Etichetă: politica externa

Ștefan Popescu: Ce înseamnă victoria AfD pentru România și UE

Ștefan Popescu face analiza momentului după victoria zdrobitoare a partidului german AfD în landul Saxonia Anhalt. Toată Europa s-a uitat la alegerile din Saxonia Anhalt și s-a întrebat dacă victoria AfD, partid suveranist, va avea un impact asupra întregului curent suveranist de pe continentul european. Ștefan Popescu face, exclusiv pentru Gândul, o analiză politică a situației, mai ales din perspectivă geopolitică. În primul rând, notează analistul, pentru alte partide din aceeași zonă politică din Europa – suveraniste – victopria AfD poate însemna vânt în pupă, însă, atrage atenția specialistul, nu trebuie exagerate aceste prognoze. Victoria categorică a AfD în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt a stârnit controverse și reacții puternice în Germania, dar și în Europa și România. Formațiunea de dreapta a obținut peste 45,4% din voturi – potrivit celui mai recent sondaj la ieșirea de la urne (exit poll) – la mare distanță de CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, cotat la aproximativ 18%, potrivit estimărilor din seara alegerilor.  Este un rezultat important pentru AfD la nivel regional și unul care ar putea influența echilibrul de pe scena politică germană, dar și europeană. Ce efecte are victoria AfD asupra României Analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat că, pentru România, efectele acestui rezultat electoral s-ar putea resimți în primul rând printr-o posibilă radicalizare a politicii externe și de securitate a Germaniei. Ștefan Popescu este de părere că Friedrich Merz și coaliția de guvernare ar putea încerca să mute o parte din discursul din cadrul competiției politice spre agenda externă, inclusiv printr-o poziție mai fermă față de Federația Rusă și prin accentuarea temelor legate de războiul din Ucraina. Ștefan Popescu a remarcat, în acest context, și declarațiile făcute de cancelarul Merz chiar în ziua alegerilor, înainte de anunțarea rezultatelor, în legătură cu incidentul de la Leipzig și cu necesitatea ca Germania să fie pregătită să se apere. Potrivit analistului, o astfel de orientare ar putea însemna deplasarea dezbaterii electorale către politica externă și de securitate, un teren considerat mai favorabil decât temele interne sensibile, precum șomajul sau pierderea locurilor de muncă. Această schimbare de accent în politica germană ar putea avea, în cele din urmă, consecințe și pentru România. „Pentru România, efectele se pot resimți, în primul rând, printr-o radicalizare a politicii externe și de securitate a Germaniei. Cu alte cuvinte, prin încercarea cancelarului Merz și a coaliției de a muta competiția electorală în plan extern, printr-o întărire a accentelor împotriva Federației Ruse pe teren ucrainean. Nu întâmplător, chiar în ziua alegerilor, cu puțin timp înainte de anunțarea rezultatelor, cancelarul Merz se referea pe larg la incidentul de la Leipzig, declarând că „suntem hotărâți să ne apărăm”. Este vorba despre mutarea competiției electorale pe un teren ceva mai sigur și deplasarea agendei electorale către exterior, acolo unde nu se regăsesc nici șomajul, nici pierderea locurilor de muncă. Această deplasare se va repercuta și asupra României”, a relatat Ștefan Popescu. Ștefan Popescu spune că victoria AfD ar putea încuraja partidele suveraniste din Europa Analistul de politică externă Ștefan Popescu a mai adăugat că victoria AfD ar putea încuraja și alte formațiuni din aceeași zonă politică suveranistă din Europa. Totuși, el spune că efectul nu trebuie exagerat, pentru că fiecare electorat votează în funcție de problemele din propria țară. În cazul Germaniei, votul pentru AfD a fost alimentat și de dificultățile economice, de scăderea puterii de cumpărare și de problemele industriei. „În plan european, poate exista o valoare simbolică ce hrănește speranțele forțelor politice similare, dar fără un impact pe care noi să trebuiască să îl supraevaluăm. Fiecare electorat din Europa votează în funcție de agenda internă, după cum electoratul din Saxonia-Anhalt a votat într-un context în care Germania se dezindustrializează, sărăcia a crescut pe fondul erodării semnificative a puterii de cumpărare și al intrării în moarte clinică a modelului economic german, bazat pe gaze ieftine din Rusia, protecție militară din partea SUA și deschiderea către piețele globale, în special către China”, a menționat analistul de plitică externă. Ștefan Popescu: Guvernul Merz devine mai vulnerabil Analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat că, deși rezultatul obținut de AfD în Saxonia-Anhalt are o importanță istorică, efectele sale imediate asupra guvernului federal sunt limitate. El a precizat că guvernul condus de Friedrich Merz nu este amenințat pe termen scurt, deoarece alegerile regionale nu modifică echilibrul politic din Bundestag. „Se dramatizează foarte mult, în ciuda bornei istorice care a fost atinsă. Pe termen scurt, guvernul Merz supraviețuiește, pentru că alegerile din Saxonia-Anhalt nu influențează echilibrul din Bundestag. Însă guvernul Merz devine mai defensiv și mai vulnerabil”, a adăugat Ștefan Popescu. Ștefan Popescu: Crește presiunea asupra CDU, care nu a obținut nici măcar jumătate Ștefan Popescu a explicat că rezultatul AfD crește presiunea asupra cancelarului Friedrich Merz și asupra CDU, care a obținut în acest land mai puțin de jumătate din scorul AfD. El a arătat că presiunea va crește și în interiorul coaliției, iar SPD ar putea cere CDU să combată mai mult AfD. În același timp, în CDU ar putea apărea o dilemă între cei care vor să rămână fideli principiilor creștin-democrației și cei care ar putea încerca să recâștige electoratul pierdut prin adoptarea unei agende apropiate de cea a AfD. Potrivit analistului, toate acestea conturează o criză de autoritate a coaliției de guvernare și a cancelarului Merz. „Crește presiunea, în primul rând, asupra cancelarului Merz, asupra persoanei sale, dar și asupra principalului partid de guvernământ, CDU, care nu obține nici măcar jumătate din scorul AfD în acest land. Crește presiunea și asupra celorlalte formațiuni ale coaliției și va exista o influență asupra relațiilor din cadrul coaliției. Cu alte cuvinte, SPD poate face presiuni asupra CDU pentru a combate mai mult AfD, iar, de cealaltă parte, în cadrul CDU sunt convins că se va face simțită o adevărată dilemă între cei care doresc să se plaseze pe bazele principiilor creștin-democrației și cei care vor avea tentația reocupării spațiului electoral pierdut prin asumarea unei agende apropiate de AfD. Peste toate, se conturează o criză de autoritate a coaliției de guvernare și a cancelarului Merz”,

