei în spațiul aerian românesc, traiectoria, altitudinea și viteza de zbor, precum și durata aflării acesteia în spațiul aerian al României”, au scris rușii. Ambasada Rusiei, ironii și acuzații În plus, ei au ironizat partea română și au aruncat aacuzații asupra ucrainenilor. „Nu au fost explicate în mod convingător motivele pentru care Forțele Aeriene Române, care doboară cu succes ținte mult dincolo de granițele țării, conform unei practici deja consacrate, nu au întreprins nimic pentru neutralizarea dronei pe propriul teritoriu. De asemenea, nu au fost oferite clarificări cu privire la modul în care experții români au stabilit apartenența națională a aparatului fără pilot. Toate acestea indică faptul că, în realitate, a avut loc o nouă provocare a regimului de la Kiev, care încearcă prin toate mijloacele să atragă NATO într-un război cu Rusia și să distragă atenția de la crima barbară comisă de forțele armate ale Ucrainei la Starobelsk, unde, în urma unui atac aerian asupra căminului unui colegiu pedagogic, au fost uciși 21 de studenți”, au transmis rușii. La final, rușii au amenințat cu măsuri diplomatice împotriva României. „Ambasadorul a subliniat că incidentul din Galați nu poate fi interpretat nici măcar aproximativ drept o acțiune ostilă a Rusiei împotriva României, iar orice alte afirmații care provoacă alimentarea isteriei anti-ruse în spațiul politic și mediatic local nu pot fi considerate decât propagandă manipulatoare, menită să complice și mai mult relațiile ruso-române, deja complexe. Părții române i s-a adus la cunoștință faptul că decizia sa privind Consulatul General al Rusiei la Constanța va fi urmată de măsuri de răspuns”, a precizat Biroul de Presă al Ambasadei Rusiei.
„Ucraina este pregătită să apere România”. Anunțul lui Zelenski după discuția cu Nicușor Dan
„Am avut o conversație cu Nicușor Dan, președintele României. Din partea tuturor ucrainenilor, i-am exprimat sprijinul pentru România și am dorit o recuperare cât mai rapidă a victimelor atacului cu drona rusească asupra unei clădiri rezidențiale din Galați. Este important că România are o reacție principială, promptă și puternică la ceea ce s-a întâmplat. Ucraina este pregătită să sprijine securitatea României, care ne ajută de cinci ani la rând să ne apărăm de atacurile rusești. Începând din această noapte, militarii noștri sunt în contact și am discutat despre o colaborare ulterioară la nivelul echipelor noastre. Vom păstra o comunicare constantă cu România și vom continua să lucrăm împreună pentru a proteja viețile oamenilor de toate potențialele amenințări rusești”, anunță Zelenski. Zelenski și Nicușor Dan au discutat la telefon după incidentul cu drona de la Galați. „Am convenit, împreună cu Președintele Zelenski, să accelerăm cooperarea dintre România și Ucraina privind producția în comun de drone care pot fi desfășurate rapid. Experiența pe câmpul de luptă și tehnologia dronelor Ucrainei sunt atuuri strategice pentru apărarea întregului Flanc Estic”, a spus președintele României, Nicușor Dan. Legat de incidentul cu drona rusă de la Galați, Nicușor Dan a explicat faptul că din roiul de 43 de drone ale Rusiei, mai multe au fost interceptate pe teritoriul Ucrainei iar una lovită cinetic, la Reni în Ucraina, a deviat pe teritoriul României, spre Galați, unde a fost interceptată cu doar 4 minute de a lovi blocul și nu a putut fi doborâtă.
