AUR, mesaj categoric despre trecerea la euro: Exclus în următorii 4-5 ani!
Petrișor Peiu a explicat că România ar trebui mai întâi să îndeplinească criteriile necesare, iar abia apoi să înceapă o dezbatere serioasă privind trecerea la moneda euro. „AUR crede că nu este momentul potrivit să avem această discuție, pentru că nu îndeplinim niciuna din condiții. Dacă am îndeplinit condițiile, ar trebui să avem o dezbatere serioasă”, a declarat Peiu la Digi24. Criteriile pentru euro, indicator al sănătății financiare a statului Senatorul AUR a spus că aceste criterii sunt importante în primul rând pentru sănătatea financiară a statului, nu doar pentru trecerea la moneda unică. „Criteriile alea de trecere la euro sunt criterii de sănătate financiară, nu neapărat de trecere la euro. Adică eu trebuie să am în vedere acele criterii, nu pentru că ele mă duc în zona monedei unice, ci pentru că pe aia e sănătatea financiară a unui guvern, a unei administrații”, a spus Peiu. Peiu: Discuția despre euro, abia după 4-5 ani Întrebat dacă AUR susține trecerea la euro, Peiu a răspuns: „Eu personal nu susțin trecerea la euro acum. Cred că după 4-5 ani în care am atinge acele condiții, am putea să avem o discuție”. Potrivit lui Peiu, trecerea la euro este exclusă în acest moment. Nicușor Dan: există acord politic pentru trecerea la euro Nicușor Dan a declarat la începutul lunii august că există un acord politic pentru ca România să treacă la euro și că viitorul Guvern ar urma să pregătească o foaie de parcurs pentru acest obiectiv. Președintele a spus că aderarea la zona euro trebuie să fie o prioritate, chiar dacă este un proces de durată. În același timp, el a subliniat că România trebuie să îndeplinească mai întâi criteriile necesare pentru adoptarea monedei unice, iar pregătirea pentru acest pas trebuie începută din timp. Ulterior, președintele a revenit asupra subiectului și a precizat că trecerea la euro este un proces de durată, care trebuie însă prioritizat.
Discuțiile privind salarizarea din Educație și Sănătate continuă. Pîslaru: Avem un oarecare impas
Una dintre variantele analizate presupune o etapizare care să permită aplicarea unor măsuri începând cu anul școlar 2028-2029. Pîslaru a explicat că, după discuțiile de la Cotroceni, negocierile au continuat la Ministerul Muncii, unde reprezentanții Guvernului, ai sindicatelor și experții au analizat impactul financiar al solicitărilor. „Am mutat la Ministerul Muncii, unde am stat și am luat la puricat toate calculele și cifrele pentru a vedea dacă nu cumva există o supraestimare a impactului pentru versiunea aceasta pe care sindicatele ne-au pus-o nouă. Deci, trebuia să explic. Noi am venit cu o versiune care pleacă de la 2012, dar nu ajunge acolo unde sindicatele și-ar dori și sindicatele au venit cu o versiune alternativă care costă cu niște miliarde de lei în plus”, a declarat Dragoș Pîslaru. Guvernul și sindicatele au analizat împreună cifrele La discuțiile tehnice au participat reprezentanți ai ministerelor Muncii și Educației, lideri sindicali și experți ai Băncii Mondiale. „În această zi ce s-a întâmplat la Ministerul Muncii este că am stat și mi s-a părut foarte frumoasă atmosfera, Ministrul Educației, domnul Dimian, eu, liderii sindicali, Banca Mondială, echipa de la Ministerul Educației și Ministerul Muncii, am stat să lucrăm, să vedem pe cifre cum stăm”, a afirmat ministrul interimar. Discuțiile s-au lovit însă de problema impactului bugetar. Potrivit lui Pîslaru, solicitările sindicatelor din Educație depășesc resursele financiare avute în vedere. „Nu ne putem încadra în 3 miliarde cât era inițial, plus încă 3 miliarde pe care le-am putea pune la dispoziție pe 2028 pe cerințele sindicatelor din domeniul educației”, a declarat acesta. O posibilă etapizare de la 1 septembrie 2028 Pîslaru a precizat că mandatul rezultat în urma discuțiilor este continuarea negocierilor tehnice, în special pentru Educație și Sănătate. „Ce rămâne de făcut? În primul rând, mandatul pe care l-am înțeles în această seară este că continuăm acest secretariat tehnic și încercăm să vedem cum putem modula pentru sectoarele de educație și sănătate o soluție”, a spus ministrul. În cazul Educației, una