Presa maghiară:România, în pragul falimentului de stat
Publicația Magyar Nemzet titrează pe prima pagină că România s-ar putea îndrepta spre pragul falimentului de stat dacă partidele politice nu găsesc o soluție urgentă la blocajul actual. Ziarul vorbește despre „haosul politic” în care politicienii români au adâncit țara și explică efectele economice și sociale: „Impasul politic nu este doar o problemă teoretică la București; are un impact direct și grav asupra vieții de zi cu zi a populației. România se află într-o situație fiscală catastrofală, cu un deficit care se apropie de 8% din PIB, aproape de trei ori limita de 3% permisă de UE. Mai mult, fără un guvern funcțional și complet, țara nu este capabilă să implementeze reformele necesare pentru a accesa finanțarea de aproximativ 11 miliarde de euro din fondul de redresare al Uniunii Europene. Pierderea acestor resurse înseamnă oprirea investițiilor în infrastructură, construcția de drumuri și dezvoltarea de spitale. În plus, agențiile internaționale de rating de credit iau deja în considerare retrogradarea ratingului României din cauza instabilității politice. Acest lucru face ca finanțarea datoriei publice să fie mai scumpă, ceea ce duce direct la slăbirea monedei naționale, la o creștere suplimentară a inflației deja ridicate și la o creștere drastică a ratelor dobânzilor la creditele acordate populației. Întrucât guvernul executiv nu poate adopta noi legi sau măsuri fiscale pe termen lung, salariile din sectorul public, indexarea pensiilor și plățile beneficiilor sociale vor deveni, de asemenea, incerte în lunile următoare„. Într-o notă mai critică, Magyar Nemzet publică o analiză prin care contestă avansul economic al României în regiune, susținând că ultimele date arată o stagnare sau o scădere a nivelului de trai pentru populație din cauza inflației greu de controlat. Publicația prezintă datele Oficiul Central de Statistică din Ungaria și cifrele de la institutul național de statistică din România: În Ungaria, salariul mediu brut în aprilie a fost de 772,2 mii de forinți, iar în România a fost de 9.740 de lei, ceea ce reprezintă 705,2 mii de forinți la cursul de schimb mediu lunar oficial al Băncii Naționale a Ungariei pentru luna aprilie (72,41 HUF/RON). Deci datele noastre (ale Ungariei) sunt cu 9,5% mai mari. În Ungaria, salariul mediu net calculat cu reduceri a fost de 541,2 mii de forinți în aprilie, iar în România a fost de 5.843 de lei, ceea ce reprezintă 423 de mii de forinți. Suntem (n.r Ungaria) cu aproape o treime, cu 28 la sută, mai buni. În Ungaria, creșterea câștigului salarial mediu net este de 11,2%, în România este de 3,5%. În Ungaria, inflația pentru consumatorii maghiari a fost de 2,1% în aprilie, o valoare mai mică decât în orice altă țară din zona euro, iar în România a fost de 10,7%, cea mai slabă valoare din întreaga UE. Astfel, creșterea salariului real intern a fost de 8,9% în aprilie, în timp ce în România s-a înregistrat o scădere de 6,5%. Dinamica salarială din Ungaria este una dintre cele mai ridicate, în timp ce cea din România este cea mai slabă. În Ungaria, PIB-ul a crescut cu 1,7% în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce în România a scăzut cu 1,5%. România se află deja în recesiune tehnică, PIB-ul fiind în scădere de șase luni. În Ungaria rata de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în primul trimestru al acestui an a fost de 80,9%, ceea ce reprezintă a opta cea mai bună rată din UE, în timp ce în România a fost de doar 68,5%, ceea ce reprezintă a doua cea mai slabă rată. În Ungaria, rata șomajului a fost de 4,7%, mult sub media UE (6,2%), iar în România a fost de 6,5%, o valoare mai proastă decât media UE. Conform măsurătorilor oficiale ale UE, proporția persoanelor care trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială în Ungaria în anul de referință 2024 a fost de 19,5%, ceea ce este mai mic decât media UE, iar în România a fost de 27,4%, ceea ce reprezintă a treia cea mai mare și mai slabă valoare din UE. „Nu mă bucur că vecinul nostru – și odată cu el maghiarii de peste graniță – sunt în declin, dar mantra repetată obositor despre cea mai săracă țară și România jalnică este demonstrabil greșită, să nu credem! Fiecare să decidă dacă este o denaturare conștientă sau o lipsă de pregătire profesională! Și sper sincer să nu ajungem în declin. Fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki a spus în filmul „Ultimul avertisment” că guvernarea răzbunării nu este bună pentru economie, relatează Magyar Nemzet.