Moment inedit între doi premieri. Au cântat împreună un hit The Beatles

Momentul artistic a avut loc în cadrul Retragerii liderilor din Singapore și Thailanda, eveniment care marchează prima întâlnire la nivel înalt dintre cele două țări din ultimii 11 ani. Deși vizita lui Wong în Thailanda a fost dedicată în principal discuțiilor diplomatice și consolidării relațiilor bilaterale, prestația muzicală a celor doi lideri a atras rapid atenția publicului. Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au urcat împreună pe scenă Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au ales să interpreteze „Let It Be”, una dintre cele mai cunoscute melodii ale formației The Beatles. Premierul thailandez, care și-a demonstrat și în trecut pasiunea pentru muzică în cadrul unor evenimente oficiale, a cântat alături de liderul din Singapore. Potrivit Associated Press, Wong l-a acompaniat pe Anutin la chitară, iar momentul a fost primit cu entuziasm de cei prezenți. Apariția celor doi lideri pe scenă a oferit o notă neobișnuită întâlnirii diplomatice dintre Thailanda și Singapore. Thailand’s prime minister sang “Let It Be” and “Blowin’ in the Wind” as Singapore’s prime minister played guitar. pic.twitter.com/cUshZrRneT — распад и неуважение (@VictorKvert2008) September 2, 2026 Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au interpretat și o piesă de Bob Dylan Momentul muzical nu s-a limitat la piesa „Let It Be”. Postul public thailandez TPBS a relatat că Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au interpretat și „Blowin’ in the Wind”, piesă lansată de Bob Dylan și devenită una dintre creațiile emblematice ale muzicii folk. Pentru Anutin, apariția nu este o premieră. Premierul thailandez și-a demonstrat în trecut talentul muzical la evenimente publice, însă prestația alături de un alt șef de guvern a atras o atenție deosebită. Vizita lui Lawrence Wong la Bangkok are însă o miză diplomatică importantă. Întâlnirea la nivel înalt dintre Singapore și Thailanda reprezintă un moment relevant pentru relațiile dintre cele două state din Asia de Sud-Est. Prestația artistică a celor doi lideri a oferit, astfel, o imagine mai puțin formală a întâlnirii și a devenit unul dintre momentele cele mai comentate ale vizitei oficiale.

