Etichetă: Politic

Ciprian Ciucu, reacție dură la discursul lui Nicușor Dan: Asistăm la deculpabilizarea PSD

„Am asistat la deculpabilizarea PSD. Nu am observat nicio nuanță: partidele ar fi iresponsabile în egală măsură. Deși, criza politică are niște arhitecți cunoscuți. Nu mi se pare corect”, a reacționat Primarul General la discursul susținut de președintele Dan, când la desemnat premier pe Eugen Tomac.  „Am ales ca propunere de prim-ministru o persoană independentă de partidele din Parlament. În timpul acestui proces au apărut tensiuni între partidele din coaliție, tensiuni care s-au amplificat și-am ajuns din păcate ca pentru mulții politicienii să prevaleze interesul de partid, interesul național pe care cu toții l-am asumat în urmă cu un an. Pentru că partidele nu se înțeleg între ele, singura soluție posibilă este un prim-ministru care să fie independent de partidele din Parlament”, afirma președintele Dan în discursul de desemnare a lui Eugen Tomac în funcția de premier.  Totodată, edilul Capitalei a criticat ceea ce a numit „fetișizarea independenților”. „Asistăm în continuare la fetișizarea „independenților”. Vă spun din propria-mi experiență: „independenții” sunt mai dependenți și mult mai limitați decât liderii partidelor, care au forța unor organizații și a multor voturi în spate”, notează Ciucu.  Primarul general a mai avertizat că un discurs anti-partide este periculos.  „Discursul anti-partide este de rău augur. Nu există democrație reprezentativă fără partide”, conchide Ciucu.  Reacția acestuia vine după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac în funcția de premierul, după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură susținută de PSD și AUR. 

Ludovic Orban critică varianta Eugen Tomac premier: Ar fi un premier surogat tot al PSD

Ludovic Orban a reproșat șefului statului întârzierea desemnării unui nou premier, la o lună după adoptarea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului. „A trecut o lună de zile de la adoptarea moțiunii de cenzură. De o lună de zile președintele nu și-a îndeplinit atribuțiile constituționale de a desemna un premier”, a afirmat fostul premier. Potrivit acestuia, consultările cu partidele parlamentare ar fi trebuit organizate imediat după căderea Executivului, iar desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru nu trebuia amânată. Orban: Eugen Tomac ar fi susținut doar de PSD Referindu-se la scenariul în care Eugen Tomac ar fi desemnat premier, Orban a susținut că actualele poziții politice din Parlament indică faptul că o asemenea candidatură s-ar baza în principal pe voturile PSD. „Dacă faci o analiză serioasă pe voturile cui se bazează un eventual premier Eugen Tomac, nu se bazează decât pe voturile PSD”, a declarat acesta. Despre Eugen Tomac, Ludovic Orban afirmă că „este de fapt un premier surogat tot al PSD”. Fostul lider liberal a subliniat că, în opinia sa, pozițiile partidelor parlamentare nu s-au schimbat în ultimele 30 de zile și că nu există indicii privind formarea unei majorități solide în jurul unui astfel de candidat. Nu aș accepta o astfel de desemnare Ludovic Orban a afirmat că un prim-ministru trebuie să beneficieze de legitimitate politică și de susținerea unui partid puternic reprezentat în Parlament pentru a putea exercita eficient funcția. „Un om, ca să aibă cu adevărat autoritate în poziția de premier, trebuie să fie liderul unui partid puternic, reprezentat în Parlament”, a spus acesta. În opinia sa, acceptarea unei funcții de premier fără o susținere politică solidă ar transforma șeful Guvernului într-un „premier marionetă”. Orban invocă și declarațiile anterioare ale președintelui Fostul premier a amintit că președintele Nicușor Dan a declarat anterior că nu va desemna un premier fără dovada existenței unei majorități parlamentare. În opinia sa, desemnarea lui Eugen Tomac ar ridica semne de întrebare privind capacitatea acestuia de a obține votul de învestitură în Parlament.

