Bolojan, propuneri pentru scăderea prețului la energie: Deschiderea accesului în sistem, creșterea producției și a stocării
„Nu vom putea avea o energie mai ieftină în anii următori, dacă nu vom deschide accesul în sistem, dacă nu vom avea o producție mai mare și mai ales o stocare mult mai mare față de ceea ce avem”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a precizat că, spre exemplu, energia care se produce de primăvara și până toamna într-un parc fotovoltaic, care, în intervalul de la prânz este o energie care se vinde la prețuri foarte mici, precizând că este „risipită”. Bolojan a afirmat că ea poate fi stocată iar seara, când prețul energiei este foarte mare, această energie stocată să poată fi livrată. Bolojan a precizat că miza blocajului accesului la rețelele energetice este una „foarte mare”. „Când cineva vrea să facă o investiție și se duce la Transelectrica, o investiție mare, nu mai poate primi astăzi un aviz tehnic de racordare, pentru că practic rețelele sunt blocate și s-a schimbat procedura și atunci are două posibilități, să aștepte mult timp sau să primească un semnal din piață de la cei care au hârtii gata făcute, că îi se poate vinde un astfel de proiect, adică îi se dă hârtia și avizul, fără altceva, ceea ce înseamnă niște sume imense”, a declarat Bolojan. Premierul interimar a acuzat că există o responsabilitate în zona de decizie: „(…) este clar că acest sistem a fost pervertit în totalitate, este evident asta și faptul că am ajuns în această situație arată că este o doză de iresponsabilitate în zonele astea de decizie, pentru că permiți, practic, să-ți blochezi accesul în sistem”, a declarat Bolojan. Premierul interimar a acuzat încă din aprilie că speculatorii au obținut avize tehnice de racordare cu mult peste capacitatea rețelelor, iar astfel proiectele „investitorilor serioși”, nu mai pot fi implementate.
De ce ideea unui premier tehnocrat este una proastă pentru România. Istoria ne arată limitele clare
De ce premierii tehnocrați reușesc rar fără sprijin politic. Lecții pentru România Istoria arată că guvernele tehnocrate pot funcționa doar în anumite condiții. În lipsa acestora, tehnocrații ajung rapid să depindă de aceleași partide pe care ar trebui, teoretic, să le înlocuiască temporar. Un premier tehnocrat este, de regulă, o persoană fără funcție de conducere într-un partid, selectată pentru competența profesională sau pentru credibilitatea sa instituțională. În Europa, astfel de premieri au venit adesea din bănci centrale, instituții europene, universități, administrație sau organisme internaționale. Italia, cazul cel mai cunoscut Italia este una dintre țările europene care au apelat cel mai des la guverne tehnocrate sau conduse de tehnocrați. În 1993, Carlo Azeglio Ciampi, fost guvernator al Băncii Italiei, a devenit premier într-un moment de criză majoră a sistemului politic, după scandalul de corupție Tangentopoli. În 1995, Lamberto Dini, fost director general al Băncii Italiei și fost ministru de Finanțe, a condus un guvern de tranziție după căderea executivului condus de Silvio Berlusconi. Mario Monti și Mario Draghi Mario Monti, fost comisar european, a fost numit premier în 2011, în plină criză a datoriilor suverane din zona euro. Italia se confrunta cu presiuni puternice pe piețele financiare, iar guvernul Berlusconi își pierduse credibilitatea. Monti a reușit să calmeze temporar piețele și să adopte reforme fiscale, ale pensiilor și ale pieței muncii. Succesul său a fost însă limitat. Măsurile de austeritate au produs costuri sociale importante, economia a rămas slabă, iar sprijinul public pentru guvern s-a erodat. Când Monti a încercat să transforme capitalul tehnocratic într-un proiect electoral, rezultatul a fost modest. Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, a condus Italia între 2021 și 2022. El a beneficiat de o reputație internațională excepțională și de o coaliție largă, formată pentru gestionarea pandemiei și a fondurilor europene de redresare. Guvernul său a fost perceput ca o garanție de stabilitate într-o perioadă dificilă. Totuși, și Draghi a căzut atunci când partidele din coaliție au retras sprijinul politic. Cazul Dragi este unul dintre cele mai clare exemple că autoritatea tehnocratică nu poate înlocui matematica parlamentară. Grecia: tehnocratul ca administrator al austerității În Grecia, Lucas Papademos, fost vicepreședinte al Băncii Centrale Europene, a fost numit premier în 2011, într-un moment critic al crizei datoriilor. Misiunea sa era să asigure aplicarea acordului de bailout și să evite intrarea țării în incapacitate de plată. Papademos a obținut adoptarea unor măsuri cerute de creditorii internaționali, dar acestea au inclus reduceri de cheltuieli, tăieri salariale și reforme dure. Votul din Parlament a avut loc pe fondul unor proteste violente la Atena. Guvernarea tehnocrată a evitat haosul financiar imediat, dar nu a produs consens social; dimpotrivă, a accelerat prăbușirea partidelor tradiționale și ascensiunea forțelor anti-sistem. Cehia și Tunisia: exemple de mandat limitat Există și cazuri în care guvernele tehnocrate au fost considerate relativ reușite. În Cehia, Jan Fischer, fost șef al Biroului de Statistică, a condus între 2009 și 2010 un guvern tehnocrat cu mandat limitat. Cabinetul său a avut ca principal obiectiv administrarea țării până la alegeri, fără să deschidă reforme majore sau teme ideologice. Tocmai această limitare a mandatului a contribuit la stabilitate. Un alt exemplu este Tunisia, unde Mehdi Jomaa a condus un guvern tehnocrat în 2014, după o criză politică severă. Guvernul său a făcut parte dintr-un acord mai larg între partide și societatea civilă, care a permis adoptarea unei noi Constituții și organizarea de alegeri. România: precedentul Cioloș România are deja un precedent relevant. Dacian Cioloș a fost numit premier în noiembrie 2015, după demisia lui Victor Ponta, pe fondul protestelor declanșate de tragedia de la Colectiv. Guvernul său a fost prezentat drept unul tehnocrat, cu un mandat de aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016. Cabinetul Cioloș a avut câteva zone în care a fost apreciat: transparență administrativă, unele măsuri în sănătate, fonduri europene și reforme punctuale. În același timp, guvernul a fost dependent de un Parlament controlat de partide care nu îi aparțineau. Mandatul scurt a limitat capacitatea de reformă. După alegerile din 2016, puterea politică a revenit la partide, iar multe dintre direcțiile deschise de guvernul tehnocrat au fost încetinite sau abandonate de PSD-ul lui Liviu Dragnea. PSD și-a concentrat campania pe atacuri la premierul tehnocrat pe care în teorie îl sprijinea indirect. La prima vedere, ideea poate părea convenabilă. Un premier fără carnet de partid, cu profil profesional solid, ar putea fi prezentat ca o soluție de calmare, mai ales într-un moment în care partidele nu reușesc să refacă o majoritate stabilă. În realitate, pentru România de astăzi, un premier tehnocrat ar avea un spațiu de manevră foarte limitat și riscă să devină mai degrabă un paravan politic decât un instrument real de reformă. Problema centrală este deficitul. România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. În acest context, viitorul guvern nu va avea de administrat o perioadă liniștită, ci una în care sunt necesare măsuri nepopulare: reducerea cheltuielilor, reforme administrative, corectarea dezechilibrelor bugetare și îndeplinirea jaloanelor pentru fondurile europene. Tocmai aici apare limita unui premier tehnocrat. El ar putea propune reforme, dar nu le-ar putea impune singur. Orice măsură fiscală, orice restructurare administrativă și orice reformă cu impact bugetar ar avea nevoie de voturi în Parlament. Partidele care l-ar instala ar putea, în același timp, să-i blocheze proiectele, să le amâne, să le dilueze sau să-l amenințe permanent cu o moțiune de cenzură. România tocmai a văzut cât de rapid poate fi folosită o moțiune de cenzură ca instrument de reglare politică. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a strâns 281 de voturi, peste pragul necesar de 233. Un premier tehnocrat ar intra, așadar, în funcție cu o vulnerabilitate structurală: nu ar avea partid propriu, nu ar controla o majoritate și nu ar putea disciplina parlamentarii care îi dau votul de învestitură. În loc să fie un premier al reformelor, ar putea deveni un premier al compromisurilor minimale.
