Mircea Abrudean, revoltat, după ce PSD și AUR își adjudecă conducerea ICR / Parteneriatul lor funcționează
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a acuzat PSD și AUR că au colaborat în Parlament la votul pentru noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), susținând că cele două partide și-au împărțit funcțiile de conducere ale instituției. Potrivit lui Abrudean, în urma votului desfășurat marți, PSD a obținut funcția de președinte al ICR, iar AUR una dintre pozițiile de vicepreședinte. „O nouă dovadă a colaborării” „AUR și PSD au confirmat astăzi, încă o dată, că parteneriatul lor funcționează în Parlament”, a afirmat președintele Senatului într-o postare publicată pe rețelele sociale. Acesta a susținut că votul reprezintă o nouă dovadă a colaborării dintre cele două formațiuni politice, pe care le acuză că acționează împreună atunci când este vorba despre împărțirea funcțiilor, fără a propune soluții pentru actuala situație politică. „Nu au venit cu nicio soluție” „Au reușit încă o dată să găsească o formulă de colaborare, după ce au dărâmat prin moțiune de cenzură un Guvern pro-reforme. Lucrează împreună când e vorba de propriile interese, dar nu au venit cu nicio soluție pentru guvernarea țării, deși a trecut o lună de când au declanșat criza politică în care ne aflăm”, a declarat Abrudean. Președintele Senatului a subliniat importanța Institutului Cultural Român, instituție aflată sub control parlamentar și responsabilă de promovarea culturii române în străinătate. Abrudean: „Rezultatele votului reflectă fidel relațiile dintre partidele politice” „Institutul Cultural Român nu este o instituție oarecare. ICR reprezintă România în plan cultural și contribuie la promovarea imaginii țării peste hotare”, a transmis acesta. Mircea Abrudean a mai afirmat că rezultatul votului din Parlament reflectă mai fidel relațiile dintre partidele politice decât declarațiile publice ale acestora. „Votul de astăzi este încă un exemplu al felului în care relațiile dintre partide se văd mai bine în rezultatele din Parlament decât în declarațiile publice”, a concluzionat președintele Senatului.
Oana Țoiu, pentru Fox News: România răspunde apelului lui Trump ca Europa să joace un rol mai mare în securitatea globală
România a aprobat folosirea bazelor și infrastructurii sale militare pentru activități defensive legate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, le-a spus Oana Țoiu jurnaliștilor americani într-un interviu acordat Fox News Digital. Șefa diplomației române a precizat că sprijinul oferit de București vizează operațiuni precum realimentarea aeriană și nu implică participarea României la un conflict militar. „Nu facem parte din război și nici nu intenționăm să devenim parte a războiului”, a spus Oana Țoiu, subliniind că România participă la un efort de apărare comună și la demersuri diplomatice pentru menținerea securității în regiune. Țoiu a afirmat că aliații trebuie să poată conta unii pe alții, mai ales în situații de criză care afectează securitatea internațională și fluxurile comerciale globale. Declarațiile vin în contextul în care administrația Trump a cerut aliaților europeni să își asume un rol mai important în domeniul securității, inclusiv în Orientul Mijlociu, scriu jurnaliștii Fox News. Ministrul interimar al Afacerilor Externe a admis existența unor tensiuni între Washington și unele capitale europene, dar a subliniat nevoia unui dialog mai bun în interiorul parteneriatului transatlantic. Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump Ministrul român a mai spus că Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump privind creșterea bugetelor pentru apărare. România a ajuns la alocarea de 2% din PIB pentru apărare în timpul precedentului mandat al lui Trump și intenționează ca anul viitor să aloce, în medie, 3,4% din PIB, prin achiziții militare și investiții în infrastructură strategică. În același interviu, Oana Țoiu a vorbit și despre incidentul din Galați. Țoiu a afirmat în interviul de la Fox News că analizele militare și chimice indică faptul că drona era de fabricație rusească și că aceasta ar fi făcut parte dintr-un atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării. „Responsabilitatea este foarte clară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu intenția”, a declarat ministrul român, cerând oprirea acestor escaladări. Rusia a respins acuzațiile la ONU, prin ambasadorul Vasili Nebenzia, care le-a calificat drept nefondate și a cerut o investigație „obiectivă și depolitizată”. Oficialul rus a sugerat inclusiv posibilitatea unei provocări ucrainene. Oana Țoiu a respins poziția Moscovei și a pus sub semnul întrebării capacitatea unui membru permanent al Consiliului de Securitate de a contribui la menținerea păcii în timp ce acționează ca stat agresor. Statele Unite s-au alăturat celor peste 50 de țări care au susținut o declarație comună de condamnare a atacului asupra României. Ministrul român a precizat că Bucureștiul lucrează cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic.
