Dezvăluirile lui Zelenski: Fac anumite lucruri despre care nici măcar nu pot vorbi
Volodimir Zelenski a făcut dezvăluirile în timpul unui interviu acordat CNN. El a spus că 10% din rachetele americane Patriot ar fi suficiente pentru a distruge întreaga capacitate balistică rusă. Președintele ucrainean a mai spus că pentru ca țara sa să treacă de iarnă, ar fi suficiente aproximativ 5% din rachetele interceptoare americane. În timpul interviului, Zelenski a arătat că o parte semnificativă a timpului său este dedicată convorbirilor și negocierilor cu aliații, în vederea obținerii de noi livrări de rachete. „Încerc să obțin rachete în schimbul a ceva… Fac anumite lucruri despre care nici măcar nu pot vorbi. Nu înseamnă că sunt ilegale. Dar nu pot vorbi despre asta”, a declarat Volodimir Zelenski. Discuții Zelenski-Trump despre licența Patriot În timpul summitului NATO de la Ankara, președintele american Donald Trump a declarat că va permite Ucrainei să obțină o licență pentru a fabrica rachetele Patriot. Ulterior, liderul american și-a nuanțat declarația spunând că nu este sigur de idee. Producătorii sistemelor de rachete Patriot au trimis reprezentanți la Kiev pentru a discuta ideea, dar rezultatele au întârziat să apară. Se pare că una dintre probleme este că producătorii Patriot se tem că Ucraina ar putea produce rachete mai repede și mai ieftin decât SUA. Recent, un reprezentant al Partidului Republican, care a preferat să rămână anonim, a declarat pentru publicația The Atlantic motivele pentru care Washingtonul nu a transferat încă Ucrainei licența de producție a rachetelor interceptoare pentru sistemul Patriot. Potrivit acestuia, companiile Raytheon și Lockheed Martin se tem că inginerii ucraineni ar putea perfecționa tehnologia. În plus, ucrainenii ar putea organiza producția în masă, mai rapid și semnificativ mai ieftin decât o fac fabricile americane. Ucraina este în mare măsură dependentă de sistemul american Patriot PAC-3 pentru interceptarea rachetelor balistice rusești. În paralel cu discuțiile despre licența Patriot, unele companii ucrainene încearcă să-și procure propria tehnologie antirachetă.
Buzoianu: Dumnezeu, mama, tata, nu m-au făcut ministră de când m-am născut. Ce spune despre viitorul său în Guvern
Întrebată, în cadrul podcastului Istori-Știri, moderat de Luzian Mîndruță, dacă va mai fi anul viitor la guvernare, Buzoianu a răspuns că, în cazul în care nu va mai ocupa funcția, „nu se termină viața”. „Dacă o să mai fim. Dacă nu o să mai fim, nu se termină viața. Nu m-a făcut Dumnezeu, mama, tata, nu m-au făcut ministră de când m-am născut, dar eu cred că lucrurile pe care le-am făcut, o parte dintre ele vor fi foarte greu de dat înapoi. Iar cealaltă parte va fi foarte nepopular pentru cei care vor veni să le dea înapoi”, a spus ministrul interimar al Mediului. Buzoianu a vorbit și despre sursa energiei care o ajută să continue activitatea din minister. Aceasta a afirmat că se raportează la oamenii pe care îi întâlnește în viața de zi cu zi, nu la reacțiile de pe rețelele sociale. „Oamenii nu sunt fermele de troli” „În primul rând de la oamenii din jurul meu care sunt oameni ultra normali și conectați cumva la România reală. Adică eu nu trăiesc pe conturile cu fermele de boți de pe Facebook și de pe TikTok. Eu trăiesc în viața reală în care mă duc acasă, vorbesc cu prietenii mei, vorbesc cu familia mea, merg pe stradă, vorbesc cu oameni și îmi dau seama că oamenii nu sunt fermele de troli”. Ministrul