Cum arată configurația parlamentară. Premierul desemnat de Nicușor Dan va avea o misiune complicată

Pentru ca un nou Cabinet să fie învestit, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să strângă minimum 233 de voturi în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Configurația actuală arată că niciun partid nu poate impune singur o formulă guvernamentală. PSD rămâne cel mai mare partid parlamentar, cu 128 de aleși în cele două Camere, urmat de AUR, cu 90. PNL are 76 de parlamentari, USR are 59, iar UDMR controlează 31 de mandate. La acestea se adaugă grupul minorităților naționale din Camera Deputaților, cu 17 mandate, dar și parlamentarii SOS, POT, PACE și neafiliații, care pot deveni decisivi în anumite scenarii. În Camera Deputaților, PSD are 92 de mandate, AUR 62, PNL 54, USR 40, UDMR 21, grupul minorităților naționale 17, SOS România 15. Restul mandatelor sunt deținute de deputați neafiliați și rămășite din POT. La Senat, PSD are 36 de mandate, AUR 28, PNL 22, USR 19, PACE – Întâi România 11, UDMR 10, iar 8 senatori sunt neafiliați. Această împărțire face dificilă formarea unei majorități stabile. O formulă PSD-PNL-USR-UDMR ar depăși confortabil pragul necesar, însă negocierile politice sunt complicate de neîncrederea acumulată între partide după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan. În schimb, o formulă de premier independent, care este agreată de președinte, ar depinde de voturi negociate de la caz la caz, ceea ce ar putea transforma fiecare proiect important într-un test de supraviețuire politică. Premierul desemnat va avea 10 zile să adune 233 de voturi Misiunea premierului desemnat, ce pare că va fi Eugen Tomac, este cu atât mai dificilă cu cât acesta trebuie să prezinte nu doar o listă de miniștri, ci și un program de guvernare care să poată aduna voturi din zone politice diferite. Partidele au interese divergente: PSD cere influență asupra direcției guvernării, PNL și USR resping exact varianta unui cabinet tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei ale guvernării – secretari de stat, prefecți și subprefecți – ar urma să fie numiți oameni ai PSD. În paralel, partidele aflate în opoziție sau în afara negocierilor principale pot influența votul final. AUR are suficienți parlamentari pentru a bloca sau pune presiune pe orice construcție fragilă, iar grupurile mai mici, inclusiv PACE, SOS, POT și neafiliații, pot conta în scenariile în care viitorul premier nu reușește să convingă toate partidele proeuropene să voteze cabinetul. Constituția prevede că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.

Curtea Constituțională judecă joi sesizarea privind ordonanța SAFE

Pe ordinea de zi a CCR se află obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea OUG nr. 21/2026 pentru modificarea și completarea OUG nr. 62/2005 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE. Sesizarea a fost formulată de peste 50 de deputați din AUR, SOS România și PACE, precum și de deputați neafiliați. În sesizarea transmisă CCR, autorii au reclamat că ordonanța nu se limita la aplicarea programului SAFE, ci modifica și legislația din alte domenii, precum PNRR. Guvernul a susținut că ordonanța este necesară pentru realizarea rapidă a unor investiții în industria de apărare, prin programul SAFE, și pentru protejarea activelor unor companii declarate strategice. „Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 08.05.2026 a fost repusă ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative – adoptată de Guvern în ședința din 4 mai – pentru ca Executivul sa ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ pentru acest act normativ (…) Ordonanță de Urgență are scopul să adapteze cadrul legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investițiile din industria de apărare, având în vedere oportunitățile create de accesarea programului SAFE, și să protejeze activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului”, a transmis atunci Guvernul. Separat, CCR are programată pe 10 iunie și cererea de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, tot în legătură cu ordonanța privind SAFE. Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare presupune alocarea către România a unei sume de 16,68 miliarde Euro pentru achiziția de echipamente militare sau cu utilizare duală, precum și pentru infrastructură duală.

Secretar de stat în Ministerul Transporturilor avertizează: Trei conexiuni esențiale lipsesc din proiectul A0. Un exemplu clar de neglijență administrativă