Bloomberg: SUA evaluează loialitatea aliaților NATO față de politicile lui Trump înainte de reducerea prezenței militare în Europa

Într-un document trimis recent statelor membre NATO și consultat de Bloomberg, Statele Unite adresează o serie de întrebări pentru a evalua în ce măsură aliații susțin politica administrației Trump. Printre acestea se numără dacă țara respectivă a susținut „în mod public” politica externă a SUA și ce „restricții” a impus folosirii bazelor sale de către armata americană. Documentul urmărește și să afle dacă statele NATO cumpără echipamente de la companii americane din industria de apărare. De asemenea, aliații sunt întrebați dacă s-au opus public unor reglementări care „împiedică” acordarea de contracte firmelor din SUA. Una dintre întrebări este: „A demonstrat țara că se aliniază abordării americane «puternică, clară și discretă»?”, formulare care face trimitere la o expresie folosită de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Mai mulți aliați sunt nemulțumiți de demers și îl văd drept o încercare de a-i determina să se alinieze ideologic cu Washingtonul în schimbul protecției oferite de SUA, afirmă surse citate de Bloomberg. SUA își reevaluează prezența militară în Europa O eventuală condiționare a angajamentelor de securitate ale SUA de un asemenea grad de loialitate ar putea schimba profund relația transatlantică construită după Al Doilea Război Mondial. Aceasta s-a bazat timp de decenii pe garanțiile militare americane, chiar și atunci când între Washington și aliații europeni au existat divergențe politice. Administrația Trump a încercat deja să sprijine forțe de dreapta din țări precum Germania și Ungaria și a promis trupe suplimentare după victoria candidatului preferat la alegerile prezidențiale din Polonia. Chestionarul a fost transmis la câteva săptămâni după ce administrația Trump a început o evaluare de șase luni a prezenței militare americane în Europa, care ar urma să se încheie până în decembrie. Aliații NATO se așteaptă ca procesul să ducă la reduceri importante ale sprijinului american, inclusiv ale numărului de militari staționați în Europa și ale mijloacelor militare pe care SUA le-ar putea trimite în cazul unui atac. Divergențe între Washington și aliații NATO Chestionarul face referire indirectă la mai multe subiecte care au provocat divergențe între Washington și aliații săi din NATO, printre care atacurile americane asupra Iranului, operațiunea de capturare a liderului venezuelean Nicolas Maduro și intenția unor state europene de a acorda mai multe contracte din domeniul apărării companiilor din Europa. Documentul a fost transmis inițial ambasadelor statelor NATO la Washington, iar în această săptămână a ajuns și la sediul Alianței Nord-Atlantice din Bruxelles. SUA urmează să se întâlnească cu aliații NATO la Bruxelles, spre sfârșitul acestei luni, pentru a discuta evaluarea. Procesul ar putea duce la o nouă reducere a prezenței militare americane în Europa. SUA au anunțat deja retragerea a 5.000 de militari din Germania și redistribuirea altor forțe fără ca acestea să fie înlocuite. Trump a promis însă trimiterea unor trupe suplimentare în Polonia, după alegerea lui Karol Nawrocki în funcția de președinte.

Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente punctuale. Ce spune analistul despre un posibil atac asupra unui stat NATO

Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente. Analistul în politică externă susține că niciun stat NATO nu ar intra direct în război dacă ar exista un atac asupra Alianței Nord-Atlantice. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Lumea bipolară nu s-a refăcut și nici nu se va mai reface Invitat la Marius Tucă Show, Ștefan Popescu susține că se petrece o schimbare a lumii înspre multipolaritate, iar China este principalul motor. Acesta afirmă că nu vede cum s-ar mai putea întoarce lumea la o structură bipolară. Analistul menționează că SUA nu își mai pot controla aria strategică occidentală. În același timp, afirmă Popescu, India și Turcia devin poli de putere mondială. „China este motorul schimbării. Lumea bipolară nu s-a refăcut. Eu nu mai cred că putem ajunge la un nou bipolarism, cum vorbesc foarte mulți colegi de-ai mei și alți experți care spun că acum o să fie China ce au fost Statele Unite. Eu cred că lumea nu mai poate fi controlată nu numai dintr-un singur punct, nici măcar din două puncte, fie ele și Statelor Unite sau China. Statele Unite nu-și mai pot controla lumea, aria strategică occidentală. Vedeți că nu se mai pot întinde. Și sunt alte puteri, India și Turcia. Sunt alte țări cu orizont strategic care își reafirmă prezența pe scena mondială.”, explică analistul. Unde au dispărut alianțele? Analistul susține că acest peisaj multipolar a făcut să dispară alianțele. Mai mult de atât, vechile alianțe s-au transformat în aliniamente punctuale, adică în înțelegeri pe anumite puncte de interes. Acesta afirmă că nimeni nu se poate lăuda că în cazul unui atac asupra unui stat NATO va reacționa fără ezitare. Popescu susține că multe state NATO nu ar sări direct în război. „Suntem într-un peisaj multipolar, dar într-un peisaj în care au dispărut alianțele. Asta este și criza, și dilemele pe care le resimțim noi, românii. Faptul că alianțele au devenit aliniamente punctuale. Discutăm și în Europa de coaliții de voință. Asta înseamnă că noi înșine nu mai credem că putem acționa la 27 de state în Uniunea Europeană, la 32 NATO. Nimeni nu mai poate spune sigur ce s-ar întâmpla dacă unul din aliați ar fi atacat. Ar sări acum imediat în război. Nu știu, nu prea cred.”, susține Popescu. Marele conflict al următorului deceniu – Turcia vs Israel Expertul în politică externă afirmă că prevede un conflict major între Turcia și Israel. În timp ce Grecia se apropie de Israel, Turcia își afirmă o poziționare distanțată. Analistul susține că se pot face aranjamente cu adversari sau se pot trăda înțelegeri cu proprii aliați. „Deci alianțele au suferit și ele sunt a doua mutație pe scena lumii, în ordinea internațională. Uneori poți avea un aranjament tactic cu un adversar. S-a văzut acest lucru și împotriva propriilor tăi aliați. Cazul Turcia-Grecia. Adică este, cum să spun, elocvent, Grecia, care se apropie de Israel, iar Turcia se afirmă… Probabil va fi marele conflict al viitorului, poate al deceniului următor, între Turcia și Israel.”, afirmă expertul în politică externă.  Temerile privind declanșarea unui război dintre Israel și Turcia s-au amplificat de la războiul cu Iran. Erdogan l-a denunțat în mod repetat pe Netanyahu pentru bombardarea Iranului și uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Premierul Bibi Netanyahu l-a criticat dur pe Erdogan că ar „vrea să distrugă Israelul”. Acesta a menționat că președintele Turciei „a uitat că Imperiul Otoman a apus”.

Țoiu: Visa Waiver rămâne o prioritate. România lucrează pentru reluarea procesului împreună cu SUA

„Visa Waiver este o prioritate în relația bilaterală”, a declarat, luni, la TVR Info, ministrul de Externe, Oana Țoiu. Oana Țoiu a precizat că România reușise anterior să reducă rata de refuz a vizelor sub pragul de 3%, condiție necesară pentru aderarea la program, în urma unui efort inter-instituțional la care a contribuit și mediul de afaceri. Ministrul a amintit însă că procesul a fost suspendat, iar ulterior oprit, în contextul schimbării administrației de la Washington și înaintea alegerilor din România. Potrivit acesteia, în prezent, dosarul este gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, iar România și Statele Unite au „unul dintre cele mai bune parteneriate în domeniul schimbului de informații privind trecerea frontierei și securitatea la graniță”. Țoiu a explicat că avansarea dosarului depinde de mai mulți factori, inclusiv de reducerea din nou a ratei de refuz a vizelor sub pragul de 3% și de politica administrației președintelui Donald Trump privind regimul vizelor. „Lucrăm în paralel la schimbul de informații privind trecerea la graniță și la palierul politic, astfel încât, în momentul în care criteriul tehnic va putea fi îndeplinit din nou, să existe și cadrul politic necesar pentru continuarea procesului”, a spus Oana Țoiu.