dintre formulele analizate presupune introducerea măsurilor în etape. „O soluție care pleacă de la această idee că am putea avea ca principiu această etapizare, nu o numesc eșalonare, eșalonarea înseamnă mai mulți ani, etapizare, care se presupune că de la 1 septembrie 2028, deci pe anul școlar care începe la 1 septembrie 2028, să putem avea totuși o discuție pe filiera de educație”, a declarat Pîslaru. „Sindicatele s-au retras oarecum supărate” Ministrul interimar a recunoscut că negocierile de marți s-au încheiat fără rezultatul dorit de reprezentanții angajaților. „Deci continuăm aceste discuții. Știu că sindicatele s-au retras oarecum supărate în această seară pentru că nu avem un acord încă”, a afirmat Dragoș Pîslaru. Discuțiile continuă și pentru Sănătate, unde sunt analizate inclusiv problemele legate de plata muncii în weekend și în zilele de sărbătoare legală. În paralel, Guvernul pregătește negocieri și pentru alte categorii din sectorul public, inclusiv Justiție, diplomație și funcționarii publici.
De ce au renunțat britanicii la recuperarea unei comori de aur evaluată la 6,4 miliarde euro
Britanicii au abandonat vânătoarea de comori submarine din cauza tensiunilor cu Spania, potrivit The Telegraph. Operațiunea a fost abandonată în liniște. Este vorba despre operațiunea care viza recuperarea resturilor navei HMS Sussex. Aceasta s-a scufundat în largul coastei Gibraltarului în secolul al XVII-lea în timp ce transporta o comoară în aur, evaluată în prezent la valoarea de 6,4 miliarde de euro. Informația privind renunțarea la operațiune a fost dezvăluită de surse diplomatice. Deși susține că este proprietarul navei scufundate, guvernul britanic și-a retras sprijinul pentru o misiune de recuperare începută în anii 2000. Oficialii au tras concluzia că recuperarea comorii putea avea consecințe diplomatice grave din cauza pretențiilor nerecunoscute ale Spaniei asupra Gibraltarului. Telegramele ambasadei SUA publicate de WikiLeaks confirmă faptul că Londra în acest caz a prioritizat stabilitatea geopolitică în detrimentul eforturilor de recuperare. Epava cu comoară a fost descoperită în 2011 Odyssey Marine Exploration a localizat probabilul loc al epavei în 2001, la o adâncime de 821 de metri în vestul Mării Mediterana. Inițial, Guvernul britanic a semnat un acord pentru a împărți încărcătura care urma să fie recuperată. Totuși, proiectul s-a blocat din cauza interferențelor spaniole. Navele de patrulare ale Gărzii Civile spaniole au interceptat și hărțuit în mod repetat echipele de scufundare care operau în apropierea Gibraltarului. În cele din urmă, operațiunea a eșuat în cele din urmă, deoarece Marea Britanie a refuzat să impună o graniță maritimă mai largă. Dreptul internațional permite statelor de coastă să revendice o rază teritorială de 12 mile marine, însă Londra restricționează zona maritimă a Gibraltarului la doar trei mile. Managerii Odyssey au solicitat oficialilor britanici să extindă granița pentru a-și proteja navele de interdicția spaniolă. Guvernul a refuzat, iar acordul dintre părți a căzut. Cum a ajuns comoara pe fundul mării? Epava, despre care se crede că este HMS Sussex, s-a scufundat în largul coastei Gibraltarului în 1694. Se crede că nava conține până la 10 tone de monede de aur, evaluate astăzi la aproximativ 6,4 miliarde euro. Conform datelor istorice, HMS Sussex s-a scufundat în timpul unei furtuni violente în februarie 1694. 548 de membri ai echipajului au murit. Nava amiral conducea o flotă în Marea Mediterană pentru a-i sprijini pe aliații britanicilor în Războiul de Nouă Ani. De asemenea, nava transporta o comoară formată dintr-o cantitate de până la 10 tone de aur. Regele William al III-lea a trimis aurul pentru a-și asigura sprijinul Ducelui de Savoia împotriva Franței. Va rămâne comoara pe fundul mării? Operațiunea de recuperare a aurului ar putea fi reluată având în vedere valoarea comorii și presiunea pusă pe autoritățile britanice de către foști oficiali. Echipamentele moderne și vehiculele subacvatice autonome reprezintă argumente în plus pentru reluarea căutărilor. Experții cred că o nouă expediție ar putea recupera cu ușurință încărcătura aflată pe fundul mării.
