Nicușor Dan, după participarea la expoziția BSDA: Investițiile în apărare devin o prioritate
Nicușor Dan a afirmat că investițiile în apărarea cetățenilor au devenit o prioritate în contextul global marcat de conflicte militare în mai multe regiuni ale lumii. „Investițiile în tot ce ține de apărarea cetățenilor noștri au devenit o prioritate, în actualul context global cu multiple conflicte militare. Avem responsabilitatea să mărim alocările în zona de apărare, pentru că atunci când crește riscul asupra siguranței oamenilor, ne dăm seama că doar asigurând pacea societățile noastre pot să rămână libere și să prospere în viitor”, se arată în mesajul publicat de președinte pe Facebook. Șeful statului a evidențiat amploarea și importanța expoziției Black Sea Defense, Aerospace and Security 2026 pentru promovarea industriei de apărare. „În acest context, expoziția internațională „Black Sea Defense, Aerospace and Security – BSDA 2026” desfășurată la București, pe care am vizitat-o astăzi, reprezintă un eveniment important, care pune în contact industria noastră de apărare cu potențialii investitori. BSDA este cea mai mare expoziție internațională din Europa de Est, dedicată industriilor de apărare și aeronautice, securității naționale, securității private și securității cibernetice, care are loc o dată la doi ani, în București. Ediția din acest an este cea mai mare de până acum, însumând o cifră de afaceri de aproximativ un trilion de dolari”, notează Dan. Nicușor Dan a spus că evenimentul a fost organizat în parteneriat cu mai multe instituții din România precum Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, dar și cu Departamentul de Apărare al Statelor Unite și Ambasada SUA la București.
Ilie Bolojan admite care sunt greșelile făcute în timpul guvernării: N-am fost în contact cu oamenii. N-am reușit să stau de vorbă cu ei”
Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a vorbit vineri, la HotSpot, despre dificultățile din timpul guvernării și presiunile din interiorul administrației. Acesta a recunoscut că au existat greșeli și decizii care au provocat nemulțumiri, însă susține că executivul a încercat să guverneze „cu respect” și fără promisiuni imposibil de susținut. Ilie Bolojan a afirmat că nu se consideră un „salvator”, însă a declarat că oamenii care conduc au un rol extrem de important atunci când există o perioadă dificilă pentru țară. „Deci n-am niciun fel de tendință de salvator, dar că ne place, că nu ne place, întotdeauna oamenii vor conta”, a declarat acesta. Bolojan admite greșeli în guvernare Premierul interimar a explicat că multe dintre măsurile adoptate în timpul guvernării sale au fost luate într-un ritm alert, sub presiune și în condiții dificile. „Să știți că atunci când guvernezi și trebuie să o faci cu rapiditate, în tensiune, în situații în care cei care sunt lângă tine în loc să te ajute te torpilează, nu e ușor și inevitabil poți să faci greșeli”, a spus Ilie Bolojan. Acesta a oferit drept exemplu modificările privind impozitele pe proprietate, despre care spune că au fost corecte ca principiu, dar aplicate prea brusc în unele cazuri. „Am venit cu aducerea impozitelor pe proprietate la o valoare apropiată de cea de piață. A fost o măsură corectă. Dar pe de o parte am crescut valoarea bazei de impozitare în același timp cu anularea unor excepții. Și la clădirile vechi, de exemplu, de peste 50 de ani sau de peste 100 de ani, ambele efecte s-au cumulat și creșterea a fost prea mare”, a explicat premierul. „Era bine să facem asta, să facem analiza în detaliu. Dar am fost contestați la Curtea Constituțională, a apărut pe final de an și sigur că s-a creat un val de nemulțumire pe bună dreptate”, a afirmat Bolojan. Măsuri împotriva evaziunii și problemele birocratice Totodată, Ilie Bolojan a vorbit și despre măsurile luate pentru combaterea evaziunii fiscale, în special în domeniul combustibililor și al insolvențelor. „Am intervenit, de exemplu, pe componenta de insolvențe, pe tot felul de limitări de eșanuare. Dar ce am făcut? Am continuat digitalizarea”, a declarat acesta. În același timp, premierul interimar a spus că unele măsuri de digitalizare ar putea crea probleme suplimentare