spune că oamenii nemulțumiți de guvern „sunt nervoși nu pentru că au ceva personal cu cineva anume din guvern, ci pentru că vor să le fie rezolvate niște probleme. O parte dintre ele pot fi rezolvate”. Buzoianu a reamintit de lupta cu mafia balastierelor Ea a dat ca exemplu lupta împotriva exploatărilor ilegale din balastiere, susținând că, atunci când a ajuns la Ministerul Mediului, „nu era nimeni. Toți erau speriați să nu care cumva să deranjăm niște oameni care sunt toți conectați politic (…) Păi n-au vrut ei să supere toți baronii locali”. „Este enorm de multă muncă împotriva unor instituții care s-au obișnuit până acum toată lumea să întoarcă ochii, să nu facă nimic în direcția corectă. S-au obișnuit să meargă lucrurile așa. Mafia balastierelor. Păi nu exista subiectul cu balastierele”, a declarat ministrul interimar. Buzoianu a amintit și de cele trei moțiuni depuse împotriva sa. „Una dintre moțiuni a și trecut”, a spus ministrul interimar. „Eu îmi amintesc cum oamenii se organizau să iasă la protest dacă eu urma să fiu demisă. Și asta e un lucru, cumva te face să te gândești așa. Un om care nu te-a întâlnit, un om care e străin față de tine, dar care a văzut ce ai făcut, care are atât de multă încredere în tine, încât s-ar organiza să iasă, să protesteze, să te susțină, pentru că este convins că ce ai făcut tu e bun. Cum să nu-ți dea energia asta?”, a subliniat Buzoianu. O întâlnire cu o româncă din Diaspora Ministrul a povestit și despre românii din diaspora care i-au spus că schimbările din România le-ar putea da speranța revenirii în țară. Buzoianu a relatat întâlnirea recentă, la Viena, cu o româncă plecată de 18 ani, care i-a spus că de fiecare dată când se întoarce în România îi este tot mai greu să plece din nou, pentru că „tot timpul se rupe ceva în mine”. Femeia i-a mărturisit că ultima dată a plâns când a plecat și i-a transmis ministrului: „Dacă faceți lucrurile corect, poate ne dați și nouă speranța să rămânem acolo”. „Cu asta îți dă energie. Asta îți dă energie”, a concluzionat Buzoianu.
Conflict de interese cât clădirea ministerului. Raluca Turcan, atac dur la ministrul Culturii
Fosta ministră susține că, în cazul unui concurs de la Oficiul de Film și Investiții Culturale, în comisie s-ar fi aflat persoane cu legături profesionale cu ministrul și vorbește despre un posibil conflict de interese. „Demis și demisionar, ministrul Culturii continuă epurările în instituțiile de cultură și concursurile asupra cărora planează suspiciuni grave că sunt făcute cu dedicație. Ultimul caz: Oficiul de Film și Investiții Culturale. Același proiect primește 7,92 la proba scrisă și 5,99 la interviu. Rezultatul final: 6,95. Exact cu cinci sutimi sub pragul de promovare. Iar comisia? Oameni din cercul profesional al ministrului: doi l-au regizat, unul i-a scris un rol, iar cu unul dintre evaluatori joacă și astăzi într-un spectacol. Un conflict de interese mare cât clădirea ministerului Culturii, cu o regie de-a dreptul dubioasa a concursurilor cu dedicație. Și nu este un caz singular. În ultimele luni, schimbări sau evaluări controversate au vizat Teatrul Național București, Opera Națională Română Cluj-Napoca, Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul „Ambasadorii”. Cultura nu poate fi moșia unui ministru. Si demis si demisionar. Iar concursurile publice nu pot fi transformate în concursuri cu dedicație. Nimic bun nu poate urma pentru Cultura cu astfel de apucături de anii 90”, transmite Turcan.