Miza lui Nicușor Dan la Summitul B9: România vrea să țină SUA aproape de flancul estic al NATO
Președintele Nicușor Dan va încerca să transforme Summitul B9 de miercuri, organizat la București cu participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte, a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, și a mai multor lideri din regiune, într-un mesaj politic comun pentru consolidarea relației transatlantice, sprijinirea Ucrainei și întărirea flancului estic, potrivit surselor Mediafax. Reuniunea de la Cotroceni are loc miercuri, 13 mai 2026, și va fi co-prezidată de Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. România organizează al 11-lea summit B9 și al patrulea găzduit de București, iar obiectivul principal al președintelui este să plaseze în centrul discuțiilor refacerea și consolidarea relației transatlantice. Surse apropiate pregătirii summitului afirmă că statele B9 sunt printre cele mai pro-americane din Uniunea Europeană și cele mai sensibile la evoluția relației transatlantice, întrucât se află pe flancul estic al NATO, în proximitatea amenințării ruse. Summitul de la București este gândit și ca o reuniune de poziționare politică înaintea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026, unde liderii Alianței urmează să ia decizii privind securitatea colectivă. Zelenski va participa Volodimir Zelenski va participa la partea finală a sesiunii de lucru a summitului B9 și va avea și o întrevedere bilaterală cu Nicușor Dan. Președintele ucrainean va fi însoțit de Olena Zelenska, care va avea un program separat cu Mirabela Grădinaru. Sprijinul pentru Ucraina va fi una dintre temele centrale ale summitului. Republica Moldova va fi adusă explicit în discuție în contextul Ucrainei. Reprezentarea SUA la nivel mic România ar fi dorit o prezență americană la un nivel mai înalt la summit, inclusiv participarea secretarului de stat Marco Rubio, însă acest lucru nu se va întâmpla. La reuniune, Statele Unite vor fi reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, conform listei publice a participanților. Sursele susțin că, realist, acesta este cel mai înalt nivel la care SUA puteau fi prezente, în condițiile în care Washingtonul este implicat în mai multe crize globale. Nu va exista niciun mesaj video din partea lui Marco Rubio la B9. Un alt subiect care va fi evocat este criza din strâmtoarea Ormuz, tratată ca subtemă a discuției mai largi despre consolidarea relației transatlantice. În logica Bucureștiului, vulnerabilitățile globale care afectează SUA și Europa trebuie discutate inclusiv în formate regionale precum B9. Pe agenda bilaterală, Nicușor Dan se va întâlni marți cu Mark Rutte pentru discuții despre Ucraina și consolidarea flancului estic. Tot marți, președintele Poloniei va fi primit la București, urmând ca seara să aibă loc evenimente bilaterale Formatul B9 a fost creat în 2015 de România și Polonia și reunește statele de pe flancul estic al NATO: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia. La summitul de la București participă și reprezentanți ai țărilor nordice, iar tema oficială a reuniunii este „Delivering More for Transatlantic Security”.