pentru oamenii cu afaceri mici. „Chiar acum ar urma să intre în vigoare, de exemplu, extinderea sistemului e-factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice care au diferite business-uri mici. Or, asta înseamnă, de exemplu, o birocație suplimentară și am primit deja sesizări pe tema asta”, a spus premierul. Acesta a spus că își propune să discute cu Ministerul Finanțelor pentru a verifica dacă măsura este cu adevărat eficientă. „Mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanțe să vedem dacă această măsură este, într-adevăr, necesară, dacă combate, într-adevăr, evaziunea sau dacă doar e o formă de birocație în plus”, a precizat el. „S-a mers cu frâna de mână trasă” Ilie Bolojan a mai declarat că executivul ar fi putut merge mai departe cu reducerea cheltuielilor și desființarea unor instituții, însă reformele au avansat mai lent decât și-ar fi dorit. „Puteam face mult mai mult în materie de reduceri de cheltuieli, de desființări de instituții, dar s-a mers cu frâna de mână trasă”, a afirmat premierul interimar. Totodată, acesta a spus că presiunea funcției de premier pe care a ocupat-o în ultimele luni l-a ținut departe de contactul direct cu oamenii. „N-am fost în contact cu oamenii. N-am reușit să mă duc de multe ori în țară, să stau de vorbă cu ei, pentru că presiunile pe această poziție sunt imense, de dimineața până seara”, a explicat Bolojan. „Am căutat să nu ne batem joc de banul public” Premierul interimar a susținut, de asemenea, că una dintre cele mai importante concluzii ale acestei perioade tensionate este faptul că oamenii au văzut un alt stil de guvernare. „Un lucru important care rămâne după această guvernare este faptul că mulți români au văzut că se poate guverna și altfel”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a declarat că executivul a încercat să impună reguli și să evite promisiunile nerealiste. „Am căutat să nu ne batem joc de banul public, am căutat să stabilim reguli, foarte important asta, să stabilești reguli pe care trebuie să le respecte cu toți, inclusiv noi cei care suntem în guvernare. Am căutat să guvernăm cu respect, fără aroganțe și să ținem cont totuși de situația în care suntem fără a crea așteptări, fără să le spunem oamenilor lucruri care nu pot fi acoperite de bugetul de stat și respectându-i prin tot ceea ce am făcut”, a spus premierul interimar.
Țoiu, la reuniunea Comitetului de miniștri al Consiliului Europei, optimistă privind parcursul Moldovei și Ucrainei
„Este o zi foarte bună astăzi în Chișinău. Mă bucur să fiu astăzi aici. Am terminat un mic dejun cu ceilalți miniștrii de externe și ambasadori, mic dejun găzduit de președinta Maia Sandu, dedicat integrării europene în Uniunea Europeană a Moldovei, a Ucrainei, a Balcanilor de Vest. România este o țară profund dedicată acestui parcurs european, am văzut reformele pe care le-a făcut Republica Moldova și este foarte clar că în acest moment trebuie deschise toate clasterile. Trebuie deschise negocierile și cu Ucraina și să avansăm și cu Balcanii de Vest. Astăzi, împreună, pe parcursul lucrărilor, avansăm în tribunalul care gestionează consecințele pentru crimele de agresiune și comisia, respectiv România este parte din grupul fondator în ambele cazuri”, a spus Oana Țoiu. Ministrul român de externe va găzdui o masă rotundă cu ministrul de externe moldovean, Mihai Popșoi, pentru a discuta despre reziliență, despre cum fac fața cele două țări amenințărilor hibride și dezinformării, mai ales interferențelor în procesele electorale și toate țările. Se va discuta și despre cum se asigură cele două țări că generațiile tinerilor au acces la resursele care le sunt necesare, cum este asigurat accesul presei, accesul jurnaliștilor independenți la resursele de care au nevoie ca să poată să își facă meseria, „o meserie vitală pentru funcționarea democrațiilor”. Calea europeană pentru cei care luptă să scape de „influența malignă” „Am și dat acest răspuns pozitiv, această susținere pentru punctul de contact pe care Consiliul Europei l-a lansat pentru relația cu cetățenii din Belarus. Este foarte important că cetățenii care vor o cale europeană pentru țara lor, fie că vorbim de cei din Belarus, fie că