Concluzia lui Nicușor Dan după vizita la Galați: Rusia nu va reuși să dezbine societatea noastră
Mesajul a fost trimis vineri seara pe Facebook. „M-am întâlnit azi, la Galați, cu persoanele afectate de explozia dronei, cărora le-am transmis compasiune și solidaritate în urma celor întâmplate. Am mulțumit autorităților locale și centrale implicate pentru reacția promptă. Mi-au comunicat măsurile următoare pentru persoanele afectate”, a explicat Nicușor Dan. El a făcut comentarii despre incident. „Evenimentul de la Galați este mai mult decât un incident de securitate. Federația Rusă a comis un act grav, care a pus în pericol viețile cetățenilor români pe pământ românesc. Este o escaladare care nu poate fi acceptată, nu va fi tolerată și nici nu va rămâne fără răspuns. Este consecința iresponsabilității cu care Rusia folosește diverse tactici, în total dispreț față de viața civililor. Toate fac parte din arsenalul Moscovei pentru a induce frică, pentru a submina încrederea, pentru a face rău”, a adăugat Nicușor Dan. Concluzia președintelui a fost că Rusia nu va reuși să-i dezbine pe români. „De aceea, vreau ca mesajul meu să fie înțeles foarte clar: indiferent cât de mult încearcă să ne dezbine, indiferent de opiniile noastre diferite pe diverse teme, Rusia nu va reuși să dezbine societatea noastră când este vorba despre integritatea României, despre democrație și libertate în România. Sunt valori pe care societatea noastră și le-a asumat în momente istorice și în jurul cărora suntem uniți”, a precizat președintele. Președintele Nicușor Dan a fost huiduit la Galați în timp ce vizita blocul avariat de o dronă rusească.
Ambasadorul Rusiei, chemat de urgență la MAE. România închide Consulatul de la Constanța și expulzează consulul general
La scurt timp după reuniune, ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat de autoritățile române și informat cu privire la o serie de măsuri cu impact major asupra prezenței diplomatice ruse în România. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că România nu va mai permite funcționarea Consulatului General al Federației Ruse la Constanța. Totodată, Consulul General al Federației Ruse a fost declarat persona non grata și are la dispoziție 72 de ore pentru a părăsi teritoriul României. „A fost informat de decizia României de a nu mai permite funcționarea Consulatului General al Federației Ruse la Constanța. Am declarat persona non grata Consulul General al Federației Ruse în România și are 72 de ore pentru a părăsi teritoriul României”, a declarat șefa diplomației române, referindu-se la întâlnirea avută cu ambasadorul rus. Mesajul transmis de București vine într-un context de tensiuni sporite generate de acțiunile Federației Ruse în regiune. Oana Țoiu a subliniat că România condamnă în continuare „gesturile nesăbuite ale Federației Ruse” și susține accelerarea unui nou pachet de sancțiuni la nivelul Uniunii Europene. Autoritățile române au intensificat consultările cu aliații din NATO și cu partenerii europeni Potrivit ministrului de Externe, pe parcursul zilei au avut loc discuții cu omologi din statele aliate, iar mesajele de solidaritate primite au reconfirmat angajamentul comun pentru apărarea flancului estic. „Vom continua consultările în format aliat”, a afirmat Oana Țoiu, precizând că România urmărește consolidarea capacităților de descurajare și apărare la Marea Neagră, pe Dunăre și de-a lungul întregului flanc estic al NATO. Șefa diplomației a amintit că România deține cea mai lungă frontieră cu zona afectată de războiul din Ucraina, ceea ce transformă țara într-un actor esențial pentru securitatea regională. În acest context, Guvernul și Ministerul Apărării accelerează programele de înzestrare a Armatei Române, în paralel cu discuțiile purtate la nivel aliat privind suplimentarea măsurilor de apărare. La finalul declarației, ministrul de Externe a transmis un mesaj de susținere pentru locuitorii din Galați, afectați de evenimentele din ultimele ore, și a dat asigurări că autoritățile fac tot ceea ce este necesar pentru întărirea securității naționale. „Mulțumim partenerilor și aliaților noștri că ne sunt alături”, a conchis Oana Țoiu. Sursa video: Digi24