Primarul Slatinei, Mario De Mezzo, a devenit inculpat în dosarul Cimitirul Strehareți. Șeful Poliției Locale și trei agenți, puși și ei sub acuzare
Mario De Mezzo a ajuns miercuri dimineață la sediul Parchetului, însoțit de avocata sa. Potrivit presei locale, primarul a rămas în sediul instituției aproximativ zece minute, iar la plecare a confirmat că are calitatea de inculpat în dosarul cunoscut drept „Cimitirul Strehareți”. Ancheta a fost extinsă și în cazul unor angajați ai Poliției Locale. Șeful instituției, Cristinel Rădoi, și alți trei polițiști locali au devenit la rândul lor inculpați, potrivit informațiilor publicate miercuri de Gazeta Nouă și Reporter24 și relatate ulterior și de alte publicații. Dosarul vizează incidentele de la Cimitirul Strehareți Dosarul a fost deschis după evenimentele de la sfârșitul lunii ianuarie, când reprezentanți ai Primăriei Slatina, alături de polițiști locali, au mers la Cimitirul Strehareți în contextul conflictului dintre municipalitate și societatea Ecumenic Funerar, care administra obiectivul. În luna martie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina a transmis, potrivit presei locale, că fuseseră înregistrate mai multe sesizări împotriva unor funcționari ai Primăriei și că cercetările se desfășurau atunci in rem, adică asupra faptelor, pentru șapte posibile infracțiuni: abuz în serviciu, purtare abuzivă, hărțuire, lipsire de libertate în mod ilegal, violarea vieții private, furt calificat și violarea sediului profesional. Procurorii anunțau totodată că dosarul fusese preluat în urmărire penală proprie. Faptul că Mario De Mezzo și ceilalți au devenit acum inculpați reprezintă o schimbare importantă față de faza inițială a anchetei. Informațiile publice disponibile miercuri nu indică însă în mod complet care dintre cele șapte infracțiuni cercetate în dosar sunt imputate individual fiecăruia dintre inculpați. Gândul relatează că De Mezzo este pus sub acuzare pentru abuz în serviciu. Conflict juridic de mai multe luni pentru administrarea cimitirului Separat de ancheta penală privind modul în care s-a acționat la începutul anului, Primăria Slatina și Ecumenic Funerar sunt implicate în mai multe litigii privind administrarea Cimitirului Strehareți. În aprilie, Curtea de Apel Craiova a respins definitiv un demers al municipalității formulat pe calea ordonanței președințiale. Situația judiciară a evoluat ulterior. La 30 iunie 2026, Judecătoria Craiova a admis în parte o cerere a Municipiului Slatina și a dispus evacuarea Ecumenic Funerar din terenurile și clădirile de la Cimitirul Strehareți. Hotărârea a fost declarată executorie, însă putea fi atacată cu apel. Ancheta penală în care Mario De Mezzo și ceilalți funcționari au devenit inculpați privește însă faptele reclamate în legătură cu intervenția de la cimitir de la începutul anului, anterior acestei hotărâri civile din iunie. Calitatea de inculpat nu echivalează cu stabilirea vinovăției, persoanele vizate beneficiind de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
CCR dezbate astăzi sesizările la noua lege ANI. Nicușor Dan, PNL și USR au contestat-o
CCR se reunește miercuri, la ora 12:00, pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate formulate față de legea privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii. USR și PNL au atacat la CCR Legea Integrității Actul normativ a fost atacat la Curte printr-o acțiune comună a senatorilor USR și a opt senatori PNL. Sesizarea vizează cele două amendamente care au ridicat, încă din timpul dezbaterilor în comisiile parlamentare, serioase suspiciuni că ar încălca Legea fundamentală. „Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR împotriva lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă excepția de neconstituționalitate va fi admisă în următoarele săptămâni de CCR, avem șansa să salvăm Legea ANI și jalonul PNRR. Nici nu mai știi când e PSD mai rău: când era pe cai mari, cu procente aproape majoritare, sau acum, când se apropie fundul sacului cu voturi și se agață disperat de putere”, a afirmat Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, potrivit unui comunicat de presă emis de formațiune. PSD atacă USR și PNL după sesizarea CCR: „Au pus în pericol 771 de milioane de euro pentru a-l salva pe Dominic Fritz” Ulterior, PSD a acuzat USR și PNL că au pus în pericol 771 de milioane de euro din fondurile europene alocate României, prin contestarea la Curtea Constituțională a Legii Integrității. Social-democrații susțin că demersul celor două partide urmărește să îl protejeze pe liderul USR, Dominic Fritz, de sancțiunile generate de