MAI a semnat contracte de aproape un miliard de euro prin programul european SAFE. Avioane Spartan, elicoptere Airbus și mii de autospeciale.
„Contractele vizează proiecte majore de investiții destinate creșterii capacității operaționale a structurilor MAI în domenii esențiale pentru securitatea națională, protecția populației și răspunsul la situații de urgență: mobilitate militară, managementul victimelor multiple, protecție CBRNe, evacuare în masă, intervenție aeriană și navală, comunicații critice și reziliență informatică”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Afacerilor Interne. Cum se împart cele 973 de milioane de euro? Cea mai mare alocare financiară, de peste 431 de milioane de euro, a fost direcționată către managementul victimelor multiple și protecția CBRNe, urmată de gestionarea evacuărilor în masă (peste 292 de milioane de euro) și modernizarea sistemelor de comunicații (peste 121 de milioane), restul fiind completat de autospeciale în valoare de peste 115 milioane de euro și mobilitate militară de peste 10 milioane de euro. Printre cele mai scumpe contracte se numără avioanele Spartan, livrate de Leonardo, elicopterele Airbus, un tren de intervenție și o nouă flotă de autospeciale de intervenție. Ce se va cumpăra? Pentru Departamentul pentru Situații de Urgență s-au contractat două avioane Leonardo C-27J Spartan NG (245.000.000 euro), 12 elicoptere Airbus (peste 280 de milioane de euro) și un simulator de zbor modern (peste 43 milioane euro). Pentru mobilitate, Ministerul a contractat 5.000 de SUV-uri și 25 de microbuze ( 8+1) de la Grupul Renault în valoare de aproape 116 milioane de euro. De asemenea, au fost achiziționate 10 autospeciale blindate de transport, 110 vehicule pentru victime multiple. „Șalupele Search and Rescue și șalupele maritime (peste 20 de milioane de euro) de intervenție vor întări capacitatea de acțiune pe apă, inclusiv pentru salvarea persoanelor aflate în pericol, intervenții la bordul navelor, stingerea incendiilor și sprijinirea operațiunilor desfășurate în zone portuare, fluviale sau maritime” se mai arată în comunicat. „Totodată, investițiile în comunicații critice (121.520.000 euro) și reziliență informatică vor contribui la protejarea infrastructurilor operaționale ale MAI, la continuitatea serviciilor esențiale și la creșterea capacității de coordonare între structurile operative în situații de criză”, conchide instituția.
Nicușor Dan, mesaj de 1 Iunie: Sărbătorim bucuria, curiozitatea, inocența și speranța
„Astăzi, de Ziua Copilului, sărbătorim bucuria, curiozitatea, inocența și speranța pe care copiii le aduc în viețile noastre și în viitorul României”, a declarat Nicușor Dan, într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a precizat totodată că Ziua Copilului nu este doar o sărbătoare, ci și un „angajament” asumat pentru construirea unei Românii în care cei mici să fie protejați. „Ziua Copilului este mai mult decât o sărbătoare. Este un angajament pe care ni-l asumăm, ca societate, de a construi o Românie în care fiecare copil să fie protejat, ascultat, respectat și încurajat să își urmeze visurile”, se arată în mesajul publicat de Nicușor Dan. Cu prilejul acestei zile, Palatul Cotroceni a devenit un spațiu al învățării prin joacă, potrivit președintelui. Sute de copii au participat la ateliere educative, activități creative și sportive, sesiuni de lectură, spectacole de teatru și dezbateri civice. „Prin entuziasmul și energia lor, copiii au dat viață acestui loc simbolic al democrației și al dialogului. Fie că au desenat, au citit, au urcat pe scenă pentru a transmite mesaje de incluziune și solidaritate, copiii ne-au reamintit cât de important este să investim în educație, în șanse egale și într-un mediu sigur în care fiecare să își poată valorifica potențialul”, se arată în mesajul publicat de Nicușor Dan. Șeful statului și-a încheiat mesajul prin a le adresa un sincer „La mulți ani” tuturor copiilor. „La mulți ani tuturor copiilor! Să aveți mereu încrederea de a vă urma pasiunile și bucuria de a descoperi lumea”, a conchis șeful Statului.