Putin este la curent cu situația din România. Comentează și Medvedev. Ce măsuri anunță Rusia
Președintele Rusiei, Vladmimir Putin, este la curent cu incidentul cu drona din România, a anunțat Peskov, secretarul Kremlinului. În paralel, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, a comentat și el situația din România: „Trebuie să ne dăm seama a cui dronă a căzut pe o casă din România, dar țărilor UE ar fi mai bine să „tacă” despre acest subiect – ele sunt participante directe la războiul cu Rusia. Aparatele de zbor fără pilot europene și alte arme, fără a menționa informațiile de recunoaștere, sunt folosite în atacurile asupra Rusiei în fiecare zi”, a declarat Medvedev. El a arătat că toți liderii UE, „șefii” țărilor din această „uniune neterminată”, știu foarte bine cum să pună capăt războiului din Ucraina. Măsurile Rusiei după declararea consulului general al Rusiei din România ca persona non grata și închiderea consulatului general din Constanța nu vor întârzia să se ia, a declarat Maria Zaharova pentru TASS. Zgomotul creat în jurul dronei din România este folosit de către occidentali pentru a deturna atenția de la uciderea copiilor din Starobilsk de către Zelenski, a declarat Maria Zaharova. Azi noapte, în jurul orei 02:00, o dronă militară rusească cu încărcătură explozivă (cel mai probabil de tip kamikaze Geran-2) s-a prăbușit și a explodat pe acoperișul unui bloc de locuințe cu 10 etaje din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie puternică și de un incendiu violent care a afectat apartamentele de la etajele superioare. Două persoane au fost rănite. Peste 70 de locatari au fost evacuați de urgență de către autorități. Președintele României, Nicușor Dan, a convocat o ședință de urgență a CSAT. Ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat oficial la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), iar consulatul Rusiei la Constanța a fost închis.
Ce măsuri a luat NATO după ce țările din flancul estic au accesat de 3 ori art. 4 al Tratatului Nord Atlantic din cauza războiul Rusiei în Ucraina
Articolul 4 din Tratatul NATO se activează atunci când un stat membru consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Acesta inițiază consultări oficiale între aliați pentru a evalua riscurile și a decide măsurile necesare, fără a implica automat o intervenție militară. Orice țară membră NATO poate solicita activarea acestui articol atunci când detectează o amenințare directă la adresa securității sale sau în vecinătatea sa (de exemplu, acumulare de trupe inamice, încălcări ale spațiului aerian sau crize regionale). La invocarea articolului, Consiliul Nord-Atlantic (organul politic decizional al NATO) se întrunește de urgență pentru a discuta problema. Scopul este acela de a analiza situația și de a ajunge la un consens privind politicile sau acțiunile comune de descurajare și apărare. Spre deosebire de Articolul 5 (care activează principiul apărării colective și un răspuns militar direct), Articolul 4 este pur consultativ. Nu există o obligație automată de a trimite trupe sau echipamente, ci doar obligația de a purta discuții și de a căuta soluții diplomatice sau strategice împreună. 3 crize majore pe flancul estic De la începutul războiului Rusiei în Ucraina și până în prezent, Articolul 4 din Tratatul NATO a fost invocat în 3 ocazii majore, fiind inițiat de grupuri de state sau de țări individuale de pe flancul estic. 1. 