constatarea definitivă a unui conflict de interese. „PSD denunță acțiunea comună a USR și PNL de a suspenda 771 de milioane de euro din fondurile destinate României. Totul în tentativa de a salva un președinte de partid de sancțiunile legale”, se arată într-un comunicat transmis joi de social-democrați. Și președintele Nicușor Dan a atacat legea În paralel, și șeful statului, Nicușor Dan, a sesizat CCR în privința modificărilor aduse noii legi ANI, contestând mai multe prevederi referitoare la declarațiile de avere și de interese. Potrivit sesizării, actualizarea legislației privind integritatea este necesară și reprezintă inclusiv un angajament al României prin PNRR, însă forma adoptată de Parlament este arbitrară și contravine Constituției. Una dintre principalele modificări contestate extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu președintele României, parlamentari, premierul, membri ai Guvernului și alte categorii de demnitari și oficiali. Președinția reclamă în special lipsa unei definiții clare pentru relațiile „asemănătoare acelora dintre soți”. În sesizarea adresată CCR se arată că legea nu stabilește criterii obiective precum durata relației, conviețuirea, interdependența economică sau asumarea publică a acesteia. Șeful statului a invocat, în sesizare, și dreptul la viață privată, argumentând că persoanele respective nu ocupă o funcție publică și nu exercită prerogative de autoritate. Nicușor Dan a contestat și pierderea automată a mandatului În plus, Nicușor Dan a contestat și sancțiunile aplicabile persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese. Potrivit sesizării, noua lege transformă interdicția de până la trei ani de a ocupa o funcție publică, care producea efecte pentru viitor, într-un mecanism care poate conduce la încetarea unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare. Președinția susține că o asemenea soluție încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii. Sesizarea argumentează că unei situații juridice stabilite definitiv sub vechea legislație i-ar fi atașată, prin noua lege, o consecință care nu exista anterior. Legea integrității, jalon din PNRR Legea integrităţii reprezintă un jalon important din PNRR şi trebuie promulgată până la 31 august. Ea a fost adoptată săptămâna trecută de Senat, Cameră decizională. Au fost 105 de voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri, iar doi senatori nu au votat. Legea, care modifică mai multe acte normative referitoare la ANI, incompatibilități, conflicte de interese și declarațiile de avere și de interese, fusese transmisă președintelui pentru promulgare pe 7 august.
AUR, mesaj categoric despre trecerea la euro: Exclus în următorii 4-5 ani!
Petrișor Peiu a explicat că România ar trebui mai întâi să îndeplinească criteriile necesare, iar abia apoi să înceapă o dezbatere serioasă privind trecerea la moneda euro. „AUR crede că nu este momentul potrivit să avem această discuție, pentru că nu îndeplinim niciuna din condiții. Dacă am îndeplinit condițiile, ar trebui să avem o dezbatere serioasă”, a declarat Peiu la Digi24. Criteriile pentru euro, indicator al sănătății financiare a statului Senatorul AUR a spus că aceste criterii sunt importante în primul rând pentru sănătatea financiară a statului, nu doar pentru trecerea la moneda unică. „Criteriile alea de trecere la euro sunt criterii de sănătate financiară, nu neapărat de trecere la euro. Adică eu trebuie să am în vedere acele criterii, nu pentru că ele mă duc în zona monedei unice, ci pentru că pe aia e sănătatea financiară a unui guvern, a unei administrații”, a spus Peiu. Peiu: Discuția despre euro, abia după 4-5 ani Întrebat dacă AUR susține trecerea la euro, Peiu a răspuns: „Eu personal nu susțin trecerea la euro acum. Cred că după 4-5 ani în care am atinge acele condiții, am putea să avem o discuție”. Potrivit lui Peiu, trecerea la euro este exclusă în acest moment. Nicușor Dan: există acord politic pentru trecerea la euro Nicușor Dan a declarat la începutul lunii august că există un acord politic pentru ca România să treacă la euro și că viitorul Guvern ar urma să pregătească o foaie de parcurs pentru acest obiectiv. Președintele a spus că aderarea la zona euro trebuie să fie o prioritate, chiar dacă este un proces de durată. În același timp, el a subliniat că România trebuie să îndeplinească mai întâi criteriile necesare pentru adoptarea monedei unice, iar pregătirea pentru acest pas trebuie începută din timp. Ulterior, președintele a revenit asupra subiectului și a precizat că trecerea la euro este un proces de durată, care trebuie însă prioritizat.