vorbim de cei din Rusia sau din alte țări care sunt sub această influență malignă, au o cale de dialog și acces la partenerii care sunt necesari”, a mai spus Oana Țoiu. Întrebată cât de de optimistă este România că Republica Moldova și Ucraina vor reuși în această vară sau la summit-ul din iulie să deschidă primele capitole de negociere cu Uniunea Europeană, Oana Țoiu a spus că „poziția României este că este momentul să deschidem capitole de negociere. De altfel, această poziție este o poziție pe care țara mea o are de mult timp”. Sprijin pentru Ucraina și Moldova „Este momentul să facem asta, pentru că nu vorbim doar despre o responsabilitate pentru Republica Moldova, pentru Ucraina, de o responsabilitate pentru a finaliza negocierile și cu Balcanii de Vest, vorbim și despre cuvântul pe care Uniunea Europeană l-a dat. Vorbim despre poziția Uniunii Europene în lume. Este în interesul nostru, al fiecărui stat membru și al Uniunii, să putem să gestionăm rapid și corect, bazat pe merite, procesul de extindere, pentru că asta permite ca piața unică să aibă un avantaj competitiv mai mare în lume. Asta permite ca sfera noastră de influență, sfera noastră de colaborare, care permite securitatea comună, să fie mai puternică. Nu putem să riscăm ca țările din regiune, în timp, să nu mai poată face față amenințărilor hibride, interferențelor care vin din alte state și modalitatea prin care putem să ne asigurăm de această securitate colectivă este integrarea europeană”, a precizat Țoiu. Oana Țoiu a afirmat că a văzut și în această dimineață și pe parcursul ultimelor luni de zile, în discuții cu miniștri de externe a celelalte țări membre ale Uniunii Europene, aceeași atitudine de sprijin și de claritate privind nevoia de a deschide cluster-ele de negociere. Declarațiile mele înainte de reuniunea Comitetului de miniștri al Consiliului Europei, care are loc azi la Chișinău.#CMCoEChisinau2026 #CM135Chisinau pic.twitter.com/xQ4rM5t8wT — Toiu Oana (@oana_toiu) May 15, 2026
Gabriela Firea îi cere Ursulei von der Leyen un Fond European dedicat accesului la tratamente pentru fertilitate
„De Ziua Internațională a Familiei, mă gândesc la toate cuplurile care își doresc o familie, dar se confruntă cu probleme medicale sau dificultăți financiare. Statisticile sunt alarmante, în România, dar și în multe țări europene. Sunt milioane de femei, dar și bărbați, afectați de infertilitate. În țara noastră, 1 din 5 cupluri sunt diagnosticate cu această afecțiune, în timp ce la nivel european rata fertilității la femei a scăzut mult în ultimii patru ani”, spune Firea, pe Facebook. Aceasta afirmă că politicienii nu pot sta „cu mâinele în sân” în fața acestui declin demografic și afirmă că i-a transmis Președintei Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, împreună cu toți colegii sociali-democrați din Parlamentul European, o scrisoare prin care solicită înființarea unui Fond European dedicat accesului la tratamente pentru fertilitate, competitivitate și reziliență demografică. „Concret, cerem sprijin financiar la nivel european pentru cuplurile afectate de infertilitate, inclusiv finanțarea procedurilor de fertilizare in vitro, acces egal la tratamentele pentru infertilitate în toate statele membre, precum și dezvoltarea unei infrastructuri pentru serviciile de îngrijire a copiilor, pentru a ajuta mamele să se întoarcă mai repede la serviciu. Nu putem vorbi despre viitorul țărilor europene fără să susținem familiile și fără să le oferim speranță celor care își doresc copii. Tocmai de aceea, voi duce la nivel european lupta pe care am început-o în România, pentru cuplurile infertile. Este o bucurie personală să știu că din programele de susținere a natalității pe care le-am inițiat ca primar general în București și ministru al Familiei s-au născut peste 3 mii de copii. În plus, anul 2024 a arătat o creștere ușoară a natalității, la fel și anul trecut, ceea ce demonstrează că a meritat efortul”, a spus europarlamentarul român. Firea mai spune că, în calitate de membru al Comisiei FEMM din Parlamentul European, va solicita modificări esențiale în legislația europeană, care mai apoi să poată fi ușor transpuse și puse în practică în România.