24 februarie 2022 – Invocare colectivă istorică A fost declanșat chiar în prima zi a invaziei ruse în Ucraina. A marcat momentul în care cele mai multe state au semnat simultan o astfel de cerere. Cine l-a invocat: România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Slovacia. Motivul: Amenințarea directă la adresa securității regionale din cauza atacului masiv al Rusiei asupra unui stat vecin. 2. 10 septembrie 2025 – Incursiunea masivă de drone din Polonia O nouă activare separată a avut loc după ce un număr record de dispozitive rusești au pătruns pe teritoriul aliat. Cine l-a invocat: Polonia (prin decizia guvernului condus de Donald Tusk). Motivul: Violarea gravă a spațiului aerian polonez de către 19 drone rusești de atac, eveniment catalogat drept o provocare deliberată pe scară largă. 3. 19 septembrie 2025 – Încălcarea spațiului aerian al Estoniei La o diferență de mai puțin de zece zile de la incidentul polonez, o altă țară baltică a apelat la această măsură. Cine l-a invocat: Estonia. Motivul: Intrarea neautorizată și zborul timp de 12 minute a trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 în spațiul aerian estonian, o acțiune considerată de Tallinn o escaladare periculoasă. Ce s-a întâmplat după invocarea articolului 4? Consultările de urgență din cadrul Consiliului Nord-Atlantic în urma activării Articolului 4 au generat măsuri imediate și strategice pentru securizarea flancului estic. NATO nu a trecut la acțiuni militare ofensive, ci a implementat operațiuni stricte de descurajare și protecție aeriană. Rezultatele concrete și deciziile logistice de apărare aeriană au inclus: 1. Lansarea „Operațiunii Eastern Sentry” (Septembrie 2025) Inițiată la doar două zile după pătrunderea în masă a dronelor rusești în Polonia, această operațiune vizează în mod specific securizarea frontierelor aeriene aliate. Doborârea directă a țintelor: Forțele aliate și poloneze au primit autorizația și au doborât o parte din dronele rusești intrate în spațiul NATO, o premieră în gestionarea acestor incidente. Restricții de zbor: Polonia și statele baltice au instituit coridoare speciale și restricții stricte de spațiu aerian de-a lungul granițelor estice. 2. Activarea scuturilor aeriene și dislocări de tehnică militară Sistemul NATO de Apărare Integrată Aeriană și Antirachetă (IAMD) a fost plasat în stare de alertă maximă. Trimiterea de avioane de vânătoare: State precum Olanda, Germania, Italia și Franța au trimis de urgență escadrille suplimentare de avioane pentru a intercepta și escorta aeronavele rusești (așa cum s-a întâmplat în cazul celor trei avioane MiG-31 din Estonia). Baterii antiaeriene temporare: S-au suplimentat temporar sistemele de rachete Patriot și NASAMS în punctele critice de pe flancul estic. 3. Implementarea „Zidului European de Drone” și a rețelei „Eastern Flank Watch” Provocările repetate au forțat trecerea de la măsuri temporare la soluții tehnologice permanente. Integrare radar și război electronic: S-a aprobat accelerarea rețelei Eastern Flank Watch, un program care combină senzori avansați, sisteme de supraveghere maritimă și echipamente de război electronic (EW) capabile să bruieze dronele înainte ca acestea să treacă granița. Zidul de drone (Drone Wall): Proiectul coordonat de Polonia, țările baltice și Finlanda folosește inteligența artificială pentru a detecta și neutraliza de la sol sau din aer dispozitivele autonome ghidate de Rusia. 4. Modificarea structurii de comandă (Mai 2026) Cea mai recentă decizie majoră este reorganizarea lanțului de comandă militar pentru a asigura o viteză de reacție sporită. Corpul germano-olandez de la Münster a preluat direct sectorul de apărare din Letonia și Estonia, permițând trimiterea instantanee de trupe și sprijin logistic în caz de escaladare fără a mai trece prin comandamente intermediare. Potrivit oficialilor români, incidentele cu drone, ca cel din Galați, sunt integrate în apărările colective.