Discuțiile privind salarizarea din Educație și Sănătate continuă. Pîslaru: Avem un oarecare impas
Una dintre variantele analizate presupune o etapizare care să permită aplicarea unor măsuri începând cu anul școlar 2028-2029. Pîslaru a explicat că, după discuțiile de la Cotroceni, negocierile au continuat la Ministerul Muncii, unde reprezentanții Guvernului, ai sindicatelor și experții au analizat impactul financiar al solicitărilor. „Am mutat la Ministerul Muncii, unde am stat și am luat la puricat toate calculele și cifrele pentru a vedea dacă nu cumva există o supraestimare a impactului pentru versiunea aceasta pe care sindicatele ne-au pus-o nouă. Deci, trebuia să explic. Noi am venit cu o versiune care pleacă de la 2012, dar nu ajunge acolo unde sindicatele și-ar dori și sindicatele au venit cu o versiune alternativă care costă cu niște miliarde de lei în plus”, a declarat Dragoș Pîslaru. Guvernul și sindicatele au analizat împreună cifrele La discuțiile tehnice au participat reprezentanți ai ministerelor Muncii și Educației, lideri sindicali și experți ai Băncii Mondiale. „În această zi ce s-a întâmplat la Ministerul Muncii este că am stat și mi s-a părut foarte frumoasă atmosfera, Ministrul Educației, domnul Dimian, eu, liderii sindicali, Banca Mondială, echipa de la Ministerul Educației și Ministerul Muncii, am stat să lucrăm, să vedem pe cifre cum stăm”, a afirmat ministrul interimar. Discuțiile s-au lovit însă de problema impactului bugetar. Potrivit lui Pîslaru, solicitările sindicatelor din Educație depășesc resursele financiare avute în vedere. „Nu ne putem încadra în 3 miliarde cât era inițial, plus încă 3 miliarde pe care le-am putea pune la dispoziție pe 2028 pe cerințele sindicatelor din domeniul educației”, a declarat acesta. O posibilă etapizare de la 1 septembrie 2028 Pîslaru a precizat că mandatul rezultat în urma discuțiilor este continuarea negocierilor tehnice, în special pentru Educație și Sănătate. „Ce rămâne de făcut? În primul rând, mandatul pe care l-am înțeles în această seară este că continuăm acest secretariat tehnic și încercăm să vedem cum putem modula pentru sectoarele de educație și sănătate o soluție”, a spus ministrul. În cazul Educației, una dintre formulele analizate presupune introducerea măsurilor în etape. „O soluție care pleacă de la această idee că am putea avea ca principiu această etapizare, nu o numesc eșalonare, eșalonarea înseamnă mai mulți ani, etapizare, care se presupune că de la 1 septembrie 2028, deci pe anul școlar care începe la 1 septembrie 2028, să putem avea totuși o discuție pe filiera de educație”, a declarat Pîslaru. „Sindicatele s-au retras oarecum supărate” Ministrul interimar a recunoscut că negocierile de marți s-au încheiat fără rezultatul dorit de reprezentanții angajaților. „Deci continuăm aceste discuții. Știu că sindicatele s-au retras oarecum supărate în această seară pentru că nu avem un acord încă”, a afirmat Dragoș Pîslaru. Discuțiile continuă și pentru Sănătate, unde sunt analizate inclusiv problemele legate de plata muncii în weekend și în zilele de sărbătoare legală. În paralel, Guvernul pregătește negocieri și pentru alte categorii din sectorul public, inclusiv Justiție, diplomație și funcționarii publici.