Bogdan Ivan, ironii la adresa Guvernului, după anunțul privind CNE Cernavodă: Dacă nu știu cum sa facă le explic eu
Bogdan Ivan, fostul ministru PSD al Energiei, a criticat executivul pentru măsurile energetice pe care le-a luat atât înainte, cât și după situația de pe Dunăre. El spune că Guvernul trebuia să activeze un mecanism european de solidaritate. „Un guvern cu puteri limitate este evident că acționează limitat atât din punct de vedere al puterilor, cât și din punct de vedere al viziunii. Iar ceea ce am văzut de câteva zile, băr[bă]iala asta cu 2 cm plus, 2 cm minus, mi se pare un autorism maxim. Iar faptul că toată lumea se pricepe la energie, de la ministrul Apărării până la ministrul Mediului, și toată lumea face Energie în ultima perioadă, oamenii de acasă nu mai știu ce să înțeleagă”, a declarat Bogdan Ivan. Consecințele închiderii Reactorului 2 de la Cernavodă Fostul ministru al Energiei a spus că a fost sunat de către reprezentanții marilor companii. Aceștia i-ar fi spus că sunt îngrijorați de creșterile de preț ale energiei. Ivan mai atrage astfel atenția asupra riscului că, în aceste condiții, scumpirea energiei ar putea să se reflecte și în prețurile de la raft. „Companiile din România, care și așa au fost lovite de prețurile astea foarte mari la energie, de asemenea nu știu cum să-și facă business plan-ul. Pentru că toată lumea bâjbâie, vine la televizor cu o mie de versiuni, ba că sunt 2 cm plus, ba că s-a pus o barjă, ba că nu mai e barja, ba că n-a fost plătită piatra aia, toate bâjbâielile astea se văd în buzunarul fiecărui român care plătește mult mai mult”, a adăugat fostul ministru PSD. Bogdan Ivan, reproșuri la adresa premierului Social-democratul nu s-a ferit să dea sfaturi Guvernului interimar, pe care partidul său l-a demis prin moțiune de cenzură. Întrebat cine este vinovatul pentru această situație de criză energetică, Bogdan Ivan a răspuns: „Păi tu, ca și ministrul Energiei, ai la dispoziție Comandamentul Energetic Național, în care ai informații primite de la ANMH în care știi că o să ai anumite debite, anumite temperaturi, iar în această perioadă, împreună cu toți specialiștii, te pregătești.”
