Nicușor Dan, întâlnire cu Rutte și Nawrocki înaintea Summitului B9: Țările de pe Flancul Estic își asumă deja mai multă responsabilitate
„Deschidem Summitul B9 de la București cu o întâlnire de coordonare alături de Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și de președintele polonez, Karol Nawrocki. Formatul B9 aduce valoare adăugată pentru securitatea Alianței în ansamblul său, iar Summitul nostru, care începe mâine, își propune să aducă o contribuție concretă la succesul Summitului NATO de la Ankara”, se arată în mesajul publicat pe X de președintele Nicușor Dan. Pe agenda discuțiilor s-a aflat creșterea cheltuielilor destinate apărării asumate de Alianță la summitul de la Haga de anul trecut, dar și continuarea sprijinului față de Ucraina. Nicușor Dan a subliniat că statele din estul Europei își asumă din ce în ce mai multă responsabilitate în apărare colectivă și a evidențiat importanța strategică a Mării Negre. „Țările de pe Flancul Estic își asumă deja o responsabilitate mai mare pentru apărarea europeană și am subliniat importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea regională și euroatlantică și necesitatea unor acțiuni mai decisive pentru a contracara comportamentul asertiv al Rusiei”, transmite liderul de la București. Reuniunea de miercuri va fi co-prezidată de șeful statului român și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki și vor participa Secretarul General NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, dar și reprezentanți ai Statelor Unite, Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei.
Irineu Darău: Fricțiunea și lentoarea administrativă sunt probabil cea mai scumpă taxă invizibilă din economie
Irineu Darău a discutat marți, la ANIS Summit 2026, despre una dintre întrebările esențiale pentru dezvoltarea ecosistemului de IT&C din România: cât de mult ajută și cât de mult încurcă încă statul dezvoltarea și scalarea inovației. „Problema nu este dacă reglementăm mult sau puțin. Problema este dacă regulile sunt suficient de clare, simple și funcționale încât să permită economiei să se miște mai repede, cu mai multă încredere și cu mai puțină fricțiune inutilă”, susține ministrul într-o postare pe Facebook. El spune că pentru antreprenori cea mai mare problemă nu este lipsa ideilor, ci cantitatea enormă de energie consumată încercând să navigheze sisteme birocratice și procese excesiv de complexe. „Pentru o companie mare, compliance înseamnă un departament. Pentru un startup, poate deveni întreaga organizație. Iar atunci când fondatorii petrec mai mult timp în proceduri decât dezvoltând produse, construind echipe sau găsind clienți, ecosistemul începe să penalizeze exact tipul de inițiativă pe care spune că îl încurajează”, a adăugat Darău. El mai spune că, pentru a construi competitivitate pe termen lung, este nevoie de conexiuni între startup-uri, universități, investitori, companii și administrație, „nu doar avantaje temporare pentru câțiva actori individuali”. Ministrul Economiei susține că, în următorii ani, capacitatea administrativă va deveni tot mai mult un avantaj competitiv economic, unde nu doar infrastructura, accesul la capital sau fiscalitatea vor face diferența între economii, ci viteza, coerența și predictibilitatea instituțiilor publice.