De ce au renunțat britanicii la recuperarea unei comori de aur evaluată la 6,4 miliarde euro
Britanicii au abandonat vânătoarea de comori submarine din cauza tensiunilor cu Spania, potrivit The Telegraph. Operațiunea a fost abandonată în liniște. Este vorba despre operațiunea care viza recuperarea resturilor navei HMS Sussex. Aceasta s-a scufundat în largul coastei Gibraltarului în secolul al XVII-lea în timp ce transporta o comoară în aur, evaluată în prezent la valoarea de 6,4 miliarde de euro. Informația privind renunțarea la operațiune a fost dezvăluită de surse diplomatice. Deși susține că este proprietarul navei scufundate, guvernul britanic și-a retras sprijinul pentru o misiune de recuperare începută în anii 2000. Oficialii au tras concluzia că recuperarea comorii putea avea consecințe diplomatice grave din cauza pretențiilor nerecunoscute ale Spaniei asupra Gibraltarului. Telegramele ambasadei SUA publicate de WikiLeaks confirmă faptul că Londra în acest caz a prioritizat stabilitatea geopolitică în detrimentul eforturilor de recuperare. Epava cu comoară a fost descoperită în 2011 Odyssey Marine Exploration a localizat probabilul loc al epavei în 2001, la o adâncime de 821 de metri în vestul Mării Mediterana. Inițial, Guvernul britanic a semnat un acord pentru a împărți încărcătura care urma să fie recuperată. Totuși, proiectul s-a blocat din cauza interferențelor spaniole. Navele de patrulare ale Gărzii Civile spaniole au interceptat și hărțuit în mod repetat echipele de scufundare care operau în apropierea Gibraltarului. În cele din urmă, operațiunea a eșuat în cele din urmă, deoarece Marea Britanie a refuzat să impună o graniță maritimă mai largă. Dreptul internațional permite statelor de coastă să revendice o rază teritorială de 12 mile marine, însă Londra restricționează zona maritimă a Gibraltarului la doar trei mile. Managerii Odyssey au solicitat oficialilor britanici să extindă granița pentru a-și proteja navele de interdicția spaniolă. Guvernul a refuzat, iar acordul dintre părți a căzut. Cum a ajuns comoara pe fundul mării? Epava, despre care se crede că este HMS Sussex, s-a scufundat în largul coastei Gibraltarului în 1694. Se crede că nava conține până la 10 tone de monede de aur, evaluate astăzi la aproximativ 6,4 miliarde euro. Conform datelor istorice, HMS Sussex s-a scufundat în timpul unei furtuni violente în februarie 1694. 548 de membri ai echipajului au murit. Nava amiral conducea o flotă în Marea Mediterană pentru a-i sprijini pe aliații britanicilor în Războiul de Nouă Ani. De asemenea, nava transporta o comoară formată dintr-o cantitate de până la 10 tone de aur. Regele William al III-lea a trimis aurul pentru a-și asigura sprijinul Ducelui de Savoia împotriva Franței. Va rămâne comoara pe fundul mării? Operațiunea de recuperare a aurului ar putea fi reluată având în vedere valoarea comorii și presiunea pusă pe autoritățile britanice de către foști oficiali. Echipamentele moderne și vehiculele subacvatice autonome reprezintă argumente în plus pentru reluarea căutărilor. Experții cred că o nouă expediție ar putea recupera cu ușurință încărcătura aflată pe fundul mării.
Bogdan Ivan, ironii la adresa Guvernului, după anunțul privind CNE Cernavodă: Dacă nu știu cum sa facă le explic eu
Bogdan Ivan, fostul ministru PSD al Energiei, a criticat executivul pentru măsurile energetice pe care le-a luat atât înainte, cât și după situația de pe Dunăre. El spune că Guvernul trebuia să activeze un mecanism european de solidaritate. „Un guvern cu puteri limitate este evident că acționează limitat atât din punct de vedere al puterilor, cât și din punct de vedere al viziunii. Iar ceea ce am văzut de câteva zile, băr[bă]iala asta cu 2 cm plus, 2 cm minus, mi se pare un autorism maxim. Iar faptul că toată lumea se pricepe la energie, de la ministrul Apărării până la ministrul Mediului, și toată lumea face Energie în ultima perioadă, oamenii de acasă nu mai știu ce să înțeleagă”, a declarat Bogdan Ivan. Consecințele închiderii Reactorului 2 de la Cernavodă Fostul ministru al Energiei a spus că a fost sunat de către reprezentanții marilor companii. Aceștia i-ar fi spus că sunt îngrijorați de creșterile de preț ale energiei. Ivan mai atrage astfel atenția asupra riscului că, în aceste condiții, scumpirea energiei ar putea să se reflecte și în prețurile de la raft. „Companiile din România, care și așa au fost lovite de prețurile astea foarte mari la energie, de asemenea nu știu cum să-și facă business plan-ul. Pentru că toată lumea bâjbâie, vine la televizor cu o mie de versiuni, ba că sunt 2 cm plus, ba că s-a pus o barjă, ba că nu mai e barja, ba că n-a fost plătită piatra aia, toate bâjbâielile astea se văd în buzunarul fiecărui român care plătește mult mai mult”, a adăugat fostul ministru PSD. Bogdan Ivan, reproșuri la adresa premierului Social-democratul nu s-a ferit să dea sfaturi Guvernului interimar, pe care partidul său l-a demis prin moțiune de cenzură. Întrebat cine este vinovatul pentru această situație de criză energetică, Bogdan Ivan a răspuns: „Păi tu, ca și ministrul Energiei, ai la dispoziție Comandamentul Energetic Național, în care ai informații primite de la ANMH în care știi că o să ai anumite debite, anumite temperaturi, iar în această perioadă, împreună cu toți specialiștii, te pregătești.”