Alexandru Nazare, discuții la Viena cu investitorii: România poate aspira la îmbunătățirea ratingului de țară
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a participat la conferința CEE Macro & Fixed Income organizată de J.P. Morgan la Viena, unde a purtat discuții cu peste 150 de investitori internaționali, reprezentanți ai agențiilor de rating și ai Fondului Monetar Internațional (FMI). „Astăzi am explicat direct celor care finanțează România statusul la zi al economiei noastre, unde ne situăm în legătură cu țintele de deficit, cum folosim fondurile europene, care sunt riscurile perioadei următoare și care este traiectoria asumată pentru următorii ani. Interesul pentru România este real. Dar la fel de reale şi legitime sunt și întrebările investitorilor”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Nazare. Scădere semnificativă a deficitului în primele patru luni În raport cu interesul investitorilor față de traiectoria fiscal bugetară a României, ministrul Nazare a prezentat rezultatele execuției bugetare a anului curent, subliniind evoluția pozitivă față de 2025. „Deficitul a coborât la 1,17% din PIB, față de 2,92% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Pe partea de venituri, avem o creștere de 12% a veniturilor totale și de 15,5% a veniturilor fiscale. TVA-ul a crescut cu peste 22%, iar contribuțiile sociale cu aproape 9%. Aceste cifre transmit și în extern faptul că ANAF începe să folosească mai bine instrumentele digitale, analiza de risc și mecanismele noi de colectare”, transmite Nazare pe Facebook. Pe partea de cheltuieli, Nazare a explicat că au fost utilizate mai multe fonduri europene: „Am redus presiunea pe cheltuieli curente și am făcut loc pentru fonduri europene și PNRR. Plățile din fonduri europene au crescut puternic, iar investițiile finanțate european sunt esențiale în acest an. Am discutat intens și despre PNRR în dialogurile de azi. Investitorii urmăresc foarte atent acest subiect, pentru că aceasta este una dintre marile mize ale anului”. Un alt punct important abordat a fost programul SAFE, întrucât România a semnat acordul de finanțare în valoare de 16.68 miliarde de euro. Țintele pentru 2026 și obiectivul bugetului pentru 2027 Referindu-se la perspectivele fiscale, ministrul a reiterat că țintele pentru anul 2026 sunt un deficit cash de 6,2% din PIB și un deficit ESA de 6% din PIB. „Sunt realizabile dacă ritmul actual se păstrează şi reuşim să imprimăm continuitate reformelor demarate”, spune Nazare. În ceea ce privește anul 2027, Alexandru Nazare a afirmat că investitorii așteaptă un buget credibil, elaborat din timp și bazat pe surse clare de finanțare, subliniind totodată că este posibilă îmbunătățirea ratingului de țară anul viitor. „România are nevoie de un buget pentru 2027 care să confirme traiectoria de ajustare, nu să o pună sub semnul întrebării. Dacă România reuşeşte să îşi mențină traiectoria fiscal – bugetară, poate aspira la îmbunătățirea ratingului de țară în 2027”, conchide Nazare.