Bolojan, după ce Tribunalul din Covasna a suspendat reforma administrației: Ordinele de prefecți vor fi anulate
„Prefecturile, conform prevederilor legale, trebuiau să comunice subliniez, deci să trimită o adresă simplă primăriilor, la câți locuitori ai voie atâți angajați, nu știu, 15 angajați, la 3.000 de locuitori, vă dau un exemplu ipotetic, da? Unele prefecturi, cred că 5 dintre ele, inclusiv cea din Covasna, nu s-au mulțumit să dea adresă, au emis un act administrativ, un ordin al prefectului, care stabilește pentru toate localitățile numărul maxim”, explică Ilie Bolojan, luni, la Digi24. „Acest act administrativ a fost atacat de către cei care țin să blocheze toate aceste măsuri și, sigur, că instanța l-a suspendat. Aș putea să spun că a fost o decizie de a comunica aceste plafoane negândită, care a creat o vulnerabilitate”, mai declară premierul interimar. Bolojan a prezentat și soluția Guvernului. „Soluția pe care am stabilit-o este ca aceste ordine de prefecți să fie anulate în cele 5 județe, să se comunice direct, dar, sigur, că unii pot ataca și comunicările. Asta este problema. Nu poți să te lupți cu o realitate”. Declarațiile sale vin după ce Tribunalul Covasna a decis joi suspendarea unui ordin de prefect ce stabilea numărul maxim de posturi pentru unităţile administrative-teritoriale din judeţ.
Kelemen Hunor spune că un eventual premier ar trebui să vină din zona politică. De ce nu vrea Hunor un premier tehnocrat?
Liderul UDMR consideră că varianta unui premier tehnocrat nu este una potrivită. În opinia sa, un premier ideal ar trebui să vină din zona politică. „Trebuie să aibă experiență politică, cât de cât să cunoască lumea politică, să aibă relații cu lumea politică. Acum, fără să supăr pe nimeni din zona economică bancară, dar un om care nu are și nu a avut responsabilitate politică vine în această poziție, mâine, poi mâine se întoarce la bancă, la firma respectivă, că nu are un angajament și o responsabilitate politică din punct de vedere electoral. Și atunci partidele, sigur că se vor alinia mai greu în spatele unui om care, din acest punct de vedere, este descoperit”, a declarat Kelemen Hunor. Hunor a mai precizat că persoana care va ocupa funcția de premier ar trebui să aibă capacitatea de a „coagula coaliția”. Acesta a precizat și că nu există o altă majoritate dacă partidele nu vor să-i atragă în coaliție și pe cei de la AUR. „Până când nu încerci, nu dai mandatul unui om să încerce să formeze un guvern, nu ai de unde să știi dacă vei reuși sau nu vei reuși. Că există supărări, există orgolii, există leziuni peste tot în această perioadă și trebuie cineva care poate să gestioneze o astfel de criză. (…)”, a declarat liderul UDMR Kelemen Hunor.
Ciucu: SUA se pot baza pe noi, rămânem una dintre țările filoamericane din partea noastră de lume
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, spune că a avut discuții lungi și practice cu ambasadorul american în România. Temele abordate la întâlnirea de la Primăria Capitalei, colaborări punctuale și dezvoltarea relațiilor economice. „M-am întâlnit astăzi la Primăria Municipiului București cu Excelența Sa Darryl Nirenberg, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România. Discuțiile au fost lungi, practice și foarte plăcute și au variat de la colaborări punctuale și până la situația politică din România și din regiune. Ca primar al Bucureștiului, sunt în primul rând interesat de dezvoltarea relațiilor economice și sunt conștient că trebuie să contribui, pe cât îmi oferă posibilitățile mandatului meu, la consolidarea relațiilor dintre Statele Unite și România”, a precizat pe Facebook, Ciprian Ciucu. Primarul general al Bucureștiului a amintit în postarea sa sprijinul american pentru România și a dat un mesaj clar filoamerican. „Statele Unite au avut un rol istoric, absolut determinant, în aducerea țării noastre în clubul țărilor occidentale, în special prin aderarea noastră la NATO. Mai mult, de-a lungul timpului, Statele Unite au ajutat România să-și consolideze statul de drept dar și economia. I-a oferit asistență și, foarte important, cel mai important, securitate și apărare. Mesajul meu este fără echivoc: SUA se pot baza pe noi, rămânem una dintre țările filoamericane din partea noastră de lume!”, a transmis Ciprian Ciucu.