Zelenski anunță că Belarus a cedat amenințărilor ucrainenilor
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut anunțul miercuri. Potrivit Kyiv Independent, Belarus a oprit echipamentele folosite pentru ghidarea atacurilor rusești. Echipamentul de comunicații aflat în Belarus despre care Ucraina susține că a ajutat la dirijarea atacurilor cu drone rusești a încetat să funcționeze, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Anunțul apare la câteva zile după avertismentul lui Zelenski către oficialii de la Minsk. Atunci, Zelenski a spus că Belarus are la dispoziție o săptămână pentru a elimina echipamentul și că în caz contrar se va confrunta cu acțiuni din partea Ucrainei. „Conform informațiilor pe care le-am primit… echipamentul a încetat să funcționeze pe teritoriul belarus începând cu 22 iunie. Sincer, nu știu încă dacă a fost demontat sau nu. Cert este că, de astăzi, echipamentul nu mai funcționează”, a spus Zelenski. Ce echipamente a dezactivat Belarusul Președintele ucrainean a declarat anterior că sistemele constau în echipamente de releu montate pe turnuri de comunicații. Acestea erau folosite pentru a susține atacurile cu drone rusești împotriva Ucrainei. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Kievul de „agresivitate” și de încălcare a suveranității Belarusului. În plus, Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin și Alexander Lukașenko intenționează să se întâlnească în viitorul apropiat pentru a discuta despre avertismentul lui Zelenski. Dronele de atac rusești de tip Shahed se bazează pe rețele de comunicații radio și infrastructură terestră pentru a se deplasa în timpul atacurilor la distanță lungă.
AUR propune majorarea plafonului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro pentru sprijinirea antreprenorilor români
Potrivit expunerii de motive, reducerea succesivă a plafonului pentru microîntreprinderi, de la un milion de euro la 100.000 de euro, a afectat grav mii de firme românești, obligate să treacă la un regim fiscal mai împovărător și mai complex. Inițiativa legislativă propune revenirea la plafonul de 500.000 de euro, nivel care ar permite unui număr important de întreprinderi mici să își continue activitatea în condiții mai favorabile și mai predictibile. „În aceste zile știm cu toții că economia României este în corzi și, în principal, suferă IMM-urile. Din această cauză, venim cu o lege care va ridica plafonul pentru microîntreprinderi de la 100.000 de euro, cât este astăzi, la 500.000 de euro. Țineți cont că plafonul pentru microîntreprinderi a fost redus de la 1.000.000 de euro, apoi la 500.000 de euro, la 250.000 de euro, iar astăzi a ajuns la 100.000 de euro, o sumă nesemnificativă, care nu îi ajută pe antreprenori”, a declarat deputatul AUR Lucian Mușat. Deputatul AUR subliniază că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei românești și că actualul plafon nu mai reflectă realitățile economice cu care se confruntă antreprenorii români. „Dacă această măsură va fi votată de Parlamentul României, noul plafon de 500.000 de euro va aduce o gură de oxigen companiilor care sunt greu încercate în aceste zile și ar putea salva de la faliment alte câteva zeci de mii de firme care, din păcate, își desfășoară activitatea din ce în ce mai greu”, a precizat Lucian Mușat, deputat AUR. Sprijinirea IMM-urilor reprezintă o condiție esențială pentru relansarea economiei românești, păstrarea locurilor de muncă și stimularea investițiilor. Prin această inițiativă legislativă, AUR oferă antreprenorilor români un cadru fiscal mai stabil, mai predictibil și mai apropiat de realitățile economice actuale.
12 filiale ale PNL, decapitate. Ionel Bogdan: Au încălcat deciziile partidului
Ionel Bogdan a anunțat că cele 12 filiale vor intra într-un proces de reorganizare. „Așa cum știți, în urma congresului, toate filialele, pentru că nu s-au organizat încă alegeri în filialele PNL din țară, au rămas într-un interimat, adică toți președinții de filiale sunt interimari”, a spus liberalul, care a adăugat că pentru o parte dintre filiale nu au fost prelungite interimatele. Este vorba, printre altele, de filialele Argeș, Brașov, Călărași, Galați, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Ilfov și cele din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Deputatul liberal a anunțat și motivele pentru care au fost luate aceste decizii. „În primul rând, au încălcat în mod deliberat și repetat deciziile PNL. Apoi, nu au participat la congres sau chiar au obstrucționat participarea delegaților din acele filiale la congres. Sunt motive multiple pentru care aceste filiale n-ar fi trebuit să aibă prelungit interimatul”, a spus Ionel Bogdan. Thuma: am fost dat afară din partid Printre filialele propuse pentru reorganizare este și cea din Ilfov, condusă de Hubert Thuma, unul dintre contestatarii lui Ilie Bolojan. Acesta a anunțat marți după-amiaza că a fost dat afară din partid. „Azi am fost dat afară din partidul în care am câștigat fiecare mandat, de 25 de ani, prin vot. Nu prin numire, nu prin relații, ci prin vot. Spre deosebire de domnul Bolojan, care a fost prefect prin numire, secretar general al Guvernului prin numire, prezent în consilii de administrație prin numire, eu nu am ocupat niciodată o funcție numită politic. Am ocupat funcții pentru care cetățenii și-au dat acordul explicit, cu ștampila pe buletin”, adaugă Thuma pe Facebook.
