Etichetă: Politic

Poate Maia va deveni într-o zi președinta României. Maia Sandu, întrebată din nou despre unirea Republicii Moldova cu România

Maia Sandu a fost întrebată, la conferința „Lennart Meri”, de fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, de ce Republica Moldova nu se unește cu România, după modelul reunificării Germaniei în 1990, potrivit publicației Ziarul de Gardă. „Avem mai mult sprijin popular pentru integrarea în UE, acest lucru s-a văzut la referendum, așa că mergem mai departe cu integrarea europeană. Ne-am îndeplinit angajamentele, iar acest lucru a fost recunoscut în rapoartele UE și sperăm că UE ne va ajuta să continuăm pe acest drum”, a spus Maia Sandu, Aceasta a precizat că obiectivul principal al autorităților de la Chișinău este menținerea Republicii Moldova „parte a lumii libere”. „Vom face totul pentru a ne ține oamenii în siguranță și pentru a ne păstra țara parte a lumii libere. Aceasta este sarcina noastră principală și vom găsi toate modalitățile pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă”, a declarat președinta Republicii Moldova. Maia Sandu: nu înseamnă că nu putem avea mai mult sprijin popular pentru unificarea cu România Maia Sandu a adăugat că actuala susținere mai mare pentru aderarea la UE nu exclude o schimbare de perspectivă în viitor, dacă cetățenii Republicii Moldova vor considera că procesul european avansează prea lent. „Știu că vorbiți despre unificarea cu România, deci asta spun: avem astăzi mai mult sprijin popular pentru integrarea în UE și aceasta este calea pe care o urmăm, dar asta nu înseamnă că nu putem avea mai mult sprijin popular pentru unificarea cu România, dacă la un moment dat moldovenii vor vedea că UE nu se mișcă destul de repede”, a spus Maia Sandu. În timpul discuției, președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a intervenit spunând că Maia Sandu poate „va deveni într-o zi președinta României” și că ar fi „un președinte grozav, indiferent de țară”. Maia Sandu a răspuns glumind: „Vă mulțumesc foarte mult! Mi-ar plăcea să mă ocup puțin de grădinărit după ce termin cu toate acestea”. La rândul ei, moderatoarea panelului de discuții a intervenit: „Poți face grădinărit și în România”. Maia Sandu se află sâmbătă, 16 mai, într-o vizită de lucru la Tallinn, la invitația președintelui Estoniei, Alar Karis. Tema unirii, readusă în atenția publică Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus, în luna ianuarie, că ar vota „da” la un eventual referendum privind unificarea cu România, invocând dificultățile cu care se confruntă Republica Moldova în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei. Maia Sandu a precizat că, în prezent, nu există o majoritate în Republica Moldova care să susțină unirea, majoritatea populației fiind favorabilă aderării la Uniunea Europeană. Președintele Nicușor Dan a declarat la finalul lunii aprilie că poziția României privind o eventuală unire cu Republica Moldova rămâne neschimbată. „Din partea României cred că nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018 care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova o vor dori”, a spus acesta.

Vladimir Putin simplifică acordarea pașapoartelor rusești în Transnistria. Cum a reacționat Maia Sandu

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a semnat un decret care facilitează acordarea cetățeniei ruse locuitorilor din Transnistria, teritoriu separatist prorus aflat oficial în componența Republicii Moldova, relatează AFP.  Conform noilor reglementări, locuitorii Transnistriei vor putea obține cetățenia fără să îndeplinească condițiile care erau cerute anterior, condiții precum a fi locuit cel puțin cinci ani în Rusia, să cunoască limba rusă și să dețină cunoștințe despre istoria și legislația Rusiei.  Reacția autorităților de la Chișinău a venit rapid. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu,  a declarat: „În ceea ce privește decretul emis de Putin, probabil că au nevoie de mai mulți oameni pentru a fi trimiși în Ucraina în război. De la începutul războiului, majoritatea locuitorilor din regiune au optat pentru cetățenia moldovenească, deoarece se simțeau mai în siguranță cu cetățenia Republicii Moldova decât cu cea a Rusiei”.  Politica de facilitare a acordării pașapoartelor a fost utilizată anterior și în regiunile separatiste din Georgia, precum Abhazia și Osetia de Sud, după războiul din 2008. În 2024, Vladimir Putin a semnat un decret similar pentru cetățenii acestor teritorii.  