Toți ochii pe București: Nicușor Dan găzduiește summitul B9. Cine participă și ce teme sunt pe agendă
Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO. Printre participanți se află secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, președinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei și Slovaciei, dar și reprezentanți ai Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. Formatul București 9 a fost lansat în 2015, la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare pentru statele NATO de pe Flancul Estic, în contextul deteriorării situației de securitate după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Din 2022, după invazia rusă în Ucraina, formatul a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul pentru Kiev. Agenda zilei Agenda zilei începe la ora 10:30, cu primirea oficială a șefilor de delegație, urmată la ora 11:00 de sesiunea plenară a summitului. În deschidere vor vorbi Nicușor Dan și Karol Nawrocki. Programul mai include fotografia de familie la 14:20, un dejun de lucru la 14:30 și declarații comune de presă, la ora 17:00, ale președintelui României, președintelui Poloniei și secretarului general al NATO. Miza principală a reuniunii este pregătirea pozițiilor înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026. Pe agenda discuțiilor se află creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei transatlantice de apărare, coordonarea de la Marea Baltică la Marea Neagră, sprijinul pentru Ucraina și o distribuire mai echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO. În ajunul reuniunii, Nicușor Dan a avut o întâlnire de lucru cu Mark Rutte și Karol Nawrocki, în pregătirea summitului. Șeful statului a transmis că obiectivul reuniunii este o contribuție concretă la succesul viitorului summit NATO de la Ankara, în special prin respectarea angajamentelor privind cheltuielile de apărare și continuarea asistenței pentru Ucraina. El a subliniat, de asemenea, importanța strategică a Mării Negre și nevoia unor acțiuni mai ferme pentru contracararea comportamentului agresiv al Rusiei. Nicușor Dan a vorbit și despre prezența militară americană în România, afirmând că Bucureștiul își dorește „oricât de mulți soldați americani” și că România este „o gazdă bună” pentru trupele SUA. Președintele a menționat că în prezent sunt aproximativ 1.500 de militari americani în România și a amintit investiția etapizată de patru miliarde de euro în baza de la Mihail Kogălniceanu. Volodimir Zelenski prezent la București Un alt punct important al zilei îl reprezintă prezența lui Volodimir Zelenski la București. Nicușor Dan urmează să aibă și o întâlnire bilaterală cu președintele ucrainean, iar printre temele posibile se numără cooperarea în industria de apărare, producția comună de drone și proiectele energetice regionale. România găzduiește pentru a patra oară un summit B9, după ediția inaugurală din 2015, reuniunea în format hibrid din 2021 și cea din 2022. Actuala ediție vine într-un context tensionat, marcat de presiunea Rusiei asupra Ucrainei, de amenințări hibride la adresa statelor de pe Flancul Estic și de dezbaterile din NATO privind nivelul cheltuielilor de apărare și rolul Europei în propria securitate.
Cine va fi viitorul premier al României? Piețele de predicții pariază pe un tehnocrat, deși Grindeanu conduce la nume
Pe piața „Viitorul premier al Romania?”, Sorin Grindeanu este cotat cu aproximativ 24%, fiind urmat de Cătălin Predoiu, cu 16%. Piața are 24 de rezultate posibile și un volum de tranzacționare de aproximativ 270.500 de dolari, potrivit datelor afișate de Polymarket. Procente reprezintă probabilități implicite rezultate din prețurile la care utilizatorii cumpără și vând contracte. În paralel, o altă piață de pe aceeași platformă, dedicată întrebării dacă viitorul premier va fi tehnocrat, indică o probabilitate de 51% pentru scenariul „Da”. Această piață a fost lansată pe 6 mai 2026 și se actualizează în timp real, pe măsură ce apar noi tranzacții. Semnalul este și mai clar pe piața privind apartenența politică a viitorului premier: opțiunea „Independent/Technocrat” este cotată la 58%, urmată de PSD, cu 20%. Astfel, deși cei mai bine plasați candidați individuali sunt politicieni, piața pare să acorde un avantaj scenariului în care Palatul Victoria ar fi preluat de o persoană fără afiliere politică directă sau cu profil tehnocrat. Totuși, informațiile trebuie privite cu prudență. Polymarket este o platformă de predicții bazată pe tranzacții cu bani reali, nu un instrument sociologic. Cotele pot reflecta percepții de moment, speculații sau poziționări ale traderilor, iar probabilitățile se pot schimba rapid în funcție de negocierile politice și de informațiile apărute public. Platforma Polymarket este blocată/interzisă în România. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a introdus Polymarket pe lista neagră a operatorilor care desfășoară activități de jocuri de noroc fără licență pe teritoriul României.