Ioana Dogioiu, despre legătura dintre Ilie Bolojan și frații Micula: Declarații politice fără niciun substrat
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a fost întrebată dacă există o legătură între actualul premier interimar, Ilie Bolojan, și frații Micula, cei care dețin European Drinks, în contextul în care, senatorul PSD, Daniel Zamfir a acuzat că Ilie Bolojan și afaceriștii orădeni ar fi împărțit, în 2019, banii din fondul de rezervă pe un șervețel”. Acuzațiile datează de pe vremea în care Ilie Bolojan era încă primar la Oradea, iar Guvernul era condus de Ludovic Orban, în calitate de fost premier. Atunci, statul le-a acordat fraților Micula 912,5 milioane de lei din fondul de rezervă, în urma verdictului dat de Curtea Internațională de Arbitraj. La întrebarea referitoare la legătura dintre actualul premier interimar și legătura sa cu frații Micula, Dogioiu a precizat: „Astea sunt niște declarații politice, absolut fără niciun substrat”. Întrebată dacă s-au făcut presiuni la Ministerul Finanțelor asupra funcționarilor să facă în continuare plățile pentru frații Micula, Dogioiu a precizat că: „Sunt speculații care nu au fost dovedite cu absolut nimic”, afirmând că nu cunoaște „nimic” referitor la această chestiune. Întrebată dacă Bolojan și frații Micula se cunosc personal, Ioana Dogioiu a precizat: „Nu știu dacă se cunosc personal domnul Bolojan cu frații Micula. Chiar nu știu dacă se cunosc”. Reamintim că frații Micula fac obiectul unui dosar de complex de evaziune fiscală și delapidare, cu un prejudiciu de aproximativ 400 de milioane de euro, dintre care 178 de milioane reprezintă debit principal, iar restul, dobânzi și penalități. Potrivit procurorilor, aceștia ar fi transferat ilegal active în patrimoniul altor societăți pentru a evita recuperarea banilor, stabilită de o instanță europeană.
Președintele Poloniei a adoptat un urs în timpul vizitei în România pentru Summitul B9. „Faceți cunoștință cu Batyr”
Anunțul privind adoptarea ursului de către șeful statului polonez a fost făcut de către Marcin Przydacz, șeful de cabinet al lui Karol Nawrocki, specializat pe politică externă. „România este țara cu cel mai mare număr de urși din Uniunea Europeană. Astăzi, un urs 🐻 a fost adoptat. De către cine? De către președintele Poloniei”, a scris acesta. „Faceți cunoștință cu Batyr Ultimele zile au fost pline de discuții despre cele mai importante subiecte – arhitectura de securitate, flancul estic al NATO și politica. Dar s-a mai întâmplat un lucru despre care trebuie să vă povestesc. Președintele Poloniei a adoptat un alt animal de companie. De data aceasta, puțin mai mare… Lui Yuki, curajosul câine de la adăpost, rezident al Palatului Prezidențial, i s-a alăturat – deși de la distanță – ursul Batyr. S-ar putea spune că a primit și propriul său „patron” – caporalul Wojtek, faimosul urs – a cărui poveste despre parcursul său militar a fost relatată de președinte la Sanctuarul LiBEARty din România. Șeful a promis, de asemenea, că mascota eroicului nostru Urs va ajunge în curând la acel centru, care salvează animale maltratate”, a relatat consilierul. Batyr, ursul adoptat de președintele Poloniei Președintele Poloniei Karol Nawrocki a vizitat Rezervația naturală de urși de la Zărnești, unde l-a adoptat pe Batyr. Avionul prezidențial al președintelui polonez ar fi aterizat pe aeroportul Internațional Brașov Ghimbav, iar călătoria de la București la Brașov, președintele Karol Nawrocki a făcut-o cu mașină.
Irineu Darău: Digitalizarea este în urmă pentru că unii și-au făcut mendrele
Sindicaliștii din aparatul de lucru al Guvernului au cerut joi demisia sau demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău. Motivul: întâlniri și corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, insuficient declarate public. Sindicatul susține că cei doi demnitari au folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv ADR și STS. Explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat. Sindicatul semnalează o circumstanță suplimentară. Actualul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Numirea sa la ADR a fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul Gheorghiu. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG. Darău: „Am deranjat multe interese” „Eu sunt convins că am deranjat multe interese. Așa cum am spus, legat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, trebuia o schimbare acolo”, a spus joi ministrul Irineu Darău. El a adăugat că, dacă în 2026, România este în urmă cu digitalizarea este „pentru că unii și-au făcut mendrele, au câștigat zeci sau sute de milioane de euro și azi nu avem digitalizare”. „Românii știu că statul nu furnizează servicii publice cu adevărat digitale și integrate”, a mai spus ministrul. El respinge acuzațiile aduse și susține că „niciodată, nici măcar nu mi-a trecut prin cap să avantajez pe cineva”. „Dacă schimbările în digitalizare generează foarte multă învolburare la foștii care au asigurat digitalizarea, nu poate decât să mă bucure, mergem înainte cu digitalizarea României și pot să vă spun, pentru că sunt un om corect, de când am crescut până la toată cariera mea profesională, niciodată, nici măcar nu mi-a trecut prin cap să avantajez pe cineva”.