„Autostrada de centură București A0 Nord: 3 conexiuni esențiale lipsesc din proiectul autostrăzii. La 3 ani de la semnarea contractului, niciunul dintre cele 3 noduri rutiere de la Mogoșoaia, Corbeanca și Bâcu nu este inclus integral în proiect”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de oficialul din minister.  Cosma a spus că niciunul dintre cele trei noduri rutiere de la Mogoșoaia, Corbeanca și Bâcu nu este inclus integral în proiectul autostrăzii si a criticat CNAIR pentru „neglijență administrativă și de lipsă de anticipare în gestionare”, afirmând: „Să descoperi cu doar câteva luni înainte de finalizarea lucrărilor că o autostradă de peste 20 km riscă să rămână fără conexiuni funcționale către comunitățile pe care trebuie să le deservească este complet inacceptabil”. Acesta a explicat și stadiul celor trei noduri rutiere care trebuiau incluse în proiect. Nodul rutier de la Bâcu a fost complet omis din contractul inițial și face în prezent obiectul unui proiect separat, aflat abia în etapa studiului de fezabilitate.  La Chitila, bretelele nodului modificat nu ajung până la DN7, iar realizarea sensurilor giratorii necesare conectării la rețeaua existentă de drumuri urmează să fie licitată separat.  În cazul Mogoșoaiei, sensul giratoriu care ar trebui să asigure legătura cu DN1A este inclus în proiectul Centurii Buftea, cu termen de finalizare estimat pentru anul 2027.  „Am solicitat de urgență CNAIR și constructorului să identifice soluții provizorii pentru toate cele trei puncte de conectare”, mai spune oficialul.  Pentru zona Mogoșoaia s-a agreat deja prioritizarea lucrărilor cu constructorul variantei ocolitoare Buftea. În paralel, constructorul autostrăzii A0 a înaintat o propunere pentru realizarea unei bretele și a unui sens giratoriu provizoriu în DN1A. 

Diana Buzoianu a depus un proiect de lege împotriva balastierelor ilegale. Sancțiuni de până la 500.000 de lei și confiscare utilajelor

Necesitatea proiectului Diana Buzoianu a anunțat că noul pachet legislativ vizează modificarea Legii apelor și a Legii minelor, cu scopul de a limita fenomenul balastierelor ilegale, subliniind că mai multe astfel de lucrări au fost derulate sub acoperirea unor proiecte de amenajare a iazurilor piscicole, fără ca acestea să fie finalizate.  „Proiectul de lege modifică atât Legea apelor, cât și Legea minelor și introduce măsuri fără precedent pentru limitarea exploatărilor ilegale de agregate minerale, în special a celor mascate sub forma unor lucrări de amenajare a iazurilor piscicole. Ani la rând, acest fenomen a fost ignorat sau acoperit. S-au furat cantități uriașe de balast și pietriș, s-au produs prejudicii de sute de milioane de lei, au fost afectate comunități întregi, iar în unele cazuri au existat inclusiv pierderi de vieți omenești”, transmite pe Facebook, ministra interimară.  Doar 10% dintre iazurile piscicole au fost reale Diana Buzoianu a subliniat și amploarea acestui fenomen: „Am arătat cum, din aproximativ 1.200 de avize emise în ultimii zece ani pentru realizarea de iazuri piscicole, doar 102 proiecte au fost finalizate. În rest, exploatările s-au transformat în excavații permanente, fără ca iazurile să mai fie realizate”.  Proiectul depus reduce durata avizelor pentru iazuri piscicole la maximum 2 ani, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult un an. Dacă în termen de 3 ani lucrările nu sunt gata, operatorii vor fi sancționați contravențional, eliminându-se posibilitatea prelungirilor la nesfârșit.  De asemenea, actul aduce și măsuri precum creșterea sancțiunilor, interdicția de a obține noi avize pentru o perioadă de cinci ani pentru operatorii sancționați, dar și introducerea unor noi metode de monitorizare a proiectului. Propunerea legislativă a fost realizată în împreună cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale și prevede:  Amenzi drastice și sechestrarea echipamentelor „creșterea amenzilor de la maximum 80.000 de lei la maximum 500.000 de lei; interdicția de a obține noi avize de gospodărire a apelor timp de cinci ani pentru operatorii sancționați care nu respectă noile prevederi legislative; extinderea acestei sancțiuni și asupra beneficiarilor reali ai companiilor; introducerea unei noi infracțiuni privind depozitarea ilegală a 20 de m3 de agregate minerale sau realizarea de iazuri piscicole fără autorizații; posibilitatea confiscării utilajelor și echipamentelor utilizate în activități ilegale; Noi metode de supraveghere obligativitatea instalării de sisteme CCTV în perimetrele de exploatare și păstrarea imaginilor timp de șase luni; utilizarea bodycam-urilor de către inspectorii Administrației Naționale Apele Române și ai Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. operatorii care pierd avizele și autorizațiile de mediu să nu mai poată continua activitățile miniere în baza unor licențe sau permise de exploatare minieră existente”.  „Îi mulțumesc Premierului Ilie Bolojan si vicepremierului Tánczos Barna pentru faptul că au semnat în calitate de inițiatori pentru a susține acest proiect! Este un fenomen care a distrus vieți, a afectat infrastructura, a lăsat comunități fără apă și a produs pagube uriașe statului român. Avem obligația să intervenim ferm”, conchide Diana Buzoianu. 