Să nu mai fii singur pe holuri reci / Promisiunea făcută la semnarea contractului pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj
Guvernul a semnat marți, la Palatul Victoria, contractul pentru lucrările de execuție ale Spitalului Regional de Urgență Cluj, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură medicală din România din ultimele decenii. La ceremonie au participat premierul interimar Ilie Bolojan, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, primarul Emil Boc și președinta Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, Iuliana Feclistov, care au prezentat atât semnificația proiectului, cât și detaliile tehnice ale investiției. Ilie Bolojan a descris momentul drept unul cu o puternică încărcătură personală și instituțională, subliniind importanța proiectului pentru întreaga regiune de nord-vest. „Pentru mine este o dublă bucurie. Pe de-o parte pentru că se poate semna acest contract și putem începe practic lucrările, în așa fel încât în anii următori să avem încă un spital regional important finalizat în România”, a declarat Bolojan. Bolojan a făcut referire și la tradiția medicinei clujene, afirmând că noua investiție trebuie să ofere specialiștilor infrastructura pe care o merită. „Mă bucur că, pe lângă profesionalismul pe care l-a probat de-a lungul zecilor de ani, echipa de medici clujeni va trebui să beneficieze în anii următori și de condiții de lucru, de aparatură, la nivelul performanțelor pe care le-au dovedit în acești ani, în serviciul pacienților și în salvarea vieților”, a spus Bolojan. Premierul interimar a mulțumit tuturor instituțiilor implicate în derularea proiectului și a transmis constructorilor un mesaj direct: „Nu-mi rămâne decât să le urez spor la treabă constructorilor, în așa fel încât să avem o lucrare de bună calitate în serviciul pacienților din regiunea de nord-vest.” Cseke Attila: „De astăzi cuvintele se opresc și încep faptele” În intervenția sa, ministrul Cseke Attila a încadrat proiectul într-o perspectivă istorică, vorbind despre un moment definitoriu pentru comunitate. „Sunt momente în viața unei comunități care definesc nu doar prezentul, ci și generațiile care vin. Astăzi vorbim de unul dintre aceste momente”, a afirmat ministrul. El a descris Spitalul Regional de Urgență Cluj drept „cel mai important demers de infrastructură medicală din inima Transilvaniei în ultimele decenii” și a recunoscut dificultățile traversate până la semnarea contractului. „Drumul de până aici a fost lung, a fost plin de provocări, de bariere birocratice și uneori de neîncredere. Dar astăzi am ajuns în punctul în care cuvintele se opresc și încep faptele. De astăzi lucrurile chiar se întâmplă la Spitalul Regional de Urgență Cluj.” Ministrul a insistat asupra dimensiunii umane a proiectului. „Această investiție este o investiție în siguranță, este o investiție în performanță. În acest spital facem o promisiune fiecărui cetățean că în momentele cele mai grele nu mai este singur pe holuri reci, în clădiri obosite de trecerea timpului.” În final, Cseke Attila a transmis că proiectul reprezintă mai mult decât o construcție. „Proiectul de la Cluj este mai mult decât un spital. Este speranța că în România se poate trăi frumos, se poate trăi demn și mai ales se poate trăi sănătos.” Emil Boc: „Dacă vrem ca românii să rămână acasă, trebuie să creăm condiții aici” Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a reamintit că ideea proiectului a pornit în urmă cu mai bine de un deceniu, chiar din Palatul Victoria. „Mă bucur că tot din acest Palat al Victoriei, în 2011, pornea ideea Spitalului Regional de Urgență, alocând șapte hectare de teren pentru a începe să gândim acest proiect. După care fiecare și-a făcut datoria și acum suntem la faza în care putem intra în teren să realizăm acest proiect.” Edilul a prezentat și investițiile de infrastructură care vor susține funcționarea viitorului spital, de la benzi dedicate pentru ambulanțe la conexiuni cu metroul clujean. „Ceea ce astăzi este o problemă în Cluj, și anume faptul că