Radu Miruță: la Metrorex începe curățenia generală
Radu Miruță care asigură interimatul la Ministerul Transporturilor declară că este hotărât să pună lucrurile în ordine la Merorex, unde există probleme multe și vechi. Într-o postare pe Facebook, Miruță a transmis că a convocat Adunarea Generala a Acționarilor și că va trimite Corpului de Control la Metrorex. „Am convocat astăzi Adunarea Generala a Acționarilor statului român pentru ca la Metrorex să se schimbe niște decizii cu obiceiuri vechi. Acum o săptămână am spus clar: la Metrorex începe curățenia generală. Și am început sǎ facem pași. Am semnat documentele pentru trimiterea din nou a Corpului de Control și am convocat forul decizional aflat în coordonarea ministerului”, a anunțat ministrul interimar al Transporturilor. Radu Miruță explică ce anume l-a determinat să ia măsurile anunțate. „De ce? Pentru că problemele de la Metrorex nu mai pot fi ascunse sub preș. Sunt prea multe, prea grave și durează de prea mulți ani. Ce am pus astăzi pe masa AGA: verificarea contractelor costisitoare de pază, curățenie și servicii; recuperarea penalităților neîncasate din contracte întârziate; eliminarea pierderilor de la terminalul multimodal Străulești; intrarea în legalitate a activităților și spațiilor folosite în incinta depoului Ciurel; reguli transparente și competitive pentru contractele de publicitate; folosirea inteligentă a clădirilor și activelor Metrorex pentru venituri proprii; verificarea indicatorilor de performanță ai conducerii; eliminarea conflictelor de interese din negocierea noului Contract Colectiv de Muncă”, a enumerat Miruță. Ministrul interimar susține că intervenția era absolut necesară. „Cifrele spun poate cel mai clar de ce era nevoie să intervenim. Și asta în timp ce: penalități de milioane nu sunt recuperate; șantiere importante întârzie; spații și active ale companiei nu sunt valorificate; bucureștenii plătesc mai mult, dar primesc servicii care pot fi mult mai bune”, a explicat Radu Miruță. El susține că sunt mulți profesioniști care țin sistemul în funcțiune, zi de zi. Dar profesioniștii nu trebuie să plătească pentru privilegiile, abuzurile și rețelele tolerate ani de zile. „Cât timp sunt la Ministerul Transporturilor, un lucru este sigur: Metrorex trebuie să lucreze pentru cetățeni, nu pentru grupuri de interese. Și exact asta începem să schimbăm”, a concluzionat ministrul.
Vicepreședinta unei țări ar putea fi pusă sub acuzare și exclusă din viața publică
Camera Reprezentanților din Filipine vrea să o pună sub acuzare pe vicepreședinta Sara Duterte, fiica fostului președinte Rodrigo Duterte, potrivit Al Jazeera. Procedura parlamentară are loc luni și reprezintă cel mai recent episod din conflictul politic dintre familia Duterte și președintele Ferdinand Marcos Jr. Acuzațiile împotriva lui Duterte includ două încălcări ale constituției și trădarea încrederii publice prin utilizarea abuzivă de fonduri guvernamentale confidențiale, nedezvăluirea averii sale și luare de mită. Printre altele, acuzatorii săi vorbesc despre tranzacții bancare suspecte în valoare de peste 110 milioane de dolari. De asemenea, Sara Duterte este suspectată de implicarea în amenințările cu moartea la adresa lui Marcos, a soției sale, Liza Araneta, și a fostului președinte al Camerei, Martin Romualdez. Parlamentarii solicită înlăturarea lui Duterte din funcția de vicepreședinte și interzicerea de a mai ocupă o funcție guvernamentală. Pentru a fi aprobată, procedura are nevoie de o treime din voturile parlamentarilor din Camera Reprezentanților. Inițiatorii procedurii susțin că au voturile necesare. De altfel, o moțiune similară a fost adoptată în 2025. Totuși, vicepreședinta a rămas în funcție deoarece procedura a fost anulată de Curtea Supremă din cauza unor chestiuni tehnice.