Nicușor Dan despre relația cu Statele Unite ale Americii: E important să fim parteneri în diferite formate

Privind politica externă a României în raport cu Statele Unite și Uniunea Europeană, Dan a notat: „Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate și, mai ales, în materie de securitate, să consolidăm și să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite ale Americii.De asemenea, România își reafirmă angajamentul pentru cooperarea cu SUA și Uniunea Europeană, bazat pe dialog constant și transparent”, a sublinat Dan, vineri, pe Facebook.  România susține eforturile internaționale de soluționare a conflictelor globale și își propune să aibă o implicare concretă. „În cadrul intervenției mele la Washington, am afirmat clar că România susține eforturile internaționale de soluționare a conflictelor globale și își propune să contribuie concret în ceea ce privește situația umanitară din Gaza”, se arată în mesajul președintelui.  Mesajul președintelui vine după ce a participat joi la prima reuniune a Consiliului pentru Pace. În cadrul discursului de la reuniune, Dan a prezentat contribuțiile concrete pe care România le poate aduce în sprijinul stabilizării situației din Gaza, vorbind despre implicarea umanitară, educațională și instituțională pe care țara noastră este pregătită să o extindă. 

Kelemen Hunor avertizează că România riscă irelevanța pe scena internațională: Plângerea permanentă, jelirea vechii ordini şi aşteptarea tăcută nu reprezintă o strategie”

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis joi că România nu își poate permite să rămână pasivă în fața schimbărilor majore care au loc la nivel global. El a criticat lipsa unei direcții în politica externă a țării și a afirmat că România „nu are poziţii asumate aproape pe niciun subiect, nu-şi trasează nici măcar singură direcţia, se aliniază la poziţiile altora şi pluteşte în derivă pe o mare deschisă şi furtunoasă”. Într-o postare publicată pe Facebook, liderul UDMR a explicat ce opțiuni are România „în această lume bulversată şi în rapidă schimbare, în care deja e sigur că nimic nu va mai fi ca înainte de anexarea Crimeii în 2014, prin care Rusia a vizat, în mod limpede, rescrierea ordinii mondiale”. Kelemen Hunor a spus că primul pas necesar este renunțarea la iluzii. „În primul rând, trebuie să renunţăm la toate iluziile. Istoria nu s-a încheiat, iar ordinea internaţională a fost întotdeauna scrisă de învingători şi de statele puternice. Ordinea mondială s-a schimbat şi se va schimba în continuare. Astăzi nimeni nu poate spune cât va dura această transformare, dar putem afirma, cu siguranţă, că rivalitatea tot mai ameninţătoare dintre marile puteri va continua ani de zile”, a scris acesta. În opinia sa, România nu câștigă nimic din pasivitate, iar „plângerea permanentă, jelirea vechii ordini şi aşteptarea tăcută nu reprezintă o strategie nici măcar pentru state mai mici, precum România”. Kelemen Hunor consideră că acceptarea realității din România la acest moment este esențială pentru evitarea unor riscuri majore. „Recunoaşterea acestui lucru este primul pas pentru a evita situaţia în care, într-o dimineaţă însorită, ţara să se trezească servită pe meniu. Trebuie să fim pragmatici: realpolitikul este astăzi singura cale viabilă. Asta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca statul să-şi construiască politica externă pe valori fundamentale care nu sunt de natură ideologică şi care, pentru statele mici, au un caracter aproape existenţial”, a scris Kelemen Hunor. Liderul UDMR a mai spus că asumarea unor valori comune cu diverse curente politice nu schimbă esența problemei. „Faptul că una sau alta dintre aceste valori este asumată astăzi şi de partide şi mişcări suveraniste – atât de blamate acum – este deja o altă discuţie”, a notat el. Acesta a afirmat că „pe lângă alianţele existente, în numele flexibilităţii, este necesară încheierea unor noi parteneriate. O ţară mică la periferie, de una singură, este vulnerabilă şi condamnată la eşec: slabă din punct de vedere economic, dependentă permanent de importuri, irelevantă militar, incapabilă să-şi asigure propria apărare în faţa unui agresor mai mare. Asta înseamnă, fără echivoc, că apartenenţa la NATO, dar şi apartenenţa la UE – cu toate problemele şi avantajele lor – trebuie să aibă prioritate”. Din punct de vedere politic, liderul UDMR apreciază că România are o poziție slabă. „România este astăzi lipsită de greutate: nu are poziţii asumate aproape pe niciun subiect, nu-şi trasează nici măcar singură direcţia, se aliniază la poziţiile altora şi pluteşte în derivă pe o mare deschisă şi furtunoasă”. Kelemen Hunor a enumerat și câteva direcții clare de acțiune pe care România ar trebui să le ia în considerare când vine vorba de relații externe. „Ar trebui să trateze cu prioritate relaţia cu Polonia şi Finlanda, strângerea relaţiilor cu Turcia mult mai mult decât în prezent este deja întârziată, iar o prezenţă activă în Balcanii de Vest şi construirea unui sistem solid de alianţe în regiune ar oferi ţării multă libertate de mişcare şi influenţă”. „Totodată, prin poziţia sa geografică, rolul de «punte» al Bucureştiului rămâne nevalorificat între două zone importante, Orientul Mijlociu şi Caucazul. România ar trebui să acţioneze ca unul dintre iniţiatorii reformelor Uniunii Europene, devenite deja de neamânat, punând un accent puternic pe acţiunea coordonată cu statele mici şi mijlocii – pentru că, fie că ne place sau nu, ceea ce este valabil pe scena politicii mondiale este valabil şi în interiorul UE. Ţările mari şi puternice îşi impun întotdeauna propriile interese de stat în detrimentul celor mai mici, doar că o fac într-un ambalaj mult mai frumos decât oricare dintre cele trei mari puteri globale”, a mai scris Kelemen.