Buzoianu: 5.000 de arbori tăiați ilegal într-o zonă din Brașov. Una dintre cele mai mari tăieri descoperite în ultimii ani
„Chiar o să mergem în județul Brașov săptămâna aceasta, unde a fost identificat un caz cu 5.000 de arbori tăiați ilegal. 5.000 de arbori tăiați ilegal într-o singură zonă, una dintre cele mai mari zone de tăieri ilegale descoperite în ultimii ani de zile”, a declarat Diana Buzoianu, luni seara, la Euronews. Ministra a afirmat că identificarea unui număr tot mai mare de cazuri arată că autoritățile au început să descopere situații care anterior nu erau identificate. „Vedem în sfârșit că controlul de la Garda Forestieră scoate la iveală din ce în ce mai multe tăieri care până acum părea că nu există”, a spus Buzoianu. Potrivit acesteia, fenomenul tăierilor ilegale nu a dispărut, chiar dacă în spațiul public exista percepția că amploarea ar fi scăzut. „Toată lumea era mulțumită. Fenomenul tăierilor ilegale părea că nu mai există. Asta era povestea care nu se vedea. El există în continuare, acest fenomen, și mă bucur că autoritățile în sfârșit iau măsurile necesare să crească cazurile pe care le descoperă”, a afirmat ministra. Buzoianu: Nu există favoruri pentru instituțiile din subordinea Ministerului Mediului Diana Buzoianu a declarat că verificările instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului trebuie să ducă la măsuri concrete atunci când sunt identificate probleme. „Dacă controlul va veni cu niște concluzii bune pentru instituții, foarte bine, mergem mai departe. Dacă va veni cu niște concluzii în care să reiasă niște nereguli, voi cere măsuri aplicate de urgență, așa cum am făcut la toate celelalte instituții”, a spus ministra. Buzoianu a subliniat că nu vor exista tratamente preferențiale pentru instituțiile aflate în subordinea ministerului. „Nu există favoruri pentru nicio instituție din subordinea Ministerului Mediului, pentru că favorurile astea se plătesc dup-aia în vieți pierdute de români în propria noastră țară”, a afirmat Buzoianu. Reorganizarea Romsilva: de la 130 de directori la 36 În ceea ce privește reforma Romsilva, ministra a anunțat că metodologia pentru organizarea noilor structuri a fost pusă în transparență și că urmează aprobarea noilor organigrame. „La Romsilva, tocmai am pus în transparență metodologia pentru organizarea noilor structuri și sperăm că în perioada imediat următoare, dacă Consiliul de Administrație Romsilva și Romsilva nu mai blochează pe termen nedeterminat reorganizarea, să avem și organigramele aprobate”, a declarat Buzoianu. Potrivit acesteia, Ministerul Mediului a avizat deja noile structuri, iar după aprobarea organigramelor ar urma să fie organizate concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere. „În momentul în care avem organigramele aprobate, noi deja le-am avizat de la minister, eu sper ca în săptămânile următoare să le avem și aprobate de Romsilva, vor trebui să fie organizate concursuri”, a spus ministra. Buzoianu a precizat că numărul funcțiilor de directori va fi redus semnificativ, de la 130 la 36: „Concursuri pentru directori. Am sărit de la 130 de directori la 36 aproape de directori”, a afirmat Diana Buzoianu.
Ambulanța neagră: PNL acuză dezinformarea și cere audierea președintelui ANCOM în Parlament
Ionel Bogdan (PNL) spune că atacul ar fi fost alimentat de informații false distribuite pe TikTok despre existența unei „ambulanțe negre” care ar răpi copii. „Când dezinformarea și fake news-ul ajung să provoace violență, nu mai vorbim doar despre ce se întâmplă în online. Vorbim despre siguranța oamenilor”, afirmă deputatul PNL, într-o postare pe Facebook. Acesta anunță că va solicita audierea președintelui Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea, pentru a afla cum acționează instituția în raport cu platformele digitale și ce mecanisme există pentru prevenirea și combaterea unor astfel de campanii. Comisie pentru Combaterea Discriminării Liberalul susține, totodată, că incidentul de la Cluj arată necesitatea înființării unei Comisii Speciale Parlamentare pentru Combaterea Dezinformării, propusă încă din decembrie în plenul Camerei Deputaților. „Nu mai avem motive să amânăm. Avem nevoie urgentă de o legislație clară, instituții care să știe exact ce au de făcut și responsabilități bine definite”, transmite Ionel Bogdan. În opinia deputatului PNL, efectele dezinformării pot depăși cu mult mediul online și pot viza instituții și servicii publice. „Astăzi a fost atacată o ambulanță. Mâine poate fi o școală, un spital, o instituție publică sau poate fi afectat un proces electoral”, avertizează acesta. Amenințări la adresa securității naționale Parlamentarul face referire și la noua Strategie Națională de Apărare, despre care spune că recunoaște dezinformarea, propaganda și războiul cognitiv drept amenințări la adresa securității naționale. „Această recunoaștere trebuie urmată de acțiune”, susține acesta, subliniind că măsurile împotriva dezinformării trebuie luate înainte ca informațiile false să producă efecte ireversibile.