Tulcea, oraș de graniță în vreme de război: traficul greu aduce disconfort, dar și argumente pentru investiții mari. Primar: Mi-aș dori ca traficul să crească în continuare”

Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, susține că apropierea de zona de conflict a adus disconfort pentru localnici și operatorii economici, dar a creat și argumente pentru atragerea unor finanțări mari, în special pentru infrastructura rutieră. „Oamenii înjură partea asta a economiei, că nu poți să ajungi la Constanța sau la București, că stai în spatele unor tiruri foarte mult timp. Dar acestea sunt argumentele care ne-au dus să obținem finanțare pentru refacerea infrastructurii”, a declarat primarul la o conferință de presă organizată în cadrul infotripul „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea Edilul spune că traficul intens produce nemulțumiri, însă poate deveni și motor de dezvoltare economică, prin apariția unor zone industriale, spații de desfacere și servicii conexe. „Printr-o localitate unde este trafic, traficul intens provoacă disconfort, dar aduce dezvoltarea economiei”, a spus Ilie, conform aceluiași transcript. Traficul din Ucraina, resimțit în Tulcea Presiunea pe infrastructura locală este vizibilă inclusiv în punctul de trecere a frontierei de la Isaccea. Peste un milion de persoane și sute de mii de mijloace de transport tranzitaseră punctul româno-ucrainean de frontieră de la Isaccea de la începutul războiului până la începutul acestui an. Pentru Tulcea, efectul este dublu. Pe de o parte, rutele create sau intensificate de război apasă pe drumuri, cresc timpii de deplasare și afectează percepția turiștilor. Pe de altă parte, administrația locală încearcă să folosească această realitate ca argument pentru investiții care, în condiții normale, ar fi fost mai greu de justificat. „Mi-aș dori ca traficul să crească în continuare, chiar și dacă se termină războiul, dar noi să avem infrastructura care să primească. Atunci vom câștiga tot mai mult. E bine că se formează niște rute, trebuie să rămână aceste rute”, afirmă primarul. Centura municipiului, proiect-cheie Unul dintre proiectele invocate de primar este noua centură a municipiului Tulcea, legată de viitoarele conexiuni cu drumurile expres Tulcea–Brăila și Tulcea–Constanța. În interviul acordat presei la care a fost prezent și jurnalistul Mediafax, Ștefan Ilie a spus că proiectul centurii are o valoare de aproximativ 257 de milioane de euro și că a primit aviz favorabil de la Comisia Interministerială. Șoseaua va face parte din Drumul Expres Constanța–Tulcea–Brăila. Proiectul ar urma să reducă traficul rutier din oraș și să contribuie la dezvoltarea economică a zonei. Primarul susține că Tulcea are o poziționare geografică dificilă – între Dunăre și coline – iar localitățile din Delta Dunării, stațiunile și municipiul au nevoie de conexiuni mai bune pentru a transforma fluxurile actuale de trafic în dezvoltare economică. East Gate, noua miză regională Contextul local se leagă de un proiect regional mai amplu: GECT East Gate, o grupare europeană de cooperare teritorială constituită la 19 martie 2026, care reunește autorități publice din România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Potrivit site-ului oficial al organizației, East Gate poate fi beneficiar direct al unor fonduri europene precum FEDR, FSE+, Fondul de Coeziune, CEF și Horizon Europe și are între obiective infrastructura transfrontalieră, conectivitatea în zona Dunării de Jos și a Mării Negre, protejarea Deltei Dunării și dezvoltarea turismului durabil. Sediul social al GECT East Gate va fi la Constanța, descrisă ca nod strategic al coridoarelor transeuropene de transport Rin–Dunăre și Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee. În interviu, primarul Tulcei a prezentat East Gate ca pe o posibilă sursă de finanțare pentru marile proiecte de infrastructură care ar lega Ucraina, Republica Moldova, Dobrogea, Bulgaria și Grecia. El susține că proiectele locale, precum centura municipiului, pot deveni parte a acestei arhitecturi regionale. Alarme, turism și costuri sociale Războiul nu aduce însă doar trafic și oportunități logistice. Tulcea este unul dintre județele în care populația primește frecvent mesaje RO-Alert în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre. La 1 mai 2026, de exemplu, MApN a anunțat detectarea unui grup de drone care se îndrepta spre spațiul aerian al Ucrainei, iar populația din nordul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert; explozii au fost raportate pe malul ucrainean al Dunării, în zonele Izmail și Kilia. Primarul spune că aceste alerte au efect negativ asupra turismului și asupra HoReCa. Localnicii s-au obișnuit într-o anumită măsură cu mesajele, dar turiștii, mai ales cei veniți din orașe mari sau din străinătate, reacționează diferit: se sperie, trimit mesajele mai departe și contribuie la percepția că zona este nesigură. În același timp, edilul susține că România este apărată prin apartenența la NATO și că mesajul transmis turiștilor ar trebui să fie unul de echilibru: zona este afectată de proximitatea războiului, dar nu se află într-un conflict armat pe teritoriul României. Sprijin special pentru județele de frontieră Ștefan Ilie susține că județele aflate la granița cu zona de conflict ar trebui să beneficieze de măsuri speciale de dezvoltare. El vorbește nu despre ajutoare pasive, ci despre facilități pentru micro-afaceri, infrastructură, energie și investiții locale, astfel încât comunitățile de frontieră să vadă beneficii concrete ale apartenenței la Uniunea Europeană. În opinia primarului, o astfel de abordare ar putea avea și un efect politic: reducerea extremismului în zonele în care războiul, alertele, traficul greu și propaganda antiucraineană au produs frustrare socială.