Cordoanele sanitare nu fac decât să întărească forțele extremiste. Statele greșesc. Peter Magyar, interviu surpriză în presa germană

„Ungaria nu va accepta niciun imigrant ilegal” În interviul din Frankfurter Allgemeine Zeitung, Peter Magyar este întrebat mai întâi despre migrație. El răspunde: „Guvernul meu va urma o politică foarte strictă și consecventă privind migrația ilegală. Puteți să-l criticați pe Viktor Orbán cât doriți. Nimeni nu-l critică mai mult decât mine. (…) Multe state membre și-au dat seama de atunci că au luat deciziile greșite atunci. În orice caz, ne vom proteja patria, granițele sale și granițele externe ale Europei. Pot spune doar că Ungaria nu va accepta niciun imigrant ilegal. Și nu vom plăti nicio amendă pentru acest lucru. Dar vom contribui la protejarea frontierelor externe ale Europei, fie că este vorba de Grecia, Malta sau Italia. Criza migrației din 2015 trebuie să fie o lecție pentru Europa. Cea mai importantă sarcină a politicienilor europeni este de a proteja siguranța oamenilor. Cred că există multe modalități de a opri migrația ilegală fără a încălca regulile UE. Trebuie doar să fiți capabili să negociați. Există multe țări care se comportă acum ca Ungaria. Dar această hotărâre a Curții Europene de Justiție nu se mai aplică. Consider că este incredibil de nedrept. Vom purta discuții și vom găsi o soluție împreună cu partenerii noștri europeni, astfel încât să ne putem proteja granițele și să nu fim nevoiți să plătim o amendă zilnică de un milion de euro. (…) Este nedrept și disproporționat ca cetățenii din Ungaria să plătească o amendă zilnică de un milion de euro. La fel de nedrept este faptul că Ungaria nu a primit fonduri pentru gardul menit să protejeze frontierele externe ale UE, în timp ce alte state membre au primit”. „Oamenii își doresc o Uniune Europeană bazată pe state membre puternice” Magyar vorbește și despre viziunea sa despre eliminarea dreptului de veto în UE: „Scopul este să ne înțelegem nu să ne învingem reciproc. Oamenii își doresc o Uniune Europeană bazată pe state membre puternice, nu pe niște State Unite ale Europei. De aceea nu sunt în favoarea introducerii actuale a votului majoritar în loc de unanimitate în mai multe domenii. Vom negocia și vom găsi un compromis”. „Unele țări fac greșeli în relația cu partidele extremiste. În multe țări, politicienii nu sunt onești” Întrebat despre situația partidelor considerate extremiste și „cordoanelor sanitare” la nivelul UE, șeful Executivului ungar a oferit un răspuns surprinzător: „Nu-mi plac etichetele precum extremă dreapta sau extremă stânga. Nu-mi plac luptele ideologice. Oamenii merită mai mult decât discursuri corecte politic și etichete ideologice reciproce. Nu este scopul meu să mă amestec în afacerile interne ale altor state membre și nu voi face acest lucru; în acest sens, sunt diferit de Orbán. Dar trebuie să spun că observ că unele țări fac greșeli în relația cu partidele extremiste. În multe țări, politicienii nu sunt onești. Nu înțeleg temerile și așteptările oamenilor, nu îndrăznesc să vorbească deschis despre probleme și să le confrunte, folosesc limbajul corectitudinii politice și, în cele din urmă, ei înșiși nu înțeleg realitatea. Tocmai acestea sunt greșelile care sunt apoi exploatate de unii. Simpla izolare a acestor oameni și a acestor partide și închiderea lor în spatele unui paravan de protecție nu este o soluție în sine. Acest lucru nu face decât să întărească aceste forțe. În multe țări, aceste greșeli au fost deja recunoscute, dar nu peste tot. În multe țări, elita politică, mediatică și economică își protejează propria poziție și nu abordează întotdeauna temerile și problemele reale ale oamenilor. Dar oamenii nu uită acest lucru. De aceea avem nevoie de onestitate, onestitate și iar onestitate. În Parlamentul European, forțele politice trebuie întotdeauna să caute majorități, iar marile coaliții între centru-stânga și centru-dreapta pot funcționa. Germania și Austria sunt exemple bune în acest sens. Dar nu funcționează întotdeauna și de aceea Partidul Popular European, din care fac parte și CDU/CSU și partidul meu, Tisza, ar putea fi nevoit într-o zi să ia o decizie. În opinia mea, ECR (Conservatorii Europeni) este aliatul natural al Partidului Popular European. Dacă va dori apoi să coopereze cu AfD nu este decizia mea. Dar, în opinia mea, a discuta unii cu alții și a asculta argumentele fiecăruia nu strică niciodată. Ceea ce acceptăm din propunerile fiecăruia este o altă întrebare”. „Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile” Peter Magyar a fost întrebat de FAZ și cum va arăta Europa după sfârșitul războiului din Ucraina. „În ultimii ani, Ungaria a devenit cea mai săracă și mai coruptă țară din UE. Trei milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei. Vecinii noștri din UE ar trebui să înțeleagă că Ungaria este o țară fără ieșire la mare. Suntem încă dependenți de petrolul rusesc și nu putem schimba asta peste noapte. Nu am avut creștere economică de ani de zile, iar pentru creștere, avem nevoie de energie accesibilă. Desigur, facem tot ce putem pentru a ne diversifica sursele de energie, dar nu ne putem permite ca competitivitatea companiilor noastre să scadă în continuare și ca sărăcia energetică în rândul familiilor maghiare să crească. În opinia mea, odată ce războiul se va termina, Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile, pentru că este vorba despre competitivitatea întregii Europe și nimeni nu vrea să mențină un nou Război Rece economic și politic de dragul păcii. Pentru ca acest lucru să se întâmple, războiul trebuie, desigur, să se încheie. SUA este aliatul natural al Ungariei în NATO și un partener economic foarte important. Ceea ce s-a întâmplat în campania electorală nu va schimba asta. Vom menține relații bune cu orice administrație americană”, spune el. Cu toate acestea, Magyar consideră că Rusia este un pericol pentru Europa: „Pe de altă parte, este adevărat și că geografia nu se schimbă. Trebuie să acceptăm acest lucru. Prin urmare, ar trebui să menținem relații pragmatice cu Rusia odată ce războiul împotriva Ucrainei se încheie. Cu toate acestea, este clar că Rusia reprezintă în prezent un risc de securitate pentru întreaga Europă. Nu se poate continua ca oamenii din Europa să