„Oh, wow!” De ce i-a enervat pe analiștii ucraineni interviul lui Nicușor Dan la BBC
Anton Shekhovtsov după interviul lui Nicușor Dan: „Oh, wow!” Anton Shekhovtsov, analist ucrainean la EUObserver, se declară suprins de declarațiile făcute de președintele României, Nicușor Dan la BBC: „Oh, wow! Președintele român Nicușor Dan le cere rușilor să fie mai preciși atunci când vizează Ucraina: „Când rușii lovesc și vizează orașe de cealaltă parte a Dunării, trebuie să fie siguri că nu provoacă răni cetățenilor români”. Nu am cuvinte„, a scris Anton Shekhovtsov. Nicușor Dan pentru BBC: „Când rușii țintesc orașe care sunt de cealaltă parte a Dunării, ei trebuie să fie siguri că nu rănesc cetățeni români Președintele României, Nicușor Dan, a declarat pentru BBC că atacul dronei asupra blocului din Galați „exact, exact, nu a fost un atac țintit”, dar în același timp a susținut că Vladimir Putin nu spune adevărul în privința provenienței dronei: „Exact, (n.r. Putin nu spune adevărul). Putem spune cu siguranță că a fost Gheran 2, drona rusă. Deocamdată. Noi am avut în ultimii 2 ani cam 20-30 de drone, care la început nu erau încărcate cu explozibil. Dar acum 1 lună, am mai avut o dronă – cu explozibil – care, din fericire, nu a explodat. Ca atare, a devenit periculos pentru cetățenii României iar când rușii țintesc orașe care sunt de cealaltă parte a Dunării, ei trebuie să fie siguri că nu rănesc cetățeni români. Este un avertisment pentru partea rusă și sper că se vor opri. Dacă nu, vom lua alte măsuri împotriva lor. Expulzarea ambasadorului, de exemplu. Este o ierarhie diplomatică a măsurilor”. Anton Shekhovtsov: „Ne întrebăm de unde a obținut Dan aceste informații” Anton Shekhovtsov, analistul ucrainean, a continuat disputa cu președintele Nicușor Dan, speculând declarațiile contradictorii ale Administrației Prezidențiale din România cu Radu Miruță, ministrul Apărării: „Contrar afirmațiilor președintelui român Nicușor Dan, Ministerul Apărării din România nu a putut confirma că drona rusească care a lovit o clădire din România a fost „deviată” accidental de la ținta sa din Ucraina de apărarea aeriană a Ucrainei. Ne întrebăm de unde a obținut Dan aceste informații. Dar cred că știu ce s-a întâmplat. O dronă rusească a lovit săptămâna trecută un bloc de apartamente din România, rănind două persoane. Prin urmare, a apărut o discuție în România cu privire la faptul dacă acesta era un caz pentru consultări în temeiul Articolului 4 al NATO. Întrucât NATO se confruntă cu vremuri dificile din cauza lipsei de fiabilitate a SUA, aliații României l-au sfătuit probabil pe Dan să nu invoce Articolul 4, deoarece acest lucru i-ar face pe toți europenii nervoși în perioada premergătoare summitului NATO imprevizibil de la Ankara din iulie, iar el a fost de acord. Pentru a justifica decizia de a nu invoca Articolul 4, Dan a trebuit să minimizeze public incidentul, prezentându-l efectiv ca pe un accident: drona rusească a fost lovită de apărarea aeriană ucraineană și a fost _astfel_ deviată în România. Fără intenție, fără Articol 4. Dan totuși trebuia să transmită un mesaj puternic rușilor, de unde și închiderea consulatului rus din Constanța și expulzarea unui consul rus. Dacă ar fi fost într-adevăr un accident, un astfel de răspuns nu ar fi fost justificat.
56,4% din români vor alegeri anticipate, 53% – resping premierul tehnocrat. Ce răspund la întrebarea: apropiere de administrația Trump sau față de UE?
Românii resping ideea tehnocratului, vor guvern politic Chestionați în legătură cu ideea unui premier independent/ tehnocrat, 53% din cei care au răspuns sondajului spun că este o idee proastă, în timp ce doar 36,5% susțin că este o idee bună. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Potrivit cercetării, cei care resping în principal ideea tehnocratului au între 36 și peste 65 de ani și sunt în majoritate absolvenți de liceu/ școală profesională (58,7%). 52,7% spun că preferă oameni ai partidelor politice pentru a conduce un Guvern în timp ce 37,5% cred că persoanele care ar trebui să formeze viitorul Guvern ar trebui să fie exclusiv independente. Și în acest caz, preferințele pentru politicieni se regăsesc în grupa de vârstă 36 de ani – 65+, cu nivel de educație sub liceu, liceu/profesională, peste liceu (peste 50%). Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Administrația Trump vs Europa În ceea ce privește politica externă a României, Administrația Trump vs Europa, majoritatea celor chestionați preferă să nu existe o apropiere de administrația SUA ( 45,6%), la o diferență destul de mică față de cei care cred că ar trebui să existe o apropiere (42,8%). Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Persoanele care cred că nu ar trebui să existe o apropiere a României față de administrația Trump sunt în categoria de vârstă 35-65+ de ani iar 49,6% au studii peste liceu, potrivit Avangarde. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Apropierea României de Europa ( Germania, Franța) este preferată de 66,7% din cei chestionați, potrivit Avangarde. Persoanele se încadrează în proporție de peste 50% în toate grupele de vârstă iar ca studii au liceul și „peste liceu” – 75,6%. Un răspuns surpriză au dat persoanele și în ceea ce privește alegerile anticipate, potrivit cercetării Avangarde. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 56,4% din cei chestionați preferă ca în România să se organizeze alegeri anticipate, în timp ce 37,9% spun că nu sunt de acord cu această soluție extremă. Cei care preferă anticipatele sunt încadrați peste 50% în toate grupele de vârstă, indiferent de nivelul de educație. Sondajul Avangarde este realizat prin metoda CATI, în perioada 22-31 mai 2026, pe un eșantion de 900 de persoane. Marja de eroare este +/- 3%.