Sindicaliștii din Guvern intră în grevă japoneză. Gheorghiu trebuie să dea explicații publice

Prin această formă de protest, SAALG transmite un mesaj clar: angajații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică, potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de sindicat. Sindicaliștii afirmă că Gheorghiu nu are în față ceea ce ea a numit „instrument politic”, ci „o organizație sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniștri și orice demnitar care a folosit funcția publică împotriva standardelor de integritate, transparență și respect față de administrație”. Dacă sindicaliștii cer explicații devin „instrument politic?” Este întrebarea retorică adresată de sindicat. „Dacă SAALG critică un premier PSD, este sindicalism. Dacă SAALG critică austeritatea lui Bolojan, este sindicalism. Dar când SAALG cere explicații unui vicepremier despre Schwarz Digits, RUTI și ADR, devine brusc «instrument politic»?”, acuză sindicaliștii. Sindicaliștii susțin că vicepremierul Oana Gheorghiu este cea care ocupă funcție politică în Guvern, „susținută politic și apărată inclusiv de premier”, acuzând că Gheorghiu apelează „la același truc ca în cazul viceprim-ministrului care a supraviețuit apelând la șpagă”. „SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numește șefi de instituții. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR și STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mișcare instituții ale statului în jurul unui operator economic”, acuză sindicatul angajaților din Guvern. Nu este prima dată când lucrătorii Guvernului semnalează ceea ce ei numesc „vulnerabilități de integritate” ale vicepremierului. „Fosta sa colegă și cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu, a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a pus asociația într-o situație vulnerabilă, că sponsorii au început să pună întrebări și că unii donatori s-au retras”, afirmă sindicaliștii. Sindicatul a transmis un mesaj clar: „Salariații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică”. Sindicatul precizează că Gheorghiu trebuie să explice public: „de ce Schwarz Digits, de ce acel e-mail, de ce acel traseu instituțional, de ce fostul său consilier de stat la conducerea ADR, de ce nu indică public toate celelalte companii pretins consultate și de ce România trebuie să accepte ca normele de integritate asumate prin PNRR să fie tratate ca simple formalități de comunicare”. Chestiunea referitoare la compania germană IT, Schwarz Digits, a fost semnalată, sâmbătă, și de liderul AUR, Petrișor Peiu.