străzile înguste țin salvările și ambulanțele în trafic și se pierd vieți, vom avea coridoare dedicate.” Într-un mesaj cu accent european, Boc a legat proiectul de conceptul „Right to Stay”. „Dacă vrem ca românii să se întoarcă sau cei care sunt să nu mai plece, este să creăm condiții de educație, de sănătate, de calitate a vieții, aici, la noi, acasă. Acest spital exact asta face.” El a subliniat și impactul asupra corpului medical. „Medicii noștri vor avea unde să rămână acasă, pacienții care vor veni la spital din întreaga regiune vor avea un act medical de calitate și atunci poți să spui: da, merită să rămână acasă.” Iuliana Feclistov: 849 de paturi, 22 de săli de operație, heliport și parc fotovoltaic Președinta Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, Iuliana Feclistov, a prezentat datele tehnice ale proiectului, descriindu-l drept un model nou pentru medicina din România. „Spitalul acesta va avea 849 de paturi. 106 vor fi pentru ATI, inclusiv pediatrie, neonatologie și unitate pentru arși. 12 paturi sunt pentru arși, 34 pentru spitalizarea de zi, 71 de cabinete ambulatorii organizate pe 11 clinici.” Blocul operator va cuprinde „22 de săli de chirurgie, dintre care două săli hibride”, iar întregul complex va depăși 184.000 de metri pătrați, incluzând clădiri tehnice și amenajări exterioare. Feclistov a subliniat că noua unitate va schimba inclusiv filosofia actului medical. „Acest spital va schimba modalitatea prin care se practică medicina în România. Nu va fi organizat așa cum știm noi spitalele din România, pe secții, ci pe șase centre multidisciplinare, care vor trata cazurile într-un mod complex și organizat.” Contractul semnat marți vizează execuția clădirii principale, a infrastructurii suport, realizarea heliportului, a unui parc fotovoltaic și instalarea echipamentelor medicale grele. „Valoarea acestui contract este de aproximativ 2 miliarde 200 de milioane cu TVA, iar valoarea investiției totale este de aproximativ 3 miliarde 400 de milioane”, a precizat șefa ANDIS. Potrivit contractului, termenul de execuție este de 40 de luni, după care Spitalul Regional de Urgență Cluj ar urma să devină principalul centru medical de urgență pentru întreaga regiune de nord-vest a României.
Ivan, atac la Gheorghiu: Nu poți muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării
La scurt timp după mesajul Oanei Gheorghiu, ministrul interimar al Energiei, Bogdan Ivan, a declarat, într-un amplu mesaj publicat oe Facebook, că responsabilitatea pentru asigurarea funcționării companiei îi aparține statului român, argumentând că statul deține 77,15% din acțiuni prin Ministerul Energiei, iar Fondul Proprietatea, 21,55%. După ce Gheorghiu a acuzat că fosta directoare a companiei ar fi fost desemnată politic, Ivan a precizat că „Primăria Craiova nu face parte din acționariat, nu conduce compania, nu semnează memorandumuri, nu aprobă finanțări și nici nu decide asupra certificatelor CO2. În mesajul său, Gheorghiu a acuzat că statul român are de plătit o penalizare de 120 de milioane de euro din cauza faptului că nu au fost cumpărate la timp certificatele pentru emisii de carbon (CO2). Ca replică, Ivan a acuzat că Guvernul „trebuia să găsească soluții pentru plata certificatelor CO2 și pentru menținerea în funcțiune a uneia dintre capacitățile importante pentru Sistemul Energetic Național”. „Certificatele CO2 sunt obligații legale pentru emisiile generate de producția pe cărbune. Cu alte cuvinte, dacă produci energie pe cărbune, plătești pentru emisiile produse. Iar acești bani ajung tot la stat, nu la Primăria Craiova. În 2024, compania a fost obligată să împrumute aproape un milion de certificate CO2, pentru că nu avea aproximativ 70 de milioane de euro necesare achiziției lor. Pentru asta au fost puse garanție activele companiei la EximBank”, a declarat Ivan. Ministrul interimar al Energiei a acuzat că în 2025, a propus prin memorandum alocarea fondurilor necesare pentru plata certificatelor CO2, pentru reparații și pentru achiziția cazanelor de apă fierbinte necesare