Fritz, reacție după numirile de la ICR: O colaboratoare a lui Adrian Năstase și un colaborator al lui Călin Georgescu

„Majoritatea PSD-AUR a votat o colaboratoare a lui Adrian Năstase (propusă de PSD) și un colaborator al lui Călin Georgescu (propus de AUR) la șefia instituției care promovează cultura română în străinătate, ICR. Putem să nu ne mai prefacem că AUR ar fi un partid anti-PSD?”, scrie, miercuri, pe Facebook, Dominic Fritz. Acesta întreabă dacă „mai crede cineva în dorința PSD de a face o coaliție „proeuropeană” când, de fapt, ne demonstrează zi de zi în parlament că deja există o altă majoritate funcțională cu extremiștii?” Fritz este convins că moțiunea de cenzură votată de PSD-AUR „nu a fost un accident”. „Nu a fost o majoritate de conjucturǎ împotriva unui premier prea încăpățânat, cum au încercat să ne-o vândă. A fost încă un pas în marea operațiune de salvare a PSD-ului începută de mult. AUR a fost creat special să captureze furia oamenilor fără să pună în pericol privilegiile sistemului sau dominația PSD. E un vehicul de marketing pentru ca privilegiații și cutiile lor de pantofi să nu fie deranjați cu adevărat. George Simion e cu gura mare în public, dar mereu cu un drăguț „să trăiți” pe buze atunci când PSD are nevoie de voturi în parlament. Pe scurt, AUR e cel mai mare iepure în politica românească. Nu cred că păcăleala va merge la nesfârșit. De aceea țin așa de mult la linia de „consecvență pe față” a USR în aceste zile. Facem ce spunem. Fără aranjamente sub masă, fără păcăleli și scheme de marketing. Șarada PSD de a avea în același timp o majoritate de rezervă cu AUR și un guvern proeuropean nu poate fi validată de USR. Iar miniștrii USR au făcut si fac treabă pentru români, așa că nu vedem motivul de ce să susținem un guvern fără acești miniștri”, scrie Fritz. Cine sunt Corina-Raluca Încroșnatu și Nicolae Voiculeț USR a avertizat, marți, într-un comunicat de presă, că „PSD s-a aliat cu extremiștii proruși din Senat și a reușit să o impună pe Corina-Raluca Încroșnatu, fostă vicepreședintă a Fundației Europene „Nicolae Titulescu” condusă de Adrian Năstase, în fruntea Institutului Cultural Român”. Senatorul USR Ștefan Pălărie a atras atenția că „România nu-și permite să lase diplomația culturală să fie condusă timp de patru ani de cineva care l-a avut ca oaspete la Fundația Titulescu pe Aleksandr Dughin, ideologul lui Putin, în 2013”. De asemenea, naistul Nicolae Voiculeț a fost ales în Consiliul de Administrație al Institutului Cultural Român (ICR), fiind propus de grupul parlamentar AUR, partid din care face parte. Nicolae Voiculeț a fost unul dintre participanții activi la protestele AUR din ultimii ani și la evenimentele electorale ale partidului extremist, scrie G4Media. El obișnuiește să cânte la nai la evenimentele la care participă Călin Georgescu și este cunoscut pentru discursul său conspiraționist încă din pandemia de COVID și mesajele extremiste, pe care le propagă și prin postările de pe rețelele de socializare. Nicolae Voiculeț este membru AUR imediat după înființarea partidului extremist. De altfel, în anul 2020 a vrut să candideze la Senat. Voiculeț a deschis lista candidaților AUR pentru Senat în județul Prahova. Naistul nu a ajuns în Parlament, pentru că lista a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Ploieşti, pentru că pe ea nu se regăseau și femei candidate, așa cum prevede legea.