Europarlamentar PNL: Guvernul Bolojan a mers în direcția corectă. Deficitul bugetar s-a redus
„De luni de zile, PSD și AUR au vorbit despre colaps economic, blocaje și dezastru bugetar. Datele oficiale spun însă altceva: deficitul a scăzut semnificativ, investițiile au crescut, iar economia a continuat să funcționeze și să se dezvolte”, susține Europarlamentarul PNL. Acesta a precizat că, potrivit datelor oficiale, deficitul bugetar s-a redus de la 56 miliarde lei la 24 miliarde lei. Investițiile publice au ajuns la 31 de miliarde de lei, iar peste 75% din investiții sunt finanțate din fonduri europene și PNRR. Buda a mai precizat că plățile pentru proiectele europene au crescut cu 34% față de anul trecut și susține că atât comerțul, cât și consumul continuă să crească. „În doar 10 luni, Guvernul Bolojan a demonstrat că poți reduce risipa și deficitul fără să oprești investițiile și fără să blochezi economia. Mai mult, absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor finanțate prin PNRR au accelerat”, scrie Europarlamentarul PNL. Afirmațiile lui Buda vin în contextul în care PSD a acuzat că reformele Guvernului Bolojan au dus România în recesiune tehnică, în luna februarie, când INS a înregistrat două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului. Printre efectele amintite atunci de deputatul PSD, Mihai Fifor se numărau: comprimarea veniturilor bugetare, dar și prăbușirea consumului.
Donald Trump ajunge la o oră distanță de România. Ce se întâmplă peste 1 lună
Turcia se așteaptă ca președintele SUA, Donald Trump, să participe la summitul NATO de luna viitoare de la Ankara, unde membrii alianței se vor confrunta cu presiuni pentru a demonstra progrese în ceea ce privește o cerere de lungă durată a SUA de a crește cheltuielile pentru apărare. „Din câte știm, da, intenționează să participe”, a declarat ministrul turc de externe, Hakan Fidan, într-un interviu acordat marți pentru Bloomberg TV. Trump și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, au vorbit la telefon „de mai multe ori în ultima lună și, de fiecare dată, el a indicat că va participa”, a spus Fidan. Prezența lui Trump, confirmată în urma discuțiilor telefonice cu Recep Tayyip Erdogan, va pune presiune pe membrii alianței privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. Summit NATO va avea loc în perioada 7-8 iulie 2026 în Ankara, Turcia, la o oră și jumătate distanță de România. Reuniunea oficială se va desfășura la Complexul Prezidențial Beștepe, (Külliye) din capitala Turciei. Evenimentul de nivel înalt va fi prezidat de noul Secretar General al NATO, Mark Rutte. Este cel de-al 36-lea summit oficial al Alianței și a doua oară când Turcia găzduiește un astfel de eveniment, după cel de la Istanbul din anul 2004. Liderii celor 32 de state membre vor discuta adaptarea apărării colective și securitatea transatlantică. Președintele României, Nicușor Dan, va reprezenta și el România, ca stat NATO, la eveniment, prezentând inclusiv poziția statelor membre ale B9 în cadrul Summitului Alianței Nord Altantice.
Kremlinul anunță că războiul s-ar putea încheia până la sfârșitul zilei. Condiția pusă de ruși
Războiul s-ar putea încheia „până la sfârșitul zilei” dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski ordonă trupelor sale să se retragă din regiunile rusești. Declarația aparține purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov „SVO (operațiunea militară specială n.r.) poate fi încheiată până la sfârșitul zilei, dacă Zelenski va ordona forțelor armate ucrainene să părăsească regiunile ruse”, a anunțat Peskov citat de RIA Kremlinpool pe Telegram. Ce teritorii vrea Kremlinul Oficialii din Rusia numesc regiuni ruse inclusiv teritoriile ucrainene extinse pe care încearcă, fără succes, să le ocupe de la începutul războiului. În timpul negocierilor coordonate de americani, ucrainenii au refuzat să renunțe la teritorii. De altfel, discuțiile s-au blocat din cauza acestor pretenții ale rușilor. Pe front, rușii nu reușesc să avanseze și chiar au pierdut unele poziții în ultima perioadă, așa cum susțin militarii ucraineni. În paralel, ei intensifică atacurile aeriene asupra Ucrainei. Kievul și alte orașe precum Dnipro și Harkov au fost vizate de un atac uriaș al rușilor. Atac uriaș în noaptea de luni spre marți În noaptea de luni spre marți, rușii au lansat către Ucraina 656 de drone și 73 de rachete de diferite tipuri, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Atacul principal a fost asupra Kievului, unde zeci de clădiri rezidențiale și elemente de infrastructură civilă au fost distruse. În total, au murit 13 persoane și peste 100 au fost rănite, conform bilanțului provizoriu al ucrainenilor. Peste 500 de angajați ai Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență sunt implicați în misiuni de salvare și căutare.