trecerii iernii, însă cu toate acestea, nu a primit semnătura din partea premierului, iar un alt memorandum nu a trecut de etapa de avizare. Ivan spune de ce finanțarea a fost pierdută Referitor la finanțarea nerambursabilă prin PNRR de 162 de milioane de euro pierdută în 2023 de statul român pentru construirea unei noi centrale la Craiova, Ivan a declarat: „Problema nu a fost dimensiunea proiectului. Problema a fost că Ministerul Energiei nu a gestionat proiectul la timp și realist, raportat la termenele foarte scurte din PNRR și la complexitatea unei investiții energetice majore. Iar când calendarul devine imposibil, constructorii nu vin să își asume riscuri pe care statul nu le-a calibrat corect”, a afirmat Ivan. Oficialul a reamintit că în 2023, Ministerul Energiei, condus atunci de PNL, a semnat contractul pentru noua centrală pe gaz de 295 MW de la Craiova: investiție de peste 1,52 miliarde lei cu TVA, din care aproape 983 milioane lei cu TVA finanțare nerambursabilă prin PNRR. Potrivit ministrului, „capacitatea proiectului respecta logica decarbonizării prevăzută în PNRR: înlocuirea grupurilor existente pe cărbune cu o capacitate similară, mai puțin poluantă, pe gaz”. „Poți avea opinii politice diferite. Dar nu poți muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării doar pentru că dă bine într-o declarație publică. Mai ales când documentele oficiale arată exact contrariul”, a conchis Ivan.
Ministerul Sănătății anunță investiții de peste 14 milioane de euro pentru noul pavilion de politraumă de la Craiova
Ministerul Sănătății a anunțat marți că lucrările la noul pavilion de medicină operațională – politraumă din cadrul Spitalul Clinic de Urgenţă Militar „Dr. Ştefan Odobleja” din Craiova sunt aproape de finalizare. Proiectul ministerului este considerat unul dintre cele mai importante din regiunea Olteniei. Potrivit instituției, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a vizitat marți obiectivul de investiții de la Craiova, realizat prin finanțare din PNRR. Ministerul Sănătății a declarat că sunt foarte importante investițiile în sistemul medical și că impactul acestora asupra pacienților și personalului medical este crescut. „Investițiile în sănătate înseamnă spitale moderne, intervenții mai rapide și mai multe vieți salvate”, a transmis Ministerul Sănătății pe Facebook. Noua structură medicală are o valoare de peste 14,6 milioane de euro și este realizată cu fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit autorităților, proiectul va aduce la Craiova condiții moderne pentru tratarea pacienților aflați în stare critică. Ministerul Sănătății a prezentat și principalele dotări și beneficii ale noului pavilion. „Cu o investiție de peste 14,6 milioane de euro, finanțată prin PNRR, noua structură medicală va aduce la Craiova standarde europene de intervenție pentru pacienții aflați în stare critică”, au precizat reprezentanții instituției. Conform datelor oficiale, noul pavilion va include 70 de paturi moderne, un bloc operator, spații integrate pentru politraumă, echipamente medicale de ultimă generație și infrastructură modernă pentru urgență, diagnostic și tratament. Stadiul lucrărilor a ajuns la 98,5%. Ministerul Sănătății a explicat că proiectul este extrem de important pentru un spital construit în sistem pavilionar, unde distanțele dintre clădiri pot îngreuna intervențiile rapide în cazurile grave. „Într-un spital construit în sistem pavilionar, unde distanțele dintre clădiri îngreunează intervențiile rapide, acest nou pavilion înseamnă timp câștigat pentru salvarea de vieți”, a transmis instituția. Oficialii au spus că investiția va contribui la creșterea capacității de răspuns în caz de urgențe majore și, totodată, va îmbunătăți condițiile pentru pacienți și cadrele medicale. „Această investiție înseamnă servicii medicale la standarde europene, creșterea capacității de răspuns în urgențe majore, condiții moderne pentru pacienți și personal medical și siguranță medicală sporită pentru întreaga regiune”, a mai transmis Ministerul Sănătății.