Dominic Fritz despre Consiliul pentru Pace al lui Trump: Nu poate exista un cec în alb

Întrebat dacă șeful statului român ar trebui să accepte o astfel de invitație, președintele USR, Dominic Fritz, a vorbit despre o decizie extrem de complicată, care nu poate fi luată în absența unor clarificări esențiale. Liderul USR a subliniat că, în acest moment, cadrul de funcționare al acestui Consiliu este neclar, iar semnalele venite dinspre Washington indică o structură puternic controlată de președintele american. „Este o întrebare foarte dificilă, pentru că încă sunt atât de multe neclarități în jurul acestui Consiliu. Așa cum e acum, pare că președintele Trump spune: facem acest Consiliu, dar până la urmă decid eu care este linia acestui Consiliu”, a declarat Dominic Fritz, într-un interviu exclusiv pentru G4Media. În acest context, președintele USR a explicat de ce mai mulți lideri europeni invitați în această formulă au evitat să ofere un răspuns ferm, preferând o abordare rezervată și condiționată de reguli clare. „Acesta este și motivul pentru care mai mulți europeni care au fost invitați spun că este o idee despre care putem să discutăm, dar haideți să ne mai uităm la regulament, la statut și la toate aceste detalii”, a precizat Fritz. Dominic Fritz a avertizat că România nu își poate permite să acorde un „cec în alb” unei inițiative insuficient definite, mai ales într-un context geopolitic extrem de sensibil, marcat de conflicte și tensiuni majore între marile puteri. „Nu cred că poate să existe un cec în alb”, a spus liderul USR. Cu toate acestea, el a admis că orice mecanism care ar putea contribui real la reducerea tensiunilor internaționale merită analizat cu atenție, cu condiția respectării principiilor și intereselor României și ale aliaților săi. „Orice ajută în acest moment să deescaladăm lucrurile cred că trebuie cântărit foarte bine”, a concluzionat președintele USR.

G4Media. Dominic Fritz: Prudența nu înseamnă distanțare de UE. România va fi alături de aliați când va veni momentul