Deputat PSD, despre Legea împotriva dezinformării: Are foarte multe neajunsuri. Este nevoie de un grup de lucru
Într-o conferință de presă, deputatul PSD, Mihai Ghigiu, a precizat că proiectul de lege împotriva dezinformării, propus de Miruță, are nevoie de îmbunătățiri: „Proiectul domnului Miruță, din punctul meu de vedere, are foarte multe neajunsuri. De la termeni care nu au niciun sens – spre exemplu, «conținut malițios» – eu nu știu ce înseamnă, nu se descrie niciunde”, a declarat deputatul PSD. Acesta a mai precizat: „Nu știm ce instituții vor aplica, nu știm cine va face și în ce termene vor face”, a continuat Ghigiu. Acesta precizează că, strict pe partea legislativă, este nevoie ca forțele politice, specialiști, dar și cei interesați de subiect să își unească forțele pentru a lucra la proiect. „Dacă ne referim strict la partea legislativă, avem nevoie ca toate forțele politice să se așeze, specialiștii, cei care sunt interesați de subiect, să se așeze la masă și să lucrăm un proiect. Pentru că, din punctul meu de vedere, avem nevoie de un proiect legislativ, dar asta e un proiect pe termen scurt și mediu”, a declarat Ghigiu. Deputatul PSD a precizat că problema reală se referă la educație: „E o discuție pe care la fel ar trebui să o facem toate forțele politice, cum ne educăm tânăra generație și noile generații, dar și părinții lor, pentru a face față acestui fenomen. Pentru că ceea ce am văzut la Cluj probabil este doar începutul al impactului fake news-ului în societate”, a declarat Ghigiu. Ghigiu: „Suntem în proces de a redacta un act normativ” Acesta a precizat că efectele dezinformării s-au văzut inclusiv în cazul anulării alegerilor. Întrebat de ce până în prezent nu s-a făcut nimic, deputatul PSD a precizat: „Dacă ne referim la zona legislativă, ca să zic așa, din câte știu la nivelul guvernului există un comitet care asta a trebuit să facă, să vină cu propuneri de a combate fake news-ul, dezinformarea și impactul lor în societate. Dacă ne referim la zona care noi, cel puțin eu, la Comisia de Învățământ încerc să o abordez, de protejarea minorilor în online, inclusiv în ceea ce privește dezinformarea, noi suntem în proces de a redacta un act normativ. Am avut patru dezbateri cu părinți, cu toată lumea. Pentru că un subiect e foarte simplu să vii cu un proiect de lege”, a declarat Ghigiu. Acesta precizează că, la Comisia de Educație a Senatului există 8 proiecte care vizează zona de fake news în online. Unele dintre acestea vizează minorii, celelalte vizează societatea în general, potrivit lui Ghigiu. „Însă, cred că scopul principal ar trebui să fie să avem un proiect bun”, a declarat Ghigiu. Întrebat ce ar trebui făcut ca, în cel mai scurt timp, să fie implementat un proiect de lege privind dezinformarea, deputatul PSD a precizat că este nevoie de formarea unui grup de lucru, alături de instituțiile care urmează să-l implementeze. „Un grup de lucru din parlamentari, cred că poate să fie în prim plan, însă avem nevoie și de instituțiile care ar urma să implementeze asta”, a declarat Ghigiu, referindu-se la un proiect împotriva dezinformării. Zvonul „ambulanței negre”, propagat pe TikTok Aceste zvonuri, care sunt de mulți ani în spațiul public, au fost amplificate de publicarea și distribuirea în masă a unor imagini și videoclipuri false, generate de aplicații bazate pe Inteligență Artificială, care au generat panică în rândul populației necunoscătoare.