Numărul 2 din PNL îl atacă pe președintele Nicușor Dan
Dan Motreanu, secretarul general al PNL și-a exprimat luni, într-o emisiune pe Digi24, dezamăgirea față de președintele Nicușor Dan. Secretarul general PNL, dezamăgit de Nicușor Dan Numărul 2 din PNL, Dan Motreanu susține că este dezamăgit de președintele Nicușor Dan, chiar dacă acesta își respectă rolul de mediator: „Eu personal, da (n.r. mă așteptam la altceva de la Nicușor Dan). M-aș fi așteptat să dea mai multă susținere Guvernului Bolojan știind ce greu s-a format acest Guvern și știind în ce situație este România. Ce așteptare aș fi avut eu de la Președintele țării este de a fi oprit PSD să depună această moțiune de cenzură pentru că România nu își permite o criză politică astăzi și nu vedem nici perspectivele politice în viitorul apropiat”. Strategia în doi pași a PNL. Primul pas: PNL nu intră la guvernare cu PSD Dan Motreanu spune că luni, la consultările formale de la Palatul Cotroceni, convocate de președintele Nicușor Dan, PNL va spune că nu se va mai afla într-un Guvern cu PSD și nu va susține un Executiv susținut de PSD. „Dacă rezoluția PNL spune că acel premier tehnocrat are și susținerea PSD sub nicio formă nu. (…) Vă spun că personal nu aș susține un tehnocrat. (…) E foarte greu să asigure o coerență a guvernării. Atât timp cât nu ai o legitimitate politică, nu ai o susținere parlamentară, vei fi nevoit în permanență să negociezi cu partidele politice iar partidele politice nu-ți vor acorda un credit pe termen foarte lung. (…) Dacă numim săptămâna viitoare un Guvern, acel Guvern nu va rezista fără să fie atacat mai mult de 3-4 luni și în septembrie vom avea o nouă criză politică (…). Nu, în principiu nu. Nu mergem la Cotroceni cu un premier tehnocrat”, a declarat Motreanu pentru Digi 24. Motreanu a recunoscut că PNL și USR își aliniază pozițiile iar, în primă fază cele două partide, nu vor merge la Palatul Cotroceni cu propunerea de renominalizare a lui Ilie Bolojan. Secretarul general al PNL consideră că PSD și AUR colaborează, de fapt, din perioada alegerilor prezidențiale din 2024. „Noi nu mai mergem cu PSD în nicio formă. Nici cu un premier tehnocrat în spate. Avem 3 decizii”, susține Motreanu. Strategia în doi pași a PNL. Pasul doi: Dacă PSD nu trece Guvernul prin Parlament, PNL îl propune din nou pe Ilie Bolojan Liderul PNL recunoaște că strategia PNL este în doi pași: „Dacă PSD nu reușește să formeze un Guvern sau refuză să formeze un Guvern, președintele partidului și-a arătat disponibilitatea și responsabilitatea de a prelua și a forma un Guvern. Noi nu fugim de răspundere, știm în ce situație se află țara, știm ce măsuri mai trebuie să luăm”. Numărul 2 din PNL susține că este dezamăgit de președintele Nicușor Dan, chiar dacă acesta își respectă rolul de mediator: „Eu personal, da (n.r. mă așteptam la altceva de la Nicușor Dan. M-aș fi așteptat să dea mai multă susținere Guvernului Bolojan știind ce greu s-a format acest Guvern și știind în ce situație este România. Ce așteptare aș fi avut eu de la Președintele țării este de a fi oprit PSD să depună această moțiune de cenzură pentru că România nu își permite o criză politică astăzi și nu vedem nici perspectivele politice în viitorul apropiat”. Dan Motreanu crede că Sorin Grindeanu, președintele PSD, nu are credibilitatea necesară pentru a fi viitorul premier al României.