Ministrul Apărării respinge acuzațiile privind achiziția blindatelor Piranha: Fals! Nu s-au schimbat criteriile
„Haideți să mai demontăm un alt fake news: cum că Ministerul Apărării nu a vrut să cumpere blindatele Piranha sau că ar fi schimbat criteriile după publicarea acestora pentru a le elimina din procedură. FALS! Cu date si cifre, nu cu burtiere”, a transmis ministrul, marți, pe Facebook. El afirmă că oferta primită a depășit semnificativ nivelul de prețuri avute în vedere de autorități. „Adevărul este că a fost primită o ofertă cu un preț de aproximativ 2,5 ori mai mare decât cel plătit de România în martie 2026 și aproape dublu față de limita maximă aprobată în Parlament. Nu s-a schimbat niciun criteriu pe parcursul procedurii”, a spus Miruță. „Nu implica o creștere a costurilor pentru relocare” Ministrul precizează că în martie 2026 Ministerul Apărării Naționale a plătit aproximativ 3,9 milioane de euro pe un transportor Piranha. Ulterior, Parlamentul a aprobat un plafon de circa 6 milioane de euro pe bucată, „chiar dacă fabrica era deja construită și nu implica o creștere a costurilor pentru relocare”. Potrivit ministrului, oferta primită în cadrul programului SAFE a fost de aproximativ 10 milioane de euro pe bucată, mult peste valorile de referință. „Raportat la prețul plătit de MApN în martie 2026, de aproximativ 4 milioane de euro, și la valoarea aprobată în Parlament, de până la 6 milioane de euro, noua ofertă primită în cadrul SAFE a fost de circa 10 milioane de euro pe bucată”. Comparație cu alte echipamente militare El a adăugat că situația este și mai relevantă în contextul comparării cu alte echipamente militare, „în condițiile în care mașina de luptă a infanteriei, un produs superior, dintr-o categorie complet diferită, are un preț de aproximativ 11,2 milioane de euro”. „Nu, MApN nu a schimbat criteriile operaționale transmise grupului de lucru pentru a elimina Piranha. Acestea au fost transmise de la început, înainte ca eu să ajung la minister, și nu au fost modificate ulterior. Da, avem nevoie de transportoare blindate, dar nu putem plăti 10 milioane de euro pentru ceva ce am achiziționat cu 4 milioane de euro cu doar câteva luni înainte”. Sursa foto: Radu Miruță/Facebook Acesta susține că fondurile au fost redirecționate către alte programe de înzestrare, în limitele aprobate de Parlament. „Unii ar vrea altceva, dar nu ne permitem să pierdem niciun cent din banii pentru înzestrarea Armatei. Oferta primită pentru Piranha a depășit semnificativ valorile aprobate de Parlamentul României și nu putea fi contractată legal. Pentru a nu pierde fondurile, acestea au fost redirecționate către alte programe de înzestrare, în limitele aprobate de același Parlament. De verificarea îndeplinirii condițiilor aprobate de Parlament, la MApN s-au ocupat 50 de profesioniști care au ținut piept marilor firme de consultanță. Ei s-au asigurat ca armata primește, cât se poate de repede, ce are nevoie, după criterii clare, operaționale”.