Noi amenințări ale lui Trump către Iran: Nu vor mai râde
Mesajul a fost scris pe rețeaua Truth Social. Donal Trump i-a acuzat pe foștii președinți Obama și Biden că au ajutat Iranul. „Iranul se joacă cu Statele Unite și cu restul lumii de 47 de ani (AMÂNARE, AMÂNARE, AMÂNARE!), și apoi a dat lovitura în sfârșit când Barack Hussein Obama a devenit președinte. Nu a fost doar bun cu ei, a fost și minunat, fiind de partea lor, renunțând la Israel și la toți ceilalți aliați și oferind Iranului o nouă șansă majoră și foarte puternică. Sute de miliarde de dolari și 1,7 miliarde de dolari în numerar verde, aduși la Teheran, le-au fost înmânați pe tavă de argint. Fiecare bancă din Washington, Virginia și Maryland a fost golită – era atât de mulți bani încât, atunci când au ajuns, bătăușii iranieni nu aveau nicio idee ce să facă cu ei. Nu mai văzuseră niciodată astfel de bani și nu vor mai vedea niciodată. Au fost luați din avion în valize și ghiozdane, iar iranienii nu le-au putut crede norocul. În sfârșit, l-au găsit pe cel mai mare ghinion dintre toți, sub forma unui președinte american slab și stupid. A fost un dezastru ca „Lider” al nostru, dar nu la fel de rău ca Somnorosul Joe Biden”, a scris Donald Trump. Trump i-a atacat pe iranieni „Timp de 47 de ani, iranienii ne-au „tapat”, ne-au ținut în așteptare, au distrus protestele și, recent, au exterminat 42.000 de protestatari nevinovați și neînarmați și au râs de Țara noastră, acum din nou mare. Nu vor mai râde!”, a amenințat Donald Trump. Iranul a trimis duminică un răspuns la propunerea SUA de a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu. Mesajul a fost expediat prin intermediul diplomaților din Pakistan. Americanii nu au răspuns încă iranienilor.
Trafic aerian crescut în jurul Cubei. La fel s-a întâmplat înainte de operațiunile armatei SUA din Venezuela și Iran
O analiză CNN a datelor publice de urmărire a zborurilor arată că numărul aparatelor de zbor americane care colectează informații militare este în creștere în largul coastei Cubei. Sunt cel puțin 25 zboruri începând din 4 februarie, majoritatea fiind avioane P-8A Poseidon, RC-135V Rivet Joint și drone MQ-4C Triton care operează în apropierea Havanei și Santiago, unele la mai puțin de 40 de mile de țărm. Modelul seamănă cu pregătirile pentru acțiunile militare ale SUA în Venezuela și Iran. Aeronavele și-ar putea masca urmele, dar nu o fac, ceea ce sugerează faptul că Washingtonul își anunță cu bună știință prezența și pune astfel presiune asupra Cubei. Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei după operațiunea militară din 3 ianuarie de capturare a președintelui venezuelean Nicolás Maduro, un aliat al guvernului cubanez. Americanii au întrerupt efectiv aprovizionarea Havanei cu petrol venezuelean, au numit guvernul cubanez „o amenințare neobișnuită și extraordinară” și s-au angajat să impună tarife oricărei țări care furnizează petrol Cubei. Ulterior, SUA și Cuba au început să negocieze. Administrația Trump a comunicat Cubei că pentru a asigura progresul negocierilor este nevoie de demisia președintelui Miguel Díaz-Canel. De asemenea, americanii au lăsat să se înțeleagă că ar putea lansa o operațiune militară asupra Cubei.