Dragoș Pîslaru: Cu cererea de plată 4 aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare
„Comisia Europeană a avizat astăzi pozitiv cea de-a patra cerere de plată a României în valoare de 2,62 miliarde de euro (…) Vă readuc aminte faptul că această cerere de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan. Este o cerere care nu are niciun fel de corecție, niciun fel de sumă suspendată. Și acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plată a României. Atât cererea 2, cât și cererea 3 au fost cu suspendări”, a declarat Pîslaru, într-o conferință de presă. Ministrul a comparat rezultatele actualului Executiv cu sumele atrase anterior prin PNRR. „Ca să fie mai clar despre ce discutăm aici, de când a început PNRR-ul, din 2021, dacă însumăm toate cererile de plată depuse de România, deci nu pun prefinanțarea, suma totală obținută din cererea de plată 1, cererea de plată 2 cu o sumă suspendată și pierdută, cererea de plată 3 parțial primită, totalul sumelor pe care le-am primit pe grant, pentru că asta contează, fondurile nerambursabile, au fost 5,2 miliarde de euro. Ceea ce noi am făcut în acest guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în 10 luni, am salvat, după cum țineți minte, 350 de milioane de euro din cererea de plată 3 și am aprobat, iată, 2,62 miliarde de euro, deci 2,96 miliarde de euro obținute în 10 luni, față de 5,2 miliarde de euro obținute din 2021 până în prezent”, a afirmat ministrul. Pîslaru a spus că cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, digitalizarea și revizuirea cadrului fiscal. El a precizat că următorii pași procedurali sunt analiza în Comitetul Economic și Financiar, pe 27 mai, și decizia finală în Consiliu, pe 5 iunie, după care fondurile vor fi transferate României. Ministrul a spus că, prin aprobarea cererii de plată 4, România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR și că Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană. „Aș vrea doar să vă mai spun că, în acest moment, cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului, asta vă pot spune cu siguranță, și mai avem de încasat, ceea ce contează de altfel, pe partea de grant, o sumă de 4,9 miliarde de euro, dacă o luăm cu tot cu suma brută, sau 4,2, dacă scădem prefinanțarea deja obținută. Cu alte cuvinte, nu mai suntem atât de departe. Avem, într-adevăr, și pe partea de împrumut o sumă de 5 miliarde de euro, tot brută, per total 7,7 miliarde sumă netă sau 10 miliarde sumă brută. Acestea sunt sumele pe care le mai avem de obținut din cererile 5 și 6 pentru a finaliza PNRR”, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Guvernul adoptă retragerea statutului de utilitate publică al A.D.I.R.I., asociație prezidată de Adrian Năstase, la inițiativa MAE
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat joi, într-o postare pe Facebook, că Guvernul a adoptat hotărârea privind retragerea statutului de utilitate publică al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale (A.D.I.R.I), prezidată de fostul premier Adrian Năstase. „Am spus, când am anunțat decizia MAE, că nu vom renunța, deoarece a trecut vremea când deciziile se luau sau se amânau în funcție de cine era deranjat de ele. Este o consecință firească a unei realități juridice clare. Vorbim despre o organizație care nu a mai depus niciun raport către statul român din 2019 și care nu a mai publicat nimic în Monitorul Oficial din 2018. Șase ani de tăcere instituțională, în care statutul de utilitate publică a continuat să producă efecte fără ca obligațiile care vin la pachet cu acesta să mai fie îndeplinite”, a spus Oana Țoiu în cadrul postării. Potrivit acesteia, statutul de utilitate publică „este, în spiritul legii, un raport reciproc între stat și organizație: o recunoaștere care vine la pachet cu responsabilități continue”. MAE a precizat că retragerea statutului nu afectează existența juridică a A.D.I.R.I. și nici posibilitatea organizației de a-și continua activitatea. „A.D.I.R.I. își poate continua activitatea, iar conducerea organizației poate să își aloce timp în acest sens. Chiar dacă timp de șapte ani acest lucru nu s-a întâmplat, decizia de astăzi nu afectează șansele ca, în viitor, activitatea și istoria organizației să primească atenția cuvenită de la membrii săi; existența entității juridice nu depinde de statutul de utilitate publică”, a conchis Oana Țoiu. Conform unei decizii a Guvernului din anul 2002, asociația putea beneficia de resurse de la bugetul de stat pentru finanțarea programelor și proiectelor agreate de MAE.