Reuniune specială a Consiliului de Securitate al ONU, după incidentul de la Galați / România primește sprijin internațional, Rusia este acuzată de escaladare
UPDATE Oana Țoiu contrazice la ONU narațiunea Rusiei despre drona de la Galați Ministrul de Externe Oana Țoiu a declarat, în Consiliul de Securitate al ONU, că analiza militară și raportul tehnic realizat de autoritățile române arată „fără îndoială” că drona care a explodat la Galați era o dronă Geran-2 de origine rusească. Oana Țoiu a spus că este pentru prima dată în cei 70 de ani de la aderarea României la ONU când Bucureștiul solicită o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate pe o temă care implică direct România. Anteriror în intervenția sa, reprezentantul Rusiei a acuzat România că ar fi convocat „în grabă” reuniunea Consiliului de Securitate și că ar fi formulat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei. „Analiza noastră militară arată fără îndoială că drona care s-a prăbușit joi noapte la Galați este un Geran-2 de origine rusească”, a spus Oana Țoiu. UPDATE Reprezentantul Chinei: Criza din Ucraina se extinde peste granițe Reprezentantul permanent al Chinei la ONU, Fu Cong, a declarat în cadrul reuniunii Consiliului de Securitate, că incidentul de la Galați reflectă extinderea efectelor războiului din Ucraina asupra statelor vecine. Acesta a făcut apel la calm, dialog și o soluționare diplomatică a conflictului. „China pledează în mod constant pentru calm, reținere și angajare în dialog și comunicare pentru a stabili faptele, a aborda întrebările ridicate și a rezolva disputele, cu scopul de a evita concepțiile greșite, percepțiile greșite și calculele greșite și de a preveni extinderea și escaladarea incidentului”, spune Fu Cong. „Acest incident este rezultatul crizei din Ucraina care s-a extins peste granițe. Dacă situația va continua pe această cale de deteriorare și escaladare sau, mai rău, va scăpa de sub control, va avea cu siguranță consecințe ireversibile”, spune diplomatul Chinei. UPDATE SUA condamnă incidentul de la Galați și transmit că vor apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO Statele Unite au condamnat, în Consiliul de Securitate al ONU, pătrunderea „imprudentă” a unei drone militare rusești în spațiul aerian al României. Reprezentantul SUA a spus că drona a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit mai multe persoane. „Statele Unite sunt alături de aliatul său NATO, România. Gândurile noastre sunt alături de răniți și de toți cei afectați la Galați”, a transmis diplomatul american. El a reiterat angajamentul Washingtonului față de apărarea Alianței. „Așa cum am mai spus, vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a declarat reprezentantul SUA. UPDATE Rusia neagă la ONU responsabilitatea pentru drona de la Galați Reprezentantul Rusiei la ONU a respins, în Consiliul de Securitate, acuzațiile formulate după incidentul de la Galați, susținând că România ar fi convocat „în grabă” reuniunea și ar fi lansat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei. (DETALII AICI!) Diplomatul rus a afirmat că scopul principal al reuniunii ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. El a susținut că versiunea prezentată de România ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Potrivit reprezentantului Rusiei, forțele armate ruse au desfășurat, în noaptea de 29 mai, operațiuni împotriva infrastructurii militare ucrainene. El a spus că atacurile au vizat inclusiv facilități din portul Reni, în regiunea Odesa, despre care Moscova afirmă că ar fi folosite pentru aprovizionarea armatei ucrainene cu echipamente militare occidentale. UPDATE Marea Britanie condamnă incidentul de la Galați: O încălcare gravă a spațiului aerian NATO Marea Britanie a condamnat, în Consiliul de Securitate al ONU, incidentul de la Galați, unde o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a rănit civili. Reprezentantul britanic James Kariuki a spus că incidentul arată impactul tot mai mare al războiului Rusiei împotriva Ucrainei dincolo de granițele Ucrainei. „Acțiunile Rusiei reprezintă o încălcare gravă a spațiului aerian NATO. Au fost imprudente și o încălcare inacceptabilă a suveranității României”, a declarat