Alexandru Rogobete, după atacul din Cluj: O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună
„Oameni buni, ambulanța nu vine să vă fure copiii. Ambulanța vine să vă salveze viața! În spatele girofarului sunt oameni care aleargă spre tragedii atunci când ceilalți fug de ele. Nu putem transforma salvatorii în victime”, a transmis fostul ministru printr-un mesaj publicat pe rețelele de socializare. Rogobete a criticat răspândirea informațiilor false pe rețelele sociale, subliniind diferența dintre dezinformare și libera exprimare. „Nu putem transforma salvatorii în victime pentru că cineva inventează o minciună pe rețelele de socializare, iar alții o distribuie fără să verifice. Libertatea de exprimare nu poate însemna libertatea de a transforma minciuna în armă!”, continuă social-democratul. Rogobete a făcut apel la verificarea informațiilor distribuite în spațiul digital și și-a exprimat solidaritatea față de echipele de intervenție. „Accesul la informație nu înseamnă automat informare corectă. Dacă cineva spune ceva pe TikTok, nu înseamnă că este adevărat. O minciună distribuită de un milion de ori rămâne o minciună. Colegului nostru rănit și tuturor profesioniștilor din sănătate care au fost amenințați, umiliți sau loviți le transmit toată solidaritatea mea. La final, vreau să transmit un mesaj de solidaritate tuturor colegilor noștri din serviciile de ambulanță și din unitățile SMURD. Suntem alături de voi”, spune fostul ministru. Noi prevederi pentru protecția personalului medical În mesajul său, Rogobete a menționat și modificările legislative adoptate în Camera Deputaților pentru protecția personalului medical. „Noile prevederi stabilesc pedepse clare: 1–5 ani de închisoare pentru lovire sau alte violențe, 2–7 ani pentru vătămare corporală și până la 25 de ani pentru omor, atunci când faptele sunt îndreptate împotriva personalului protejat aflat în exercitarea atribuțiilor sau în legătură cu acestea”, mai precizează Alexandru Rogobete. Incidentul de la Cluj Reacția lui Rogobete vine după ce o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur. Atacul a survenit după ce localnicii auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”. În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.
Oana Gheorghiu, despre ambulanța atacată la Cluj: Tik Tok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege împotriva dezinformării
„TikTok-ul fură creiere” „Ambulanțele nu fură copii, dar TikTok-ul fură creiere. Avem nevoie de o lege puternică împotriva dezinformării și manipulării online”, a notat vicepremierul într-un mesaj publicat pe Facebook. De asemenea, Oana Gheorghiu a calificat drept „absolut șocant”, într-un interviu la Digi24. „Este absolut șocant că oamenii au ajuns la acest grad de acțiune după niște dezinformări, că au ajuns să creadă lucruri de pe TikTok în asemenea hal încât să oprească o ambulanță și să agreseze personalul”, a spus vicepremierul. Critci la adresa politicienilor populiști Gheorghiu a punctat nevoia adoptării unui act normativ privind dezinformarea din mediul online și a condamnat și politicienii din zona populistă care alimentează fenomenul. „Cred că trebuie să facem ceva în materie de legislație privind răspunderea oamenilor pentru dezinformare. Trebuie să ne uităm și la răspunderea politicienilor pentru dezinformare, pentru că avem inclusiv politicieni care folosesc aceste arme în mod populist și duc în spațiul public multe lucruri care îi fac pe oameni să se teamă, să le fie frică, să se panicheze”, a mai precizat oficialul. Identitate verificată pe rețelele sociale Gheorghiu a vorbit despre necesitatea unei responsabilizări mai mari a utilizatorilor din mediul online, subliniind necesitatea verificării identității pentru utilizarea rețelelor de socializare. „Cred că la un moment dat vom ajunge ca atunci când îți creezi un cont, ai și o responsabilitate în spate pentru că ai o identitate verificată și că știi că cineva te va trage la răspundere dacă faci lucruri care au un impact atât de mare asupra unor oameni”, a spus vicepremierul. Evenimentul din județul Cluj Reacția Oanei Gheorghiu vine după ce o ambulanță din județul Cluj a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, în timpul unei intervenții pentru salvarea unui pacient din comuna Recea Cristur. Violența comunității locale a venit după ce aceștia auziseră zvonuri pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”. În urma incidentului, polițiștii clujeni au reținut trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani.