Președintele Nicușor Dan a convocat CSAT după drona rusească prăbușită la Galați
„Caracterul fără precedent al evenimentului impune un răspuns ferm, coordonat și pe măsură — la nivel național, aliat și internațional. Declar, cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparține Federației Ruse”, a spus președintele Nicușor Dan. El spune că ceea ce s-a petrecut la Galați este consecința directă a războiului de agresiune dezlănțuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil și nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum și a disprețului sistematic față de dreptul internațional: „Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul și la cauza acestei agresiuni”. Șeful statul a adăugat că Forțele Armate Române au acționat respectând procedurile care au fost stabilite pentru astfel de situații. „Decizia de a nu angaja ținta a fost luată pentru că nu au existat condițiile care să permită distrugerea ei fără riscul periclitării accentuate a siguranței populației civile”, spune președintele. Măsuri anunțate El arată măsurile luate luate de autorități: 1. Informarea aliaților – Toți aliații din NATO și partenerii din Uniunea Europeană au fost informați despre incident. Comunicarea cu structurile militare aliate este în desfășurare în timp real. 2. Capabilități antidrone aliate suplimentare – România a solicitat formal ca aliații să deplaseze pe teritoriul național capabilități antidrone suplimentare, pentru consolidarea apărării noastre și a Flancului Estic al Alianței, în conformitate cu instrucțiunile SACEUR. 3. Sesizarea Consiliului de Securitate al ONU – România va informa oficial Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la această încălcare brutală și repetată a dreptului internațional de către Federația Rusă. Sprijinul pentru Ucraina, neclintit Nicușor Dan susține că la fața locului a fost declanșată o anchetă completă privind împrejurările căderii dronei și au fost dispuse expertize tehnice pentru recuperarea fragmentelor în vederea identificării precise a tipului de armament și a traiectoriei. „Am cerut Ministerului Afacerilor Externe să prezinte neîntârziat o serie de măsuri de luat în privința relației cu Federația Rusă, proporționale cu această situație atât de gravă. România este un stat membru al NATO și nu va accepta, sub nicio formă, ca războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei să se transfere asupra cetățenilor săi. Apărarea teritoriului național și a cetățenilor României rămâne datoria mea supremă, prevăzută de Constituție. Este o datorie a cărei îndeplinire o asumăm împreună cu aliații noștri, iar astăzi, ca în fiecare zi, suntem mai puternici împreună”, transmite șeful statului. El arată că sprijinul României pentru Ucraina rămâne neclintit: „Cu cât Rusia continuă acest război, cu atât mai limpede devine necesitatea ca el să fie încheiat printr-o pace justă și durabilă, care să respecte suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei”.
Guvernul a analizat stadiul proiectelor nucleare de la Cernavodă împreună cu AtkinsRealis Canada
Guvernul României a avut joi o întrevedere la Palatul Victoria cu reprezentanții companiei AtkinsRealis Canada, în cadrul căreia au fost discutate proiectele majore de la Centrala Nucleară Cernavodă, respectiv retehnologizarea Unității 1 și pregătirea reactoarelor 3 și 4. Potrivit unui comunicat de presă, întâlnirea a vizat stadiul investițiilor și pașii pentru implementarea acestora. Guvernul a transmis că proiectul Unității 1 se desfășoară conform calendarului stabilit, iar partea canadiană a confirmat acest aspect. În cadrul discuțiilor, reprezentanții companiei au vorbit despre cât contează investiția pentru România. Ei au spus că aceasta va contribui la securitatea energetică și la reducerea emisiilor de carbon. În comunicat se arată că proiectul este considerat unul strategic, cu un mare impact pe termen lung asupra producției de energie curată. În același timp, a fost analizat și stadiul pregătirii pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Ministerul Energiei a transmis deja prenotificarea către Comisia Europeană pentru accesarea ajutorului de stat, urmând ca notificarea oficială să fie depusă în perioada următoare. Premierul interimar Ilie Bolojan a dat asigurări că toate instituțiile implicate vor colabora în folosul acestei investiții. Acesta a declarat: „De multă vreme vorbim despre reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă la viitor. Vrem ca acest proiect să fie un succes și să vorbim despre el la timpul prezent”. Guvernul a spus că proiectele de la Cernavodă sunt importante pentru securitatea energetică a țării și producția de energie în bandă. Totodată, se menționează că România are o experiență de peste 40 de ani în domeniul energiei nucleare și ocupă poziții importante la nivel internațional în acest sector. La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, alături de premierul Ilie Bolojan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Mihai Jurca, secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi, consilierul de stat Raul Gutin și secretarul general al Ministerului Energiei Sorin Elisei.