Întrebat pe această temă, într-un interviu exclusiv acordat G4Media, președintele USR, Dominic Fritz, a respins ideea unei rupturi, dar a recunoscut existența unui sentiment accentuat de vulnerabilitate în rândul statelor est-europene. Potrivit acestuia, țările mici, în special cele din estul Europei, percep mult mai acut riscul unei slăbiri a alianțelor occidentale, într-un context geopolitic marcat de incertitudine și tensiuni. „Cu siguranță, țările mici din Europa, și mai ales țările mici din estul Europei, se simt mai vulnerabile față de o prăbușire a acestei alianțe, care nu este doar una comercială, ci mai ales una de securitate”, a declarat Dominic Fritz. În acest context, liderul USR a explicat de ce consideră justificată o abordare prudentă din partea reprezentanților statului român. El a susținut că poziționările publice trebuie atent calibrate, pentru a evita escaladări inutile într-un moment deja fragil. „De aceea, eu prefer ca poziționările publice să fie mai degrabă conservatoare și cântărite din partea celor care reprezintă statul român, decât să se arunce într-o retorică care apoi escaladează și mai mult lucrurile”, a afirmat președintele USR. Dominic Fritz a atras atenția și asupra faptului că nici la nivel european nu există, în acest moment, o linie unitară de discurs. El a indicat diferențele de ton și de nuanță dintre principalii lideri occidentali drept o dovadă a complexității situației actuale. „Vedem că și din partea europenilor avem abordări foarte diferite. Dacă ne uităm la cum vorbește Emmanuel Macron, cum vorbește Friedrich Merz, cum vorbește Keir Starmer, sunt acolo nuanțări foarte, foarte importante”, a spus acesta. În opinia sa, România nu ar trebui să încerce să se poziționeze prematur ca lider al unei tabere sau al unui curent de opinie în interiorul Uniunii Europene. O astfel de strategie ar fi riscantă, având în vedere contextul fluid și lipsa unor decizii clare la nivel internațional. „Tocmai de aceea nu cred că ar fi sănătos acum să ne aruncăm noi și să fim lideri pentru vreo tabără”, a declarat Dominic Fritz. Totuși, liderul USR a subliniat că această prudență nu trebuie confundată cu o distanțare de Uniunea Europeană. El a precizat că, atunci când momentul deciziilor va deveni inevitabil, România va trebui să își asume fără echivoc poziția. „Când va veni momentul în care cărțile vor fi puse pe masă, va trebui să ne poziționăm. Iar această poziționare poate să fie doar alături de aliații noștri din Uniunea Europeană”, a conchis președintele USR.

Provocarea strategică majoră care îl pune la încercare pe premierul Marii Britanii, Keir Starmer

Prim-ministrul britanic Keir Starmer se apropie de un moment definitoriu de politică externă, pe măsură ce Regatul Unit se pregătește să reia dialogul cu China, scrie Express. Vizita sa așteptată la Beijing ar fi prima a unui premier britanic din 2018 încoace, de la deplasarea Theresei May, semnalând o posibilă schimbare după ani de relații tensionate. Un pariu strategic pentru relansarea economică Guvernul speră că relații mai bune cu Beijingul vor debloca investiții și oportunități comerciale pentru economia britanică aflată în dificultate. Dimensiunea economică a Chinei și influența sa globală fac tot mai dificilă evitarea angajamentului, în ciuda riscurilor politice. Starmer a susținut că Marea Britanie nu își poate apăra interesele fără un dialog direct cu marile puteri, inclusiv China. Vizite anterioare ale unor lideri importanți ai Partidului Laburist, inclusiv ale cancelarului Rachel Reeves, au pregătit deja terenul pentru reluarea contactelor. Controversa ambasadei și reacțiile politice Momentul este delicat, în contextul opoziției ferme față de construirea unei mega-ambasade chineze în centrul Londrei. Criticii avertizează că amplasamentul ar putea funcționa ca un important centru de informații, generând riscuri de securitate națională. Figuri conservatoare, inclusiv ministrul de interne adjunct Chris Philp, îl acuză pe Starmer că face concesii Beijingului pentru câștiguri economice. Disputa a amplificat presiunea asupra premierului, chiar înaintea unor decizii diplomatice-cheie. Puncte sensibile de securitate și tensiuni privind drepturile omului Dincolo de controversa ambasadei, persistă dosare sensibile legate de securitate și drepturile omului. Încarcerarea cetățeanului britanic Jimmy Lai a atras condamnări internaționale. Tensiunile legate de Taiwan reprezintă un alt câmp minat diplomatic, în condițiile în care aliații occidentali resping revendicările teritoriale ale Chinei. Apropierea Beijingului de Rusia și tratamentul aplicat minorității uigure complică și mai mult orice tentativă de apropiere. Un pariu calculat pe influența globală Starmer recunoaște că China reprezintă riscuri reale de securitate, dar insistă că lipsa dialogului slăbește poziția Marii Britanii. El a indicat vizitele frecvente ale liderilor europeni în China drept dovadă că Londra a rămas în urmă pe plan diplomatic.