Alexandru Nazare, întrebat dacă ar accepta funcția de premier: România are nevoie de un guvern stabil cât mai curând
Întrebat dacă ar accepta funcția de premier în cazul în care președintele i-ar cere acest lucru, Nazare a evitat un răspuns direct. „Eu n-aș vrea să conectăm cele două momente cu această posibilă desemnare. În privința agențiilor n-am făcut decât să-mi fac treaba, împreună cu echipele din Ministerul Finanțelor, din BNR, cu susținerea primului ministru și a președintelui Dan. Am trecut împreună peste aceste etape”, a declarat Alexandru Nazare, duminică, la România TV. Ministrul a spus că discuțiile cu agențiile de rating fac parte din responsabilitățile unui ministru al Finanțelor și a amintit rezultatele execuției bugetare. „A fost un moment critic cu agenția Fitch și bineînțeles că ne-au ajutat datele din execuția bugetară. Avem cu 28 de miliarde mai puțin deficit față de anul trecut și acest lucru se întâmplă cu niște investiții crescute la șase luni. Deci, practic, avem un plus de 9 miliarde la investiții și un deficit mai mic cu 28 de miliarde. Iar acesta este meritul tuturor celor care au contribuit la această execuție bugetară. Vorbesc de absolut toți ordonatorii de credite pentru că a fost un efort foarte important de a diminua risipa și de a raționaliza cheltuielile astfel încât să ajungem în acest moment”, a spus Nazare. Întrebat direct dacă a discutat cu Nicușor Dan despre posibilitatea de a deveni premier, Nazare a spus că astfel de negocieri trebuie purtate între partide. „Eu cred că aceste discuții au loc între partide și trebuie să aibă loc între partide, în ideea că România are nevoie de un guvern stabil cât mai curând”, a precizat ministrul Finanțelor. Nazare a subliniat că necesitatea unui guvern stabil a fost semnalată și de agențiile de rating, legând formarea unui nou Executiv de rectificarea bugetară și de elaborarea bugetului pentru anul viitor. „Avem nevoie de un guvern stabil pentru a avea o rectificare cât mai rapid făcută, undeva în septembrie-octombrie, și a lucra la proiectul de buget pentru anul 2027. Discuțiile au loc între partide și cu președintele. În momentul în care vor evolua aceste discuții, le vom comenta. Dar în acest moment nu sunt în situația de a comenta asupra unor discuții care încă nu au avut loc”, a afirmat Alexandru Nazare. Nazare, favorit pe Polymarket pentru funcția de premier Alexandru Nazare este în prezent favoritul participanților de pe Polymarket pentru funcția de premier al României. Duminică, ministrul Finanțelor era cotat cu 47,9% șanse, față de 18,6% pentru Sorin Grindeanu. Și Crin Antonescu, candidatul comun al PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale din 2025, a declarat sâmbătă seară că îl vede premier pe Nazare. „Pot să vă spun și pe cine aș fi desemnat. (…) Pe cine ar fi trebuit să desemneze, în opinia mea, evident, domnul Nicușor Dan de trei luni de zile și pe cine, dacă totuși vrea să termine criza asta în mod onorabil și cu o soluție de guvernare, ar trebui să-l numească la următoarea numire, și anume pe Alexandru Nazare”, a spus Antonescu.