Kariuki. El a afirmat că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru escaladare și pentru riscurile tot mai mari la adresa securității regionale și euro-atlantice. „Suntem uniți în angajamentul nostru de a apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a mai spus reprezentantul Marii Britanii. UPDATE Danemarca își exprimă solidaritatea cu România după incidentul de la Galați Danemarca a condamnat, în Consiliul de Securitate al ONU, acțiunile „periculoase și nechibzuite” ale Rusiei, după incidentul de la Galați. Reprezentanta Danemarcei a transmis solidaritatea deplină a țării sale cu România, „partener în Uniunea Europeană și aliat în NATO”, și a spus că incidentul reprezintă un nou episod grav al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ea a acuzat Moscova și de campanii de dezinformare și amenințări, afirmând că Rusia trebuie „să pună capăt acestui război lipsit de sens” și să înceteze toate ostilitățile. UPDATE Reprezentantul Franței la ONU: România poate conta pe deplin pe solidaritatea noastră Franța și-a exprimat „cea mai fermă condamnare” a Rusiei, după incidentul cu drone de la Galați. În urma incidentului, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a convocat o ședință a Consiliului de Securitate ONU. „În noaptea de 28 spre 29 mai, în cadrul unui nou atac rusesc în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, o dronă a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit într-o clădire din orașul Galați, rănind mai multe persoane”, a declarat diplomatul francez în cadrul ședinței. Referitor la demersul diplomației de la București, acesta a precizat: „Dorința României de a convoca această reuniune de urgență a Consiliului în urma acestei încălcări intolerabile a integrității sale teritoriale este legitimă și era datoria Consiliului să răspundă”. Oficialul francez a amintit că Franța face parte din batalionul multinațional NATO desfășurat în România și a precizat că Parisul va continua să contribuie la consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței pe flancul estic. „Franța condamnă această incursiune inacceptabilă în termenii cei mai fermi. Franța dorește să exprime autorităților și poporului român, prietenia și solidaritatea sa deplină și neclintită. În calitate de membru al Uniunii Europene și al NATO, România se poate baza pe deplin pe solidaritatea noastră”, a mai declarat Bonnafon. UPDATE Letonia condamnă „în cei mai fermi termeni” incidentul de la Galați și acuză Rusia de escaladare periculoasă Letonia a condamnat,
Reacția Chinei la incidentul cu drona din Galați: Criza din Ucraina se extinde peste granițe. Dacă se permite continuarea pe această cale, va avea cu siguranță consecințe ireversibile
Diplomatul chinez a subliniat că toate statele trebuie să respecte principiile și obiectivele Cartei ONU și a îndemnat părțile implicate să dea dovadă de calm. „China pledează în mod constant pentru calm, reținere și angajare în dialog și comunicare pentru a stabili faptele, a aborda întrebările ridicate și a rezolva disputele, cu scopul de a evita concepțiile greșite, percepțiile greșite și calculele greșite și de a preveni extinderea și escaladarea incidentului”, spune Fu Cong. Reprezentantul Beijingului a apreciat că incidentul de la Galați reprezintă o consecință a extinderii conflictului din Ucraina și a avertizat asupra escaladării continue. „Acest incident este rezultatul crizei din Ucraina care s-a extins peste granițe. Dacă situația va continua pe această cale de deteriorare și escaladare sau, mai rău, va scăpa de sub control, va avea cu siguranță consecințe ireversibile”, spune diplomatul Chinei. Oficialul a reiterat poziția constantă a Beijingului privind conflictul din Ucraina. „China a cerut de mult timp încetarea focului și încetarea ostilităților, promovând discuții pentru pace și facilitând o soluționare politică. Sperăm că părțile implicate vor relua discuțiile cât mai curând” spune Fu Cong. Poziția Chinei a fost exprimată în cadrul reuniunii de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, solicitată de Oana Țoiu, după explozia unei drone la Galați, incident soldat cu rănirea a doi civili, între care un copil, și evacuarea a aproximativ 70 de persoane.