Nicușor Dan, de Ziua Libertății Religioase: Suntem datori să denunțăm extremismul religios

În cadrul mesajului său cu prilejul Zilei Naționale a Libertății Religioase, președintele Nicușor Dan a îndemnat la valorile religioase trebuie să devină o sursă de echilibru și că ele nu trebuie folosite ca pretexte pentru diviziuni. „Într-o societate matură, conștientă de răspunderea față de oameni și de binele comun, exercițiul libertății religioase este fundamental. De aceea, îndemnul meu este de a nu folosi valorile religioase ca pretexte pentru diviziuni artificiale sau confruntări sterile, ci să le asumăm mereu ca sursă de echilibru, cunoaștere și apropiere. Încurajez cultele și comunitățile credincioșilor din România să investească în continuare în dialogul constructiv, să susțină pe mai departe valorile europene și democratice și să fructifice noi căi de colaborare în beneficiul întregii societăți”, a declarat președintele Nicușor Dan, în comunicatul de presă publicat de Președinție. Acesta a precizat că proliferarea conflictelor și resurgența extremismelor ne îndeamnă să reflectăm și să acționăm în spiritul fondator al comunității europene întemeiată pe convertirea valorilor religioase în valori politice și civice: libertatea, adevărul, solidaritatea, pluralismul, diversitatea și respectul. „Cu prilejul acestei Zile suntem datori să denunțăm extremismul religios, să ne opunem instrumentalizării religiei și transformării ei în mijloc de manipulare, de instigare la violență și ură, sau de stigmatizare”, a declarat președintele. Acesta a mai precizat că, de-a lungul timpului, cultele religioase din România au mobilizat energiile, aspirațiile, viziunea și forța de acțiune a întregii societăți în direcția obiectivelor importante pentru țară, consolidând parcursul european și transatlantic al României. „În acest fel, avem șansa să construim împreună o România prosperă, stabilă și sigură, pe care ne-o dorim atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare”, a declarat Nicușor Dan. În fiecare an, în data de 16 ani este celebrată Ziua Națională a Libertății Religioase. În această zi este una de apreciere și pentru contribuția Cultelor la viața societății românești este apreciată.

Victor Negrescu, întâlnire cu Secretarul General al OCDE: A salutat sprijinul larg, dincolo de diferențele politice, pentru aderarea României

Un singur pas până la închiderea tuturor capitolelor Europarlamentarul PSD s-a întâlnit vineri cu Mathias Cormann, Secretarul General la OCDE, la sediul organizației. Cei doi au discutat procesul de aderare a României. „Am avut o întâlnire foarte bună cu secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, într-un moment determinant pentru parcursul României către aderarea la OCDE, la sediul central al organizației. Vestea bună este că România a îndeplinit practic toate cerințele asumate. A mai rămas un singur capitol, cel privind comerțul, iar imediat ce acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite va fi aprobat, toate capitolele vor fi închise”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Negrescu.  Importanța consensului politic Liderul social-democrat a subliniat că secretarul general al OCDE a apreciat consensul politic existent în România în privința acestui obiectiv strategic.  „Secretarul general al OCDE a salutat sprijinul larg, dincolo de diferențele politice, pentru aderarea României. Este un proiect de țară care trebuie susținut de toți. Acum însă contează să folosim activ această apartenență”, notează Negrescu.  Negrescu a precizat că în cadrul întâlnirii au fost discutate și teme legate de colaborarea dintre OCDE și Parlamentul European.  „Am discutat și despre consolidarea colaborării dintre OCDE și Parlamentul European, inclusiv pe teme legate de competitivitate, educație, digitalizare, combaterea crimei organizate și dezvoltare economică”, se arată în mesajul publicat pe rețele sociale.  „O calitate a vieții mai bună” Europarlamentarul a enumerat și toate avantajele pe care România le va avea după aderarea la OCDE, punctând că procesul ar duce la „o calitate a vieții mai bună”.  „Aderarea la OCDE nu este doar o etichetă internațională sau un obiectiv diplomatic bifat. Înseamnă mai multă încredere pentru investitori, reguli mai clare și mai stabile, acces la bune practici internaționale, instituții mai eficiente și politici publice mai moderne. Aderarea reprezintă șansa de a atrage mai multe investiții, locuri de muncă mai bine plătite și o economie mai competitivă. Înseamnă standarde mai bune în educație, sănătate, administrație și digitalizare. Pentru români, miza reală este una simplă: o calitate a vieții mai bună”, conchide Negrescu. 