Miruță: De la începutul anului, 14 drone rusești au intrat în România. Trei au avut încărcătură explozivă
Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a participat marți, la Bruxelles, la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene (CAE), desfășurată în formatul miniștrilor apărării. Mesajul principal al României a fost legat de importanța recalibrării, la nivel european și Aliat, a capabilităților de combatere a amenințărilor aeriene generate de acțiunile Federației Ruse împotriva Ucrainei, în contextul recentelor incidente cu drone rusești care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național. Ministrul român a prezentat recentul incident cauzat de căderea unor fragmente de dronă, purtând încărcătură explozivă, în municipiul Galați. Miruță a spus că, de la începutul anului, au avut loc 14 incidente în care drone ruseşti au intrat în România, trei dintre acestea purtând încărcătură explozivă. Acestea au încǎlcat, astfel, spațiul aerian european şi euro-atlantic, potrivit unui comunicat al MApN. Ministrul român a spus că este necesarǎ abordarea acestor amenințări ca o provocare comunǎ, care vizeazǎ întreaga securitate europeanǎ. Mark Rutte, prezent la discuții Cu privire la sprijinul pentru Ucraina, oficialul român a reiterat importanța menținerii unei susțineri coordonate și predictibile pentru consolidarea capacității de apărare a statului ucrainean. „În legătură cu eforturile de creștere a producției industriale în cooperare cu Ucraina, ministrul Miruță a susținut oportunitatea avansării modelului joint ventures, indicând că instituțiile UE pot facilita aceste eforturi ale statelor membre împreună cu Ucraina. El a subliniat oportunitatea creșterii capacităților de producție în UE printr-o mai bună cartografiere a facilităților industriale existente pe întregul teritoriu european și interconectarea acestora într-o logică de creștere a sinergiilor, cumulării valorii adăugate a acestora, pentru că numeroase facilități, chiar dacă nu dețin tehnologii de producție, ar putea contribui prin opțiuni de testare, evaluare și certificate”, se mai spune în comunicat. La discuții au participat secretarul general al NATO, Mark Rutte, și ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov.
Friedrich Merz, huiduit și ironizat la Congresul sindicatelor germane din cauza reformei programului de lucru. AFD îl depășește în sondaje
Cancelarul Friedrich Merz a fost întâmpinat cu critici dure și huiduieli din partea publicului la Congresul Federal al Confederației Sindicatelor Germane (DGB). „Nu este vorba de răutate din partea mea, este vorba de demografie și matematică”, a declarat președintele CDU, Merz, cu privire la planurile de reformă ale guvernului federal pentru sistemul de pensii obligatorii – o declarație care a stârnit hohote de râs din partea reprezentanților sindicatelor. Cancelarul a cerut „deschidere către schimbare” atât din partea angajatorilor, cât și a angajaților. „Toată lumea va trebui să contribuie cu ceva și, în schimb, cu toții vom primi ceva”, a argumentat Merz în favoarea restructurării și, mai presus de toate, a modernizării statului bunăstării. Încă de la început a fost clar că aceasta nu va fi o apariție ușoară pentru Merz, scrie NTV. „Cu toată puterea noastră timp de opt ore” a fost unul dintre motto-urile congresului federal, iar în acel moment pancarte și postere au fost ridicate în fața lui Merz. Alianța CDU/CSU dorește să obțină un program de lucru mai flexibil, limita fundamentală a zilei de lucru la opt ore fiind înlocuită cu un timp de lucru săptămânal maxim. Sindicatele resping această afirmație. Yasmin Fahimi, președinta DGB confirmată în funcție luni, i-a replicat lui Merz în discursul său de deschidere: „Nu vrem să fim aruncați înapoi în vremurile de dinainte de 