Dragos Pîslaru despre proiectul legii salarizării: Există situații care trebuie reanalizate
Ministrul interimar al Muncii a trimis un mesaj lung, duminică seara, pe Facebook, despre proiectul legii salarizării. „Concluzii după primele consultări pe legea salarizării. În această săptămână am organizat două sesiuni generale de informare: una cu instituțiile publice și una cu partenerii sociali. Au urmat consultările cu familiile ocupaționale din Sănătate și Cultură, Educație, instituții autofinanțate și familia Apărare și Ordine Publică. Aproape 100 de persoane au participat deja la discuții. Calendarul consultărilor este public și continuăm întâlnirile în săptămânile următoare”, a scris Dragoș Pîslaru. Ministrul a primit sute de observații Ministrul a dezvăluit că „în doar câteva zile” a primit deja sute de observații, atât în cadrul întâlnirilor, cât și în scris. „Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate și, acolo unde este cazul, corectate. Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate. Și există întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri. Realitatea este că aceste discuții ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă. Dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, așa cum fusese prevăzut inițial, România ar fi avut la dispoziție resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele și pentru a gestiona tranziția către noul sistem”, a adăugat Pîslaru. El a mai spus că România trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale semnificative și să recupereze întârzieri majore în implementarea PNRR. În același timp, România se confruntă cu riscul pierderii unor fonduri europene importante dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp. Pîslaru a mai arătat că vor fi corecta erorile. „Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Ascultăm toate observațiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil. Dar nu desfășurăm negocieri salariale. Nu acesta este rolul acestei legi și nu acesta este momentul. Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente și predictibile pentru întregul sistem public. Ea nu poate rezolva, într-un singur act normativ, toate nemulțumirile acumulate în ultimii ani”, a explicat ministrul interimar. Ministrul interimar, despre sporuri O altă temă importantă este cea a sporurilor. „Sistemul actual a acumulat, de-a lungul timpului, un număr foarte mare de sporuri și excepții. Proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce reprezintă un pas important către un sistem mai simplu, mai transparent și mai ușor de înțeles pentru cetățeni. În același timp, simplificarea nu trebuie confundată cu ignorarea unor responsabilități reale. Un exemplu este propunerea privind eliminarea indemnizației de dirigenție. Din punctul meu de vedere, astfel de măsuri trebuie analizate cu foarte multă atenție. Dacă afirmăm constant că educația este o prioritate strategică pentru România, atunci trebuie să ne asigurăm că legea salarizării reflectă această prioritate și recunoaște responsabilitățile suplimentare pe care anumite cadre didactice și le asumă în fiecare zi”, a scris Dragoș Pîslaru. Promisiunea ministrului Ministrul interimar a recunoscut faptul că unele categorii vor fi nemulțumite. „Nu vom promite ceea ce nu putem livra. Nu vom spune oamenilor ceea ce vor să audă doar pentru a evita discuțiile dificile. În același timp, nu cred într-o abordare rece și tehnocratică. În spatele fiecărei funcții dintr-o grilă există oameni. Profesori, medici, polițiști, militari, asistenți sociali, funcționari publici și multe alte categorii profesionale care fac statul să funcționeze în fiecare zi. (…) Nu pot promite că fiecare observație va putea fi acceptată. Nu pot promite că toată lumea va fi mulțumită. Pot promite însă că vom analiza fiecare argument, că vom corecta ceea ce trebuie corectat și că vom livra cea mai bună variantă posibilă în timpul pe care îl avem la dispoziție”, a precizat Dragoș Pîslaru.