Oana Țoiu a coprezidat masa rotundă europeană pentru combaterea ingerințelor străine în alegeri

„Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat la 15 mai 2026, la Chișinău, la reuniunea ministerială a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, alături de omologii din celelalte 45 de state membre. Ministrul român a mers la Chișinău cu mesaje concrete pe cele trei direcții care definesc activitatea Consiliului Europei: drepturile omului, democrația și statul de drept”, se arată în comunicatul de presă emis de MAE.  În cadrul reuniunii, șefa diplomației de la București alături de viceprim-ministrul Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a coprezidat masa rotundă combaterii operațiunilor de ingerință străină și protejării proceselor democratice, avertizând asupra provocărilor generate de noile tehnologii.  „Ministrul Oana Țoiu a subliniat că asistăm la o escaladare fără precedent a manipulării și interferenței informaționale (FIMI) prin campanii tot mai bine finanțate, alimentate de inteligență artificială și unelte cibernetice, care răspândesc dezinformarea cu o viteză greu de contracarat. Pentru România și Republica Moldova, fenomenul are o miză aparte având în vedere că limba comună face ca cele două spații informaționale să se contopească, iar campaniile ostile să poate fi duse în ambele țări dintr-un singur punct”, transmite Ministerul.  De asemenea, România a notificat intenția României de a adera la Acordul privind Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, un demers care vizează tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele din Războiul din Ucraina, inițiativa fiind susținută de 36 de state.  „Ministrul român a reafirmat angajamentul față de sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Pe tema migrației, a precizat că România urmărește îndeaproape evoluțiile, în acord cu obligațiile care decurg din Convenție. La final, miniștrii au adoptat Declarația de la Chișinău și o serie de decizii privind Acordul Parțial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special, Noul Pact Democratic pentru Europa, viitorul activităților Consiliului Europei în domeniul migrației și cooperarea cu Uniunea Europeană”, mai transmite MAE. 

Euractiv: Nicușor Dan – Eroul de ieri al UE este azi un zero în stil MAGA / Orchestrează criza politică a României

Publicația bruxelleză Euractiv, specializată în politici europene, critică dur schimbarea de orientare politică a președintelui Nicușor Dan, pe care îl acuză acum că se apropie de forțele populiste pe care era chemat să le contracareze. „Cândva favoritul UE, președintele român Nicușor Dan este acum criticat de foștii aliați, care îl acuză că exploatează – și chiar orchestrează – criza politică a României, adoptând în același timp o postură din ce în ce mai naționalistă, în stil MAGA. Schimbarea marchează o inversare bruscă față de anul trecut, când Dan era perceput pe scară largă în UE drept candidatul prezidențial preferat pentru a contracara influența rusă și naționalismul de dreapta în ascensiune”, scrie Euractiv. Cristian Ghinea: „Ne ia pe noi, cei pro-UE, de la sine-înțeleși” Cristian Ghinea, senator USR și fost aliat al lui Nicușor Dan, este una dintre vocile cele mai critice citate de Euractiv. „Dan este un adevărat conservator și eurosceptic”, spune acesta, adăugând că președintele „curtează MAGA în detrimentul viitoarei noastre relații cu SUA după încheierea MAGA”. „Președintele a fost ales pe un trend pro-UE și ca o respingere a extremei drepte, dar are o politică bizară de conciliere și ne ia pe noi, cei pro-UE, de la sine înțeleși”, a spus Ghinea pentru Euractiv. Publicația evocă și anularea, săptămâna trecută, a unei recepții dedicate Zilei Europei la București, din cauza gazdei, Roberta Metsola, invocând faptul că trebuie să se concentreze pe votul de neîncredere din 5 mai, care a răsturnat guvernul României. Ce spune Nicușor Dan Președintele și-a justificat criticile la adresa UE pe ideea că Bruxelles-ul se bazează prea mult pe „sloganuri” și că a acționat „ideologic”, neglijând industria de apărare. A insistat că rămâne un președinte neutru și că România va avea un „guvern pro-occidental”. De asemenea, scrie Euractiv, „Acuzația de apropierea față de MAGA este susținută de politica externă a lui Nicușor Dan: el a fost singurul șef de stat al UE prezent la Reuniunea Consiliului pentru Pace al lui Trump din februarie, în plin conflict Washington-Bruxelles”. Potrivit surselor Euractiv, „Dan ar fi evitat atacurile directe la adresa AUR tocmai din cauza legăturilor acestui partid cu cercurile trumpiste de la Washington”. Publicația mai reține și că Nicușor Dan a ajuns la Cotroceni „cu sprijinul puternic al Partidului Popular European, după ce l-a învins pe George Simion, liderul AUR”, că victoria sa a venit după anularea alegerilor prezidențiale anterioare de la sfârșitul lui 2024, înainte de al doilea tur, de către Curtea Constituțională și că victoria sa „a fost salutată ca mesianică”, dar că „astăzi, profilul său pare mult mai ambiguu”.