1918”. „Pur și simplu am eșuat să ne modernizăm țara. Germania trebuie să-și revină. Nu putem continua pur și simplu așa cum am făcut-o în ultimii 20 de ani. Peste 100.000 de locuri de muncă din industrie dispar în Germania în fiecare an. (…) Promisiunea că haosul geopolitic nu va avea niciun impact asupra politicii sociale a fost prea optimistă. Va trebui să stabilim priorități.Nu vom mai putea face totul dintr-o dată”, a spus cancelarul Germaniei. Fluierăturile și huiduielile au întrerupt în mod repetat discursul lui Merz, relatează presa germană. AfD în creștere în Germania În paralel, Financial Times arată cum Alternativa pentru Germania (AfD), partid etichetat drept extremă dreapta, a înregistrat o creștere a sprijinului electoral după ce a început să critice războiul lui Donald Trump din Iran, profitând de nemulțumirea alegătorilor față de guvern și de creșterea prețurilor la combustibil. Partidul care pledează pentru reluarea importurilor ieftine de energie rusească a crescut în sondajele de opinie de la 25% la 27% din martie, depășind creștin-democrații aflați la guvernare, potrivit unui sondaj FT. AfD a profitat de furia germanilor față de problemele economice din țara lor criticând guvernul, dar și distanțăndu-se de președintele SUA și atenuând retorica sa de tipul „Maga”. „Aceste prețuri în creștere la combustibili au adus în prim-plan problema costului vieții, au expus vulnerabilitatea Germaniei la crizele externe și au amplificat nemulțumirea față de politicile economice și energetice ale guvernului”, a declarat Ursula Münch, politolog și directoare a Academiei pentru Educație Politică din Tutzing. Prețurile benzinei în Germania sunt puțin mai mari decât în țările vecine, Franța sau Austria. „Anumite bariere se dărâmă”, inclusiv în „cercurile clasei de mijloc, unde sprijinul pentru AfD era dezaprobat”. În Saxonia-Anhalt, se preconizează că AfD va câștiga aproximativ 40% din voturi la începutul lunii septembrie, devansând CDU , care conduce actuala coaliție. „Ceea ce îi frustrează cel mai mult pe cei nemulțumiți — peste 80% dintre cei care sunt nemulțumiți de el — este faptul că face anunțuri grandioase și nu se întâmplă nimic”, a spus Matuschek, Peter Matuschek, șeful institutului de sondaje Forsa. „S-a vorbit despre «toamna reformelor», apoi despre «iarna» și «primăvara».” Certurile coaliției – uneori purtate în public – privind reformele sistemului de asistență socială și reducerile de impozite au întărit sentimentul că guvernului îi lipsește o strategie coerentă, a adăugat el.
UE, Ucraina și Canada intensifică eforturile pentru returnarea copiilor ucraineni deportați ilegal
Reprezentanți ai Uniunii Europene, împreună cu Ucraina și Canada, au găzduit, luni, o reuniune la nivel înalt a Coaliției internaționale pentru întoarcerea copiilor ucraineni. Inițiativa a fost anunțată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în Discursul privind starea Uniunii din 2025 . „Zeci de mii de copii ucraineni luați de Rusia sunt în continuare separați de țara lor și de cei dragi. Nu ne vom odihni până când fiecare dintre ei nu se va întoarce în sânul familiei sale”, a declarat Ursula von der Leyen, potrivit Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a mai specificat că UE va sprijini „în în mod concret angajamentul nostru cu un buget de 50 de milioane EUR, pentru a consolida sistemele de protecție și a asigura educație și dreptate pentru copiii furați. Înapoierea tuturor copiilor trebuie să facă parte din orice acord de pace”. La reuniune au participat și Înalta Reprezentantă a UE pentru politică externă Kaja Kallas și comisarul european Marta Kos, alături de reprezentanți din aproximativ 60 de state, care au convenit să intensifice coordonarea pentru identificarea, protecția și readucerea copiilor în Ucraina.