Buzoianu: 5.000 de arbori tăiați ilegal într-o zonă din Brașov. Una dintre cele mai mari tăieri descoperite în ultimii ani
„Chiar o să mergem în județul Brașov săptămâna aceasta, unde a fost identificat un caz cu 5.000 de arbori tăiați ilegal. 5.000 de arbori tăiați ilegal într-o singură zonă, una dintre cele mai mari zone de tăieri ilegale descoperite în ultimii ani de zile”, a declarat Diana Buzoianu, luni seara, la Euronews. Ministra a afirmat că identificarea unui număr tot mai mare de cazuri arată că autoritățile au început să descopere situații care anterior nu erau identificate. „Vedem în sfârșit că controlul de la Garda Forestieră scoate la iveală din ce în ce mai multe tăieri care până acum părea că nu există”, a spus Buzoianu. Potrivit acesteia, fenomenul tăierilor ilegale nu a dispărut, chiar dacă în spațiul public exista percepția că amploarea ar fi scăzut. „Toată lumea era mulțumită. Fenomenul tăierilor ilegale părea că nu mai există. Asta era povestea care nu se vedea. El există în continuare, acest fenomen, și mă bucur că autoritățile în sfârșit iau măsurile necesare să crească cazurile pe care le descoperă”, a afirmat ministra. Buzoianu: Nu există favoruri pentru instituțiile din subordinea Ministerului Mediului Diana Buzoianu a declarat că verificările instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului trebuie să ducă la măsuri concrete atunci când sunt identificate probleme. „Dacă controlul va veni cu niște concluzii bune pentru instituții, foarte bine, mergem mai departe. Dacă va veni cu niște concluzii în care să reiasă niște nereguli, voi cere măsuri aplicate de urgență, așa cum am făcut la toate celelalte instituții”, a spus ministra. Buzoianu a subliniat că nu vor exista tratamente preferențiale pentru instituțiile aflate în subordinea ministerului. „Nu există favoruri pentru nicio instituție din subordinea Ministerului Mediului, pentru că favorurile astea se plătesc dup-aia în vieți pierdute de români în propria noastră țară”, a afirmat Buzoianu. Reorganizarea Romsilva: de la 130 de directori la 36 În ceea ce privește reforma Romsilva, ministra a anunțat că metodologia pentru organizarea noilor structuri a fost pusă în transparență și că urmează aprobarea noilor organigrame. „La Romsilva, tocmai am pus în transparență metodologia pentru organizarea noilor structuri și sperăm că în perioada imediat următoare, dacă Consiliul de Administrație Romsilva și Romsilva nu mai blochează pe termen nedeterminat reorganizarea, să avem și organigramele aprobate”, a declarat Buzoianu. Potrivit acesteia, Ministerul Mediului a avizat deja noile structuri, iar după aprobarea organigramelor ar urma să fie organizate concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere. „În momentul în care avem organigramele aprobate, noi deja le-am avizat de la minister, eu sper ca în săptămânile următoare să le avem și aprobate de Romsilva, vor trebui să fie organizate concursuri”, a spus ministra. Buzoianu a precizat că numărul funcțiilor de directori va fi redus semnificativ, de la 130 la 36: „Concursuri pentru directori. Am sărit de la 130 de directori la 36 aproape de directori”, a afirmat Diana Buzoianu.