Ciprian Ciucu anunță organizarea unui concurs de soluții pentru transformarea Bulevardului Magheru

„Am semnat un contract cu Ordinul Arhitecților (OAR) pentru a organiza un concurs internațional de soluții pentru a-l regândi, resistematiza și pentru a-l readuce în top, acolo unde a fost ani și ani de zile!”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Primarul General.  „OAR va fundamenta împreună cu noi temele pentru soluții, vor exista dezbateri publice și soluția va fi aleasă de un panel de specialiști format din urbaniști, arhitecți, peisagiști, etc.”, continuă Ciucu.  Ciucu a descris Bulevardul Magheru ca o arteră care „respinge” din cauza problemelor cu care se confruntă.  „Bulevardul Magheru este astăzi un simplu culoar de tranzit, zgomotos, cu aer rău, poluat – nu atrage, ci respinge. An de an a tot pierdut poziții în clasamentul arterelor comerciale din lume. Magheru nu mai este atractiv astăzi. Nu atrage viață comercială, nici culturală, nu e plăcut, nu este verde, ci, mai degrabă, ne agresează și vizual, și auditiv și olfactiv”, transmite edilul.  Printre alte proiecte ale Primăriei Municipiului București se numără și refacerea zonei Palatului Regal și pietonalizarea Căii Victoriei din apropierea obiectivului.  „Acum, că avem bugetul aprobat și ne putem apuca să încheiem mai multe astfel de contracte  (din păcate… cam la jumătatea anului) vom da drumul la mai multe concursuri de soluții. Cel mai important și mai important va fi cel aferent întregii zone a Palatului Regal. Aici dăm drumul la un PUZ ce va fi făcut tot în baza unui concurs de soluții. În viziunea mea, Calea Victoriei, în dreptul Palatului, trebuie să fie pietonală, traficul trebuie mutat în subteran, dar soluțiile vor reieși în urma competiției internaționale”, mai anunță șeful administrației locale. 

Președintele Nicușor Dan a numit un nou consilier de stat. Cine este Martina Orlea

Martina Orlea își va începe mandatul luni, 18 mai 2026, potrivit decretului semnat vineri de președintele Nicușor Dan. Ea este co-fondatoare a proiectului „România imună”, inițiativă care urmărește creșterea rezilienței populației la dezinformare prin educație și dezvoltarea gândirii critice. De asemenea, a făcut parte din proiectul „Spre Primărie”, un program de pregătire pentru viitori candidați la alegerile locale din 2028. Conform prezentării de pe site-ul proiectului, ea lucrează în campanii politice de peste șase ani și a colaborat cu Partidul Laburist din Marea Britanie, Partidul Democrat din SUA și PAS din Republica Moldova. Orlea a coordonat strategia de digital și voluntari a lui Nicușor Dan în campania prezidențială din 2025 și are experiență în comunicare politică și combaterea dezinformării. Potrivit profilului său de LinkedIn, Martina Orlea este absolventă a Academiei de Studii Economice din București, unde a studiat afaceri și economie internațională, și a urmat programe de master la Sciences Po și Hertie School, în domeniile dezvoltării internaționale și politicilor publice.