Deputat USR: Un guvern PSD ar fi încă o farsă de guvern Veștea 2.0
„O propunere de guvern PSD nu înseamnă decât încă o farsă de guvern Veștea 2.0. Singurele diferențe sunt că Veștea era un «acoperit» PSD, iar acum PSD își va pune în frunte propriul om, cu legitimația de partid la vedere”, a scris deputatul USR Bogdan Rodeanu într-o postare pe Facebook. „În ceea ce-i privește pe trădătorii propuși în guvern și pregătiți să susțină această formulă, nici acolo nu se schimbă mare lucru. Dacă ieri Predoiu avea carnet de partid PNL, mâine va avea carnet de partid la PSD. Funcția rămâne în continuare aceeași. Se schimbă doar explicația: ceea ce ieri era trădare, mâine devine muncă de partid”, a adăugat parlamentarul. „În România par să existe două state” Rodeanu afirmă că nu numele viitorului premier îl îngrijorează, ci ceea ce el descrie drept existența a „două state” în România. „Există statul român, cel al cetățenilor care muncesc, plătesc taxe, respectă legea și își pun speranța că votul lor poate schimba ceva. Și există România PSD”, susține Bogdan Rodeanu. Deputatul USR descrie „România PSD” ca pe o rețea întinsă în administrație, companii de stat, agenții și instituții care gestionează bani publici. „O Românie care a ajuns să fie ca o iederă crescută pe zidurile statului. Te uiți la zid și nu îl mai vezi. Vezi doar planta care l-a acoperit. Funcții, instituții, agenții, companii de stat, toate legate într-o rețea care are un singur scop: să se protejeze și să se hrănească din putere, din banul public”, a scris el. Rodeanu a spus că un guvern minoritar PSD ar însemna, de fapt, „două guverne PSD”: „Unul în Executiv, pe care PSD vrea să îl formeze oficial. Și încă unul în Parlament, acolo unde pesediștii lucrează deja cu AUR ori de câte ori interesul politic o cere”. El afirmă că un asemenea cabinet nu ar putea funcționa fără o majoritate parlamentară care să îi voteze legile, bugetele și deciziile importante. „Pentru formula «acoperită», PSD-iștii nu au strâns destule voturi. Faptul că ea poate reveni mâine sub un alt nume nu este un semn de schimbare. Nu este un semn de reformă. E aceeași minciună”, a conchis Rodeanu.
Au fost începute procedurile de excludere a puciștilor din Partidul Național Liberal
„Procedurile în Partidul Național Liberal au început. Este aprobat un nou statut care urmează să fie înregistrat la Tribunalul București conform normelor legale. Ulterior vom putea finaliza această procedură. Atâta timp cât aceste excluderi din partid vor fi pe noul statut, el trebuie să fie înregistrat legal la Tribunalul București”, a declarat marți parlamentarul liberal. Întrebat despre dubla măsură privind excluderea unor membri PNL pentru susținerea guvernului Veștea și eventualele discuții cu PSD pentru votarea unui guvern minoritar, Bogdan a transmis: „Diferența este una majoră. Vorbim strict de un acord politic cu partidele politice în vederea implementării obiectivelor importante pentru România din această perioadă. Și ceea ce am spus și o spun încă o dată este că cei care au participat la acest guvern sau la încercarea de formare a acestui guvern, au încălcat deciziile Partidului Național Liberal”. Partidul Național Liberal a decis în forurile interne excluderea liderilor care au susținut Guvernul Veștea. Astfel, din cadrul PNL ar urma să fie excluși parlamentarii Cătălin Predoiu, Monica Anisie, Sorin Câmpeanu, Nicoleta Pauliuc, Mihai Veștea, Andrei Baciu, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Mititelu Eduard, Pandea Ciprian, Prișcă Răzvan, Rusu Sebastian,Ionuț Stroe , liderii locali Hubert Thuma (Ilfov) și Adrian Veștea (Brașov) și europarlamentarul Rareș Bogdan.