Radu Miruță, avertisment după incidentul cu drona din Galați: Se mai poate repeta și acum
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat duminică, la Digi24, că nu poate garanta că incidente precum prăbușirea unei drone pe un bloc din Galați nu se vor mai repeta, cel puțin până când România nu va primi noile sisteme anti-dronă solicitate. „Armata folosește în cel mai optim mod cu putință absolut toate resursele pe care le are la dispoziție, însă aceste resurse pentru apărare anti-dronă sunt mult mai puține decât am avea nevoie. Eu nu am garantat că nu se mai repetă. Se mai poate repeta și acum. Eu am garantat că vor fi introduse aceste sisteme noi în sistemul de apărare din zona Deltei Dunării. Înzestrarea Armatei Române nu se face peste noapte”, a afirmat Radu Miruță. Ministerul Apărării Naționale a transmis duminică seară și concluziile raportului tehnic privind drona care a căzut pe un bloc din Galați. Potrivit MApN, a fost vorba despre o dronă kamikaze de fabricație rusească, echipată cu o încărcătură explozivă de tip High-Explosive de 30 de kilograme, care a detonat la impact. Autoritățile au precizat că probele găsite sunt identice cu fragmentele de drone recuperate anterior în zone precum Ceatalchioi și Grindu din Tulcea, Galați sau Luncavița. Incidentul a avut loc în noaptea de joi spre vineri, când drona a lovit un bloc din Galați. În urma impactului, o femeie și fiul ei în vârstă de 14 ani au fost răniți.
Traian Băsescu: E o copilărie să desemnezi un premier neangajat politic. Ce spune fostul președinte despre formarea unei noi majorități
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, consideră că procesul pentru desemnarea unui nou premier trebuie grăbit, afirmând că doar un prim-ministru desemnat oficial poate negocia o majoritate parlamentară. „Ar trebui să se accelereze procesul de desemnare a premierului, nu neapărat al guvernului, pentru că doar poţi presupune că ai o majoritate până când ajungi la vot în Parlament”, a declarat Traian Băsescu, duminică, potrivit România TV. Băsescu a declarat că adevărata majoritate se vede abia în momentul votului din Parlament. „Nu poţi să ştii cine are majoritate până nu se votează în Parlament”, a spus acesta, adăugând că există o mare diferență între o majoritate negociată de un premier desemnat și situația în care se cere partidelor să vină la Cotroceni cu o majoritate deja formată. „Şi e una când această majoritate este negociată de un premier desemnat şi el are credibilitatea să negocieze o majoritate şi alta când spui: «nu veni la Cotroceni fără majoritate»”, a afirmat Băsescu. Acesta a amintit că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a-și construi programul de guvernare și pentru a obține sprijin parlamentar. El a criticat și ideea unui premier fără afiliere politică. „Este o copilărie ca, într-o situaţie cum e România, să desemnezi un premier neangajat politic”, a declarat fostul președinte. În opinia sa, PSD are cele mai mari șanse să formeze o majoritate parlamentară, spre deosebire de PNL. „PSD poate face majoritate, PNL nu poate”, a spus Băsescu. „Dar PSD are capacitatea de a negocia majorităţi în Parlament. Ştiu să facă asta de când s-au înfiinţat. Ştiu să-şi creeze majorităţi, mai mult sau mai puţin transparente, când au nevoie de voturi, le au acolo”, a afirmat fostul președinte. Acesta a comentat și posibilitatea unei noi nominalizări a lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier, despre care spune că nu ar fi corectă din punct de vedere constituțional. „Adică nu poţi, după ce Parlamentul a dat un vot şi guvernul a căzut, să spui «votează-mă». Adică discreditezi şi Parlamentul. Probabil, soluţia corectă politic ar fi ca Bolojan să-şi reia funcţia de la Senat”, a declarat fostul președinte.
Un român a câștigat al doilea mandat de primar în Germania. El l-a învins pe candidatul extremei drepte
Românul Octavian Ursu a câștigat al doilea mandat de primar în orașul Görlitz. Anunțul a fost făcut de Dominic Fritz, un cetățean german și român care ocupă funcția de primar al orașului Timișoara. Octavian Ursu l-a învins în turul doi pe reprezentantul extremei drepte. „Românul și europeanul Octavian Ursu a câștigat al doilea mandat de primar în Germania, la Görlitz. Din nou l-a bătut în al doilea tur pe un candidat al extremei drepte”, a scris Fritz pe Facebook. Dominic Fritz a spus că izbânda lui Ursu este „o victorie a valorilor europene.” „E victoria lui, dar e și o victorie a valorilor europene. Görlitz e un oraș direct la granița cu Polonia, încălzirea orașului se face împreună cu orașul polonez Zgorzelec. Se vorbește poloneză la fel de natural cum la noi la Timișoara se vorbește maghiară. Un oraș condus de un bucureștean cu dublă cetățenie română și germană. Herzlichen Glückwunsch, Oberbürgermeister Octavian Ursu. Te așteptăm la Timișoara”, a precizat Dominic Fritz.