Oana Țoiu contrazice la ONU narațiunea Rusiei despre drona de la Galați: Analiza arată fără îndoială că era de origine rusească
Oana Țoiu a spus că este pentru prima dată în cei 70 de ani de la aderarea României la ONU când Bucureștiul solicită o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate pe o temă care implică direct România. „Nu am chemat Consiliul de Securitate al ONU până astăzi. Dar o facem astăzi pentru că am construit o țară sigură, o economie în creștere și un partener de securitate pentru regiune”, a declarat Oana Țoiu. Potrivit ministrei, în noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă rusească încărcată cu explozibil a încălcat spațiul aerian al României în jurul orei 2:00. Analiza militară arată că drona făcea inițial parte dintr-un roi de drone folosit într-un atac nocturn împotriva infrastructurii civile ucrainene de pe Dunăre. Aparatul a zburat timp de patru minute pe teritoriul României și s-a prăbușit la etajul 10 al unui bloc de locuințe din Galați, într-o zonă apropiată de frontiera dintre România, Republica Moldova și Ucraina. Rusia a încercat să conteste că drona a fost rusească Anteriror în intervenția sa, reprezentantul Rusiei a acuzat România că ar fi convocat „în grabă” reuniunea Consiliului de Securitate și că ar fi formulat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei. Diplomatul rus a susținut că scopul ședinței ar fi fost alimentarea unui nou val de „isterie mediatică anti-rusă”. Moscova a încercat să conteste versiunea Bucureștiului și a susținut că detaliile prezentate de România privind prăbușirea dronei ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Reprezentantul rus a afirmat că, dacă o dronă Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc, „consecințele nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”, iar „acoperișul ar fi fost complet distrus”. În același discurs, diplomatul rus a sugerat, fără să prezinte probe, posibilitatea unei „provocări” a Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea acestora în conflict. Rusia a cerut și o anchetă „obiectivă și depolitizată”, cu implicarea părții ruse, afirmând că este gata să participe doar dacă primește date și fragmente ale dronei pentru analiză. „Analiza noastră militară arată fără îndoială că drona care s-a prăbușit joi noapte la Galați este un Geran-2 de origine rusească”, a spus Oana Țoiu. Oana Țoiu a precizat că această concluzie este susținută de raportul tehnic al anchetatorilor români, bazat pe fragmentele recuperate. Potrivit ministrei, pe resturi a fost identificată o inscripție în caractere chirilice cu numele Geran-2, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de control și elementele motorului sunt similare celor găsite la alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și identificate ca fiind fabricate în Federația Rusă. Raportul indică, de asemenea, marcaje de fabricație, inscripții tehnice, caracteristici de construcție și materiale care corespund aceluiași proces tehnologic, a mai spus Țoiu. Ministra de Externe a subliniat că incidentul marchează o escaladare gravă, pentru că este pentru prima dată de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei când cetățeni români au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unei incursiuni a unei drone rusești. „O mamă și un copil au fost răniți și au avut nevoie de îngrijiri medicale, dar acum sunt în afara oricărui pericol”, a spus Oana Țoiu. Ea a arătat că impactul a provocat un incendiu și pagube semnificative clădirii, iar blocul a fost evacuat temporar. Țoiu a insistat asupra faptului că drona s-a prăbușit într-o zonă rezidențială dens populată, unde locuiesc familii cu copii. Oana Țoiu: „Efectele ar fi putut fi mult mai grave” Oana Țoiu a condamnat „comportamentul iresponsabil” al Rusiei și încălcările repetate ale spațiului aerian al României de către vehicule rusești. Ea a spus că, indiferent de destinația inițială a dronei, gravitatea acțiunii și responsabilitatea autorului sunt clare. Potrivit șefei diplomației române, România a înregistrat doar în acest an peste 30 de incursiuni ale unor drone rusești în spațiul său aerian, cu o frecvență în creștere. „Nu ar trebui să considerăm aceste escaladări drept noua normalitate”, a spus Oana Țoiu în fața Consiliului de Securitate. Ministra a afirmat că aceste încălcări repetate ale spațiului aerian românesc și ale altor state din Europa Centrală și de Est reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității regionale și trebuie abordate de Consiliul de Securitate. „Războiul modern cu vehicule autonome nu creează o distanță față de responsabilitate”, a transmis Oana Țoiu.