Premieră în Parlamentul Germaniei: primul cuplu parlamentar gay s-a căsătorit
„Este o premieră în Bundestagul german: pentru prima dată, doi parlamentari de același sex s-au căsătorit. Sepp Müller și Wolfgang Stefinger au distribuit fotografiile nunții lor pe rețelele de socializare”. Au adăugat o descriere a fotografiei de nuntă cu următoarele cuvinte: „«Tu și eu» a devenit acum un «NOI». Am spus DA și așteptăm cu nerăbdare tot ce va urma.” Müller și Stefinger își făcuseră deja publică relația prin intermediul rețelelor de socializare în 2023. „Prietenia noastră s-a transformat în dragoste”, a scris Stefinger pe Twitter la acea vreme, postând o fotografie cu ei împreună. „ Suntem fericiți”, a adăugat el. Müller a confirmat simultan relația pe X, care pe atunci se numea încă Twitter. Unsprezece la sută dintre cupluri se întâlnesc la locul de muncă, au scris politicienii la vremea respectivă. „Uneori, colegii devin prieteni”, au adăugat ei. În cazul lor, prietenia a devenit dragoste. Apoi au apărut în fotografii cu ei îmbrățișați. Ei au anunțat acum că după o ceremonie de cununie civilă joia trecută, o slujbă de sfințire a avut loc două zile mai târziu în Wildbad Kreuth. Ulterior, cuplul a primit numeroase felicitări prin intermediul rețelelor de socializare. Printre acestea s-a numărat și ministrul-președintele Bavariei, Markus Söder (CSU), care le-a scris cuplului: „Felicitări și toate cele bune în călătoria voastră împreună prin viață!”. Ministrul Cercetării, Dorothee Bär (CSU), a urat cuplului „binecuvântările lui Dumnezeu”.
Senator PNL: Există două variante de guvern minoritar – condus de PSD sau din PNL, USR și UDMR
„Guvernul trădatorilor, PSD-Veștea, a picat în Parlament. Spectacolul rușinos al negocierilor cu AUR s-a încheiat cu un eșec pentru cei care l-au inițiat. Adrian Veștea a cerșit voturile AUR și a acceptat poziția de marionetă a PSD”, spune Gabriela Horga pe Facebook. Aceasta afirmă că PNL a fost un partid puternic care a rezistat cu Ilie Bolojan „unui asalt teribil din toate părțile și cu toate armele”. „PNL a refuzat să susțină guvernul PSD–Veștea și a transmis clar că nu va mai participa la o guvernare alături de PSD. Lista respinsă de Parlament era dominată de propuneri de la PSD, iar Adrian Veștea a avut doar un rol de fațadă. Partidul Național Liberal și Ilie Bolojan au propus ieri o soluție pentru depășirea blocajului politic: încheierea unui acord prin care partidele să își asume, pentru următoarele șase luni, respectarea unor obiective clare”, spune senatorul PNL. Potrivit senatorului Horga, viitorul guvern ar trebui să își angajeze răspunderea în Parlament pentru implementarea proiectelor din PNRR, menținerea disciplinei financiare și continuarea investițiilor necesare dezvoltării României. „Dacă formațiunile politice ar ajunge la un acord pentru un astfel de pact național, există două variante: fie un guvern minoritar condus de PSD, fie un executiv minoritar alcătuit din PNL, USR și UDMR. România are nevoie de decizii asumate, prin înțelegeri transparente între partidele politice, nu de combinații și de voturi cumpărate la bucată”, a mai scris Horga. La votul pentru învestirea Guvernului Adrian Veștea au fost exprimate 212 voturi, dintre care 189 „pentru” și 23 „împotrivă”. Pentru învestirea Guvernului erau necesare 233 de voturi.