O lideră AUR cere invocarea articolului 4 din Tratatul NATO: Am discutat cu generali și politicieni de peste tot
Lidera AUR este Ramona Bruynseels. Deputata susține că a discutat cu numeroși specialiști, generali și politicieni străini, care au considerat că România trebuie să invoce articolul 4. „Am avut discuții cu unii dintre cei mai reprezentativi oameni din Adunarea Parlamentară a NATO. Generali recunoscuți din Marea Britanie, Canada și din țări europene, politicieni de peste tot, cu competențe în apărare. Toată lumea este de acord că e cazul să invocăm articolul 4! Da, într-adevăr, primesc asigurări de peste tot că partenerii noștri sunt lângă noi! Deci, ce mai așteptați?! Polonia a făcut-o deja”; a transmis reprezentanta AUR. Ea le-a cerut autorităților române să reacționeze de urgență. „Drona de la Galați putea lăsa în urmă multe victime. Doar Dumnezeu i-a protejat pe acei oameni. De ce nu vă grăbiți?! Care este linia roșie de care mai e nevoie pentru a ieși din letargia în care parcă sunteți iremediabil prinși?! Este dreptul națiunii române. Sunteți obligați să uzați de el și să acționați în interesul general! Trebuie să cerem consultări de urgență și trebuie găsite soluții! Partenerii noștri sunt lângă noi, NATO este lângă noi, dar asta înseamnă și că noi trebuie să folosim tot ce ne stă la dispoziție”, a precizat Ramona Bruynseels. Ce prevede Articolul 4 din Tratatul NATO Articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru NATO să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. Articolul 4 nu înseamnă activarea apărării colective și nu obligă automat aliații la intervenție militară. El este diferit de Articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, în 1949.
Nicușor Dan a declarat la BBC că România îl va expulza pe ambasadorul Rusiei dacă vor mai exista incidente cu drone
Declarația vine la scurt timp după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, provocând o explozie și un incendiu la un apartament situat la etajul 10 al imobilului. Două persoane au fost rănite în urma incidentului, care a generat reacții ferme din partea autorităților române. Expulzarea ambasadorului rus, luată în calcul de România după seria incidentelor cu drone Întrebat de jurnaliștii BBC dacă expulzarea consulului general al Rusiei la Constanța reprezintă cea mai dură măsură pe care Bucureștiul este dispus să o adopte, Nicușor Dan a explicat că există și alte opțiuni diplomatice. „Deocamdată da. În ultimii ani au fost 20-30 de drone care nu aveau încărcătură explozivă. Luna trecută am avut o altă dronă, cu încărcătură explozivă, care, din fericire, nu a explodat. A devenit periculos pentru cetățenii români”, a declarat președintele. Șeful statului a subliniat că atacurile rusești vizează localități aflate pe malul ucrainean al Dunării, însă Moscova are obligația de a evita punerea în pericol a cetățenilor români. Expulzarea ambasadorului rus, luată în calcul de România ca parte a unei ierarhii diplomatice Nicușor Dan a precizat că România dispune de mai multe instrumente diplomatice pentru a răspunde unor astfel de incidente. „Este un avertisment pentru partea rusă și sper că se vor opri. Dacă nu, avem alte măsuri pe care le putem lua împotriva lor”, a afirmat președintele. Întrebat concret care ar putea fi aceste măsuri, șeful statului a răspuns: „Expulzarea ambasadorului, de exemplu. Este o ierarhie diplomatică a măsurilor”. Declarația marchează una dintre cele mai ferme poziții exprimate de autoritățile române în raport cu incidentele provocate de războiul din Ucraina în proximitatea granițelor României. Anterior, președintele Nicușor Dan a anunțat expulzarea consulului general al Federației Ruse la Constanța și închiderea consulatului rus din oraș. Decizia a fost luată în urma unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată după incidentul din 29 mai de la Galați. Autoritățile române consideră că repetarea unor astfel de evenimente reprezintă un risc direct pentru siguranța populației și transmit că vor adopta măsuri suplimentare dacă securitatea cetățenilor va continua să fie amenințată de acțiunile militare desfășurate în apropierea teritoriului național.