A fost un accident. Șeful Comitetului Militar NATO vorbește despre atacul cu dronă din Galați. Anunță măsuri ale NATO pe Flancul Estic după incidentul din România

Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a vorbit astăzi, pentru Al Arabiya, despre modul în care Alianța își consolidează flancul estic pe fondul preocupărilor legate de securitate din Europa de Est, după atacul cu drona rusă din Galați. „Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac” „NATO deja ia măsuri. Întărește Flancul Estic al NATO. Luăm în considerare să întărim eforturile acolo pentru a înfrunta astfel de evenimente. Acesta (n.r drona din Galați) a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac. Ca atare, noi va trebui să luăm măsuri împotriva escaladării și dezescaladării. Și aceasta este cazul aici. Însă NATO ia măsuri, nu doar vorbește. Luăm măsuri acolo, întărim și ne așteptăm să fim mai eficienți”, a spus Dragone. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic” El susține că în perioada următoare NATO va muta capabilități pe Flancul Estic. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră și ne gândim care sunt cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA pe care le putem folosi pentru a le trimite”. Giuseppe Cavo Dragone i-a răspuns și lui Pete Hegseth, după criticile aduse de acesta Europei: „Nu vom sta pe umerii nimănui. Avem angajamentele de la Haga de anul trecut și ne așteptăm să le respectăm astfel încât să fie concluzii bune la Summitul NATO de la Ankara. Noi, ca militari, ne așteptăm ca Summitul NATO de la Ankara să confirme ceea ce s-a promis și ceea ce s-a angajat la Haga anul trecut”.

Senatul a respins proiectul privind alegerea primarilor și șefilor de Consilii Județene în două tururi

Inițiativa a întrunit 48 de voturi „pentru”, venite din partea senatorilor AUR, USR și PACE – Întâi România, 56 de voturi „împotrivă”, din partea PNL, PSD și UDMR, și o abținere. Proiectul prevedea ca primar să fie declarat ales candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate. În cazul în care niciun candidat nu întrunea această majoritate, urma să fie organizat un al doilea tur de scrutin, la două săptămâni după primul, la care să participe primii doi candidați clasați în ordinea numărului de voturi obținute. De asemenea, propunerea reglementa organizarea unui al doilea tur și în caz de balotaj între mai mulți candidați la funcția de primar, situație în care ar fi urmat să participe toți candidații aflați la egalitate. După al doilea tur, câștigător ar fi fost declarat candidatul care obținea cel mai mare număr de voturi. O procedură similară era prevăzută și pentru alegerea președinților de Consilii Județene. În expunerea de motive, inițiatorii au susținut că este necesară revenirea la un sistem de vot care să răspundă „dublei exigențe privind reprezentativitatea și legitimitatea”. În timpul dezbaterilor, senatorul PSD Robert Cazanciuc a afirmat că, într-un sistem electoral cu un singur tur pentru aleșii locali, electoratul „alege gospodarul”, în timp ce, în cazul scrutinului în două tururi, „intervine politicul”. Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.