Radu Miruță după respingerea Guvernului Veștea: Astăzi, România a fost tratată ca o miză într-un joc politic
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a acuzat, luni, într-o postare pe Facebook, PSD că a favorizat ascensiunea liderului AUR, George Simion, după ce Parlamentul a respins învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Adrian Veștea. Miruță susține că România traversează un moment politic dificil și afirmă că țara are nevoie de un Executiv „cu mintea și sufletul îndreptate spre Vest”. „Astăzi, România a fost tratată ca o miză într-un joc politic. PSD, disperat să nu piardă accesul la putere, influență și resurse, a ales să deschidă culoarul pentru George Simion. Iar asta ar trebui să ne dea tuturor de gândit”, a scris Miruță. Liderul USR avertizează că mesajul promovat de George Simion este periculos tocmai pentru că pornește de la nemulțumiri reale ale populației. „Discursul lui George Simion este construit pe frustrări reale, pe nedreptăți pe care mulți români le simt. Tocmai de aceea este atât de periculos. Pentru că, dincolo de vorbele care sună bine, direcția în care împinge România este una greșită. Cântecul sirenei este întotdeauna convingător până în clipa în care lovești stâncile”, afirmă deputatul. „Astăzi este unul dintre momentele dificile ale României” În opinia sa, miza momentului politic depășește formarea unui nou Executiv. „România a trecut, în istoria sa recentă, prin multe momente dificile. Astăzi este unul dintre ele. Dar nu este, în primul rând, despre învestirea unui guvern. Este despre cine suntem, în ce credem și în ce direcție alegem să meargă această țară”, a transmis Miruță. Parlamentarul a făcut și un bilanț al activității sale din ultimele luni, susținând că a încercat să promoveze reforme și să corecteze problemele din administrație. „România are nevoie de un guvern cu drepturi depline” „În ultimele zece luni am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a face dreptate, pentru a scoate la lumină ceea ce trebuia schimbat și pentru a corecta ceea ce putea fi corectat. Nu am reușit tot. Dar nu am făcut niciun pas înapoi atunci când am știut că drumul este cel corect”, a scris acesta. Radu Miruță susține că România are nevoie atât de un guvern cu puteri depline, cât și de unul care să mențină orientarea pro-occidentală a țării. „România are nevoie de un guvern cu puteri depline. Dar, mai presus de atât, are nevoie de un guvern cu mintea și sufletul îndreptate spre Vest. Un guvern care să continue reformele, să spună adevărul și să lucreze în interesul cetățenilor, nu al privilegiilor”, afirmă deputatul. „Direcția rămâne aceeași” Miruță spune că respingerea Guvernului Veștea nu schimbă direcția pe care o consideră necesară pentru România. „Eu cred în aceeași direcție: o Românie occidentală, construită pe onestitate, muncă și reforme adevărate. Dacă astăzi nu reușim tot ceea ce ne-am propus, nu înseamnă că am pierdut drumul. Este doar o etapă mai dificilă. Direcția rămâne aceeași, iar România se va reașeza pe drumul corect. Pentru că, la final, nu un moment politic definește viitorul unei țări, ci consecvența cu care își urmează valorile”, a scris Miruță.
Marian Neacșu despre întâlnirea Veștea – Simion: Este decizia domniei sale. Mie mi se pare ceva corect
Poziția PSD despre discuțiile cu AUR „Dacă domnul prim-ministru desemnat Veștea a decis să meargă să discute cu colegii de la AUR, este decizia domniei sale și eu o respect. Și dacă vreți cu titlul personal, cred că este și corect”, a declarat Marian Neacșu după audieri. „Tocmai ați precizat un pic mai devreme că a fost și-a discutat și cu UPR, a discutat și cu PACE, au discutat și cu toți ceilalți”, continuă fostul vicepremier. Întrebat despre posibilitatea unei colaborări politice mai ample și eventual chiar includerea AUR în arhitectura guvernamentală, Neacșu a afirmat: „Nu cred că se va discuta despre preluarea în cadrul guvernamental de AUR, pentru că ne aflăm deja într-o procedură de audieri. AUR este partidul alături de care am semnat și am votat o moține de cenzurare”, adăugând: „în politică nimic nu este de exclus”. „Eu cred că, în primul rând, trebuie să avem un guvern. În al doilea rând, trebuie să avem un guvern care să aibă o susținere parlamentară reală. Pentru că altcumva nu va putea funcționa”, a mai spus Neacșu. Condițiile impuse de George Simion În cursul zilei de luni, s-au desfășurat audierile miniștrilor propuși de premierul desemnat Adrian Veștea. Liderul AUR, George Simion, a declarat în repetate rânduri că va vota Guvernul propus doar dacă premierul desemnat va merge la discuții cu reprezentanții AUR și dacă președintele Nicusor Dan își va clarifica poziția privind partidul pe care îl conduce. „I-am asigurat de toată disponibilitatea pentru toate aspectele care nu sunt în programul de guvernare și care, în urma evaluărilor, nu vor crea un impact economic și vor putea fi suportate de către bugetul României în perioada următoare”, a declarat Veștea după întâlnirea cu Simion. Liderul AUR a declarat; „Eu cred că e un pas spre normalitate. Așteptăm din partea lui Nicuşor Dan niște clarificări înainte de votul de astăzi de la 21:30”, după discuția cu premierul desemnat.